MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR POLITIENESTI

Managementul organizatiilor politienesti: aplicatii teoretice,

studii de caz/Iliuta Patrascu. – Bucuresti:

„Uneori legarea teoriei de practica se realizeaza prin rezolvarea
unor probleme cu continut practic, prin efectuarea unor exercitii
care se sprijina pe cunostintele teoretice însusite.

Rezolvarea unor exercitii si probleme, gasirea raspunsului
corect la întrebarile cu continut aplicativ de la sfârsitul lectiilor
si altele constituie o prima forma de legare a teoriei cu practica.

Principiul legarii teoriei de practica nu trebuie înteles în sensul
ca totdeauna practica urmeaza teoria. Uneori practica precede
teoriei”.

C U P R I N S

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………..13

PARTEA I – APLICATII PRACTICE………………………………………………………………………15

CAPITOLUL I

Viziune generala asupra managementului unitatilor de ordine publica………………………..17

1.1. Obiectul de studiu………………………………………………………………………………………………17

1.1.1. Scurt istoric…………………………………………………………………………………………………..17

1.1.2. Definirea stiintei managementului……………………………………………………………………19

1.1.3. Procesele de management……………………………………………………………………………….20

1.1.4. Relatiile de management…………………………………………………………………………………21

1.2. Functiile managementului organizatiei………………………………………………………………….21

1.2.1. Previziunea…………………………………………………………………………………………………..21

1.2.2. Organizarea…………………………………………………………………………………………………..23

1.2.3. Coordonarea………………………………………………………………………………………………….24

1.2.4. Antrenarea…………………………………………………………………………………………………….25

1.2.5. Control-evaluarea…………………………………………………………………………………………..27

1.3. Principiile si sistemul de management…………………………………………………………………..28

1.3.1. Principiile generale ale managementului organizatiilor de politie…………………………28

1.3.2. Componentele sistemului de management al organizatiei si definirea acestora………29

1.4. Evolutia managementului pe plan mondial si în România………………………………………..30

1.4.1. Abordari ale managementului în literatura straina………………………………………………30

1.4.2. Managementul românesc………………………………………………………………………………..31

CAPITOLUL 2

Planificarea, organizarea si desfasurarea inspectiilor si controalelor în organizatiile
de politie………………………………………………………………………………………………………………….33

2.1. Definirea inspectiei si controlului…………………………………………………………………………33

2.2. Planificarea inspectiilor si controalelor………………………………………………………………….34

2.3. Organizarea si desfasurarea inspectiilor si controalelor……………………………………………36

2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea raportului de control-evaluare……………………38

CAPITOLUL 3

Continutul planurilor de control-evaluare (inspectie) cu principalele obiective ce se
vor urmarite la un inspectorat de politie…………………………………………………………………….41

3.1. Scopul inspectiei………………………………………………………………………………………………..41

3.2. Obiectivele inspectiei………………………………………………………………………………………….41

3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevazute în strategii, programe prioritare si planuri
de masuri………………………………………………………………………………………………………41

3.2.2. Evaluarea capacitatii manageriale a cadrelor cu functii de conducere……………………42

3.3. Organizarea si îndeplinirea atributiilor pe domenii de activitate………………………………..43

3.3.1. Pe linia politiei de investigatii criminale…………………………………………………………43

3.3.2. Pe linie de criminalistica………………………………………………………………………………44

3.3.3. Pe linia investigarii fraudelor………………………………………………………………………..45

3.3.4. Pe linie de ordine publica……………………………………………………………………………..46

3.3.5. Pe linie de politie rutiera……………………………………………………………………………….47

3.3.6. Pe linie de cercetare penala…………………………………………………………………………..47

3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substante toxice……………………………………………………48

3.3.8. Climatul organizational si perceptia imaginii institutiei de catre cetatenii
judetului……………………………………………………………………………………………………..48

3.3.9. Activitatea consilierului juridic……………………………………………………………………..49

3.3.10. Pe linie de management resurse umane…………………………………………………………49

3.3.11. Pe linie de cazier judiciar si evidenta operativa………………………………………………50

3.3.12. Activitatea de management logistic………………………………………………………………50

3.3.13. Activitatea financiar-contabila…………………………………………………………………….50

3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare si operatii…………………………………………….50

3.3.15. Activitatea de comunicatii si informatica………………………………………………………53

3.3.16. Activitatea de secretariat, documente neclasificate si relatii cu publicul…………….53

3.3.17. Activitatea pe linie medicala……………………………………………………………………….53

3.3.18. Activitatea pe linie de informatii si protectie interna……………………………………….54

3.4. Perioada executarii inspectiei……………………………………………………………………………….54

3.5. Valorificarea rezultatelor controlului…………………………………………………………………….54

3.6. Componenta colectivului de inspectie……………………………………………………………………54

3.7. Instruirea colectivului de inspectie………………………………………………………………………..54

CAPITOLUL 4

Continutul planului de control-evaluare (inspectie) la o Directie si un Inspectorat
Judetean al Politiei de Frontiera………………………………………………………………………………..55

4.1. Scopul inspectiei………………………………………………………………………………………………..55

4.2. Obiectivele inspectiei………………………………………………………………………………………….55

4.2.1. Obiective generale…………………………………………………………………………………………55

4.2.2. Capacitatea manageriala si climatul organizational reflectate în activitatea
structurilor de conducere a directiei si inspectoratelor judetene. Starea si practica
disciplinara……………………………………………………………………………………………………56

4.2.3. Obiective specifice la Directia si Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera…….57

4.2.3.1. Pe linia combaterii infractionalitatii transfrontaliere, a traficului de persoane,
precum si a traficului de substante interzise…………………………………………………57

4.2.3.2. Pe linie de cercetare penala………………………………………………………………………57

4.2.3.3. Pe linie de evidenta operativa……………………………………………………………………58

4.2.3.4. Pe linie de criminalistica………………………………………………………………………….58

4.2.3.5. Pe linie de dispecerat……………………………………………………………………………….58

4.2.3.6. Analiza de Risc………………………………………………………………………………………58

4.2.3.7. Centrul trilateral de contact………………………………………………………………………59

4.2.3.8. Activitatea de comunicatii si informatica……………………………………………………59

4.2.3.9. Activitatea de management logistic…………………………………………………………..59

4.2.3.10. Management resurse umane……………………………………………………………………59

4.2.3.11. Activitatea juridica si relatii internationale……………………………………………….60

4.2.3.12. Activitatea de secretariat, documente neclasificate si relatii cu publicul……….60

4.2.3.13. Organizarea, planificare misiuni si resurse……………………………………………….61

4.2.3.14. Analiza, statistica si evaluare………………………………………………………………….61

4.2.3.15. Activitatea de control-evaluare……………………………………………………………….61

4.2.3.16. Pe linie de Actiuni Speciale si Interventie…………………………………………………62

4.2.4. Obiective specifice la nivelul Sectoarelor Politiei de Frontiera ……………………………62

4.2.5. Obiective specifice la nivelul Punctelor de Trecere a Frontierei ale Politiei de
Frontiera……………………………………………………………………………………………………….62

4.3. Perioada supusa inspectiei……………………………………………………………………………………63

4.4. Valorificarea rezultatelor……………………………………………………………………………………..63

4.5. Componenta comisiei de inspectie………………………………………………………………………..63

4.6. Instruirea membrilor colectivului de inspectie………………………………………………………..63

CAPITOLUL 5

Continutul Planului de control-evaluare (inspectie) la un Inspectorat de Jandarmi
Judetean si o Grupare de Jandarmi Mobila……………………………………………………………….64

5.1. Scopul inspectiei………………………………………………………………………………………………..64

5.2. Perioada supusa inspectiei……………………………………………………………………………………64

5.3. Obiectivele inspectiei………………………………………………………………………………………….64

5.3.1. Organizarea si îndeplinirea atributiilor si misiunilor specifice……………………………..64

5.3.1.1. La Gruparea de Jandarmi Mobila………………………………………………………………64

5.3.1.2. La Inspectoratul de Jandarmi Judetean………………………………………………………66

5.3.2. Managementul pregatirii continue a personalului……………………………………………….66

5.3.2.1. Coordonarea si conducerea activitatilor de pregatire continua……………………….66

5.3.2.2. Evaluarea nivelului de pregatire continua a personalului………………………………67

5.3.3. Activitatea de relatii publice, traditii, educatie si sport………………………………………..67

5.3.3.1. Conducerea activitatii de relatii publice, traditii educatie si sport…………………..67

5.3.3.2. Activitatea pe linia relatiilor publice………………………………………………………….68

5.3.3.3. Activitatea pe linia traditiilor……………………………………………………………………68

5.3.3.4. Activitatea de educatie moral-civica si asistenta religioasa…………………………..68

5.3.3.5. Activitatea sportiva…………………………………………………………………………………69

5.3.4. Organizarea iesirii la alarma, a stadiului de pregatire operativa, de interventie sau
în situatii deosebite si a serviciului de zi……………………………………………………………69

5.3.5. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea si evidenta
acestora………………………………………………………………………………………………………..70

5.3.5.1. Privind activitatea de organizare, asigurarea cu efective, folosirea si evidenta
acestora………………………………………………………………………………………………….70

5.3.5.2. Privind activitatea de pregatire pentru mobilizare………………………………………..70

5.3.6. Ordinea interioara si disciplina militara…………………………………………………………….70

5.3.7. Apararea drepturilor omului……………………………………………………………………………71

5.3.8. Activitatea de management resurse umane………………………………………………………..71

5.3.9. Activitatea de management logistic………………………………………………………………….72

5.3.9.1. Probleme comune pe linie de logistica……………………………………………………….72

5.3.9.2. Probleme specifice serviciului logistic……………………………………………………….72

5.3.10. Activitatea medicala……………………………………………………………………………………..73

5.3.11. Activitatea financiar-contabila……………………………………………………………………….74

5.3.12. Activitatea de comunicatii si informatica………………………………………………………..74

5.3.12.1. Probleme comune………………………………………………………………………………….74

5.3.12.2. Probleme specifice pe linie de comunicatii……………………………………………….74

5.3.12.3. Probleme specifice pe linie de informatica……………………………………………….75

5.3.13. Activitatea juridica……………………………………………………………………………………….75

5.3.14. Activitatea de secretariat si relatii cu publicul………………………………………………….75

5.3.15. Activitatea de protectie a informatiilor clasificate…………………………………………….76

5.3.16. Capacitatea manageriala, climatul organizational si modul cum acestea se
reflecta în activitatea structurilor inspectate…………………………………………………….76

5.4. Perioada de desfasurare a inspectiei………………………………………………………………………77

5.5. Valorificarea rezultatelor inspectiei………………………………………………………………………77

5.6. Componenta comisiei de inspectie………………………………………………………………………..77

CAPITOLUL 6

Continutul Planului de control-evaluare (inspectie) cu principalele obiective ce se vor
urmari la un inspectorat judetean pentru situatii de urgenta………………………………………78

6.1. Scopul inspectiei………………………………………………………………………………………………..78

6.2. Perioada supusa inspectiei……………………………………………………………………………………78

6.3. Obiectivele inspectiei………………………………………………………………………………………….78

6.3.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevazute în Strategia nationala de protectie civila si
în programele proprii de actiuni……………………………………………………………………….78

6.3.2. Organizarea si îndeplinirea atributiilor specifice………………………………………………..80

6.3.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situatiilor de urgenta……………………………….80

6.3.2.2. Activitatea în domeniul managementului situatiilor de urgenta……………………..81

6.3.3. Pregatirea continua a personalului……………………………………………………………………83

6.3.3.1. Organizarea, planificarea, analiza, evidenta, evaluarea si controlul pregatirii
continue a personalului…………………………………………………………………………….83

6.3.3.2. Evaluarea nivelului de cunostinte ale personalului………………………………………84

6.3.4. Activitatea de relatii publice, traditii, educatie si sport………………………………………..84

6.3.4.1. Conducerea activitatii de relatii publice, traditii, educatie si sport………………….84

6.3.4.2. Activitatea pe lina relatiilor publice…………………………………………………………..84

6.3.4.3. Activitatea pe linia traditiilor……………………………………………………………………85

6.3.4.4. Activitatea de educatie moral-civica………………………………………………………….85

6.3.4.5. Activitatea sportiva…………………………………………………………………………………86

6.3.5. Organizarea iesirii la alarma si stadiul de pregatire pentru situatii deosebite………….86

6.3.6. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea si evidenta
acestora………………………………………………………………………………………………………..86

6.3.6.1. Activitatea de organizare, asigurarea cu efective si folosirea acestora…………….86

6.3.6.2. Pregatirea pentru mobilizare si logistica pentru starile exceptionale………………87

6.3.7. Ordinea interioara si disciplina militara…………………………………………………………….87

6.3.8. Apararea drepturilor omului……………………………………………………………………………88

6.3.9. Activitatea de management resurse umane………………………………………………………..88

6.3.10. Activitatea de management logistic………………………………………………………………..89

6.3.10.1.Probleme comune pe linie de logistica………………………………………………………89

6.3.10.2.Probleme specifice serviciului logistic………………………………………………………89

6.3.11. Activitatea medicala……………………………………………………………………………………..90

6.3.12. Activitatea financiar-contabila……………………………………………………………………….91

6.3.13. Activitatea consilierului juridic………………………………………………………………………91

6.3.14. Activitatea de comunicatii si informatica………………………………………………………..92

6.3.15. Activitatea de secretariat si relatii cu publicul………………………………………………….92

6.3.16. Activitatea de protectie a informatiilor clasificate…………………………………………….93

6.3.17. Capacitatea manageriala si climatul organizational si modul cum acestea se
reflecta în activitatea unitatii…………………………………………………………………………………….93

6.4. Diverse…………………………………………………………………………………………………………….94

6.5. Perioada de desfasurare a inspectiei………………………………………………………………………94

PARTEA a II-a – STUDII DE CAZ……………………………………………………………………………95

Argument…………………………………………………………………………………………………………………96

CAPITOLUL 7

Studiu de caz privind concluziile rezultate în urma inspectiei efectuate la un
inspectorat judetean de politie……………………………………………………………………………………97

7.1. Obiectivele inspectiei………………………………………………………………………………………….97

7.2. Prioritati institutionale. Performante manageriale……………………………………………………98

7.2.1. Obiective manageriale……………………………………………………………………………………98

7.2.2. Modificari institutionale realizate…………………………………………………………………….99

7.2.3. Optimizarea resurselor institutionale………………………………………………………………..99

7.2.4. Cooperarea Interinstitutionala………………………………………………………………………..100

7.2.5. Marketingul Institutional………………………………………………………………………………100

7.2.6. Servirea Comunitatii…………………………………………………………………………………….101

7.2.7. Evolutia Criminalitatii………………………………………………………………………………….101

7.3. Managementul resurselor umane…………………………………………………………………………102

7.3.1. Resursele umane………………………………………………………………………………………….102

7.3.2.Deficiente pe linia managementului resurselor umane……………………………………….103

7.3.3. Managementul pregatirii continue a personalului……………………………………………..106

7.4. Managementul financiar-contabil………………………………………………………………………..107

7.5. Managementul logistic………………………………………………………………………………………109

7.6. Managementul activitatii de informatica si comunicatii…………………………………………110

7.7. Managementul unitatii teritoriale de analiza a informatiilor……………………………………111

7.8. Managementul activitatii de investigare a fraudelor………………………………………………112

7.8.1. Evolutia criminalitatii economico-financiare……………………………………………………113

7.8.2. Puncte slabe identificate……………………………………………………………………………….114

7.9. Managementul structurilor de investigatii criminale………………………………………………118

7.9.1. Dinamica infractiunilor de natura judiciara……………………………………………………..118

7.9.2. Puncte slabe identificate……………………………………………………………………………….119

7.10. Managementul activitatii criminalistice……………………………………………………………..121

7.10.1. Puncte forte……………………………………………………………………………………………….121

7.10.2. Deficiente constatate…………………………………………………………………………………..121

7.11. Managementul activitatii privind regimul armelor, explozivilor si substantelor
toxice…………………………………………………………………………………………………………..122

7.11.1. Activitatea de constatare si solutionare a unor infractiuni………………………………..122

7.11.2. Puncte slabe identificate……………………………………………………………………………..122

7.12. Managementul activitatii de ordine publica………………………………………………………..123

7.12.1. Evolutia situatiei operative………………………………………………………………………….123

7.12.2. Deficiente constatate…………………………………………………………………………………..125

7.13. Managementul activitatii politiei rutiere…………………………………………………………….127

7.13.1. Indicatori de performanta…………………………………………………………………………….127

7.13.2. Puncte slabe………………………………………………………………………………………………127

7.14. Managementul activitatilor de urmarire penala……………………………………………………129

7.14.1. Puncte forte în activitatea de urmarire penala…………………………………………………129

7.14.2. Puncte slabe în activitatea de urmarire penala………………………………………………..129

7.15. Managementul structurii cazier judiciar, statistica si evidenta operativa…………………131

7.15.1. Puncte forte ale activitatii privind cazierul judiciar…………………………………………131

7.15.2. Puncte slabe ale activitatii privind cazierul judiciar…………………………………………132

7.16. Managementul activitatii de asistenta juridica…………………………………………………….132

7.16.1. Puncte forte……………………………………………………………………………………………….132

7.16.2. Puncte slabe………………………………………………………………………………………………132

7.17. Managementul activitatii de secretariat si protectia documentelor clasificate………….134

7.17.1. Puncte forte……………………………………………………………………………………………….134

7.17.2. Puncte slabe………………………………………………………………………………………………135

7.18. Climatul organizational. Stilul de conducere al echipei manageriale………………………138

7.19. Perceptia imaginii politiei în rândul cetatenilor din judet……………………………………..140

7.19.1. În mediul urban………………………………………………………………………………………….140

7.19.2. În mediul rural…………………………………………………………………………………………..142

7.20. Concluzii……………………………………………………………………………………………………….143

7.20.1. Performante manageriale…………………………………………………………………………….143

7.20.2. Puncte slabe în activitatea manageriala………………………………………………………….144

7.21. Masuri de ordin disciplinar………………………………………………………………………………153

CAPITOLUL 8

Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate în urma inspectiei efectuate la o
directie a Politiei de Frontiera si inspectoratele judetene din subordine……………………..167

8.1. Organizarea si functionarea Directiei Politiei de Frontiera……………………………………..167

8.2. Principalele atributii si obiective ale directiei si structurilor teritoriale din competenta168

8.3. Modul de îndeplinire a sarcinilor ce au revenit Directiei P.F. pentru perioada de
preaderare în perspectiva transformarii granitei de est în frontiera externa a Uniunii
Europene………………………………………………………………………………………………………..169

8.4. Eficienta activitatilor desfasurate pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii
transfrontaliere si a migratiei ilegale……………………………………………………………………170

8.4.1. Pe linia combaterii infractionalitatii transfrontaliere…………………………………………170

8.4.2. Prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a traficului de persoane………………….173

8.4.3. Activitatea de prevenire si combaterea traficului cu substante interzise…………………….

8.4.4. Activitatea desfasurata la nivelul sectoarelor si punctelor de trecere a frontierei…..177

8.4.5. Activitatea desfasurata de lucratorii compartimentelor analiza de risc…………………184

8.4.6. Activitatea de cercetare penala, evidenta operativa si criminalistica……………………185

8.4.7. Activitatea dispeceratului………………………………………………………………………………193

8.4.8. Activitatea biroului Control si investigatii la Directia Politiei de Frontiera………….194

8.5. Activitatea de management resurse umane…………………………………………………………..195

8.6. Activitatea de asistenta juridica…………………………………………………………………………..197

8.7. Activitatea pe linie de relatii internationale si implementarea Programelor Phare…….199

8.8. Activitatea pe linie de secretariat si relatii cu publicul……………………………………………200

8.9. Pe linia protectiei si informatiilor clasificate…………………………………………………………202

8.10. Activitatea de management logistic…………………………………………………………………..204

8.10.1. Pe linia administrarii patrimoniului imobiliar…………………………………………………204

8.10.2. Pe linia asigurarii tehnico-materiala……………………………………………………………..204

8.11. Activitatea de comunicatii, informatica si conducere în secret………………………………206

8.12. Pe linie medicala, umana si sanitar-veterinara…………………………………………………….207

8.13. Organizarea iesirii la alarma, a stadiului de pregatire operativa si de interventie……..208

8.14. Pe linie financiar-contabila……………………………………………………………………………….209

8.15. Climatul organizational si performantele manageriale la nivelul D.P.F. si
structurilor teritoriale………………………………………………………………………………………………213

8.16. Activitatea desfasurata de structurile operative……………………………………………………216

8.17. Activitatea desfasurata la nivelul sectoarelor si punctelor de trecere a frontierei……..219

8.18. Masuri de ordin disciplinar………………………………………………………………………………221

8.19. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe…………………………………………..222

8.19.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe……………………………………..222

8.19.2. Masuri de ordin organizatoric………………………………………………………………………222

CAPITOLUL 9

Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate din inspectia desfasurata la un
inspectorat de jandarmi judetean si o grupare de jandarmi mobila……………………………223

9.1. Consideratii generale…………………………………………………………………………………………223

9.2. Îndeplinirea atributiilor specifice………………………………………………………………………..223

9.2.1. Pe linie de paza si protectie institutionala………………………………………………………..224

9.2.2. Pe linei de asigurare, restabilire si mentinere a ordinii publice……………………………225

9.3. Managementul pregatirii continue a personalului………………………………………………….228

9.3.1. Rezultatele obtinute la verificarile practice………………………………………………………230

9.3.2. Nereguli si disfunctionalitati………………………………………………………………………….231

9.4. Activitatea de relatii publice, traditii, educatie si sport…………………………………………..232

9.5. Organizarea iesirii la alarma si a serviciului de zi. Stadiul de pregatire operativa, de
interventie sau în situatii deosebite……………………………………………………………………………233

9.6. Ordinea interioara si disciplina militara……………………………………………………………….234

9.7. Activitatea de management resurse umane…………………………………………………………..234

9.8. Activitatea de management logistic…………………………………………………………………….235

9.9. Activitatea de secretariat si relatii cu publicul………………………………………………………240

9.10. Activitatea pe linia protectiei informatiilor clasificate si INFOSEC……………………….241

9.11. Competenta manageriala si climatul organizational……………………………………………..242

9.12. Masuri de ordin disciplinar………………………………………………………………………………245

9.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe…………………………………………..248

9.13.1.Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe………………………………………248

9.13.2. Masuri de ordin organizatoric………………………………………………………………………248

CAPITOLUL 10

Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate din inspectia desfasurata la un
inspectorat judetean pentru situatii de urgenta…………………………………………………………249

10.1. Consideratii generale……………………………………………………………………………………….249

10.2. Îndeplinirea atributiilor specifice………………………………………………………………………249

10.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situatiilor de urgenta…………………………………..249

10.2.2. Activitatea de monitorizare, analiza, sinteza si evaluare a situatiilor de urgenta….254

10.3. Activitatea de management resurse umane…………………………………………………………255

10.4. Managementul pregatirii continue a personalului………………………………………………..257

10.5. Activitatea desfasurata pe linia ordinii si disciplinei militare………………………………..259

10.6. Activitatea de informare, relatii publice, traditii si educatie………………………………….260

10.7. Organizarea iesirii la alarma si a serviciului de permanenta

Stadiul de pregatire operativa si de interventie în situatii deosebite……………………….260

10.8. Activitatea de organizare, asigurare cu efective si folosirea acestora……………………..261

10.9. Activitatea de management logistic…………………………………………………………………..262

10.10. Activitatea de secretariat, documente clasificate, arhiva si relatii cu publicul………..266

10.11. Activitatea pe linia protectiei informatiilor clasificate si INFOSEC……………………267

10.12. Capacitatea manageriala si climatul organizational………………………………………….267

10.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe………………………………………273

10.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe………………………………..273

10.13.2. Masuri de ordin organizatoric………………………………………………………………..274

Anexa nr. 1……………………………………………………………………………………………………………..275

Anexa nr. 2……………………………………………………………………………………………………………..289

Anexa nr. 3……………………………………………………………………………………………………………..293

Anexa nr. 4……………………………………………………………………………………………………………..302

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………….310

INTRODUCERE

Introducerea managementului organizatiilor de politie în planul de
pregatire al institutiilor de învatamânt din Ministerul Internelor si Reformei
Administrative este o necesitate stringenta si obligatorie, determinata de
sarcinile complexe ce stau în fata managerilor structurilor de ordine publica si
altor specialisti de a participa cât mai activ si competent la cresterea gradului de
securitate civica si de siguranta a cetateanului. Pentru aceasta este nevoie ca
învatamântul de management sa fie generalizat în toate organizatiile de politie,
adica sa reprezinte o competenta prezenta în toate formele si la toate treptele de
instruire manageriala.

Pornind de la aceste deziderate, implementarea metodelor manageriale
moderne a devenit o conditie pentru asezarea pe baze eficiente a întregii
activitati a organizatiilor de politie (politie, politie de frontiera, jandarmerie), iar
stiinta managementului reprezinta în acest cadru un factor calitativ si o resursa
de crestere a eficientei si de satisfacere a nevoilor personalului din institutiile de
ordine publica si siguranta a cetateanului.

În perioada de început, în care am desfasurat activitati de documentare
si de predare a unor diverse teme de management, mi-am dat seama de penuria
de carti care sa abordeze o gama rezonabila de subiecte esentiale, ca sa nu mai
vorbim de tratarea lor într-un mod adecvat. Majoritatea cartilor de management
sunt scrise din perspectiva unei anumite discipline sau functii si sunt destinate
mai degraba specialistului decât unei persoane cu responsabilitati manageriale.

O complicatie suplimentara o reprezinta limbajul prea putin accesibil
al multora dintre aceste carti. Adoptând o perspectiva de marketing în predarea
managementului politienesc, si încercând sa stabilesc domeniile în care cei cu
raspunderi manageriale au cu adevarat nevoie de ajutor, în cele doua volume ale
lucrarii am alcatuit un fond de material relevant. De asemenea, am cautat sa
folosesc un limbaj clar si exemplificari practice pentru a facilita învatarea. Am
apelat la contributiile din seminarii, analize si studii de caz pentru exemple
practice care sa ilustreze si sa ne ajute sa exemplificam conceptele teoretice
relevante si aptitudinile practice necesare. Asemenea exemple, precum si
contactul de zi cu zi cu probleme manageriale, m-au ajutat sa elaborez o lucrare
relevanta, în doua volume, care combina în proportii adecvate teoria si practica:
volumul I editat în anul 2007 la Editura TipoRadical, 365 pagini, în care am

prezentat aspectele teoretico–metodologice ale managementului organizatiilor
de politie într-o abordare moderna si volumul II, cel de fata, care cuprinde
aplicatii practice si studii de caz.

Subiectele pentru care am optat în cele doua volume sunt aptitudinile
manageriale de baza de care majoritatea managerilor organizatiilor de politie de
la toate nivelele vor avea nevoie mai devreme sau mai târziu.

Stilul lucrarii elaborate consta în a lega teoria de practica într-un mod
accesibil. Nu exista o teorie atotcuprinzatoare a managementului organizatiilor
de politie. Totusi exista o gama de concepte dintr-o varietate de discipline care
pot fi utile cititorilor în analiza problemelor manageriale si dezvoltarea unor
strategii de rezolvare a acestora.

Pentru a respecta prevederile legislatiei privind protectia informatiilor
clasificate nu am denumit în clar organizatiile (unitatile, formatiunile) (politie,
politie de frontiera, jandarmerie) si nici persoane din cadrul acestora.
Numeroasele exemple practice, aplicatii si studii de caz sunt menite sa ilustreze
subiecte generale si sa indice legatura dintre teorie si practica. Ele sunt utile
însa si pentru a trezi interesul cititorilor si a-i ajuta sa-si aminteasca de anumite
chestiuni particulare. Conceptele si exemplele incluse sunt menite sa faca
legatura cu problemele de care trebuie sa se ocupe managerii organizatiilor de
politie.

Cele doua volume ale lucrarii capitalizeaza experienta autorului ca
evaluator în domeniul control–evaluarii performantei structurilor de ordine
publica, dar si ca manager si profesor, fiind scrise cu implicarea faptului trait.

Mai mult, m-am straduit sa prezint o cazuistica bogata si diversa, într-un
mod reactiv si sensibil la virtutile educationale certe, fara a esua în efemer sau
în tendinta facila a dogmatizarii.

Daca cititorul interesat, parcurgând lucrarea de fata, va descoperi
îmbinarea dintre cele doua aspecte ale managementului organizatiilor de politie,
cel academic si cel practic, ca fiind una dintre virtutile acestui curs universitar,
autorul s-ar declara multumit.

Totodata, aduc multumiri colegilor mei din Corpul de Control al
ministrului si sefilor ierarhici, fara sprijinul carora aparitia acestei lucrari nu ar
fi fost posibila.

AUTORUL

PARTEA I

APLICATII PRACTICE

CAPITOLUL 1

VIZIUNE GENERALA ASUPRA MANAGEMENTULUI

UNITATILOR DE ORDINE PUBLICA

1.1. Obiectul de studiu

1.1.1. Scurt istoric

Înca din comuna primitiva conducerea s-a manifestat în ipostaze dintre
cele mai interesante, iar nevoia de a conduce a unor oameni a fost satisfacuta
prin numirea, alegerea sau câstigarea acestui drept1.

Principalele caracteristici ale conducerii în aceasta perioada de început
se refera la:

– cristalizarea unor forme incipiente ale conducerii, sub denumirea de
reguli;

– conturarea unor forme de conducere la nivel de microcolectivitati
(familie, ginta, trib, clan etc.);

– desemnarea în ipostaza de conducatori a celor mai înzestrate
persoane, asigurându-se în mare parte concordanta dintre ierarhia valorilor si
ierarhia conducerii formale;

– dependenta continutului si eficientei conducerii de cunostintele,
calitatile si aptitudinile conducatorilor;

– folosirea concomitenta a unor elemente ale conducerii unipersonale
(sef de clan, sef religios, razboinicul sef) si a unor forme democratice (adunarea
obstii, sfatul batrânilor);

– formularea de reguli si prescriptii privind organizarea, desfasurarea
si controlul principalelor activitati din cadrul grupului.

În orânduirea sclavagista, conducerea a înregistrat progrese
semnificative, astfel:

– apar primele forme de conducere macrosociala (prin aparitia si
consolidarea statelor);

1 ION VERBONCU – Manageri & Management, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 10-11.

– apar noi si complexe metode decizionale, informationale si
structural-organizatorice;

– se permanentizeaza transmiterea ereditara a functiilor de conducere;

– se adânceste prapastia dintre ierarhia valorilor si ierarhia formala a
conducerii;

– se manifesta ascendenta conducerii de tip autoritar în detrimentul
celei democratice;

– structurile organizatorice sunt bine precizate, cu delimitarea adecvata
a sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor pe posturi;

– descoperirea scrierii conduce la aparitia primelor sisteme
informationale în acceptie stiintifica;

– factorii economici influenteaza din ce în ce mai mult fundamentarea
si adoptarea deciziilor;

– motivatiile economice se amplifica;

– functia de control înregistreaza o dinamica ascendenta;

– apar colaboratori specializati ai conducerii, precum scribii;

–sistemele de conducere se diversifica, pe tipuri de unitati
(manufacturi, corporatii etc.).

În feudalism, conducerea capata valente, în sensul ca:

– diversificarea conducerii, ale carei caracteristici sunt marcate de
personalitatea conducatorilor;

– preponderenta tipului autoritar de conducere (nobil, negustor bogat);

– cresterea gradului general de ierarhizare a structurilor organizatorice,
în conditiile multiplicarii numarului de niveluri ierarhice;

– aparitia hârtiei si tiparului, cu impact favorabil asupra sistemului
informational;

– un fundament motivational diferit, bazat pe îmbinarea aspectelor
economice cu cele extraeconomice;

– progrese lente în teoria conducerii.

Odata cu trecerea societatii la orânduirea capitalista, în management se
produce un salt spectaculos, prin conturarea stiintei si dezvoltarea practicii
managementului stiintific, fiind evidente:

– conturarea unor aparate de conducere proprii, axate pe obiective si
functii bine delimitate;

– atenuarea conducerii autoritare excesive, concomitent cu dezvoltarea
unor caracteristici de tip participativ;

– progrese remarcabile la nivelul componentelor manageriale
(metodologica, decizionala, informationala, organizatorica), profesionalizarea
managementului.

1.1.2. Definirea stiintei managementului

Managementul ca stiinta, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile
depuse de un mare numar de specialisti de pe întreg mapamondul, ca raspuns la
stringentele necesitati ale practicii sociale.

Primii care au contribuit la întelegerea teoriei managementului au fost atât
manageri practicanti, cât si specialisti din domeniul stiintelor sociale. Mai recent,
teoreticienii au venit din rândurile cadrelor universitare sau ale consultantelor în
probleme de management. Primii teoreticieni pot fi clasificati în doua grupe
principale – manageri practicanti, ca F.W. Taylor si Henri Fayol, si specialisti în
stiintele sociale, ca Mago si Mc Gregor. Managerii practicanti tindeau sa
teoretizeze experientele lor personale de management, cu scopul de a dezvolta un
set de principii rationale de management, care ar putea fi aplicate la scara
universala pentru a obtine eficienta organizationala. Teoriile manageriale ce au
rezultat se ocupau, în principal, de structurarea muncii si a organizatiilor, mai mult
decât de motivatia umana sau de cultura organizatiei. Abordarile lor erau, în
general, de tip prescriptiv, adica stabileau ce ar trebui sa faca managerii pentru a-si
îndeplini sarcinile functiei de conducere, în interiorul organizatiei lor.

Specialistii din domeniul stiintelor sociale, spre deosebire, erau cadre
universitare, al caror punct de plecare era cercetarea comportamentului uman la
locul de munca. La început, cea mai mare parte a studiilor lor erau legate de
probleme ale eficientei si de efectele conditiilor fizice de munca, asupra
angajatilor. Teoreticienii care le-au urmat erau mai interesati de factorul uman
la lucru, concentrându-si atentia asupra unor astfel de subiecte, ca motivatia
angajatilor, comunicarea interpersonala si stilul de conducere.

Varietatea abordarilor cadrului teoretic al managementului a produs în
mod natural o multime de versiuni a ceea ce înseamna cuvintele cheie
„management si „organizatie“.

Nu exista o definitie general acceptata a managementului ca activitate,
cu toate ca definitia clasica este considerata înca cea formulata de Henri Fayol,
în 1916: „Activitatea de management înseamna a prevedea si a planui, a
organiza, a comanda, a coordona si controla“. Enuntul sau general despre
management ramâne din multe puncte de vedere valabil si dupa 90 de ani si a
fost adaptat de unii specialisti din ziua de azi, cum sunt Reece si O. Grady, care
definesc managementul ca fiind „procesul de coordonare a resurselor umane,
informationale, fizice si financiare în vederea realizarii scopurilor organizatiei“,
iar în cunoscuta publicatie franceza Larousse, managementul este definit ca
„stiinta tehnicilor de conducere a întreprinderii“.

Dupa opinia noastra, definitia care corespunde cel mai bine realitatii
organizatiilor românesti, inclusiv unitatilor de ordine publica, este cea data de
reputatul specialist în stiinta managementului, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu

„managementul rezida în studierea proceselor si relatiilor de management
din cadrul organizatiilor, în vederea descoperirii legitatilor si principiilor
care le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si
modalitati de conducere, de natura sa asigure obtinerea si cresterea
competitivitatii“.

1.1.3. Procesele de management

Este cunoscut ca la nivelul oricarei organizatii se deruleaza procese de
munca, axate pe îmbinarea variata a factorilor de productie. De fapt, doua
importante categorii de procese de munca asigura functionalitatea oricarui tip
de organizatii:

– procese de executie, determinate din punct de vedere cantitativ,

concretizate în actiunea factorului uman, cu ajutorul unor factori materiali de
productie, asupra altor factori materiali, în vederea obtinerii de bunuri
economice; aceste procese de munca dau consistenta obiectului de activitate al
organizatiei;

– procese de management, determinate din punct de vedere calitativ,
al importantei, în care o parte a factorului uman actioneaza asupra celeilalte
parti, în ceea ce priveste previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si
control-evaluare la nivel de organizatie si componentele procesuale si
structurale ale acesteia.

Specialistii în stiinta managementului2 definesc procesul de
management ca fiind „ansamblul fazelor si proceselor prin care se
determina obiectivele organizatiei si ale subsistemelor încorporate,
resursele si procesele de munca necesare realizarii lor si executantii
acestora, prin care se integreaza si controleaza munca personalului
folosind un complex de metode si tehnici în vederea îndeplinirii cât mai
eficiente a ratiunilor ce au determinat înfiintarea respectivei organizatii“.

Procesul de management poate fi structurat, în functie de modul în care
sunt concepute si exercitate atributele sale, în trei etape principale:

a) Etapa previzionala caracterizata prin exercitarea celorlalte atribute
ale managementului într-o viziune prospectiva, axata pe anticiparea de
modalitati, metode, solutii organizatorice, motivationale si de evaluare
superioare, corespunzator evolutiei predeterminate a organizatiei respective;

b) Etapa de operationalizare, caracterizata prin preponderenta
organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realizarea cotidiana a
obiectivelor cuprinse în planurile si prognozele organizatiei;

22 OVIDIU NICOLESCU si ION VERBONCU – Management, Editura Economica, Bucuresti,
199 pag. 39.

c) Etapa finala, de comensurare si interpretare a rezultatelor,
caracterizata prin preponderenta exercitarii functiei de evaluare – control, având
în vedere obiectivele si criteriile stabilite în prima etapa.

1.1.4. Relatiile de management

Exercitarea proceselor de management implica un tip aparte de relatii
între oameni, numite relatii de management.

Specialistii afirma ca relatiile de management pot fi definite ca
raporturile care se stabilesc între componentii unei organizatii si între
acestia si componentii altor sisteme în procesele previzionarii, organizarii,
coordonarii, antrenarii si control-evaluarii activitatilor organizatorice.

Analiza factorilor care conditioneaza caracteristicile relatiilor de
management în cadrul organizatiilor releva o tripla determinare:

– social-economica;

– tehnico-materiala;

– umana.

1.2. Functiile managementului organizatiei

Asa cum rezulta din definirea managementului, esenta sa o reprezinta
functiile sau atributele.

Henry Fayol a fost cel care a identificat si analizat procesele de
management pentru prima data. Acesta a definit în cadrul lor cinci functii
principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul.

În opinia noastra, cel care particularizeaza managementul modern la
realitatile românesti este prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, acesta partajând
procesele de management în cinci functii, si anume:

– previziunea;

– organizarea;

– coordonarea;

– antrenarea;

– evaluare-control.

1.2.1. Previziunea

Este functia cea mai importanta a unui proces managerial, de
continutul sau depinzând decisiv maniera de derulare si rezultatele exercitarii
celorlalte functii.

În opinia specialistilor, functia de previziune consta în ansamblul
proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective
ale unei organizatii si componentelor sale, precum si resursele si principalele
mijloace necesare realizarii lor.

Previziunea cuprinde decizii si actiuni prin care se stabilesc obiectivele
unei unitati de ordine publica si componentelor sale procesuale si structurale, se
stabilesc modalitatile de realizare, se dimensioneaza resursele ce urmeaza a fi
angajate si se precizeaza termenele intermediare si finale în îndeplinirea
obiectivelor.

Exercitarea acestei functii se concretizeaza în trei activitati
principale:

a) Prognozarea, în urma careia se elaboreaza prognoze. Acestea
acopera un orizont minim de 10 ani, au un caracter aproximativ, nefiind
obligatorii;

b) Planificarea, regasita în elaborarea de strategii, este modalitatea cea
mai eficace de valorificare a potentialului uman, managerial, tehnic si
tehnologic etc., de care dispune unitatea în contextul existentei si actiunii a
numeroase variabile ale mediului social, care nu trebuie neglijate.

Planurile, în care se finalizeaza cea mai mare parte a proceselor de
previziune, se refera, de regula, la perioade cuprinse între 5 ani si o luna.
Planurile unei unitati de ordine publica, inclusiv în tarile Uniunii Europene, au
un caracter obligatoriu, fiind baza desfasurarii activitatilor încorporate.

c) Programarea este a treia modalitate principala de concretizare a
previziunii. Aceasta reprezinta detalierea în timp si spatiu a politicilor, prin
intermediul programelor. Specific programelor este orizontul redus; cel mai
adesea o decada, o saptamâna, o zi, un schimb, o ora.

Unitatile de ordine publica se confrunta în prezent cu probleme dintre
cele mai dificile si datorita unor disfunctionalitati generate de exercitarea
previziunii, între care semnalam:

– insuficienta unor strategii si politici globale care sa valorifice
oportunitatile mediului ambiant national si international;

– lipsa unui sistem categorial de obiective la nivel de unitate si
componente procesuale si structurale ale acesteia;

– lipsa unor prioritati în abordarea decizionala si operationala a
problemelor cu care se confrunta managementul unitatilor de ordine publica;

– atitudine ostila fata de planificare, din partea multor manageri (sefi
de unitati), aceasta fiind asociata cu o practica învechita;

– multiplele presiuni la care sunt supuse unitatea si managementul sau
din partea unor factori endogeni, dar mai ales exogeni.

În ceea ce priveste mutatiile din sfera previziunii, în contextul
intensificarii si diversificarii acesteia, al amplificarii caracterului anticipativ al
managementului, semnalam urmatoarele:

– elaborarea de strategii si politici realiste, care sa valorifice
informatiile furnizate de studiile de diagnosticare, sondajele de opinie si cele
desprinse din studiile de prognoza;

– dezvoltarea procesuala si structural-organizatorica a planificarii (ca
activitate si compartiment);

– apelarea la un instrument specific de planificare, din care sa nu lipseasca
metodele decizionale, metodele de creativitate, cele de extrapolare etc.;

– valorificarea influentelor exercitate de factorii mediului ambiant,
national si international si imprimarea unui comportament agresiv fata de
acesta.

1.2.2. Organizarea

Functia de organizare desemneaza ansamblul proceselor de
management prin intermediul carora se stabilesc si se delimiteaza procesele de
munca fizica si intelectuala si componentele lor (miscari, timpi, operatii, lucrari,
sarcini etc.), precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca,
compartimente si atribuirea lui personalului, corespunzator anumitor criterii
manageriale, profesionale, tehnice si sociale, în vederea realizarii în cât mai
bune conditii a obiectivelor previzionate.

Corespondentul pragmatic al organizarii îl constituie activitatea
propriu-zisa de organizare, cu doua dimensiuni:

– organizarea de ansamblu, reflectata de proiectarea/reproiectarea si
întretinerea functionarii sistemului de management si a subsistemelor sale
(decizional, informational, organizational si metodologic);

– organizarea la nivelul principalelor componente procesuale si
structurale ale unitatii (organizarea unor activitati sau a unor compartimente de
exemplu).

Chiar daca nu întotdeauna organizarea este o cauza a
disfunctionalitatilor manageriale, nu trebuie omis faptul ca, la anumite intervale
de timp, în anumite împrejurari aceasta poate genera unele deficiente majore, cu
consecinte ce pot atinge cote alarmante în functionalitatea si eficacitatea
domeniului condus.

O abordare a managementului unitatilor de ordine publica de pe pozitia
organizarii, evidentiaza unele elemente de stadiu al acestora:

– reducerea organizarii la structurile organizatorice, si acelea aflate
într-un grad avansat de rigiditate daca ne raportam la mutatiile produse în
interiorul, dar mai ales în mediul ambiant al sistemului de ordine publica;

– limitarea organizarii la pregatirea misiunilor, neglijându-se în cea
mai mare parte a situatiilor, organizarea manageriala;

– ramânerea în urma a organizarii fata de necesitatile sistemului socio-
economic la care se refera unitatea si uzura morala, generala sau partiala.

Diminuarea sau eliminarea unor astfel de disfunctionalitati, precum si
promovarea unor mutatii de fond în „zona“ organizarii, reclama demersuri de
amploare în ceea ce priveste:

– conceperea si realizarea unor sisteme informationale si structuri
organizatorice dinamice, flexibile si eficiente;

– reconsiderarea rolului organizarii procesuale, ca punct de pornire în
remodelarea organizatorica;

– continuarea si promovarea unor metodologii judiciare de analiza si
proiectare sau reproiectare a managementului si a fiecarei componente a
acestuia;

– reconsiderarea compartimentului de specialitate, cel de „organizare
manageriala“, cu atributii, competente si responsabilitati extrem de importante
în proiectarea/reproiectarea si întretinerea functionarii managementului si
subsistemelor sale.

Tendinta în organizatiile moderne este, asa cum subliniaza si
cunoscutii profesori americani Sarah Freeman si Kim Cameron, de a exercita
organizarea într-o viziune supla si flexibila, urmarind diminuarea dimensiunii
aparatelor manageriale.

1.2.3. Coordonarea

Functia de coordonare consta în ansamblul proceselor de munca, prin
care se armonizeaza deciziile si actiunile personalului unitatii si ale
subsistemelor sale, în cadrul previziunilor si sistemului organizatoric stabilite
anterior.

Pentru asigurarea unei coordonari eficace este esentiala existenta unei
comunicari adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare
întelegând transmiterea de informatii si perceperea integrala a mesajelor
continute. Putem astfel considera ca suportul coordonarii este comunicarea.

Ipostazele în care se gasesc atât coordonarea, cât si comunicarea sunt:

– coordonarea bilaterala, ce se desfasoara între un manager si un
subordonat, cu avantajul transmiterii de mesaje nedistorsionate si dezavantajul
supradimensionarii bugetului de timp al managerului;

– coordonarea multilaterala derulata între un manager si mai multi
subordonati în acelasi timp; se înregistreaza avantajul transmiterii corecte a
mesajelor informationale – asa cum o doreste managerul, dar si dezavantajul
alocarii de timp suplimentar pentru a comunica cu fiecare subordonat, ceea ce

creeaza posibilitatea întelegerii diferite a continutului mesajului informational
datorita nivelului diferit de pregatire al subordonatilor.

Coordonarea, ca functie manageriala, este sustinuta de unele elemente
care au în vedere caracteristicile managerilor si executantilor, precum si cele ale
muncii de conducere. Cele mai importante dintre acestea sunt:

– volumul, complexitatea si diversitatea obiectivelor ce revin unitatii si
fiecarei subunitati a acesteia;

– diversitatea si ineditul reactiilor umane, ce reclama un feed-back
permanent si operativ pentru manager în legatura cu modul de receptare a
mesajelor informationale, de aplicare a deciziilor în mediul condus;

– diferentele de pregatire profesionala si manageriala ale persoanelor
aflate în ipostaze manageriale si operationale;

– nivelul de cultura generala diferit;

– atitudinea fata de schimbare, fata de nou, atât a managerilor, cât si a
subordonatilor, cu repercusiuni nemijlocite asupra gradului de participare, de
implicare în realizarea obiectivelor.

Realizarea coordonarii la un nivel calitativ-superior confera
activitatilor unitatilor de ordine publica o pronuntata suplete, flexibilitate,
adaptabilitate si creativitate, caracteristici esentiale în conditiile cresterii
dependentei managementului de resursele umane.

1.2.4. Antrenarea

Cel mai dificil de exercitat de catre manageri, mai ales în perioadele de
criza, este functia de antrenare.

Functia de antrenare încorporeaza ansamblul proceselor de munca prin
care se determina personalul unitatii, sa contribuie la stabilirea si realizarea
obiectivelor previzionate, pe baza luarii în considerare a factorilor care îi
motiveaza.

Suportul economic al antrenarii îl reprezinta motivarea personalului, ce
contribuie la armonizarea sistemului de ordine publica, la derularea misiunilor
de ordine publica.

Motivarea presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale
si moral-spirituale a rezultatelor efectiv obtinute din realizarea obiectivelor.
Esenta acesteia o constituie trinomul recompense/sanctiuni-rezultate-obiective.

Motivarea, în functie de modul de conditionare a satisfactiilor
personalului, de rezultatele obtinute, este pozitiva sau negativa:

– motivarea pozitiva este atunci când prioritare sunt recompensele
materiale si moral-spirituale;

– motivarea negativa este atunci când pe intervale scurte de timp,
sanctiunile sunt prioritare.

Pentru ca rolul sau în sustinerea participarii personalului la stabilirea si
realizarea obiectivelor sa nu fie compromis, motivarea trebuie sa raspunda
urmatoarelor cerinte fundamentale:

– sa fie complexa, adica sa cuprinda recompense/sanctiuni atât
materiale si morale, cât si moral-spirituale, în proportii care sa faciliteze
manifestarea potentialului personalului;

– sa fie diferentiata, în sensul ca dimensionarea si acordarea de
recompense/sanctiuni sa se realizeze în functie de specialitatea persoanei, a
colectivului din care aceasta face parte si a situatiei la care se refera;

– sa fie graduala, adica sa urmareasca satisfacerea diverselor categorii
de nevoi, specifice individului, de la simplu la complex, de la nevoi de nivel
inferior la cele de nivel superior.

Caracteristic managementului stiintific al unitatilor de ordine
publica este conceperea motivarii si, implicit motivationala, adica a
elementelor care prezinta interes pentru personalul unitatii, a necesitatilor
acestora, ordonate în functie de succesiunea în care trebuie avute în vedere.
Dintre scarile motivationale considerate cu precadere în literatura de
specialitate, mentionam pe cea a lui Maslaw, care cuprinde urmatoarele cinci
categorii de necesitati:

– nevoi fiziologice elementare (hrana, adapost, îmbracaminte);

– nevoi de securitate si trebuinta;

– nevoi de contacte umane si afiliere la grup;

– nevoi de statut social si stima;

– nevoi de autorealizare.

Pentru ca oamenii sa genereze performanta au nevoie de urmatoarele
elemente motivationale:

– posibilitatea de a avea anumite initiative în munca;

– conditii bune de munca;

– colegi buni si companie placuta (climat favorabil din punct de vedere
organizational);

– un manager bun;

– un loc de munca sigur;

– câstigurile banesti (salariile);

– programul de lucru;

– interesul pentru munca în sine;

– sansa unei promovari;

– obtinerea de avantaje materiale si prestigiu.

Modul cum managerii acorda atentie acestor factori declanseaza
comportamente diferite din partea subordonatilor în sensul implicarii, într-o mai
mare sau o mai mica masura, în realizarea obiectivelor. Pentru aceasta sunt

necesare mecanisme motivationale diferentiate, concomitent cu crearea si
întretinerea unor conditii decizionale, informationale si organizatorice propice
manifestarii fiecarui factor din cei enumerati.

1.2.5. Control-evaluare

Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se
finalizeaza prin intermediul functiei de control-evaluare.

Functia de control-evaluare poate fi definita ca ansamblul
proceselor prin care performantele organizatiei, subsistemelor si compo-
nentelor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele
stabilite initial, în vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii
abaterilor pozitive.

Procesele de control-evaluare în calitate de functie a managementului,
implica patru faze:

– masurarea realizarilor;

– compararea realizarilor cu obiectivele si standardele stabilite initial,
evidentiind abaterile produse;

– determinarea cauzelor principalelor abateri pozitive si negative;

– adoptarea unor decizii cu caracter corectiv sau profilactic.

Deciziile cu caracter corectiv vizeaza modificari în parametrii de stare
ai domeniului condus (indicatori de performanta, resurse angajate, termene,
modalitati de realizare etc.), în timp ce deciziile de actualizare sunt orientate
spre revizuirea nivelului obiectivelor previzionate, considerându-se ca acestea
nu au fost suficient fundamentate.

De asemenea, functia de control-evaluare trebuie sa aiba într-o masura
cât mai mare un caracter preventiv, deci de preîntâmpinare a deficientelor, iar
daca acestea s-au produs, corectiv.

Functia de control-evaluare încheie ciclul de management, continutul
si eficacitatea sa conditionând sensibil calitatea de ansamblu a procesului de
conducere si, în special, eficienta muncii depuse de personal pe termen scurt,
mediu si lung.

Abordarea separata a functiilor managementului si a interdepen-
dentelor dintre ele a contribuit la evidentierea specificitatii componentelor
procesului de management. În practica, procesul de management trebuie
abordat în ansamblul sau, tratând functiile conducerii în strânsa lor interde-
pendenta.

În lucrarea de fata, functia de control-evaluare a unitatilor de ordine
publica va fi abordata în profunzime într-un capitol de sine statator.

1.3. Principiile si sistemul de management

1.3.1. Principiile generale ale managementului organizatiilor de politie

Conceperea si exercitarea managementului organizatiei are la baza un
ansamblu de principii care au o tripla determinare: socio-economica, tehnico-
materiala si umana. În functie de sfera de cuprindere a proceselor de
management si a ansamblului activitatilor care alcatuiesc organizatiile, aceste
principii se divid în generale si specifice diferitelor componente ale sistemului
de management.

Principiile generale exprima nivelul de dezvoltare al stiintei
managementului si fundamentele teoretice preconizate pentru modelarea de
ansamblu a sistemelor de management ale organizatiilor si sunt urmatoarele:

a) Principiul asigurarii concordantei dintre parametrii sistemului
de management al organizatiei si caracteristicile sale esentiale si ale
mediului ambiant – functionalitatea si complexitatea organizatiei implica o
permanenta corelare, adaptare si perfectionare a sistemului de management la
situatia efectiv existenta în cadrul sau, la cultura organizationala si contextul
socio-economic în care-si desfasoara activitatea;

b) Principiul managementului participativ – exercitarea celor mai
importante si complexe procese si relatii de management în cadrul organizatiei
este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri, specialisti si apelând la
leadership si realizând un nou tip de cultura organizationala;

c) Principiul motivarii tuturor factorilor implicati în activitatile
organizatiei – motivarea, ca principiu de management al organizatiei exprima
necesitatea unei asemenea stabiliri si utilizari a stimulentelor si sanctiunilor
materiale si morale de catre factorii decizionali încât sa asigure o împletire
armonioasa a intereselor tuturor partilor implicate, generatoare de performante
superioare ale organizatiei;

d) Principiul economicitatii, eficientei si eficacitatii –
dimensionarea, structurarea si combinarea tuturor proceselor si relatiilor
manageriale este necesar sa aiba în vedere maximizarea efectelor economico-
sociale cuantificabile si necuantificabile ale organizatiei, în vederea asigurarii
unei competitivitati ridicate. În literatura de specialitate este cunoscuta ca
principiul celor „3E“, care sunt definiti astfel :

Economicitatea este definita ca „minimizarea costului resurselor
utilizate pentru o activitate, cu respectarea conditiilor de calitate programate“.

Eficienta este înteleasa ca „o relatie între rezultate, sub forma
bunurilor si serviciilor, si resurselor utilizate pentru a le produce“.

Eficacitatea este reprezentata de „masura în care obiectivele au fost
atinse, precum si de relatia dintre impactul dorit si cel efectiv al unei
activitati“.

1.3.2. Componentele sistemului de management al organizatiei si
definirea acestora

Functiile si relatiile de management la nivelul oricarei organizatii sunt
exercitate prin sistemul de management.

Sistemul de management al organizatiei defineste ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational,
metodologic etc. din cadrul organizatiei, prin intermediul caruia se exercita
ansamblul proceselor si relatiilor de management, în vederea obtinerii unei
eficacitati si eficiente cât mai mari.

Sistemul de management cuprinde mai multe componente ce se
deosebesc în functie de natura, de caracteristicile instrumentului utilizat, si
anume:

a) Subsistemul organizatoric – consta în ansamblul elementelor de
natura organizatorica ce asigura cadrul, divizarea, combinarea si
functionalitatea proceselor de munca, în vederea realizarii obiectivelor
preconizate.

b) Subsistemul informational – sunt desemnate totalitatea datelor,
informatiilor, circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedurilor
si mijloacelor de tratare a informatiilor existente într-o organizatie, care au
drept scop sa asigure suportul informational necesar pentru previzionarea si
îndeplinirea obiectivelor.

c) Subsistemul decizional – consta în ansamblul deciziilor adoptate si
aplicate în cadrul organizatiei de catre manageri. Se impune precizarea ca ne
referim la deciziile de conducere sau de management care reprezinta
componenta esentiala a sistemului decizional prin care desemnam cursul de
actiune ales în vederea îndeplinirii unui anumit obiectiv din cadrul organizatiei,
ce are implicatii directe asupra a cel putin o alta persoana, influentându-i
actiunile si comportamentele.

d) Subsistemul metodologico-managerial sau metode si tehnici de
management – este alcatuit din ansamblul metodelor, tehnicilor si procedurilor
utilizate în managementul unei organizatii.

Componentele principale ale subsistemului metodologic le reprezinta
metodele si sistemele de management propriu-zise, cum ar fi diagnosticarea,
delegarea, managementul prin obiective, managementul prin proiecte, tabloul
de bord etc.

1.4. Evolutia managementului pe plan mondial si în
România

1.4.1. Abordari ale managementului în literatura straina

Dupa opinia specialistilor straini, studiile în domeniul managementului
se pot grupa în functie de natura conceptelor si metodelor utilizate, cu
precadere, de functiile managementului carora li se acorda prioritate si de
functiile organizatiei asupra carora se axeaza, în patru scoli sau curente
principale: clasica sau traditionala, behaviorista sau comportista, constitutiva si
sistematica.

Scoala clasica, traditionala este reprezentata în primul rând prin
întemeietorii acestei stiinte – Frederic Taylor si Henry Foyol – ale caror lucrari
„Principiile managementului stiintific“ si, respectiv „Administrarea industriala
si generala“, sunt binecunoscute în toata lumea, fiind traduse si în limba româna
înca înaintea primului razboi mondial.

În opinia specialistilor din scoala clasica, relatiile de management sunt
examinate în ansamblul lor, cu accent special asupra functiei de organizare
primite atât la nivelul întreprinderii, cât si, mai ales, la nivelul functiunii de
productie din cadrul sau. Scolii clasice îi revine meritul principal la constituirea
stiintei managementului.

Scoala behaviorista sau comportista, reliefata în special în ultimele
patru decenii, este reprezentata prin specialisti reputati, americanii
D.Mc.Gregor, H.Simon, R. Lickert, germanul R. Weber, francezul M. Crozier
si italianul Moreno.

Studiile comportiste au drept caracteristica dominanta utilizarea
prioritara a conceptelor si metodelor sociologice si psihologice, cum ar fi:
sistemul de valori, comportament individual si organizational, atitudini,
aptitudini, cultura organizationala, motivatie etc. Concret se refera în special la
comportamentul si modul de actiune al managerilor, la constituirea si
functionarea microcolectivitatilor.

Scoala cantitativa, reprezentata prin specialisti ca H. Kaufman, J.
Starr si F. Goronzy care folosesc în cadrul studiilor elaborate concepte si
metode care provin în majoritate din matematica si statistica.

Principalele contributii ale scolii cantitative constau în adoptarea
instrumentarului matematico-statistic la cerintele practicii sociale,
amplificându-i substantial caracterul aplicativ si în conferirea unui plus de
rigurozitate si de precizia analizelor si solutiilor manageriale.

Scoala sistemica reprezinta, de fapt, o sinteza a precedentelor scoli,
fiind cea mai tânara, dar si cea mai complexa si aplicativa. Este reprezentata de

reputatii specialisti francezi J. Helese si J. Lobstein, americanii P. Drucker, H.
Hintzberg, M. Porter, rusul C. Popov si englezul J. Child.

Contributia majora a acestei scoli consta în abordarea organizatiei într-
o optica multidisciplinara integratoare, simultan analitica si sistemica, pornind
de la obiectivele fundamentale ce-i sunt atribuite, esentialmente economice si
având în vedere multiplele interdependente dintre componentele sale.

Scoala sistemica se afla înca în curs de cristalizare si reprezinta scoala
viitorului, maturizarea sa marcând evolutia stiintei managementului pe o treapta
superioara.

În domeniul militar si implicit si în cel al ordinii publice, conducerea
(managementul) trupelor este abordata înca din cele mai vechi timpuri.

Cel mai faimos dintre manualele de strategie ale Chinei antice este
Arta Razboiului lui Sun Tzu, de Sun Wu, un remarcabil consultant militar din
epoca Regatelor Razboinice. Dupa mai mult de o suta de ani, un descendent
direct al acestui Sun Tzu, sau „Maestrul Sun“, s-a remarcat la rândul sau ca
distins strateg. Este vorba de Sun Bin, al carui nume înseamna „Sun cel
Mutilat“. El a devenit Sun Tzu II, al doilea Maestru Sun, a carui Arta a
Razboiului a fost cunoscuta numai partial, pâna când o versiune aproape
completa, pe fâsii de bambus partial deteriorate, a fost descoperita recent într-un
mormânt antic.

Scriere cu valoare perena, Nobila arta a razboiului este la fel de
valabila pe câmpul de lupta, ca si în opera marilor afaceri ori în viata de zi cu zi.

Ulterior, principiile conducerii trupelor au fost abordate si de Niccolo
Machiavelli în lucrarea „Principele“ si Carl von Clausewitz în capodopera sa
„Despre razboi“.

1.4.2. Managementul românesc

Preocuparile teoretice si pragmatice cu privire la managementul
firmelor au debutat în România foarte timpuriu.

Sistemul taylorist de organizare a muncii bazat pe MTM a fost utilizat
pentru prima data în Europa la „Tesatoria româneasca de bumbac“ din Pitesti.

Un alt element semnificativ l-a constituit introducerea la Academia de
Înalte Stiinte Comerciale si Industriale a cursului de management al firmei. La
25 ianuarie 1916, profesorul Virgil Hodgeanu tinea cursul introductiv la
disciplina „Studiul practic al întreprinderilor comerciale si industriale“, primul
de acest fel în Europa de Sud-Est si printre primele din Europa.

Si dupa primul razboi mondial au continuat sa se manifeste preocupari
si actiuni sistematice pe planul teoriei si practicii managementului organizatiei.
Animatorul actiunilor teoretice l-a constituit Institutul român pentru organizarea

stiintifica a muncii (IPROM), creat în anul 1927, cu contributia unor reputati
oameni de stiinta: V. Madgearu, G. Titeica, D. Gusti, Gh. Ionescu-Sisesti, Gh.
Marinescu s.a.

Cele mai relevante initiative stiintifice în managementul militar le-a
avut de departe maresalul Ion Antonescu, care a abordat în scrierile sale toate
aspectele referitoare la sistemul de management, cu precadere cele privind
subsistemele decizional si organizatoric. Astfel, în prefata la Planul general de
organizare a armatei din anul 1940, acesta mentioneaza : „Nu se poate îndrepta
ostirea, nu se poate scurta drumul pe care-l fac astazi pentru a putea fi
solutionate cele mai mici ca si cele mai mari chestiuni, decât daca taiem cu
bisturiul, în lung si în larg, în acest ultim prea vast sistem birocratic si
hidrocefalic pentru puterile noastre bugetare si pentru fortele noastre reale“.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu instaurarea
comunismului se constata o ignorare totala, pentru o perioada de aproape doua
decenii, a stiintei managementului. A fost o perioada de regres în planul teoriei
si al practicii managementului.

Sub presiunea necesitatilor practice si în contextul unei anumite
deschideri de scurta durata a României spre Occident, dupa 1966 se întreprind
mai multe actiuni pe planul practicii, cercetarii stiintifice si învatamântului în
domeniul conducerii si organizarii.

Si în domeniul militar apar concepte moderne de conducere a trupelor
(manageriale) care vor fi perfectionate de specialistii militari Ion Coman,
Constantin Olteanu, Gheorghe Aradavoaice, Luigi Martis etc.

Anul 1990 a marcat si în domeniul managementului stiintific începutul
unor schimbari radicale, învatamântul si cercetarea stiintifica de management s-au
debarasat în cvasitotalitate de limitele perioadei comuniste. Cea mai mare parte
a conceptelor si instrumentului de management la nivel de organizatie a fost
reconsiderata prin prisma factorilor si economiei de piata, depunându-se
eforturi sustinute de asimilare a ultimelor mutatii în management si de adaptare
a lor la conditiile actuale de tranzitie, spre o economie de piata functionala.

Arta militara este perfectionata în concordanta cu exigentele
euroatlantice, iar conducerea trupelor este regândita prin contributiile originale
ale reputatilor specialisti Mircea Muresan, Constantin Degeratu, Ilie Marin,
Gheorghe Toma, iar în domeniul ordinii publice Anghel Andreescu, Costica
Voicu, Florin Sandu, Tudor Cearapin etc.

CAPITOLUL 2

PLANIFICAREA, ORGANIZAREA SI DESFASURAREA
INSPECTIILOR SI CONTROALELOR

ÎN ORGANIZIATIILE DE POLITIE

În organizatiile de politie, activitatea de control-evaluare este
reglementata printr-un ordin al ministrului. Acest ordin instituie un ansamblu de
norme tehnico-juridice prin care se stabilesc tipurile de control executate în
cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative: scopul controlului,
obiectivele si modalitatile de desfasurare ale acestuia, documentele în care se
concretizeaza actiunile de control si masurile propuse de personalul cu atributii
de control.

2.1. Definirea inspectiei si controlului

În cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative se
organizeaza si se executa urmatoarele tipuri de control: inspectii, controale de
fond si controale tematice.

Scopul controlului este acela de crestere a eficientei si eficacitatii
activitatii desfasurate în cadrul organizatiilor de politie, prin executarea
activitatilor de comparare a rezultatelor obtinute cu obiectivele prevazute, de
masurare a performantelor realizate cu standardele stabilite initial, de
identificare a abaterilor si de adoptare a masurilor pentru eliminarea acestora.

Principiile care stau la baza controlului sunt:

a) principiul legalitatii – presupune ca toate activitatile specifice
controlului sa fie desfasurate cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale
legislatiei în materie;
b) principiul obiectivitatii – presupune o evaluare corecta si cât mai
aproape de realitate a rezultatelor obtinute, a cauzelor care au determinat
abaterile si a masurilor necesare înlaturarii ori diminuarii efectelor negative si
integrarii celor pozitive;
c) principiul eficacitatii – se refera la oportunitatea si finalitatea
controlului, în scopul obtinerii rezultatelor scontate;

d) principiul eficientei – are în vedere maximizarea rezultatelor
activitatii de control în raport cu resursele utilizate: umane, financiare, de timp;
e) principiul controlului preventiv – presupune prevederea si
identificarea posibilelor erori si abateri în scopul prevenirii acestora pe întreg
parcursul desfasurarii procesului de management;
f) principiul motivarii personalului – se refera la aplicarea cu
obiectivitate a sistemului sanctiune-recompensa personalului implicat în
activitatile de control;
g) principiul viziunii unitare – activitatea de control trebuie sa aiba
la baza o viziune unitara a problematicii, atât în sensul reglementarilor, cât si a
generalizarii experientei pozitive;
h) principiul coordonarii si cooperarii unitare – în sensul ca
unitatea centrala de control coordoneaza toate activitatile de control si, în
acelasi timp, coopereaza cu structurile implicate;
i) principiul profesionalizarii – presupune pregatirea profesionala
corespunzatoare a specialistilor care efectueaza activitatea de control, precum si
diseminarea informatiilor, a bunelor practici si a instrumentelor de lucru în
domeniu;
j) principiul complementaritatii – presupune implicarea activa a
structurilor de control ale fiecarei unitati aflate în subordinea sau coordonarea
ministerului în efectuarea permanenta a controlului activitatii proprii. Astfel,
controlul realizat de catre Corpul de Control al ministrului este completat de
catre cel intern, efectuat în cadrul structurilor ministerului;
k) principiul continuitatii – activitatile de control trebuie sa aiba un
caracter permanent;
l) principiul respectarii demnitatii umane – presupune ca, în
exercitarea activitatii de control, sa fie respectate toate drepturile si demnitatea
persoanelor controlate.

2.2. Planificarea inspectiilor si controalelor

Inspectia este controlul general, ierarhic superior si planificat, dispus
de catre ministrul internelor si reformei administrative, care vizeaza o
examinare si o cercetare complexa, multidisciplinara a activitatii structurilor
ministerului, în scopul evaluarii obiective a rezultatelor, a competentei si
capacitatilor managerilor, a identificarii si corectarii deficientelor constatate.

Inspectia se organizeaza numai de catre Corpul de Control al
ministrului si este executata de catre o comisie formata din specialisti ai acestei
structuri.

Presedintele comisiei este directorul general al Corpului de Control sau
unul dintre adjunctii acestuia.

Inspectia se executa la nivelul departamentelor, directiilor generale
centrale, a celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, precum si la autoritati ale administratiei
publice locale, potrivit legii.

Inspectiile se desfasoara în baza Planului unic de inspectii, aprobat
anual de catre ministrul internelor si reformei administrative, la propunerea
Corpului de Control al ministrului.

Inspectia se executa în baza Planului de inspectie care cuprinde
urmatoarele:

a) unitatea (institutia) care face obiectul inspectiei;
b) scopul si obiectivele inspectiei;
c) perioada de activitate supusa inspectiei;
d) componenta comisiei si a subcomisiilor;
e) durata de desfasurare a inspectiei.

Perioada de executare a inspectiei se poate prelungi prin dispozitie
motivata a directorului general al Corpului de Control, dupa caz, pâna la
realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de inspectie.

La întocmirea Planului unic de inspectie, pentru evitarea suprapunerii
activitatilor de control efectuate de structurile cu atributii în acest sens,
comandantii/sefii departamentelor, directiilor generale centrale, ai celorlalte
institutii si structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului
Internelor si Reformei Administrative vor informa Corpul de Control, pâna la
30 noiembrie, despre controalele executate în anul curent si cele planificate în
anul urmator.

Controlul de fond este activitatea de verificare interna, planificata,
dispusa de catre sefii/comandantii departamentelor, directiilor generale centrale,
ai celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, în scopul evaluarii activitatii structurilor subordonate,
a competentei si a capacitatii managerilor, al identificarii si corectarii
deficientelor constatate.

Controlul de fond se executa în baza Planului unic de control, aprobat
anual de catre sefii structurilor care le organizeaza.

Controlul de fond este condus de catre sefii/comandantii mentionati
mai sus sau de alte persoane delegate de catre acestia.

În Planul de control sunt cuprinse urmatoarele:

a) scopul si obiectivele controlului;
b) perioada de activitate supusa controlului;

c) componenta comisiei si subcomisiilor;
d) durata de desfasurare a controlului.

Perioada de executare a controlului de fond se poate prelungi, dupa
caz, pâna la realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de control.

Elaborarea si aprecierea concluziilor desprinse se materializeaza prin
Raportul de control.

Controlul tematic este activitatea de verificare interna, neplanificata,
care se executa, de regula, inopinat, prin care se urmareste analizarea,
evaluarea, îndrumarea si/sau sprijinul unei activitati determinate si se executa
atât de Corpul de Control al ministrului, cât si de directiile din Aparatul Central,
institutiile si structurile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, pe toate nivelurile ierarhice.

Controlul tematic se executa în baza planului de control aprobat de
catre sefii/comandantii mentionati.

Controlul tematic este condus de catre sefii/comandantii sau de
persoanele delegate.

Durata, mijloacele si modalitatile de executare a controlului tematic,
componenta comisiilor si obiectivele de control se stabilesc de catre
sefii/comandantii care le dispun.

Rezultatele controalelor tematice se materializeaza în Raportul de
control, Nota de constatare sau în Registre speciale destinate acestui scop.

La încheierea controalelor tematice nu se acorda calificative.

Controlul tematic debuteaza prin prezentarea, la sediul institutiei
controlate, a obiectivelor controlului tematic si a membrilor comisiei, de catre
presedintele acesteia.

Constatarile efectuate pe timpul inspectiei, concluziile si masurile
propuse de Corpul de Control se materializeaza în Raportul de inspectie si se
supun aprobarii ministrului internelor si reformei administrative.

2.3. Organizarea si desfasurarea inspectiilor si
controalelor

Presedintele comisiei de inspectie raspunde de pregatirea inspectiei,
scop în care dispune, cu cel putin 5 zile înaintea declansarii acestei activitati,
masurile necesare documentarii si instruirii membrilor comisiei în legatura cu
specificul misiunilor si sarcinilor structurilor inspectate, cunoasterea legislatiei,
a ordinelor, instructiunilor si dispozitiilor de linie.

În termen de 5 zile, presedintele comisiei ia masuri de înstiintare a
sefului structurii care urmeaza a fi inspectata, cu privire la data începerii

inspectiei, perioada supusa inspectiei si obligatia întocmirii Raportului de
informare, cu urmatorul continut, semnat de seful unitatii:

1. Scurt istoric:

a) acte normative în baza carora a fost înfiintata unitatea;

b) evolutia în timp a unitatii, prin prisma reorganizarilor structurale.

2. Realizarile obtinute în perioada supusa inspectiei, pe linia
îndeplinirii atributiilor si misiunilor specifice:

a) indicatori si situatii statistice comparative pe etape de timp;

b) masuri pentru eficientizarea activitatilor, stabilite de alte structuri de
control, precum si cele proprii, monitorizarea acestora si stadiul îndeplinirii lor.

3. Greutati care au impietat activitatea unitatii.

4. Disfunctii si nereguli identificate în activitatea proprie, pe domenii
de activitate.

Din comisiile de inspectie pot face parte, la solicitarea presedintelui
acesteia, specialisti cu experienta profesionala în domeniu din alte structuri
ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, desemnati de sefii
acestora.

Inspectia debuteaza prin prezentarea, la sediul institutiei inspectate a
obiectivelor inspectiei si a membrilor comisiei, de catre presedintele comisiei,
dupa care seful structurii evaluate prezinta Raportul de informare si personalul
cu atributii de conducere.

Pe timpul executarii inspectiei, în vederea realizarii obiectivelor
acesteia, personalul institutiei inspectate este obligat sa puna la dispozitia
inspectorilor toate materialele si documentele din dotarea unitatii sau detinute în
exercitarea atributiilor de serviciu si sa furnizeze toate datele si informatiile care
au legatura cu exercitarea sarcinilor de serviciu.

Ridicarea oricaror înscrisuri sau documente de catre inspectori se
efectueaza în conditiile prevazute de lege.

Daca pe timpul executarii inspectiei sunt comise abateri disciplinare de
catre personalul inspectat, presedintele comisiei ia masuri pentru sesizarea
sefilor/comandantilor competenti ai acestuia, în vederea dispunerii cercetarii
prealabile.

În cazul în care, pe timpul inspectiei se constata indicii cu privire la
existenta unor pagube create de catre personalul institutiei inspectate,
presedintele comisiei dispune masuri de efectuare a cercetarii administrative si
recuperarea pagubei, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

În cazul în care, pe timpul inspectiei se constata savârsirea unor
infractiuni de catre personalul unitatii institutiei inspectate, presedintele
comisiei ia masuri pentru sesizarea organului competent sa efectueze urmarirea
penala.

Pe timpul inspectiei, membrii comisiei întocmesc note de constatare cu
concluziile rezultate la sfârsitul evaluarii fiecarui domeniu de activitate,
formatiune/subunitate sau autoritate a administratiei publice locale sau centrale,
care se aduc la cunostinta, sub semnatura, conducerii institutiei inspectate si
personalului evaluat.

2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea Raportului
de control-evaluare

Modelul notei de constatare este urmatorul:

NOTA DE CONSTATARE

cu principalele concluzii rezultate în urma inspectiei efectuate pe linie de _____

(denumirea obiectivului sau domeniului de activitate verificat)

la_________ (denumirea unitatii)

1. Modul de îndeplinire a sarcinilor si atributiilor specifice (baza legala
si realizari)

2. Greutati întâmpinate.

3. Nereguli si disfunctionalitati constatate.

4. Neajunsuri remediate pe timpul efectuarii inspectiei (masuri
proactive).

5. Calificativul propus (daca este cazul, se vor propune calificative pe
compartimente de munca si subunitati).

6. Program cu masurile propuse pentru remedierea neregulilor
constatate, cu responsabilitati si termene precise, referitoare la probleme de
conceptie, organizatorice sau neconcordante cu actele normative etc.

Din partea:

__________________ ____________________

(denumirea structurii de control) (denumirea structurii inspectate)

________________________

(denumirea directiei centrale din care face parte specialistul cooptat în comisia de inspectie)

Pe timpul inspectiei, personalul evaluat poate contesta, în scris si
motivat, concluziile cuprinse în notele de constatare, la presedintele comisiei.

Presedintele comisiei se pronunta, pâna la încheierea inspectiei, în
legatura cu admiterea sau respingerea contestatiei.

Când presedintele comisiei apreciaza ca obiectivele inspectiei au fost
realizate, acesta declara închisa inspectia. Cu aceasta ocazie, sunt prezentate
conducerii institutiei inspectate, principalele concluzii ale inspectiei.

Raportul de inspectie cuprinde realizarile, disfunctiile, deficientele si
planul cu masuri de ordin organizatoric, administrativ si disciplinar pentru
remedierea acestora.

În cadrul raportului de inspectie, activitatea institutiei este apreciata
prin efectuarea mediei notelor acordate pentru fiecare din obiectivele generale
prevazute în plan, astfel:

– FOARTE BINE (FB) 9,00 – 10,00

– BINE (B) 7,00 – 8,99

– SATISFACATOR (S) 5,00 – 6,99

– NESATISFACATOR (NS) 1,00 – 4,99

Nota obtinuta la fiecare obiectiv general rezulta din media notelor
acordate la obiectivele specifice.

Calificativul general acordat institutiei inspectate este luat în
considerare, conform semnificatiei date, la întocmirea evaluarilor anuale ale
personalului cu functii de conducere.

Dupa aprobarea Raportului de inspectie de catre Ministrul Internelor si
Reformei Administrative, presedintele comisiei îl prezinta sefului institutiei
inspectate, la sediul acesteia.

În termen de 3 luni de la data prezentarii Raportului de inspectie sau la
alte termene prevazute în cuprinsul acestuia, seful institutiei inspectate
informeaza, în scris, Corpul de Control al ministrului despre stadiul realizarii
masurilor stabilite în urma inspectiei.

În termen de 6 luni de la prezentarea Raportului de inspectie, de regula,
Corpul de Control verifica modul de executare a masurilor stabilite.

Obiectivele generale care se urmaresc cu ocazia inspectiilor si
controalelor sunt, în principal, urmatoarele:

a) modul si stadiul de implementare a strategiilor si planurilor de
actiuni prioritare;
b) legitimitatea, eficacitatea, eficienta, finalitatea activitatii unitatii si
conformitatea strategica a organizarii si functionarii structurii;
c) gradul de încredere al comunitatii si imaginea institutiilor în rândul
opiniei publice;
d) organizarea si executarea activitatilor specifice conform atributiilor
functionale;
e) activitatea de management resurse umane;
f) pregatirea functionarilor publici cu statut special si a personalului
militar pentru îndeplinirea misiunilor;

g) organizarea activitatilor pentru cresterea capacitatii de raspuns a
unitatii în situatii deosebite si capacitatea operativa si de interventie;
h) activitatea de organizare, asigurarea cu personal, folosirea si
evidenta acestuia;
i) activitatea de înzestrare si respectarea disciplinei în domeniu;
j) pregatirea pentru reactii în situatii de criza si logistica pentru stari
exceptionale;
k) ordinea interioara, starea si practica disciplinara;
l) activitatea de management logistic;
m) activitatea medicala si sanitar-veterinara;
n) activitatea financiar-contabila;
o) activitatea de comunicatii si informatica;
p) activitatea de secretariat, relatii cu publicul, arhiva si informare-
documentare;
q) activitatea de protectie a informatiilor clasificate;
r) activitatea de psihologie;
s) activitatea juridica;
t) competenta manageriala si diagnoza climatului organizational.

Obiectivele specifice ale inspectiei sau controlului se stabilesc în
planurile de inspectie sau control.

Inspectiile si controalele se executa concomitent cu desfasurarea
activitatilor curente de catre structurile evaluate, acordându-se sprijin în
organizarea si îndeplinirea sarcinilor si misiunilor specifice acestora, înlaturarea
deficientelor constatate si a cauzelor care le-au generat.

Inspectiile si controalele la structurile Aparatului Central din
Ministerul Internelor si Reformei Administrative, se executa potrivit
prevederilor ordinelor în vigoare, iar obiectivele se stabilesc în functie de
atributiile prevazute în regulamentele proprii de organizare si functionare.

Corpul de Control al ministrului verifica si monitorizeaza modalitatile
în care comandantii/sefii departamentelor, directiilor generale centrale, ai
celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, organizeaza si executa activitatile de
control reglementate prin ordin al ministrului.

Structurile aflate în subordonare/coordonarea Ministerului Internelor si
Reformei Administrative înainteaza Corpului de Control al ministrului, în
format electronic, regulamentele de organizare si functionare, ordinele,
instructiunile, metodologiile, dispozitiile care le reglementeaza activitatea
interna, precum si rapoartele privind concluziile controalelor de fond si tematice
efectuate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.

CAPITOLUL 3

CONTINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE
(INSPECTIE) CU PRINCIPALELE OBIECTIVE CE SE VOR
URMARI LA UN INSPECTORAT DE POLITIE JUDETEAN

PLAN DE INSPECTIE

cu principalele obiective ce se vor urmari la un inspectorat de politie
judetean

3.1. Scopul inspectiei

Conform Planului unic de inspectii si controale pe anul 2007, în
perioada ________, un colectiv de ofiteri din Corpul de Control al ministrului,
din directiile generale ale Aparatului Central va analiza si verifica activitatea
desfasurata de cadrele Inspectoratului de Politie al Judetului _________, în
anul 2006 si trimestrul I a.c., în scopul evaluarii capacitatii de actiune a
unitatii, a stilului de munca al cadrelor cu functii de conducere, nivelului de
pregatire profesionala a personalului, rezultatele obtinute în îndeplinirea
atributiilor si masurile dispuse pentru asigurarea ordinii si linistii publice,
apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a proprietatii
publice si private, starea si practica disciplinara în rândul cadrelor. De
asemenea, în vederea conturarii exacte a trendului criminalitatii, si eficientei
serviciului politienesc vor fi evaluati indicatorii de performanta realizati.

3.2. Obiectivele inspectiei

3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevazute în strategii,
programe prioritare si planuri de masuri:

– modul cum au fost adaptate la conditiile specifice judetului;

– cât de realiste sunt obiectivele tinta;

– stadiul realizarii obiectivelor si masurilor propuse;

– evaluarile efectuate si progresele înregistrate de la o perioada la alta.

3.2.2. Evaluarea capacitatii manageriale a cadrelor cu functii de
conducere

– calitatea planului managerial si stadiul îndeplinirii obiectivelor
propuse;

– calitatea si eficienta Planului de cautare a informatiilor;

– eficienta analizelor anuale si trimestriale previzionale realizate de
comanda inspectoratului;

– daca în continutul documentelor de planificare sunt cuprinse
obiectivele de realizat, resursele necesare, termenul de realizare si daca acestea
au constituit instrumente eficiente de conducere a activitatii profesionale;

– activitatile de sprijin, îndrumare si control planificate si realizate de
comanda inspectoratului;

– analiza aportului întregii echipe de conducere la organizarea si
executarea misiunilor pentru evitarea dispersiei fortelor si utilizarea ineficienta
a resurselor;

– daca responsabilitatile cadrelor de comanda sunt în concordanta cu
zona fiecaruia;

– evaluarea nivelului prestatiei echipei de comanda în raport cu
indicatorii de performanta profesionala stabiliti;

– delegarea de competenta si urmarirea modului de îndeplinire a
atributiilor delegate si a obiectivelor fixate, sub aspectul pertinentei si
eficacitatii lor;

– preocuparea pentru identificarea disfunctiilor, deficientelor si
deviantelor profesionale;

– modalitatile de pregatire, si îndrumare a personalului;

– modul cum s-a actionat pentru asigurarea unui climat optim de
munca bazat pe principialitate, exigenta si corectitudine, folosirea judicioasa a
pârghiilor conferite de functia de conducere;

– cooperarea cu celelalte unitati ale Ministerului Internelor si Reformei
Administrative, cu structuri informative din domeniul apararii si sigurantei
nationale, precum si cu institutiile publice locale pentru îndeplinirea
obiectivelor;

– activitati desfasurate pe linia coordonarii actiunilor vizând
combaterea criminalitatii, implicarea în solutionarea cauzelor complexe,
culegerea de informatii;

– aspectele negative din activitatea politiei, sesizate sau reclamate de
cetateni si modul de rezolvare a petitiilor;

– modul în care îsi desfasoara activitatea Comisia pentru Drepturile
Omului si Drept Umanitar la nivelul inspectoratului;

– modul de rezolvare a diferitelor cereri ori necesitati legitime ale
personalului;

– cooperarea cu administratia publica locala.

3.3. Organizarea si îndeplinirea atributiilor pe domenii
de activitate

3.3.1. Pe linia politiei de investigatii criminale

– calitatea informatorilor, numarul informatiilor furnizate si câte sunt
implementate în sistemul CAMAS, din care câte cu valoare operativa, câte
exploatate si finalitatea acestora (valorificate ori trimise la alte unitati);

– preocupari pentru solicitarea analizelor operationale si hartilor
relationale efectuate de Unitatile Teritoriale de Analiza a Informatiilor;

– preocuparea pentru cunoasterea si supravegherea informativa a
locurilor si mediilor pretabile comiterii de infractiuni judiciare, identificarea,
luarea în evidenta si lucrarea calificata a persoanelor despre care exista date si
indicii ca au savârsit infractiuni;

– identificarea, supravegherea si documentarea activitatii ilegale a
persoanelor suspecte, câte mape si D.U.I. au fost deschise, câte închise cu
trimitere în judecata si numarul suspectilor lucrati în acestea;

– masurile întreprinse pentru perfectionarea activitatii de culegere a
informatiilor despre persoanele care prezinta interes pentru munca de politie
judiciara, prioritar a elementelor potential infractoare din categoria
recidivistilor, voiajorilor, a celor legal urmariti ori eliberati conditionat, precum
si a suspectilor cercetati în dosarele aflate în lucru;

– calitatea actiunilor operative organizate si executate cu forte proprii
sau în cooperare, eficienta rezultatelor obtinute în raport cu efectivele
participante si timpul afectat;

– nivelul cunoasterii si aplanarii starilor conflictuale generatoare de
infractiuni savârsite cu violenta, masurile proprii luate, ori în cooperare cu
celelalte formatiuni interesate în interventia asupra factorilor criminogeni, cu
accent pe combaterea consumului excesiv de alcool, portul fara drept de arme
albe si aplicarea cu fermitate a prevederilor Legii nr. 61/1991, cu modificarile si
completarile ulterioare;

– identificarea, supravegherea si documentarea activitatii unor grupuri
de infractori care savârsesc tâlharii cu moduri de operare deosebite, rapiri si

sechestrari de persoane, percepere de taxe de protectie si ,,recuperari de
datorii”, acte de amenintare si santaj;

– interesul manifestat pentru prevenirea si combaterea delincventei
juvenile, a prostitutiei si proxenetismului, adaptarea si coordonarea masurilor
specifice politienesti, de cunoastere si supraveghere a minorilor problema;

– corectitudinea si operativitatea înregistrarii fenomenului infractional,
a lucrarilor si cauzelor penale cu A.N., calitatea planurilor de masuri
informativ-operative si criminalistice întocmite, masurile luate pentru
identificarea autorilor, precum si activitatea de sprijin si îndrumare desfasurata
în cauzele complexe aflate în lucru la formatiunile din subordine;

– evolutia criminalitatii judiciare, în special cu referire la marea
violenta, identificarea cauzelor si conditiilor favorizatoare si analiza masurilor
de contracarare ce au fost luate;

– calitatea activitatii de cercetare la fata locului, operativitatea în
valorificarea urmelor si mijloacelor materiale de proba ridicate din câmpul
infractiunii;

– eficienta actiunilor informativ-operative desfasurate în contracararea
gruparilor organizate de infractori;

– activitatile desfasurate pe linia identificarii si retinerii persoanelor
date în urmarire locala sau generala, ori a cautarii obiectelor cu caracteristici de
individualizare, clarificarea situatiei persoanelor disparute si a celor decedate în
împrejurari suspecte, a bolnavilor psihic periculosi, persoanelor si cadavrelor cu
identitate necunoscuta, depistarea celor urmarite prin Biroul National Interpol.

3.3.2. Pe linie de criminalistica

– daca întreaga activitate de cercetare la fata locului se desfasoara în
conformitate cu prevederile Instructiunilor M.A.I. nr. 420/2003;

– operativitatea deplasarii la evenimentele produse pe teritoriul de
competenta, calitatea cercetarilor efectuate în câmpul infractiunii si preocuparea
pentru descoperirea si ridicarea tuturor urmelor si a celorlalte mijloace
materiale de proba;

– interesul manifestat în prelucrarea, examinarea si compararea
urmelor ridicate de la fata locului, rezultatele acestor activitati în solutionarea
lucrarilor si cauzelor penale cu A.N., eficienta utilizarii sistemului ,,AFIS-
2000“, IMAGETRAK si aparaturii ,,POLIGRAF”;

– modul de actualizare a cartotecilor criminalistice, calitatea fondului
dactiloscopic si daca sunt amprentate toate persoanele cercetate pentru fapte,
care prin modul de operare folosit pot lasa urme la locul faptei;

– starea de functionalitate a aparaturii tehnice din dotarea
specialistilor criminalisti si masura în care aceasta asigura conditii optime

de valorificare a urmelor descoperite în procesul examinarii câmpului
infractional.

3.3.3. Pe linia investigarii fraudelor

– verificarea implementarii conceptelor si programelor de modernizare
a Politiei de Investigare a Fraudelor;

– întocmirea de planuri de masuri aferente programelor si
subprogramelor, adaptate la particularitatile judetului;

– identificarea, cunoasterea si supravegherea informativ-operativa a
obiectivelor economice si a liniilor de munca;

– existenta mapelor documentare pe linii de munca, stabilirea locurilor
favorabile si acoperirea acestora cu surse de informare, structura actiunilor
informative în derulare si daca acestea corespund dinamicii situatiei operative
specifice judetului;

– calitatea informatorilor, numarul informatiilor furnizate, si
implementate în sistemul CAMAS, câte cu valoare operativa, câte exploatate si
finalitatea acestora (valorificate ori trimise la alte unitati);

– preocupari pentru solicitarea analizelor operationale si hartilor
relationale furnizate de Unitatile Teritoriale de Analiza a Informatiilor;

– identificarea, supravegherea si documentarea activitatii ilegale a
persoanelor suspecte lucrate prin M.S. si D.U.I., câte au fost deschise, câte
închise cu trimitere în judecata;

– dosare penale solutionate de lucratorii serviciului de Investigarea
Fraudelor (NUP, IUP, declinare la Parchet);

– activitatile întreprinse pentru identificarea si solutionarea lucrarilor si
cauzelor penale complexe, câte declinate la D.I.I.C.O.T.;

– activitatile desfasurate privind combaterea coruptiei, fraudei,
infractiunilor de evaziune fiscala, concurenta neloiala, fals, înselaciune, abuz în
serviciu si protectia mediului înconjurator, protectia drepturilor de proprietate
intelectuala, verificarea indicatorilor de performanta obtinuti, finalitatea si
eficienta activitatii de investigare a fraudelor;

– eficienta activitatilor de combatere a infractiunilor comise în
domeniul financiar-bancar, a actelor de contrabanda, a operatiunilor ilegale de
import-export ori a celor interzise cu metale si pietre pretioase, mijloace de
plata straine, turism, precum si ilegalitatile în legatura cu privatizarea unor
societati comerciale;

– masurile si actiunile întreprinse pentru prevenirea si combaterea
afacerilor ilegale cu alcool, cherestea si produse petroliere;

– calitatea actelor premergatoare si a celor de urmarire penala, precum
si finalitatea activitatilor de combatere a infractiunilor prin care s-a prejudiciat
avutul public sau privat, ori interesele legale ale cetatenilor;

– aportul altor formatiuni de politie la prevenirea si constatarea
infractiunilor economico-financiare;

– modul în care s-au organizat si executat analizele pe principalele linii
de munca economice si calitatea lor;

– activitatea desfasurata pe linia recuperarii prejudiciilor cauzate prin
savârsirea infractiunilor, evidentierea corecta a bunurilor indisponibilizate în
vederea repararii pagubei produse si a celor ridicate în vederea confiscarii.

3.3.4. Pe linie de ordine publica

– calitatea ,,Planului unic de ordine si siguranta publica” de la nivelul
judetului si a ,,Planurilor de ordine si siguranta publica” ale localitatilor urbane
si daca au fost corelate cu prevederile din programele prioritare de actiune si cu
Dispozitia I.G.P.R. nr. 402/2006;

– eficienta masurilor luate pentru întarirea dispozitivului de ordine si
siguranta publica cu politisti, jandarmi si politisti comunitari în zonele stabilite,
si aportul acestora la identificarea si prinderea în flagrant a autorilor de fapte
ilicite;

– gestionarea efectivelor de politisti în cadrul dispozitivelor de ordine
si siguranta publica, în functie de situatia operativa si modul cum se urmareste
si se finalizeaza prinderea în flagrant;

– modul de organizare si desfasurare a activitatii agentilor de
proximitate în prevenirea si combaterea actelor si faptelor antisociale, sprijinul
si îndrumarea acordate de ofiterii coordonatori;

– volumul de munca si operativitatea în rezolvarea lucrarilor si
cauzelor penale, al lucratorilor din compartimentul criminalitate judiciara;

– numarul informatiilor furnizate, câte implementate în sistemul
CAMAS din care câte cu valoare operativa, câte exploatate si finalitatea
acestora;

– contributia retelei informative la supravegherea persoanelor aflate în
atentia lucratorilor de ordine publica în lucrarile penale cu A.N.;

– corectitudinea înregistrarii reclamatiilor si sesizarilor;

– asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor si valorilor, conform
prevederilor legale, masurile întreprinse si modul de valorificare a rezultatelor
obtinute;

– colaborarea si schimbul de informatii cu celelalte formatiuni pentru
completarea supravegherii informative a suspectilor;

– eficienta activitatilor birourilor si formatiunilor de politie rurale, si
cum sunt coordonate de sefii politiilor municipale si orasenesti;

– contributia compartimentelor de patrulare la cresterea sigurantei
cetateanului în mediul rural si la prinderile în flagrant;

– aportul compartimentelor de criminalitate judiciara la identificarea
autorilor în dosarele penale cu A.N. si la constatarea de infractiuni.

3.3.5. Pe linie de politie rutiera

– implicarea conducerii serviciului în realizarea obiectivelor stabilite
de D.P.R., în Programul managerial pentru cresterea fluentei circulatiei si a
sigurantei rutiere pe drumurile publice nr. 167635/7.02.2006;

– stadiul realizarii scopului si obiectivelor stabilite în Programul
partenerial de prevenire si combatere a accidentelor rutiere;

– organizarea, planificarea si analiza activitatilor de supraveghere,
dirijare si control al traficului rutier. Calitatea ,,Planului unic de supraveghere,
îndrumare si control al circulatiei rutiere”;

– corectitudinea înregistrarii, cercetarii si raportarii evenimentelor
rutiere grave, în conformitate cu prevederile Instructiunilor nr. 766/1998 si
urmarirea starii de sanatate a victimelor. Modul de solutionare a evenimentelor
rutiere soldate cu pagube materiale si legalitatea documentelor întocmite;

– activitatile ce s-au desfasurat pentru identificarea operativa a autorilor
accidentelor rutiere înregistrate initial cu A.N., calitatea cercetarii la fata locului,
modul de valorificare a urmelor si a altor mijloace de proba ridicate;

– masurile întreprinse împreuna cu reprezentantii locali ai
administratiei si ai drumurilor nationale pentru mentinerea starii de viabilitate a
arterelor rutiere;

– circuitul documentelor în cazul retinerii permisului de conducere, în
vederea suspendarii sau anularii, precum si a retinerii certificatului si a placilor
cu numere de înmatriculare.

– eficienta activitatilor desfasurate pe linia folosirii sistemelor video de
supraveghere a traficului si masurarea vitezei de deplasare;

3.3.6. Pe linie de cercetare penala

– volumul de munca si operativitatea în rezolvarea lucrarilor si
cauzelor penale;

– calitatea actelor de cercetare penala întocmite;

– interesul manifestat pentru organizarea si planificarea activitatii de
cercetare penala, extinderea cercetarilor cu privire la alti învinuiti si fapte noi,
în special a celor ramase cu A.N.;

– finalitatea judiciara a cauzelor si lucrarilor penale înaintate la
parchete, de catre organul de cercetare penala;

– preocuparea pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infractiuni,
îndeosebi în dosarele complexe;

– modul de implicare a ofiterilor de cercetare penala în activitatile de
sprijin, îndrumare si control la nivelul unitatilor de politie;

– colaborarea cu unitatile de parchet si modul de realizare a analizelor
comune în cauzele penale aflate în lucru, având ca scop cresterea calitatii
muncii de cercetare penala;

– modul de desfasurare a activitatilor de arest-transfer, masurile luate
pentru asigurarea securitatii si functionarii aresturilor;

– însusirea prevederilor Dispozitiei Inspectoratului General al Politiei
Române nr. 0112399/09.10.2002 si aplicarea acestora în organizarea
activitatilor informative în aresturi.

3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substante toxice

– corectitudinea tinerii evidentei armelor si munitiei în registre;

– modul de gestionare a bunurilor de la camera de corpuri delicte a biroului;

– dinamica dosarelor cu A.N., modul de lucru în cele existente si
activitatile informativ-operative;

– analiza cazurilor în care armele detinute legal au fost folosite în alte
scopuri decât cele destinate si a masurilor luate;

– modul de solutionare a cererilor persoanelor care doresc sa obtina, sa
poarte ori sa foloseasca arme si munitii, respectarea conditiilor si termenelor legale;

– organizarea si executarea actiunilor de avizare, reavizare a permiselor;

– legalitatea anularii ori retragerii permiselor de port-arma, situatia
armamentului si munitiei în aceste cazuri;

– eliberarea autorizatiilor pentru persoanele juridice care detin, repara
sau comercializeaza arme si munitii;

– tinerea evidentei unitatilor detinatoare de exploziv si daca s-au
solicitat actele necesare în autorizari si avizari;

– organizarea actiunilor de vizare a autorizatiilor;

– activitati preventive desfasurate si eficienta acestora.

3.3.8. Climatul organizational si perceptia imaginii institutiei de
catre cetatenii judetului

– efectuarea unui sondaj de opinie în rândul efectivelor proprii si a
cetatenilor cu privire la managementul factorilor de conducere si eficienta
serviciului politienesc;

– masurile întreprinse pentru apropierea de cetatean si nevoile acestuia
privind siguranta sa si a bunurilor proprii;

– atragerea populatiei la activitati de pregatire antiinfractionala si de
sprijinire a politiei;

– eficienta activitatilor preventive organizate si executate de politie si
cum au fost reflectate în mass-media locala;

– cum au fost percepute de societatea civila si cetatean masurile luate
în urma activitatilor preventive;

– ce reclamatii au fost împotriva politistilor, modul de verificare, câte
s-au confirmat si ce masuri s-au luat;

– contestatii depuse împotriva proceselor-verbale de contraventie si
care a fost finalitatea acestora.

3.3.9. Activitatea consilierului juridic

– daca functia este încadrata;

– respectarea conditiilor privind nivelul studiilor si experienta în
domeniu;

– calitatea activitatilor de analiza si avizare a contractelor de achizitii si
prestari servicii, ale unitatilor date în competenta;

– rezultatele obtinute cu prilejul reprezentarii intereselor institutiei în
instantele de judecata si contencios;

– contributia adusa la pregatirea juridica a efectivelor pentru
prevenirea si înlaturarea viciilor de forma si a altor cauze care au determinat
anularea unor acte procedurale din motive imputabile cadrelor.

3.3.10. Pe linie de management resurse umane

– nivelul de încadrare a functiilor pe categorii de cadre, daca au fost
respectate criteriile legale, îndeosebi la angajarile directe;

– evolutia dinamicii de încadrare si nivelul fluctuatiei personalului;

– preocuparea pentru încadrarea statelor de organizare, calitatea
lucratorilor existenti si nou încadrati, îmbunatatirea practicii disciplinare;

– cum se desfasoara procesul de formare, cunoastere si apreciere a
efectivelor;

– masurile întreprinse pentru educarea personalului în spiritul
respectarii legilor si regulamentelor;

– organizarea si desfasurarea activitatii de învatamânt, calitatea
materialelor de instruire, masurile luate pentru perfectionarea pregatirii de
specialitate, inclusiv prin instituirea tutelei profesionale;

– modul de organizare a pregatirii suplimentare pe categorii de cadre.

3.3.11. Pe linie de cazier judiciar si evidenta operativa

– operativitatea si corectitudinea mentiunilor efectuate în registrul de
cercetare penala;

– sinceritatea raportarii datelor statistice, referitoare la combaterea
infractiunilor, a activitatilor de prevenire, înregistrare si rezolvare a
reclamatiilor si cauzelor cu A.N.;

– masuri întreprinse în vederea cresterii operativitatii în completarea si
comunicarea fiselor statistice referitoare la participanti si constatari pentru a fi
implementate pe calculator;

– respectarea metodologiei privind (re)deschiderea M.S. si D.U.I.;

– modul de organizare si functionare a camerelor de corpuri delicte,
rezultatele inventarierii bunurilor;

– cum se organizeaza si cum functioneaza evidenta persoanelor date în
urmarire generala, eficienta acestora;

– rezolvarea temeinica si legala a solicitarilor cetatenilor ori
institutiilor interesate pentru obtinerea certificatelor de cazier judiciar.

3.3.12. Activitatea de management logistic

– continutul atributiilor functionale pentru fiecare compartiment de
munca si gradul de individualizare a acestora în fisele posturilor;

– legalitatea procedurilor de achizitii (atentie la licitatiile organizate),
contractele încheiate si derularea acestora, gradul de dotare cu mijloace tehnice
prevazute în tabela de înzestrare, asigurarea stocurilor de siguranta;

– legalitatea operatiunilor privind miscarea bunurilor materiale, tinerea
evidentei contabile si de mânuire;

– starea tehnica si întretinerea armamentului, munitiei, materialelor de
geniu, chimice, foto si criminalistice;

– întretinerea, exploatarea si repararea mijloacelor auto din dotare,
starea tehnica a acestora, testarea periodica a conducatorilor auto;

– starea imobilelor proprii sau închiriate, întretinerea si repararea
acestora, amenajarea spatiilor pentru persoanele retinute ori arestate;

– hranirea personalului, aprovizionarea cu alimente, gestionarea
fondului de rulment, respectarea normelor de hranire a arestatilor;

– hranirea si întretinerea animalelor de serviciu.

3.3.13. Activitatea financiar-contabila

– fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli si realizarea
indicatorilor financiari aprobati, legalitatea platilor efectuate pentru achizitiile
publice de bunuri;

– legalitatea si realitatea platii drepturilor banesti cuvenite
personalului, acordarea si justificarea avansurilor spre decontare, a cheltuielilor
de deplasare, cazare si transport, plata chiriilor, corectitudinea operatiilor de
casa si modul de pastrare a mijloacelor banesti si a documentelor cu regim
special;

– corectitudinea tinerii evidentei cantitativ-valorice;

– legalitatea prestarilor de servicii, donatii si sponsorizari, prevenirea,
stabilirea si recuperarea pagubelor materiale.

3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare si operatii

Pe linie de organizare:

– respectarea disciplinei de stat, încadrarea personalului pe posturi
potrivit prevederilor statului de organizare;

– concordanta dintre Regulamentul de organizare si functionare, statul
de organizare, misiunile si atributiile unitatii;

– continutul si repartizarea atributiilor si îndatoririlor prin fisele
posturilor, actualizarea periodica în raport de modificarile din structura si
urmarirea îndeplinirii de calitate a acestora.

Pregatirea pentru mobilizare:

– organizarea, planificarea si desfasurarea activitatilor pentru
întocmirea si actualizarea documentelor ,,Planului de mobilizare si ridicare în
trepte a capacitatii de actiune”;

– organizarea cooperarii cu celelalte componente ale sistemului
national de aparare;

– organizarea si pregatirea dispozitivului de mobilizare;

– organizarea desfasurarii mobilizarii;

– activitatea de completare cu efective;

– asigurarea actiunilor si protectia efectivelor la mobilizare;

– pregatirea de mobilizare a politistilor.

Logistica mobilizarii:

– modul de întocmire a anexelor ,,Planului de mobilizare” pe linia
asigurarii materialelor tehnice, medicale si financiare la mobilizare. Verificarea
cererilor adresate de centrele militare judetene si a modului de asigure a
acestora;

– respectarea ordinelor în anexele de plan, a necesarului de mobilizare
si asigurarea materialelor pentru stocul unitatii;

– necesarul de alimente pentru efectivele existente la pace si a celor la
mobilizare;

– pastrarea si conservarea materialelor, primirea si împrospatarea
mijloacelor si materialelor de la stocul de mobilizare;

– actualizarea si tinerea la zi a tabelelor de înzestrare, conform
dispozitiilor primite.

Pe linie de planificare si coordonare misiuni:

– cunoasterea Regulamentului nr. 459/27.05.2003, privind accesul în
unitati, de catre cei care întocmesc si aproba atributiile personalului din
serviciul de zi;

– actualizarea documentelor de organizare a serviciului de zi si daca
acestea asigura îndeplinirea tuturor îndatoririlor si sarcinilor specifice;

– cunoasterea si respectarea regulilor de pastrare si manipulare a
armamentului si munitiei;

– actualizarea ,,Planului de alarmare”;

– asigurarea legalitatii în organizarea si desfasurarea actiunilor de
aparare a ordinii de drept;

– organizarea grupei de stat major;

– daca unitatea este în masura sa treaca în timp scurt la pregatirea unor
noi misiuni.

Pe linie de dispecerat si cadre ce executa serviciul de zi pe unitate:

– modul de raportare a evenimentelor produse în zonele de
responsabilitate si în domeniile date în competenta prin lege unitatilor
Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

– modul de raportare, cercetare si evidenta a evenimentelor produse în
unitatile si în rândul efectivelor M.I.R.A.;

– modul în care personalul ce executa serviciul de zi, cunosc si aplica
în practica prevederile Instructiunii privind alarmarea;

– activitatile desfasurate pentru cunoasterea situatiei operative din zona
de competenta, informarea conducerii si evidenta ordinelor si dispozitiilor;

– cunoasterea sinopticului cu activitatile care se desfasoara la
producerea evenimentelor, alarmare, dezastre etc.;

– cunoasterea si aplicarea masurilor de protectie civila conform
Regulamentului nr. 1388/2006;

– evidenta ordinelor si dispozitiilor primite în timpul serviciului de la
esaloanele superioare si modul de solutionare a prevederilor acestora, conform
competentelor;

– prelucrarea automatizata a datelor operative si prezentarea sintezelor,
prognozelor necesare conducerii.

– calitatea si actualitatea planului de paza si interventie în conformitate
cu normele în vigoare:

3.3.15. Activitatea de comunicatii si informatica

– organizarea, realizarea, exploatarea si întretinerea sistemului de
comunicatii; documentele de transmisiuni si conducere în secret elaborate;

– starea operativitatii tehnicii de transmisiuni, fir, radio, u.s.,
radiotelefonice, telex-telefax si de secretizare din dispecerat, puncte de
comanda, mijloace mobile, stocul de mobilizare si rezervele operative;

– organizarea, functionarea si gradul de înzestrare cu mijloace tehnice
de informatica, eficienta utilizarii acestora;

– stadiul si eficienta implementarii programelor elaborate pe domenii
de activitate;

– conceptia de asigurare a legaturilor în situatii deosebite (alarma,
mobilizari, situatii de aparare civila etc.);

– respectarea normelor privind colectarea, înregistrarea, prelucrarea,
transmiterea datelor si informatiilor.

3.3.16. Activitatea de secretariat, documente neclasificate si relatii
cu publicul

– preocuparea cadrelor cu functii de conducere si executie pentru
cunoasterea si aplicarea prevederilor legilor, ordinelor si instructiunilor de linie;

– modul în care se respecta prevederile ordinelor privind evidenta,
întocmirea, multiplicarea si pastrarea documentelor cu caracter secret de
serviciu, evidenta, pastrarea si întrebuintarea sigiliilor si stampilelor;

– aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
petitiilor, precum si primirea în audienta a cetatenilor;

– respectarea prevederilor ordinelor si instructiunilor privind
constituirea si conservarea arhivei neoperative create în unitate;

– analiza periodica a activitatii de secretariat, documente secrete si
relatii cu publicul si a îndeplinirii masurilor stabilite.

3.3.17. Activitatea pe linie medicala

– planificarea si desfasurarea activitatilor profilactice si curative;

– starea de sanatate a asistatilor si realizarea controlului periodic al
acestora;

– corectitudinea acordarii zilelor de concediu medical;

– starea igienico-sanitara a spatiilor (de cazare, administrative, de
depozitare si pastrare a materialelor);

– gestionarea si administrarea medicamentelor, materialelor sanitare si
aparaturii medicale.

3.3.18. Activitatea pe linie de informatii si protectie interna

Va fi realizata de un specialist din cadrul directiei de profil teritorial si
va urmari:

– nivelul de colaborare cu celelalte structuri M.I.R.A.;

– contributia adusa la solutionarea unor fapte penale grave;

– preocuparea si interesul manifestat pe linia prevenirii si combaterii
actelor de coruptie în rândul cadrelor de politie;

– modul de organizare si executare a altor misiuni specifice;

– situatia autorizarii lucratorilor de politie care au acces la informatii
clasificate.

3.4. Perioada executarii inspectiei: _______

3.5. Valorificarea rezultatelor controlului:

Constatarile desprinse cu ocazia controlului vor fi prezentate, în
detaliu, efectivelor verificate si ofiterilor cu functii de comanda.

Raportul cu concluziile finale va fi prezentat conducerii Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, spre aprobare.

3.6. Componenta colectivului de inspectie si formatiunile la care se
vor efectua verificarile vor fi stabilite si aduse la cunostinta de catre
presedintele comisiei de inspectie.

3.7. Instruirea colectivului de inspectie se va efectua în ziua de
_________, orele ______, dupa punctajul aprobat de catre presedintele comisiei
de inspectie.

PRESEDINTELE COMISIEI DE INSPECTIE,

CAPITOLUL 4

CONTINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE
(INSPECTIE) LA O DIRECTIE SI UN INSPECTORAT
JUDETEAN AL POLITIEI DE FRONTIERA

PLAN DE INSPECTIE

cu principalele probleme si obiective ce se vor urmari la o directie si
inspectoratele judetene ale Politiei de Frontiera subordonate

(o varianta)

4.1. Scopul inspectiei

În conformitate cu ordinul conducerii ministerului, în perioada 19.02.-
02.03.2007, un colectiv de ofiteri din cadrul Corpului de Control al ministrului
si specialisti din directiile Aparatului Central, va analiza si verifica activitatea
desfasurata în anul 2006 de lucratorii Directiei Politiei de Frontiera _____si
Inspectoratele Judetene ____, ____ si_____, ocazie cu care se vor avea în
vedere în principal urmatoarele: modul de implementare a Strategiilor M.I.R.A.
si I.G.P.F.R. privind reforma institutionala si stadiul realizarii activitatilor
rezultate din acestea; combaterea infractionalitatii transfrontaliere si a migratiei
ilegale; gestionarea resurselor umane; pregatirea profesionala a personalului si
rezultatele obtinute, activitatea specifica de secretariat; climatul organizational
si capacitatea manageriala a cadrelor cu functii de conducere.

4.2. Obiectivele inspectiei

4.2.1. Obiective generale

Se vor urmari, în principal modalitatile de implicare a managerilor
institutiei evaluate cu privire la realizarea obiectivelor si sarcinilor prevazute în

strategiile si programele prioritare, având în vedere ca de la 01.01.2007, granita
de est a U.E. se afla pe teritoriul de competenta a directiei:

– stadiul implementarii programelor PHARE;

– stadiul realizarii sistemului I.T. on-line (EADS);

– Strategia Nationala privind Migratia, în perioada 2007-2009 (H.G. nr
616/21.04.2004);

– Strategia Politiei de Frontiera Române de Securizare a Frontierei de
Stat în perioada 2005-2008;

– Strategia Nationala de Management Integrat a Frontierei de Stat a
României în perioada 2005-2009 (H.G. nr. 471/01.04.2004).

4.2.2. Capacitatea manageriala si climatul organizational reflectate
în activitatea structurilor de conducere a directiei si inspectoratelor
judetene. Starea si practica disciplinara

– calitatea si noutatea metodelor utilizate în conducerea si
implementarea principiilor, normelor, regulilor si tehnicilor moderne;

– modalitatea prin care managerii adopta un stil de munca eficient, bazat
pe conducerea efectiva si zilnica a unitatii, prin metode stiintifice care înlatura
birocratismul, rutina, conservatorismul; utilizeaza capacitatea, competenta si
raspunderea subordonatilor; accepta stilul participativ în conducere;

– implicarea factorilor de conducere pe linia organizarii, planificarii,
executarii activitatilor de control, îndrumare si cunoasterea reglementarilor de
linie, calitatea deciziilor adoptate;

– cooperarea cu organele locale ale administratiei publice, structurile
M.I.R.A., S.R.I. si M.Ap. precum si cu reprezentantii legali ai autoritatilor
statelor vecine;

– preocuparea managerilor unitatilor pentru asigurarea aplicarii
prevederilor Strategiei de reforma a M.I.R.A. a „Planului de actiune împotriva
coruptiei în rândul personalului“ si a proiectelor ori a programelor PHARE;

– modul de solutionare a petitiilor primite, problemelor prezentate la
audiente, precum si a cererilor si rapoartelor personalului din propriile unitati;

– gradul de implicare a factorilor de conducere la fundamentarea si
elaborarea Registrului de risc;

– nivelul de cunoastere si respectare a prevederilor ordinelor
regulamentelor si instructiunilor pe linie profesionala si ordine interioara;

– organizarea si desfasurarea activitatii de cunoastere a personalului,
de selectionare si folosire a acestuia în misiuni;

– situatia starii si practicii disciplinare si evenimentelor grave si
deosebit de grave, cauzele care le-au generat urmarile acestora si în ce masura
activitatea inspectorului sef si adjunctilor a influentat prevenirea acestora.

4.2.3. Obiectivele specifice la D.P.F. _______ si la I.J.P.F.________

4.2.3.1. Pe linia combaterii infractionalitatii transfrontaliere, a
traficului de persoane, precum si a traficului de substante interzise:

– calitatea activitatilor de sprijin, îndrumare si control pentru
prevenirea si combaterea faptelor infractionale si contraventionale din zona de
competenta;

– eficienta activitatilor informative concretizata în calitatea si valoarea
operativa a informatiilor implementate în baza de date la compartimentul
Analiza risc;

– legalitatea luarii în atentie a persoanelor suspecte si documentarea
calificata a activitatii infractionale a acestora;

– eficienta organizarii si desfasurarii actiunilor informativ-operative
pentru prevenirea si combaterea infractiunilor, la regimul vamal, a celor la
regimul drepturilor de proprietate intelectuala, de braconaj piscicol si cinegetic
falsificarea de moneda si substante interzise;

– studii si analize, masuri propuse si eficienta acestora pentru
prevenirea si combaterea infractiunilor din competenta;

– modul de cooperare cu institutiile guvernamentale si
nonguvernamentale pe linia acordarii de asistenta victimelor traficului de
persoane, preluarea cererilor de azil si respectarea normelor nationale si
internationale în domeniul migratiei si azilului;

– colaborarea cu unitatile din structura MIRA, Autoritatii Nationale a
Vamilor, precum si cu autoritatile statelor vecine pentru schimbul de informatii
în domeniul de activitate;

– operativitatea în solutionarea cererilor de asistenta judiciara
internationala si colaborarea cu celelalte institutii ale statului cu atributii în
domeniu.

4.2.3.2. Pe linie de cercetare penala:

– volumul de munca (dinamica) si operativitatea solutionarii lucrarilor
si cauzelor penale aflate spre rezolvare la structurile de cercetare penala si
vechimea acestora;

– volumul dosarelor si lucrarilor penale complexe, cu grad sporit de
dificultate;

– preocuparea pentru asigurarea calitatii actelor premergatoare,
temeinicia si legalitatea activitatilor de cercetare penala;

– modalitatea prin care se actioneaza în vederea extinderii cercetarilor
si aportul formatiunilor în rezolvarea lucrarilor si cauzelor penale cu A.N.;

– cum se asigura dreptul la aparare a persoanelor implicate în procesul
penal;

– stilul si metodele de munca folosite în activitatea de conducere a
muncii de catre sefii acestor structuri, consultarea cu procurorii din cadrul
unitatii de parchet competente;

– activitatile de sprijin, îndrumare si control întreprinse etc.

4.2.3.3. Pe linie de evidenta operativa:

– corectitudinea înregistrarii si evidentei dosarelor penale, urmelor
acestora, M.S., D.U.I. si a statisticii cetatenilor straini cercetati;

– gestionarea si pastrarea bunurilor confiscate si a celor
indisponibilizate în vederea stabiliri situatiei juridice a lor.

4.2.3.4. Pe line de criminalistica:

– calitatea si operativitatea activitatii criminalistice de investigare si
cercetare a infractiunilor transfrontaliere, traficului cu substante interzise,
traficului de persoane, precum si a altor fapte antisociale din domeniile de
competenta ale Politiei de Frontiera;

– modul cum este organizata evidenta fiselor dactiloscopice, a
falsurilor în documentele de calatorie, daca se implementeaza fisele specifice în
sistemele EURODAC, AFIS si IMAGETRAK, precum si gestionarea acestor
sisteme, din punct de vedere tehnic.

4.2.3.5. Pe linie de dispecerat:

– operativitatea informarii conducerii unitatilor si fidelitatea datelor cu
privire la situatia operativa si înregistrarea evenimentelor;

– gestionarea bazei de consemne instituite asupra persoanelor,
bunurilor si mijloacelor de transport;

– coordonarea activitatilor pe linia postului telefonic „959”, pentru
asigurarea legaturii permanente cu societatea civila, primirea si transmiterea în
sistem informatizat a datelor si informatiilor.

4.2.3.6. Analiza de Risc:

– verificarea modului de implementare a rapoartelor informative
primite de la structurile operative si a datelor folosite la întocmirea analizei de
risc lunare:

– modul în care se analizeaza informatiile existente în bazele de date si
daca se elaboreaza schemele operationale si relationale;

– modul de gestionare a bazei de date si daca se realizeaza difuzarea
rezultatelor analizelor de risc structurilor operative pentru stabilirea eficienta a
dispozitivelor de politisti în teren.

4.2.3.7. Centrul trilateral de contact_______:

– respectarea legislatiei în ceea ce priveste schimbul sau prelucrarea de
date personale sau informatii clasificate cu autoritatile din ________ si _______
prin Centrul de Contact;

– activitatile desfasurate pe linia migratiei ilegale, contrabanda,
falsificarea documentelor de calatorie si a celor de identitate.

4.2.3.8. Activitatea de comunicatii si informatica:

– starea operativitatii tehnicii de transmisiuni, fir, radio, u.s.,
radiotelefonice, telex-telefax si de secretizare din dispecerat, puncte de
comanda, mijloace mobile, stocul de mobilizare si rezervele operative;

– organizarea, functionarea si gradul de înzestrare cu mijloace tehnice
de informatica, eficienta utilizarii acestora.

– colectarea, înregistrarea, prelucrarea, transmiterea datelor si
informatiilor, catre I.G.P.F.R.;

– organizarea si functionarea legaturilor de cooperare cu politia de
frontiera din tarile vecine.

4.2.3.9. Activitatea de management logistic:

– legalitatea procedurilor de achizitii, a contractelor încheiate, si a
operatiunilor privind miscarea bunurilor materiale, tinerea evidentei contabile si
de mânuire;

– gradul de dotare, întretinerea, exploatarea si repararea mijloacelor
tehnice existente, starea imobilelor proprii sau închiriate si amenajarea spatiilor
pentru persoanele retinute;

Directia Medicala:

– starea de sanatate a personalului directiei si inspectoratelor judetene;

– hranirea si întretinerea animalelor de serviciu.

4.2.3.10. Management resurse umane:

– respectarea prevederilor ordinelor si instructiunilor care
reglementeaza încadrarea, din sursa interna si externa, promovarea în functii de
conducere si încetarea raporturilor de munca ale politistilor de frontiera;

– evaluarea resurselor si necesitatilor de personal din sistemul propriu
sau surse externe, elaborarea planurilor anuale de perspectiva si gestionarea
acestora;

– organizarea, planificarea, analiza, evidenta, evaluarea si controlul
pregatirii continue a personalului;

– preocuparea pentru pregatirea continua în vederea asigurarii
managementului carierelor si dezvoltarii aptitudinilor profesionale;

– organizarea si desfasurarea procesului de formare si perfectionare a
pregatirii si elaborarea unor masuri de crestere a performantelor profesionale;

– contributia la întocmirea proiectelor de regulamente, manuale,
instructiuni, ghiduri si tematici de pregatire continua.

– conceptia de organizare si planificare a pregatirii personalului;

– activitatea personalului de specialitate cu atributii pe aceasta linie;

– forme si metode adaptate pentru perfectionarea pregatirii
personalului;

– modul de exercitare a tutelei profesionale, perioadei de stagiu si
integrare profesionala.

4.2.3.11. Activitatea juridica si relatii internationale:

– activitati de pregatire si examinare, sub aspectul respectarii legalitatii
si a documentatiei care a stat la baza fundamentarii deciziei conducerii unitatii;

– corectitudinea si eficienta aplicarii normelor juridice în activitatea
structurilor, propuneri pentru perfectionarea acestora;

– reprezentarea intereselor unitatii în cazul proceselor de contencios
administrativ si de solutionare a plângerilor în materie contraventionala;

– fundamentarea si elaborarea proiectului planului de relatii
internationale;

– nivelul real de cooperare cu tarile vecine, pe componenta Politiei de
Frontiera Române;

– nivelul de cunoastere al catalogului Schengen si aplicarea lui în
practica;

– organizarea, planificarea, coordonarea si realizarea activitatilor de
cooperare internationala si asigurarea topogeodezica;

– eficienta activitatilor de informare reciproca cu autoritatile vecine,
asupra datelor referitoare la trecerile ilegale sau alte încalcari ale regimului
frontierei de stat.

4.2.3.12. Activitatea de secretariat, documente neclasificate si relatii
cu publicul:

– modul în care se respecta prevederile ordinelor privind evidenta,
întocmirea, multiplicarea documentelor, evidenta, pastrarea si întrebuintarea
sigiliilor si stampilelor;

– conformitatea datelor care au stat la baza întocmirii dispozitiei
zilnice;

– respectarea prevederilor ordinelor si instructiunilor privind
constituirea si conservarea arhivei neoperative create în unitati;

– analiza periodica a activitatii de secretariat, documente si a
îndeplinirii masurilor stabilite.

– aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
petitiilor, precum si primirea în audienta a cetatenilor;

– promovarea unor actiuni de evaluare periodica a imaginii publice a
unitatii în mass-media;

– calitatea raspunsurilor la materialele aparute în presa locala si
centrala, ce vizeaza activitatea politiei de frontiera;

– modul cum s-au gestionat planurile de actiune pentru situatii de criza
mediatica.

4.2.3.13. Organizare, planificare misiuni si resurse:

– elaborarea notelor raport privind necesitatea efectuarii unor
modificari organizatorice în statele de organizare;

– coordonarea activitatilor de elaborare a planurilor de mobilizare,
calitatea documentelor întocmite;

– elaborarea planurilor de interventie pentru diverse situatii si
coordonarea aplicarii acestora;

– activitati de pregatire, înstiintare si alarmare a personalului pe linia
protectiei civile;

– analiza periodica a stadiului realizarii masurilor de protectie civila
împreuna cu autoritatile administratiei publice.

4.2.3.14. Analiza, statistica si evaluare:

– calitatea planurilor de activitate si modul în care se urmareste
executarea obiectivelor;

– informari catre conducerea I.G.P.F.R., si alte structuri cu privire la
principalele rezultate obtinute;

– elaborarea si transmiterea catre structurile subordonate a dispozitiilor
privind modul de actiune pe diferite intervale de timp.

4.2.3.15. Activitatea de control-evaluare:

– existenta graficului cu planificarea controalelor de fond si tematice;

– organizarea si eficienta controalelor inopinate;

– calitatea rapoartelor cu concluzii rezultate în urma controalelor,
concretetea masurilor si sistemul de urmarire a stadiului de realizare a acestora;

– activitati preventive de combatere a coruptiei în rândul personalului;

– participarea la activitatea de elaborare a proiectelor de dispozitii,
sintezelor si altor materiale documentare;

– activitati de verificare si solutionare a sesizarilor si reclamatiilor
formulate la adresa personalului;

– sistemul de monitorizare a activitatii lucratorilor semnalati ca au
preocupari incompatibile cu statutul profesional.

4.2.3.16. Pe linie de Actiuni Speciale si Interventie:

– eficienta actiunilor specifice menite sa duca la identificarea,
prinderea si cercetarea autorilor unor infractiuni la regimul frontierei;

– modul de supraveghere si observare a locurilor si mediilor ce
prezinta interes operativ pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere;

– executarea unor actiuni specifice în vederea depistarii persoanelor
care intentionau sa treaca ilegal frontiera în România si s-ar afla în zona de
competenta;

– participarea la testarea eficientei dispozitivului de supraveghere a
frontierei de stat si a integritatii morale a cadrelor.

4.2.4. Obiective specifice la nivelul Sectoarelor Politiei de Frontiera

– modul de implicare a sefilor în desfasurarea activitatilor specifice de
conducere, coordonare a efectivelor din sectorul dat în competenta;

– existenta documentelor de organizare si planificare, planul de
cooperare cu posturile de politie din zona de responsabilitate;

– concordanta dispunerii dispozitivului de supraveghere a frontierei de
stat cu evolutia situatiei operative din zona de responsabilitate si cercetarea unor
evenimente de frontiera deosebite;

– eficienta activitatilor informative concretizata în calitatea si valoarea
operativa a informatiilor implementate în baza de date la compartimentul
Analiza risc;

– legalitatea luarii în atentie a persoanelor suspecte si documentarea
calificata a activitatii infractionale a acestora.

4.2.5. Obiective specifice la nivelul Punctelor de Trecere ale Politiei
de Frontiera

– modul de organizare, planificare si executare a misiunilor, folosirea
fortelor si mijloacelor aflate la dispozitie:

– eficienta coordonarii, sprijinului si controlului activitatii punctelor
politiei de frontiera aeroportuare din zona de competenta;

– eficienta actiunilor organizate de componenta navala a Politiei de
Frontiera Române pentru supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat pe
Dunarea interioara si râul Prut;

– modul de înregistrare si operativitatea solutionarii litigiilor de trafic;

– legalitatea acordarii vizei colante.

– stadiul si nivelul de dotare al punctelor de trecere a frontierei,
inclusiv cu mijloace de transport.

Pe timpul inspectiei presedintele comisiei va lua legatura cu sefii
structurilor teritoriale ale D.G.A. si D.G.I.P.I., desemnati de conducerea
acestora, pentru asigurarea schimbului de date si informatii de interes operativ.

4.3. Perioada supusa inspectiei: __________

4.4. Valorificarea rezultatelor

Constatarile desprinse cu ocazia inspectiei vor fi prezentate în detaliu
efectivelor verificate si ofiterilor cu functii de comanda.

Raportul cu principalele concluzii desprinse va fi prezentat conducerii
ministerului, spre aprobare, în termen de 10 zile de la executare.

4.5. COMPONENTA COMISIEI DE INSPECTIE si structurile la
care se vor efectua verificarile sunt prevazute si prezentate de catre presedintele
comisiei de inspectie.

4.6. INSTRUIREA MEMBRILOR COLECTIVULUI DE
INSPECTIE se va efectua în ziua de ______ ora _____ la sediul ___________

PRESEDINTELE COMISIEI DE INSPECTIE,

______________________

CAPITOLUL 5

CONTINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE
(INSPECTIE) LA UN INSPECTORAT DE JANDARMI
JUDETEAN SI O GRUPARE DE JANDARMI MOBILA

PLANUL INSPECTIEI

la un inspectorat de jandarmi judetean si o grupare

de jandarmi mobila

(o varianta)

5.1. Scopul inspectiei

În baza Planului anual de inspectii si controale pe anul ____, aprobat
de conducerea ministerului, se vor inspecta Gruparea de Jandarmi Mobila
si Inspectoratul de Jandarmi Judetean ______, pentru a se verifica si
evalua modul în care au fost îndeplinite atributiile specifice, managementul
pregatirii continue si conduita morala a personalului, capacitatea operationala,
legalitatea utilizarii mijloacelor logistice si financiare, capacitatea manageriala
si climatul organizational.

5.2. Perioada supusa inspectiei:_________

5.3. Obiectivele inspectiei

5.3.1. Organizarea si îndeplinirea atributiilor si misiunilor
specifice

5.3.1.1. La Gruparea de Jandarmi Mobila________:

a) coordonarea, sprijinirea si îndrumarea activitatii structurilor
subordonate, urmarirea respectarii si aplicarii legislatiei, prevederilor din

ordinele si instructiunile ministrului administratiei si internelor, regulamentelor
militare ori dispozitiilor inspectorului general;
b) continutul si viabilitatea documentelor de organizare, planificare a
muncii si operative: planificarea, organizarea si executarea controalelor
tematice si inopinate;
c) eficienta si modul de întrebuintare a fortelor si mijloacelor în
conformitate cu prevederile statelor de organizare si normelor tehnice de
înzestrare, coordonarea acestora în îndeplinirea misiunilor permanente si
temporare, valorificarea si generalizarea experientei pozitive;

d) evaluarea permanenta a dispozitivelor actionale de ordine publica,
paza si interventie ale structurilor din subordine pentru redimensionarea
acestora în functie de scopul, eficienta, continutul, specificul misiunilor
încredintate si evolutia situatiei operative;

e) elaborarea analizelor (sintezelor) si studiilor, preocuparea pentru
perfectionarea continua a formelor si procedeelor actionale, a metodelor si
tehnicilor de management general pentru cresterea continua a capacitatii
operationale;

f) preocuparea pentru organizarea, realizarea si mentinerea
permanenta a cooperarii cu alte structuri din Ministerul Internelor si
Reformei Administrative, Ministerul Apararii, Serviciul Român de
Informatii, Serviciul de Protectie si Paza si alte forte participante la
executarea misiunilor specifice;

g) asigurarea ordinii publice la întruniri si manifestatii (mitinguri,
marsuri, demonstratii, procesiuni, actiuni de pichetare, promotionale,
comerciale, activitati cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative), care
se desfasoara în locuri publice;

h) interventia si restabilirea ordinii publice (nivel II-IV, în
conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului general nr.
S/14/27.10.2004) când aceasta a fost tulburata prin actiuni ce contravin legilor
în vigoare;

i) interventia pentru combaterea manifestarilor de violenta între diferite
grupuri turbulente sau pentru capturarea si neutralizarea infractorilor care
folosesc arme de foc ori alte mijloace ce pun în pericol siguranta persoanei,
bunurilor, valorilor si transporturilor speciale;

j) urmarirea si prinderea evadatilor, dezertorilor si a altor persoane,
despre care exista date, informatii sau indicii temeinice ca intentioneaza sa
savârseasca, au savârsit, infractiuni ori se sustrag masurii arestarii preventive,
executarii pedepselor privative de libertate sau se opun executarii hotarârilor
judecatoresti.

5.3.1.2. La Inspectoratul de Jandarmi Judetean________:

a) cunoasterea si aplicarea legislatiei, a regulamentelor militare,
ordinelor si instructiunilor ministrului administratiei si internelor si a
dispozitiilor inspectorului general cu privire la organizarea si executarea
misiunilor încredintate;

b) activitatile desfasurate pentru îndeplinirea misiunilor permanente si
temporare specifice, cunoasterea situatiei operative din zona de responsabilitate
si din obiectivele date în competenta;

c) continutul si actualizarea documentelor operative, rezultatul
participarii la asigurarea si restabilirea ordinii publice în scopul combaterii
manifestarilor cu violenta;

d) eficienta dispozitivelor adoptate pentru paza si apararea obiectivelor
date în raspundere, precum si asigurarea ordinii publice;

e) existenta si actualizarea contractelor si conventiilor încheiate cu
beneficiarii de paza si modul în care acestia respecta clauzele contractuale;

f) preocuparea comenzii unitatii pentru amenajarea punctelor de
documentare, modernizarea si functionarea dispeceratelor pentru conducerea
misiunilor de ordine publica;

g) eficienta dispozitivelor adoptate pentru asigurarea ordinii pe timpul
întrunirilor si manifestatiilor publice, precum si pentru restabilirea acesteia în
cazul unor tulburari;

h) participarea factorilor de conducere la asigurarea misiunilor de
ordine publica;

i) eficienta si modul de întrebuintare a fortelor si mijloacelor, potrivit
statelor de organizare si normelor tehnice de înzestrare;

j) valorificarea si generalizarea experientei pozitive rezultata din
executarea misiunilor, preocuparea pentru perfectionarea continua a formelor,
procedeelor si mijloacelor de actiune ale subunitatilor;

k) organizarea, realizarea si mentinerea cooperarii cu alte structuri ale
Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii,
Serviciului Român de Informatii si alte forte participante la executarea
misiunilor specifice.

5.3.2. Managementul pregatirii continue a personalului

5.3.2.1. Coordonarea si conducerea activitatilor de pregatire
continua:

a) conceptia de organizare, planificare, coordonare si conducere a
pregatirii continue si modul cum aceasta se reflecta în documentele elaborate

(planurile si programele de pregatire ale personalului, mapele de documentare,
analizele, sintezele, studiile, tematicile orientative, dispozitiile inspectorului
general etc.);

b) planificarea, organizarea si îndrumarea convocarilor anuale
(semestriale) desfasurate cu personalul cu functii de raspundere;

c) calitatea si eficienta activitatii compartimentelor de profil;

d) evaluarea periodica a nivelului de pregatire continua a personalului;

e) preocuparea pentru coordonarea activitatii de completare a studiilor
superioare de catre personalul structurilor inspectate;

f) activitatea de pregatire complementara a personalului.

5.3.2.2. Evaluarea nivelului de pregatire continua a personalului

Evaluarea programelor de pregatire – conform Instructiunilor nr.
363 din 12.12.2002 privind pregatirea continua a personalului din Ministerul
Internelor si Reformei Administrative.

Evaluarea pregatirii individuale a personalului:

a) pregatirea de specialitate se verifica pe categorii de personal prin
probe scrise si activitati practice;

b) tragerea cu armamentul din dotare se apreciaza prin executarea
unei sedinte de tragere stabilite de seful comisiei de inspectie si verificarea
cunostintelor referitoare la caracteristicile tehnico-tactice si de constructie ale
armamentului individual;

c) educatia fizica se verifica pe categorii de efort si grupe de vârsta, la
probele prevazute în programele de pregatire;

d) personalul contractual se verifica numai la pregatirea de
specialitate.

5.3.3. Activitatea de relatii publice, traditii, educatie si sport

5.3.3.1. Conducerea activitatii de relatii publice, traditii, educatie si
sport:

a) conceptia organizarii, planificarii si desfasurarii activitatilor de
relatii publice, traditii, educatie si sport (dispozitii, planuri cu principalele
activitati, tematici orientative, programe etc.);

b) pregatirea si desfasurarea convocarilor, instructajelor metodice cu
personalul care are atributii în acest domeniu;

c) coordonarea, îndrumarea si controlul activitatii realizate de factorii
de raspundere pe linia relatiilor publice, cultivarii traditiilor, educatiei si
sportului; analize si masuri stabilite pentru perfectionarea activitatilor.

5.3.3.2. Activitatea pe linia relatiilor publice:

a) comunicarea si informarea permanenta în interiorul unitatilor si între
structurile acestora, influenta asupra motivarii personalului pentru îndeplinirea
misiunilor si atributiilor ce-i revin;

b) promovarea si mentinerea unor relatii corecte si eficiente cu mass-
media, cu organisme guvernamentale si nonguvernamentale, partide politice si
organizatii civice (la nivel teritorial si local) pentru informarea operativa si
corecta a acestora despre activitatile specifice în vederea obtinerii sprijinului
necesar îndeplinirii în bune conditii a misiunilor încredintate;

c) preocuparea comandantilor si sefilor pentru îmbunatatirea si crearea
unei imagini publice pozitive a institutiei proprii;

d) activitati concrete de relatii publice desfasurate la nivelul unitatilor
(conferinte de presa, întâlniri cu presa, interviuri acordate presei, rubrici
radiofonice, aparitii pe posturile locale de televiziune etc.).

5.3.3.3. Activitatea pe linia traditiilor:

a) preocuparea pentru cultivarea traditiilor culturale, spirituale, morale,
artistice si sportive, a simbolurilor, datelor si informatiilor cu caracter
documentar referitoare la fapte, evenimente si manifestari care au legatura cu
specificul actiunilor desfasurate în trecutul istoric;

b) preocuparea factorilor educationali pentru dezvoltarea la întregul
personal a cultului pentru lege si valorificarea traditiilor istorice si spirituale ale
poporului român si armei din care fac parte;

c) coordonarea si controlul pe linie metodologica, a cluburilor de
unitate si bibliotecilor;

d) asigurarea ambientarii interioare si exterioare în unitati si subunitati,
respectarea prevederilor legale în domeniul simbolurilor nationale si al
însemnelor heraldice proprii.

5.3.3.4. Activitatea de educatie moral-civica si asistenta religioasa:

a) urmarirea activitatii comandantilor privind implicarea acestora
pentru îmbunatatirea programelor de educatie moral-civica;

b) preocuparea pentru diversificarea si extinderea ofertei de educatie
patriotica, morala si cetateneasca, cresterea calitatii activitatilor organizate cu
ocazia convocarilor de pregatire (conferinte, simpozioane, colocvii, lansari de
carte, mese rotunde, expuneri, dezbateri, evocari);

c) activitatea compartimentelor de resort pentru asigurarea conditiilor
de organizare si desfasurare a activitatilor cultural-artistice si recreativ-
distractive în rândul personalului, conform propriilor programe de masuri si
actiuni educative;

d) cunoasterea, însusirea si aplicarea Legii nr. 195/2000 privind
constituirea si organizarea clerului din cadrul Ministerului Internelor si
Reformei Administrative si a celorlalte acte normative cu privire la asistenta
religioasa, diferendele religioase sau formele de prozelitism;

e) preocuparea pentru asigurarea conditiilor prielnice de participare a
efectivelor la sarbatorile crestine din timpul anului.

5.3.3.5. Activitatea sportiva:

a) preocuparea pentru cunoasterea si aplicarea prevederilor O.M.A.I.
nr. 171/2001 privind activitatea de educatie fizica si sport în Ministerul
Internelor si Reformei Administrative;

b) coordonarea compartimentelor de resort, pentru organizarea,
planificarea si desfasurarea activitatilor sportive conform prevederilor
„Calendarului principalelor activitati de educatie fizica si sport” elaborat de
Serviciul Sport din cadrul Centrului Cultural;

c) implicarea asociatiilor sportive proprii în organizarea si desfasurarea
activitatilor specifice.

5.3.4. Organizarea iesirii la alarma, a stadiului de pregatire
operativa, de interventie sau în situatii deosebite si a serviciului de zi

a) preocuparea pentru cunoasterea si aplicarea prevederilor
instructiunilor si ordinelor de linie de catre personalul cu atributii în pregatirea
operativa, pentru interventie, alarmare si serviciul de zi;

b) calitatea si continutul planurilor de alarmare, cooperare, a celorlalte
documente operative si însusirea prevederilor acestora de catre personalul cu
atributii în domeniu;

c) cunoasterea si aplicarea masurilor prevazute pentru întarirea pazei si
apararii sediilor unitatilor pe timpul alarmarii sau a situatiilor deosebite;

d) organizarea, conducerea si desfasurarea activitatilor zilnice,
cunoasterea îndatoririlor si activitatea practica a personalului din serviciul de zi
(operativ);

e) activitatile desfasurate de personalul din serviciu pentru punerea în
aplicare a planului de alarmare si de rezolvare a unor situatii deosebite;

f) organizarea personalului unitatilor pentru îndeplinirea misiunilor,
cunoasterea si executarea sarcinilor stabilite;

g) evaluarea activitatilor periodice desfasurate, privind planificarea,
organizarea si conducerea în teren (în cadrul punctelor de comanda) a
aplicatiilor tactice (antrenamentelor de stat major) cu structurile din subordine,
în scopul determinarii reale a capacitatii operationale a acestora.

5.3.5. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective,
folosirea si evidenta acestora

5.3.5.1. Privind activitatea de organizare, asigurarea cu efective,
folosirea si evidenta acestora:

a) respectarea disciplinei statelor de organizare;

b) realizarea concordantei dintre statele de organizare, regulamentele
de organizare si functionare si atributiile încredintate;

c) preocuparea factorilor de raspundere pentru repartizarea atributiilor
si îndatoririlor rezultate din fisele posturilor, actualizarea periodica în raport cu
modificarile din structura si urmarirea îndeplinirii de calitate a acestora;

d) actualizarea (cu toate modificarile survenite) statelor de organizare;

e) asigurarea cu efective pe categorii de personal.

5.3.5.2. Privind activitatea de pregatire pentru mobilizare:

Se verifica de catre ofiteri din Directia Generala Management
Operational, conform instructiunilor de specialitate în vigoare. Constatarile si
masurile vor fi înscrise în note separate.

5.3.6. Ordinea interioara si disciplina militara

a) activitatea manageriala pentru controlul respectarii codului de
conduita formal si informal, în vederea prevenirii abaterilor, evenimentelor
grave si coruptiei;

b) modul în care personalul cunoaste si aplica codul de conduita,
prevederile legislatiei, ordinele, instructiunile si regulamentele pe linia ordinii
interioare si disciplinei militare;

c) activitatea factorilor de raspundere pentru întarirea ordinii interioare
si disciplinei militare, prevenirea abaterilor, a evenimentelor grave si deosebit
de grave;

d) situatia starii si practicii disciplinare, a evenimentelor grave,
urmarile acestora, cauzele care le-au generat si în ce masura au influentat
îndeplinirea misiunilor sau au lezat onoarea si demnitatea militara;

e) ordinea interioara si relatiile dintre militari;

f) preocuparea managerilor fata de nevoile subordonatilor si asigurarea
drepturilor legale ale acestora;

g) organizarea si desfasurarea activitatii de cunoastere a personalului,
de selectionare si folosire a acestuia în misiuni;

h) activitatile desfasurate de consiliile de onoare modul de
întrebuintare si a celorlalte pârghii (sanctiuni si recompense) pentru prevenirea
abaterilor de la ordinea interioara si disciplina militara.

5.3.7. Apararea drepturilor omului

a) stabilirea nivelului de cunoastere de catre cadrele de comanda si
personalul de executie a prevederilor legale privind apararea si promovarea
drepturilor omului asa cum sunt acestea stipulate în Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, Constitutia României, legislatiei si a celorlalte documente
care reglementeaza acest domeniu;

b) aprecierea modului în care sunt asigurate, aplicate si respectate
drepturile omului în activitatea de instruire si de executare a misiunilor
specifice jandarmilor prin prevenirea si combaterea faptelor de natura
infractionala si contraventionala;

c) modul de conlucrare a jandarmilor cu organele locale, cu celelalte
structuri descentralizate care au atributii pe linia pazei si mentinerii ordinii
publice – politie, pompieri, armata etc., precum si identificarea si analizarea
eventualelor cazuri de încalcare a legalitatii în misiunile de paza si mentinere a
ordinii si linistii publice;

d) cunoasterea problemelor legate de viata jandarmilor în contextul
reformelor din sistem si al sporirii numarului si complexitatii misiunilor
încredintate unitatilor de jandarmi.

5.3.8. Activitatea de management resurse umane

a) încadrarea calitativa, numerica si proportionala a structurilor
inspectate, în raport cu prevederile statului de organizare, cu ofiteri, maistri
militari, subofiteri si personal contractual, situatia pe categorii de vârsta si
specialitati;

b) evolutia dinamicii de încadrare si nivelul fluctuatiei personalului;

c) preocuparea pentru perfectionarea pregatirii personalului în sistemul
propriu si în cadrul institutiilor militare sau civile de profil, masurile luate pe
linia pregatirii cadrelor provenite din încadrari directe;

d) activitatea de selectionare a candidatilor pentru institutiile militare
de învatamânt si calitatea acestora;

e) cunoasterea personalului, a modului cum ofiterii, maistri militari,
subofiterii si personalul contractual îsi îndeplinesc atributiile functionale,
comportarea si conduita morala la locul de munca, în familie si societate;

f) investigarea psihologica a ofiterilor cu functii de conducere si
diagnosticarea din punct de vedere al climatului organizational;

g) modul cum s-a respectat principiul competentei, profesionalismului
si pregatirii, în promovarea profesionala; activitatea de evaluare a potentialului
profesional si conduitei cadrelor;

h) respectarea prevederilor ordinelor si instructiunilor care
reglementeaza încadrarea, promovarea si încetarea raporturilor de munca ale
personalului contractual;

i) modul de îndeplinire a sarcinilor specifice de catre personalul cu
atributii în domeniu.

5.3.9. Activitatea de management logistic

5.3.9.1. Probleme comune pe linie de logistica:

a) reglementarea, prin ordin de zi, a activitatii logistice (împuterniciri
de comisii sau persoane, predarea-primirea functiilor, numarul si natura
gestiunilor etc.);

b) respectarea metodologiei de elaborare si fundamentare a
programelor logistice;

c) legalitatea realizarii achizitiilor publice de bunuri, servicii si a
contractarii, proiectarii si executarii lucrarilor de investitii si reparatii, aprobate
prin programele logistice;

d) legalitatea încheierii si derularii contractelor de achizitii bunuri
materiale si prestari servicii;

e) gradul de dotare cu mijloace tehnice si de asigurare cu materiale,
constituirea stocurilor de siguranta, justificarea consumurilor de materiale si
carburanti-lubrifianti;

f) organizarea si executarea controlului ierarhic interior;

g) scoaterea din functiune a mijloacelor tehnice, retragerea din
folosinta a materialelor, disponibilizarea, transmiterea fara plata, valorificarea
prin vânzare sau casarea acestora, dupa caz;

h) organizarea si executarea inventarierii patrimoniului;

i) starea tehnica si de întretinere a bunurilor materiale, organizarea,
planificarea, efectuarea reviziilor si reparatiilor necesare;

j) organizarea si tinerea evidentei tehnic-operative a bunurilor
materiale pe compartimente de aprovizionare-înzestrare;

k) modul de întocmire si folosire a documentelor tehnic-operative si a
celor justificative;

l) organizarea depozitarii, pastrarii si conservarii bunurilor materiale,
realizarea sigurantei spatiilor de depozitare.

5.3.9.2. Probleme specifice serviciului logistic

a) asigurarea tehnica de autovehicule:

– calitatea reparatiilor si reviziilor tehnice;

– organizarea revistei de front a tehnicii;

–organizarea si desfasurarea activitatilor în parcul de
autovehicule si atelierul auto;

– legalitatea folosirii mijloacelor de resort si realitatea datelor
înscrise în documentele de transport;

– prevenirea accidentelor de circulatie si a avariilor.

b) armament, geniu, chimic, foto, audio-video si mijloace specifice:

– pastrarea, manipularea si asigurarea securitatii bunurilor
materiale din dotare;

– urmarirea comportarii în exploatare a mijloacelor tehnice.

c) administrarea patrimoniului imobiliar:

– asigurarea spatiilor pentru cazare, munca si trai a personalului,
precum si a celor pentru depozitarea bunurilor materiale;

– starea terenurilor si regimul juridic al acestora;

– legalitatea închirierii spatiilor;

– evidenta de cadastru pentru imobilele din administrare;

– probleme privind controlul calitatii în constructii;

– respectarea prevederilor legale pe linia asigurarii locuintelor la
personalul unitatii.

d) echipament:

– asigurarea, conform normelor, a materialelor de resort (tinute
militare, echipament de protectie si de lucru, materiale de
întretinere, reparatii, rechizite, furnituri de birou etc.);

f) protectia mediului, a muncii si supravegherea tehnica:

– cunoasterea si aplicarea reglementarilor de linie;

– autorizarea functionarii instalatiilor tehnice si utilajelor,
executarea verificarilor metrologice;

– accidente de munca si modul de solutionare a acestora;

– acordarea drepturilor legale pentru conditii deosebite de
munca.

5.3.10. Activitatea medicala

a) modul de executare a atributiilor prevazute în fisele posturilor;
b) preocuparea pentru întocmirea evidentelor medicale primare,
calitatea documentelor efectuare si respectarea termenelor raportarilor;
c) evaluarea numarului controalelor pe linie igienico-sanitara
executate de personalul medico-militar, precum si a activitatilor de dezinfectie
si dezinsectie;

d) coordonarea, planificarea si desfasurarea activitatilor profilactice si
curative;

e) evaluarea starii de sanatate a personalului si organizarea controlului
medical periodic al acestuia;

f) starea igienico-sanitara a spatiilor (de cazare, administrative etc.);

g) preocuparea pentru gestionarea si administrarea medicamentelor,
materialelor sanitare si a aparaturii medicale;

h) coordonarea si realizarea actiunilor de profilaxie generala, speciala
si a celor curative pentru prevenirea si combaterea bolilor infecto-contagioase.

5.3.11. Activitatea financiar-contabila

a) organizarea, coordonarea si conducerea contabilitatii;

b) preocuparea pentru fundamentarea si executia bugetului de venituri
si cheltuieli;

c) organizarea, coordonarea si exercitarea controlului financiar
preventiv;

d) urmarirea respectarii platii drepturilor banesti, acordarea si
justificarea avansurilor spre decontare;

e) urmarirea modului de asigurare a legalitatii platilor efectuate pentru
achizitiile publice de bunuri;

f) evidenta si urmarirea asigurarii legalitatii prestatiilor de servicii
efectuate si utilizarea veniturilor realizate potrivit dispozitiilor legale;

g) urmarirea modului de respectare a procedurilor legale privind
donatiile si sponsorizarile;

h) implicarea compartimentului în verificarea respectarii normelor
legale privind stabilirea si recuperarea pagubelor.

5.3.12. Activitatea de comunicatii si informatica

5.3.12.1. Probleme comune

a) preocuparea pentru elaborarea si fundamentarea programelor
logistice de comunicatii si informatica;

b) organizarea si realizarea achizitiilor de bunuri, investitii si reparatii;

c) monitorizarea actiunilor pentru încheierea si derularea contractelor;

d) preocuparea pentru gestionarea mijloacelor si materialelor.

5.3.12.2. Probleme specifice pe linie de comunicatii

a) organizarea, realizarea si exploatarea sistemului de comunicatii (cu
fir, radio, telex, cifru);

b) implicarea compartimentelor în realizarea cooperarii între structurile
Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe timpul organizarii si
executarii misiunilor specifice si generale;

c) preocuparea pentru dotarea, mentinerea unei stari tehnice corespunza-
toare, întretinerea si executarea reparatiilor la mijloacele de comunicatii;

d) conceptia de asigurare a legaturilor în situatii deosebite (alarma de
interventie, mobilizare, situatii de urgente etc.);

e) calitatea documentelor elaborate pe linie de comunicatii si
conducere în secret.

5.3.12.3. Probleme specifice pe linie de informatica

a) cunoasterea prevederilor actelor normative referitoare la activitatea
de informatica in Ministerul Internelor si Reformei Administrative, respectarea
normelor si metodologiilor de linie;

b) implicarea în activitatea de organizare si implementare a sistemului
informatic si preocuparea pentru colaborarea cu beneficiarii din unitatile
proprii, structurile din subordine si cu alte compartimente informatice din
Ministerul Internelor si Reformei Administrative;

c) gradul de dotare cu tehnica de calcul a compartimentelor;

d) preocuparea pentru mentinerea unei stari de functionare si
întretinere corespunzatoare a tehnicii de calcul.

5.3.13. Activitatea juridica

a) respectarea legalitatii în activitatea de negociere si avizare a
contractelor, a altor acte juridice încheiate de catre inspectoratul judetean/unitatea
controlata, precum si a actelor care angajeaza raspunderea juridica;

b) eficienta aplicarii normelor juridice în procesul îndeplinirii misiunilor,
precum si a reprezentarii intereselor institutiei în instantele de judecata;

c) organizarea activitatii consilierului juridic, tinerea evidentei si existenta
faptica a actelor normative si a literaturii juridice necesare, completarea
corespunzatoare a registrelor, formularelor si a celorlalte imprimate specifice;

d) calitatea pregatirii profesionale a consilierului juridic si implicarea
acestuia în procesul pregatirii continue din cadrul structurii controlate.

5.3.14. Activitatea de secretariat si relatii cu publicul

a) preocuparea cadrelor cu functii de conducere si executie pentru
cunoasterea si aplicarea prevederilor legilor, ordinelor si instructiunilor de linie;

b) modul în care se respecta prevederile ordinelor privind evidenta,
întocmirea, multiplicarea si pastrarea documentelor cu caracter secret de stat si
de serviciu, evidenta, pastrarea si întrebuintarea sigiliilor si stampilelor;

c) aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
petitiilor, precum si primirea în audienta a cetatenilor;

d) respectarea prevederilor ordinelor si instructiunilor privind
constituirea si conservarea arhivei neoperative creata în unitate;

e) analiza periodica a activitatii de secretariat, documente secrete si
relatii cu publicul si a îndeplinirii masurilor stabilite.

5.3.15. Activitatea de protectie a informatiilor clasificate

a) stadiul implementarii masurilor de protectie a informatiilor
clasificate;

b) nivelul de însusire a prevederilor actelor normative care
reglementeaza activitatea de protectie a informatiilor clasificate;

c) disfunctionalitati aparute în procesul de implementare a masurilor de
protectie în raport de clasele si nivelurile de secretizare, volumul si suportul
informatiilor;

d) cantitatea, functia si numarul persoanelor care au sau pot avea acces
la informatii potrivit Certificatului de securitate si autorizatiei de acces;

e) amenintarile, riscurile si vulnerabilitatile ce pot avea consecinte
asupra informatiilor clasificate;

f) constatarea unor eventuale incidente de securitate;

g) consilierea specializata pe linia implementarii corecte la parametrii
de eficienta protectiva a masurilor care vizeaza protectia juridica;

h) protectia prin masuri procedurale a personalului care are acces la
informatii clasificate ori care este desemnat sa asigure securitatea acestora;

i) protectia surselor generatoare de informatii – INFOSEC.

5.3.16. Capacitatea manageriala, climatul organizational si modul
cum acestea se reflecta în activitatea structurilor inspectate

a) modul în care sefii, adjunctii acestora si ceilalti factori de raspundere
cunosc si aplica prevederile actelor normative si ale strategiei de reforma;

b) exercitarea actului de conducere, stilul de munca al factorilor de
raspundere, implicarea acestora în coordonarea si îndrumarea activitatilor si
misiunilor încredintate la structurile din subordine;

c) climatul de munca, relatiile interpersonale din comanda si
compartimentele subordonate adjunctilor si influenta acestora asupra
îndeplinirii misiunilor si sarcinilor, pregatirii personalului, starii si practicii
disciplinare;

d) cunoasterea permanenta a situatiei reale din unitate si subunitati,
calitatea deciziilor adoptate;

e) calitatea organizarii, planificarii si executarii activitatilor de control
si îndrumare; eficienta si finalitatea acestora;

f) activitatile desfasurate pentru buna gospodarire a fondurilor
financiare puse la dispozitie, prevenirea pagubelor;

g) preocuparea pentru rezolvarea petitiilor primite, a problemelor
prezentate la audiente, precum si a cererilor si rapoartelor personalului;

h) modul cum comandantii au organizat si adaptat la specificul
structurilor subordonate, criteriile si indicatorii de performanta;

i) preocuparea sefilor (adjunctilor) pentru asigurarea conditiilor
aplicarii legilor, hotarârilor de guvern, ordonantelor, a ordinelor si
instructiunilor ministrului administratiei si internelor, în scopul îndeplinirii de
calitate si cu eficienta a atributiilor încredintate, a combaterii coruptiei si a altor
infractiuni în rândul personalului;

j) colaborarea si cooperarea cu autoritatile centrale si locale ale
administratiei publice, structurile Ministerului Administratiei si Internelor,
Serviciului Român de Informatii si Ministerului Apararii.

5.4. Perioada de desfasurare a inspectiei: 7-12 zile

5.5. Valorificarea rezultatelor inspectiei

Constatarile desprinse cu ocazia inspectiei vor fi prezentate în detaliu
efectivelor verificate si ofiterilor cu functii de comanda.

Raportul cu principalele concluzii desprinse va fi prezentat conducerii
ministerului, spre aprobare, în termen de 10 zile de la executare.

5.6. COMPONENTA COMISIEI DE INSPECTIE si structurile la
care se vor efectua verificarile sunt prevazute si prezentate de catre presedintele
comisiei de inspectie.

PRESEDINTELE COMISIEI DE INSPECTIE,

_____________________________

CAPITOLUL 6

CONTINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE
(INSPECTIE) CU PRINCIPALELE OBIECTIVE CE SE VOR
URMARI LA UN INSPECTORAT JUDETEAN PENTRU
SITUATII DE URGENTA

PLANUL INSPECTIEI

la un inspectorat judetean pentru situatii de urgenta

6.1. Scopul inspectiei

În baza planificarii aprobate de conducerea ministerului, se va inspecta
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „______” al Judetului ______ pentru a
se verifica si evalua modul în care au fost îndeplinite atributiile specifice,
nivelul profesional si conduita morala a personalului, pregatirea continua a
efectivelor, legalitatea utilizarii mijloacelor materiale si banesti, capacitatea
manageriala si climatul organizational a cadrelor cu functii de conducere,
precum si modul cum acestea se reflecta în activitatea inspectoratului.

6.2. Perioada supusa inspectiei: –––––––––––

6.3. Obiectivele inspectiei

6.3.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevazute în Strategia
nationala de protectie civila si în programele proprii de actiuni

a) eficientizarea activitatilor de prevenire a situatiilor de urgenta:

– coordonarea tehnica de specialitate a activitatilor de prevenire
a incendiilor;

– emiterea de avize si autorizatii prevazute de lege;

– pregatirea populatiei privind comportarea în situatii de urgenta
si educarea preventiva a cetatenilor;

– constituirea serviciilor voluntare si private pentru situatii de
urgenta, conform criteriilor de performanta si operationa-
lizarea acestora;

– asigurarea încadrarii inspectiei de prevenire;

b) eficientizarea sistemului de formare si pregatire a personalului;

c) îmbunatatirea conditiilor de pregatire si de munca a personalului;

d) pregatirea efectivelor centrului operational judetean în conditii
complexe si cât mai aproape de situatii reale;

e) modernizarea echipamentelor specifice si înlocuirea treptata a
autospecialelor de interventie care au durata de exploatare depasita;

f) eficientizarea activitatii de prevenire în domeniul managementului
dezastrelor:

– coordonarea tehnica de specialitate a activitatilor pentru
prevenirea dezastrelor;

– functionarea optima a organului de control privind respectarea
normelor si instructiunilor referitoare la adaposturile de
protectie civila;

– protectia personalului de conducere din administratia publica
locala în situatii de dezastre si razboi;

– prevenirea populatiei în situatii de dezastre si actiuni militare;

– scaderea timpului de reactie pentru înlaturarea urmarilor
dezastrelor si cresterea numarului localitatilor înstiintate în
unitatea de timp;

g) organizarea si desfasurarea periodica a exercitiilor si aplicatiilor
tactice de cooperare pe linia situatiilor de urgenta cu participare interna si
internationala;

h) realizarea preventiva a masurilor de protectie civila prin evacuare,
adapostire, asanare pirotehnica, asistenta sanitara si decontaminare;

i) pregatirea pentru protectie civila a personalului de conducere din
administratia publica locala, a unitatilor si formatiunilor, salariatilor, elevilor,
studentilor si a populatiei neîncadrate în munca;

j) planificarea, organizarea, pregatirea si conducerea actiunilor de
interventie pentru înlaturarea urmarilor dezastrelor si/sau actiunilor militare;

k) participarea cu forte si mijloace adecvate pentru normalizarea
activitatilor serviciilor de utilitate publica si acordarea de ajutor pentru restabilirea
si mentinerea ordinii în zonele afectate de dezastre si/sau conflicte militare;

l) dotarea cu aparatura si mijloace specifice compatibile cu cele din
tarile U.E.

6.3.2. Organizarea si îndeplinirea atributiilor specifice

6.3.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situatiilor de urgenta

a) identificarea, înregistrarea, evidenta si evaluarea tipurilor de risc si a
factorilor determinanti ai acestora, precum si realizarea schemelor cu riscurile
teritoriale din zona de competenta;

b) organizarea si desfasurarea coordonarii, îndrumarii, controlului si
asistentei tehnice de specialitate privind managementul situatiilor de urgenta de
catre autoritatile publice judetene si locale, precum si de catre agentii economici
si institutiile din zona de competenta;

c) existenta si calitatea documentelor de evidenta nominala si statistica,
precum si a celor de planificare, organizare, pregatire, desfasurare si finalizare a
actiunilor de prevenire a situatiilor de urgenta;

d) aplicarea legalitatii în activitatea de solutionare a petitiilor din
domeniul prevenirii situatiilor de urgenta;

e) cunoasterea si aplicarea prevederilor legale si a reglementarilor
tehnice privind îndeplinirea cerintei esentiale „securitate la incendiu“ la
proiectarea, realizarea si receptionarea obiectivelor de investitii cuprinse în
planurile de control ale inspectorilor;

f) conlucrarea cu autoritatile administratiei publice locale, precum si cu
alte institutii descentralizate/deconcentrate în prevenirea, stabilirea cauzelor si
elaborarea reglementarilor specifice situatiilor de urgenta, actiuni concrete,
rezultate;

g) cunoasterea si aplicarea legislatiei în activitatea de emitere a
avizelor/autorizatiilor. Activitatea desfasurata în comisiile de acorduri unice,
verificarea comerciantilor autorizati în baza declaratiilor pe propria raspundere
si a investitiilor date în exploatare/puse în functiune, pentru care s-au emis
autorizatii;

h) capacitatea inspectorilor de a identifica, pe timpul actiunilor de
control, starile de pericol si alte riscuri potentiale de producere a situatiilor de
urgenta, precum si modul în care acestia au actionat pentru rezolvarea situatiilor
constatate, potrivit legii;

i) organizarea si desfasurarea pregatirii prescolarilor, elevilor si
studentilor prin activitati cuprinse în procesul de învatamânt, în cadrul
cercurilor tehnico-aplicative, concursurilor si prin activitati de antrenare practic-
aplicative;

j) calitatea documentelor întocmite pentru organizarea, conducerea si
desfasurarea activitatilor de informare si relatii publice. Actiuni preventiv-
educative desfasurate si impactul acestora pentru îmbunatatirea situatiei
operative;

k) organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii de protectie la
dezastre naturale si tehnologice, precum si a apararii chimice, biologice,
radiologice si nucleare. Pregatirea si desfasurarea activitatilor specifice pe linia
protectiei mediului;

l) aplicarea legislatiei în domeniul înstiintarii, alarmarii si evacuarii
populatiei în caz de dezastre si conflict armat. Calitatea documentelor
întocmite, realizarea exercitiilor si aplicatiilor aferente, dotarea si functionarea
sistemelor de înstiintare-alarmare;

m) evidenta, gestionarea, starea de întretinere a fondului de adapostire din
judet, precum si gradul de operativitate al punctelor de comanda. Avizarea pe linie
de protectie civila a documentatiilor de investitii în constructii, receptia lucrarilor
cu rol de adapost de protectie civila. Activitatea din domeniul asanarii pirotehnice;

n) organizarea si desfasurarea procesului de pregatire a membrilor
comitetelor judetene si locale pentru situatii de urgenta, centrelor operative de
la localitati, celulelor de urgenta, a personalului de specialitate în domeniile
protectiei civile si al apararii împotriva incendiilor, serviciilor publice voluntare
si serviciilor private, precum si a salariatilor si a populatiei;

o) îndrumarea, coordonarea si controlul serviciilor publice voluntare si
a serviciilor private pentru situatii de urgenta. Respectarea criteriilor de
performanta privind înfiintarea si functionarea acestora, precum si contributia
lor la managementul situatiilor de urgenta;

p) calitatea organizarii si desfasurarii activitatii de editare a
publicatiilor. Reflectarea specificului managementului situatiilor de urgenta în
paginile publicatiilor editate si relatiile cu celelalte organe de presa;

r) calitatea organizarii, conducerii si desfasurarii informarii publice în
raport de situatia operativa si conditiile specifice din zona de competenta.
Folosirea tuturor canalelor mass-media si de informare a populatiei, inclusiv a
factorilor educationali, a organizatiilor si organismelor neguvernamentale;

s) înfiintarea subunitatilor de interventie în caz de dezastre, în
conformitate cu Anexa nr. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 14/2000;

s) initierea demersurilor pentru asigurarea resurselor umane, materiale
si financiare necesare încadrarii, înzestrarii si dotarii corespunzatoare a
echipelor de cercetare din cadrul formatiunilor de protectie civila.

6.3.2.2. Activitatea în domeniul managementului situatiilor de urgenta

a) Monitorizarea situatiilor de urgenta si dispecerat

– asigurarea si organizarea monitorizarii situatiilor de urgenta si a
serviciului în dispeceratul inspectoratului judetean si la dispeceratele
subunitatilor din subordine;

– nivelul si calitatea îndeplinirii atributiilor de catre personalul care
asigura functionarea punctului de comanda si a dispeceratelor subunitatilor;

– calitatea si actualitatea documentelor din punctul de comanda,
nivelul de cunoastere si deprinderile de aplicare a acestora de catre personalul
cu atributii;

– calitatea raportarilor, sintezelor zilnice si informarilor privind situatia
operativa, a transmiterii operative a deciziilor, ordinelor si dispozitiilor pe
timpul interventiilor, precum si a modului de aplicare a documentelor operative;

– modul de îndeplinire a atributiilor privind coordonarea fortelor si
mijloacelor pe timpul situatiilor de urgenta, de asigurare a alarmarii si de punere
în aplicare a documentelor de cooperare pentru asemenea situatii.

b) Analiza, evaluarea si sinteza

– calitatea documentelor pentru organizarea, conducerea, desfasurarea,
evidenta, evaluarea si raportarea interventiei, a celor privind organizarea si
desfasurarea serviciului de permanenta, de protectie în situatii de urgenta,
precum si a celor privind ridicarea capacitatii de interventie/lupta, prin
alarmare;

– calitatea si oportunitatea planificarii studiilor tactice, recunoasterilor
preliminare, aplicatiilor tactice, a întocmirii documentatiilor aferente, precum si
a participarii cadrelor din centrul operational si subunitatile de interventie la
materializarea acestora;

– calitatea pregatirii pentru interventie a efectivelor, tehnicii,
materialelor si substantelor de stingere. Actiuni si activitati de pregatire proprii
inspectoratului judetean si subunitatilor de interventie;

– calitatea conducerii si desfasurarii interventiilor, a asigurarii
cooperarii cu structuri si institutii locale responsabile. Controlul si îndrumarea
pregatirii, organizarii, conducerii si desfasurarii interventiilor;

– organizarea iesirii la alarma de interventie, a pregatirii pentru situatii
de urgenta si a mentinerii unei operativitati permanente.

c) Interventia si asistenta internationala

– existenta la nivelul inspectoratului judetean a planului anual de
cooperare internationala operativa în domeniul prevenirii si gestionarii
situatiilor de urgenta. Actiuni realizate si efectul în planul îmbunatatirii
pregatirii efectivelor proprii;

– calitatea resurselor umane si materiale care ar putea fi folosite în
cazul solicitarii de sprijin pe plan international pentru interventii în caz de
dezastre, asigurarea pregatirii profesionale si a operativitatii permanente a
acestora.

d) Medicina la dezastre si asistenta psihologica

– existenta si viabilitatea evidentelor proprii privind spitalele si alte
institutii medicale din zona de competenta care asigura asistenta în situatii de
dezastre, nivelul de cunoastere a atributiilor si de pregatire logistica a acestora;

– existenta si încadrarea modulelor medicale de urgenta si descarcerare
la dezastre, dotarea, pregatirea si nivelul de operativitate al acestora. Calitatea
interventiilor: rezultate, efecte;

– nivelul si calitatea asigurarii medicale a misiunilor proprii de
interventie în situatii de urgenta. Folosirea modulelor si a personalului care le
încadreaza la activitatile de pregatire pentru interventie si de pregatire continua
a personalului;

– existenta si calitatea asigurarii psihologice a misiunilor de interventie
în situatii de urgenta. Calitatea pregatirii personalului calificat în domeniul
psihologiei, precum si a comandantilor (sefilor) care au participat la cursuri de
psihopedagogie.

e) Secretariatul tehnic permanent

– calitatea organizarii activitatilor materializata în: atributii specifice,
fisa postului, documente de planificare si desfasurare a activitatilor etc.;

– calitatea si eficienta activitatilor desfasurate pentru: pregatirea si
difuzarea documentelor, elaborarea informarilor, punerea în aplicare a deciziilor
comitetului judetean pentru managementul situatiilor de urgenta;

– nivelul si calitatea asigurarii logistice a secretariatului tehnic
permanent.

6.3.3. Pregatirea continua a personalului

6.3.3.1. Organizarea, planificarea, analiza, evidenta, evaluarea si
controlul pregatirii continue a personalului

a) conceptia de organizare si planificare a pregatirii personalului, modul
cum aceasta este reflectata în documentele elaborate (ordinul inspectorului sef
pentru pregatire, planurile anuale de pregatire, convocarile metodice, organizarea
grupelor de pregatire, analizele în sedintele de comanda etc.);

b) activitatea personalului de specialitate cu atributii pe aceasta linie;

c) forme si metode adoptate pentru perfectionarea pregatirii personalului;

d) modul de evaluare periodica a nivelului de pregatire al personalului;

e) activitati de control, sprijin, îndrumare si tutela profesionala pe linia
pregatirii personalului (proprii si ale esalonului superior);

f) modul de îndeplinire a prevederilor actelor normative în vigoare
privind exercitarea tutelei profesionale, organizarea perioadelor de stagiu,

respectiv de proba si de asigurare a integrarii profesionale a personalului nou
încadrat din sursa externa si a absolventilor ultimei promotii a Academiei de
Politie „Al. I. Cuza“ si ai scolilor pentru formarea subofiterilor.

6.3.3.2. Evaluarea nivelului de cunostinte ale personalului

a) Pregatirea de specialitate se verifica prin testarea nivelului
cunostintelor/personalului potrivit specificului structurii functionale/
compartimentului/locului de munca, la disciplinele cu specific militar si la
temele de pregatire din domeniile: securitatii nationale, tacticii de arma si
pregatirii juridice generale.

Verificarea pregatirii de specialitate a personalului contractual cu
atributii de întretinere si deservire se desfasoara potrivit specificului locului de
munca, pe timpul activitatilor profesionale curente.

b) Educatia fizica se verifica pe categorii de efort si grupe de vârsta la
probele prevazute în tematica de pregatire si instructiunea de linie.

6.3.4. Activitatea de relatii publice, traditii, educatie si sport

6.3.4.1. Conducerea activitatii de relatii publice, traditii, educatie si
sport

a) conceptia organizarii, planificarii si desfasurarii activitatilor de
relatii publice, traditii, educatie si sport (dispozitii, planuri cu principalele
activitati, tematici orientative, programe etc.);

b) pregatirea si desfasurarea convocarilor, instructajelor metodice cu
personalul care are atributii în acest domeniu;

c) coordonarea, îndrumarea si controlul activitatii realizate de factorii
de raspundere pe linia relatiilor publice, cultivarii traditiilor, educatiei,
lucrarilor aparute la Editura M.I.R.A. si sportului, analize si masuri stabilite
pentru perfectionarea activitatilor.

6.3.4.2. Activitatea pe linia relatiilor publice

a) comunicarea si informarea permanenta în interiorul unitatii si între
structurile acesteia, influenta acestora asupra motivarii personalului pentru
îndeplinirea misiunilor si atributiilor ce-i revin;

b) promovarea si mentinerea unor relatii corecte si eficiente cu mass-
media, cu organisme guvernamentale si nonguvernamentale, partide politice si
organizatii civice (la nivel local) pentru informarea operativa si corecta a
acestora despre activitatea inspectoratului în vederea obtinerii sprijinului
necesar îndeplinirii în bune conditii a misiunilor specifice;

c) preocuparea comandantilor pentru îmbunatatirea si crearea unei
imagini publice pozitive a institutiei proprii;

d) activitati concrete de relatii publice desfasurate la nivelul
inspectoratului (conferinte de presa, întâlniri cu presa, interviuri acordate presei
de conducerea inspectoratului, rubrici radiofonice, aparitii pe posturile locale de
televiziune etc.).

6.3.4.3. Activitatea pe linia traditiilor

a) actiuni de cultivare a traditiilor culturale, spirituale, morale, artistice
si sportive, a simbolurilor, datelor si informatiilor cu caracter documentar
referitoare la fapte, evenimente si manifestari care au o legatura cu specificul
activitatilor desfasurate în trecutul istoric si mentinute în actualitate;

b) preocuparea factorilor educationali pentru dezvoltarea la întregul

personal a cultului pentru lege si valorificarea traditiilor istorice si
spirituale ale poporului român si armei din care fac parte;

c) coordonarea si controlul pe linie metodologica, a cluburilor de
unitate si bibliotecilor;

d) înregistrarea, evidenta, promovarea lucrarilor aparute la Editura
M.I.R.A.;

e) asigurarea ambientarii interioare si exterioare în inspectorat si
subunitati, respectarea prevederilor legale în domeniul simbolurilor nationale si
al însemnelor heraldice proprii.

6.3.4.4. Activitatea de educatie moral-civica

a) preocuparea comandantilor pentru conducerea si îmbunatatirea
programelor de educatie moral-civica în rândul personalului;

b) diversificarea si extinderea ofertei de educatie patriotica, morala si
cetateneasca;

c) cresterea calitatii activitatilor organizate cu ocazia convocarilor de
pregatire (conferinte, simpozioane, colocvii, lansari de carte, mese rotunde,
expuneri, dezbateri, evocari);

d) preocuparea comandantilor pentru asigurarea conditiilor de
organizare si desfasurare a activitatilor cultural-artistice, recreativ-distractive si
sportive în rândul soldatilor si gradatilor voluntari, conform propriilor programe
de masuri si actiuni educative;

e) preocuparea comandantilor pentru cunoasterea, însusirea si
respectarea Legii nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea clerului
militar si a celorlalte acte normative privind asistenta religioasa, a disputelor
religioase sau formelor de prozelitism, de catre personalul desemnat în acest
scop;

f) asigurarea conditiilor prielnice de participare a efectivelor la
sarbatorile religioase din timpul anului.

6.3.4.5. Activitatea sportiva

a) preocuparea conducerii unitatii si a asociatiei sportive pentru
cunoasterea si aplicarea prevederilor ordinelor M.I.R.A. privind activitatea de
educatie fizica si sport;

b) organizarea, planificarea si desfasurarea activitatilor sportive
conform prevederilor „Calendarului principalelor activitati de educatie fizica si
sport“ elaborat de Serviciul Sport din cadrul Centrului Cultural.

6.3.5. Organizarea iesirii la alarma si stadiul de pregatire pentru
situatii deosebite

a) cunoasterea si aplicarea prevederilor instructiunilor si ordinelor de
linie de catre personalul cu atributii în organizarea si conducerea alarmarii;

b) continutul planurilor de alarmare si de dislocare, precum si însusirea
prevederilor acestora de catre personalul unitatii în partile ce-l privesc;

c) masurile prevazute pentru întarirea pazei si apararii inspectoratului
si modul de aplicare a acestora pe timpul alarmei;

d) activitatile desfasurate de personalul de serviciu pentru punerea în
aplicare a planului de alarmare;

e) organizarea personalului unitatii pentru îndeplinirea misiunilor,
cunoasterea si executarea sarcinilor stabilite;

f) continutul si actualizarea planurilor si documentelor operative
privind protectia civila si interventia în caz de dezastre;

g) modul de organizare si desfasurare a pregatirii personalului care are
atributii speciale în cazul producerii unor dezastre;

h) participarea cu efective si tehnica la exercitiile, antrenamentele si
aplicatiile de protectie civila pe plan local;

i) asigurarea cu tehnica si materiale de interventie, situatia
adaposturilor destinate functionarii punctelor de comanda si a celor destinate
protectiei personalului.

6.3.6. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective,
folosirea si evidenta acestora

6.3.6.1. Activitatea de organizare, asigurarea cu efective si folosirea
acestora

a) respectarea disciplinei statului de organizare;
b) concordanta dintre statul de organizare si Regulamentul de
organizare si functionare al unitatii;

c) continutul si repartizarea atributiilor prin fisele posturilor,
actualizarea periodica a acestora în raport de modificarile din structura
inspectoratului;
d) actualizarea, cu toate modificarile survenite, a statului de
organizare;
e) asigurarea cu efective pe categorii de personal a unitatii
(subunitatilor);

f) calitatea soldatilor si gradatilor voluntari;

g) folosirea voluntarilor în raport de prevederile statului de organizare,
în functie de situatia operativa si nevoile misiunilor.

6.3.6.2. Pregatirea pentru mobilizare si logistica pentru starile
exceptionale

Se verifica de catre ofiteri din Directia Generala Management
Operational, conform instructiunilor de specialitate în vigoare. Constatarile
efectuate si masurile dispuse vor fi înscrise în note separate.

6.3.7. Ordinea interioara si disciplina militara

a) activitatea inspectorului sef si adjunctilor acestuia pentru întarirea
ordinii si disciplinei militare, prevenirea abaterilor, a evenimentelor grave si
deosebit de grave;

b) nivelul de cunoastere si aplicare a prevederilor regulamentelor,
ordinelor si instructiunilor privind activitatea din cadrul inspectoratului, pe linia
ordinii interioare si a disciplinei militare;

c) situatia starii si practicii disciplinare, a evenimentelor grave si
deosebit de grave, urmarile acestora, cauzele care le-au generat si în ce masura
au influentat îndeplinirea misiunilor sau lezat onoarea si demnitatea militara,
operativitatea si eficienta masurilor luate de comandanti;

d) organizarea, conducerea si desfasurarea activitatilor zilnice,
cunoasterea si îndeplinirea atributiilor în activitatea practica, de catre personalul
din serviciul de permanenta;

e) ordinea interioara, relatiile dintre militari, respectarea
reglementarilor privind comportarea si tinuta militarilor;

f) organizarea si desfasurarea activitatii de cunoastere a personalului,
de selectionare si folosire a acestuia în misiuni;

g) preocuparea comandantilor fata de nevoile subordonatilor si
asigurarea drepturilor legale ale acestora;

h) folosirea consiliului de onoare si a celorlalte pârghii (sanctiuni si
recompense) pentru prevenirea abaterilor si întarirea disciplinei militare.

6.3.8. Apararea drepturilor omului

a) stabilirea nivelului de cunoastere de catre cadrele de comanda si
personalul de executie a prevederilor legale privind apararea si promovarea
drepturilor omului asa cum sunt acestea stipulate în Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, Constitutia României, legislatia si celelalte documente care
reglementeaza acest domeniu;

b) aprecierea modului în care sunt asigurate, aplicate si respectate
drepturile omului în activitatea de instruire si de executare a misiunilor
specifice;

c) modul de conlucrare al inspectoratului cu organele locale, cu
celelalte structuri descentralizate care au atributii pe linia protectiei civile –
politia, jandarmii, armata, Crucea Rosie, unitatile medicale, formatiunile
voluntare etc., în combaterea dezastrelor si calamitatilor naturale sau provocate
de oameni;

d) identificarea si analizarea eventualelor cazuri de încalcare a
legalitatii în domeniul activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.

6.3.9. Activitatea de management resurse umane

a) gradul de încadrare (numeric, calitativ si proportional) al
inspectoratului, în raport cu prevederile statului de organizare, cu ofiteri, maistri
militari, subofiteri, voluntari si personal contractual, situatia pe categorii de
vârsta si specialitati;

b) dinamica de încadrare si situatia fluctuatiei personalului;

c) preocuparea pentru perfectionarea pregatirii personalului la locul de
munca, precum si în cadrul institutiilor de învatamânt militare sau civile de
profil;

d) activitatea de selectionare a candidatilor pentru institutiile de
învatamânt;

e) cunoasterea personalului, a modului cum ofiterii, maistrii militari,
subofiteri, gradati profesionisti si personal contractual îsi îndeplinesc atributiile
functionale, comportarea si profilul moral în unitate, familie si societate;

f) investigarea psihologica cu privire la evidentierea opiniilor
personalului referitoare la aspectele esentiale ale organizatiei, comandantilor,
activitatea proprie, colectivul de munca, satisfactia generala a muncii;

g) preocuparea pentru respectarea principiul competentei,
profesionalismului si pregatirii, în promovarea cadrelor;

h) respectarea reglementarilor în vigoare pe linia încadrarii, promovarii
si încetarii raporturilor de munca ale soldatilor si gradatilor voluntari si
personalului contractual;

i) modul de îndeplinire a sarcinilor specifice de catre ofiterii cu
atributii în domeniu si respectarea ordinelor în vigoare referitoare la încadrarea
soldatilor si gradatilor voluntari si personalului contractual, precum si la
încetarea raporturilor de munca.

6.3.10. Activitatea de management logistic

6.3.10.1. Probleme comune pe linie de logistica

a) reglementarea prin ordin de zi al sefului inspectoratului a activitatii
logistice (împuterniciri de comisii sau persoane, predarea-primirea functiilor,
numarul si natura gestiunilor etc.);

b) respectarea metodologiei de elaborare si fundamentare a
programelor logistice;

c) legalitatea realizarii achizitiilor publice de bunuri, servicii si a
contractarii, proiectarii si executarii lucrarilor de investitii si reparatii aprobate
prin programele logistice;

d) legalitatea încheierii si derularii contractelor de achizitii bunuri
materiale si prestari servicii;

e) gradul de dotare cu mijloace tehnice si de asigurare cu materiale,
constituirea stocurilor de siguranta, justificarea consumurilor de materiale si
carburanti-lubrifianti;

f) organizarea si executarea controlului ierarhic interior;

g) scoaterea din functiune a mijloacelor tehnice, retragerea din
folosinta a materialelor, disponibilizarea, transmiterea fara plata, valorificarea
prin vânzare sau casarea acestora, dupa caz;

h) organizarea si executarea inventarierii patrimoniului;

i) starea tehnica si de întretinere a bunurilor materiale, organizarea,
planificarea, efectuarea reviziilor si reparatiilor la acestea;

j) organizarea si tinerea evidentei tehnic-operative a bunurilor
materiale pe compartimente de aprovizionare-înzestrare;

k) modul de întocmire si folosire a documentelor tehnic-operative si a
celor justificative;

l) organizarea depozitarii, pastrarii si conservarii bunurilor materiale,
realizarea asigurarii sigurantei spatiilor de depozitare.

6.3.10.2. Probleme specifice serviciului logistic

a) asigurarea tehnica de autovehicule:

– calitatea reparatiilor si reviziilor tehnice;

– organizarea revistei de front a tehnicii;

– organizarea si desfasurarea activitatilor în parcul de
autovehicule si atelierul auto;

– legalitatea folosirii mijloacelor de resort si realitatea datelor
înscrise în documentele de transport;

– prevenirea accidentelor de circulatie si avariilor.

b) armament, geniu, chimic, foto, audio-video si mijloace specifice:

– pastrarea, manipularea si asigurarea securitatii bunurilor
materiale din dotare;

– urmarirea comportarii în exploatare a mijloacelor tehnice.

c) administrarea patrimoniului imobiliar:

– asigurarea spatiilor pentru cazare, munca si trai a personalului,
precum si a celor pentru depozitarea bunurilor materiale;

– starea terenurilor si regimul juridic al acestora;

– legalitatea închirierii spatiilor;

– evidenta de cadastru pentru imobilele din administrare;

– probleme privind controlul calitatii în constructii;

– respectarea prevederilor legale pe linia asigurarii locuintelor la
personalul unitatii.

d) echipament:

– asigurarea, conform normelor, a materialelor de resort (tinute
militare, echipament de protectie si de lucru, materiale de
întretinere, reparatii, rechizite, furnituri de birou etc.);

f) protectia mediului, a muncii si supravegherea tehnica:

– cunoasterea si aplicarea reglementarilor de linie;

– autorizarea functionarii instalatiilor tehnice si a utilajelor,
executarea verificarilor metrologice;

– accidente de munca si modul de solutionare a acestora;

– acordarea drepturilor legale pentru conditii deosebite de
munca.

6.3.11. Activitatea medicala

Probleme comune activitatii compartimentelor

d) respectarea programului de activitate, întocmit cu aprobarea sefului
Centrului Medical si avizul sefului inspectoratului;
e) modul de executare a atributiilor prevazute în fisele posturilor;
f) preocuparea pentru întocmirea evidentelor medicale primare,
calitatea documentelor efectuare si respectarea termenelor raportarilor;
g) evaluarea numarului controalelor pe linie igienico-sanitara
executate de personalul medico-militar, precum si a activitatilor de dezinfectie
si dezinsectie.

Probleme specifice activitatii medicale

a) coordonarea, planificarea si desfasurarea activitatilor profilactice si
curative;

b) evaluarea starii de sanatate a personalului si organizarea controlului
medical periodic al acestuia;

c) starea igienico-sanitara a spatiilor (de cazare, administrative etc.);

d) preocuparea pentru gestionarea si administrarea medicamentelor,
materialelor sanitare si a aparaturii medicale;

e) coordonarea si realizarea actiunilor de profilaxie generala, speciala
si a celor curative pentru prevenirea si combaterea bolilor infecto-contagioase.

6.3.12. Activitatea financiar-contabila

a) organizarea si conducerea contabilitatii;
b) fundamentarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli;
c) organizarea si executarea controlului financiar preventiv;
d) legalitatea platii drepturilor banesti, acordarea si justificarea
avansurilor spre decontare;
e) respectarea platilor efectuate pentru achizitiile publice de bunuri;
f) legalitatea platilor efectuate pentru achizitiile publice de bunuri;
g) legalitatea prestarilor de servicii efectuate si utilizarea veniturilor
realizate potrivit dispozitiilor legale;
h) respectarea procedurilor legale privind donatiile si sponsorizarile;
i) respectarea normelor legale privind stabilirea si recuperarea
pagubelor.

6.3.13. Activitatea consilierului juridic

a) respectarea legalitatii în activitatea de negociere si avizare a
contractelor si altor acte juridice încheiate de catre inspectoratul
judetean/unitatea controlata, precum si a altor acte care angajeaza raspunderea
juridica;

b) eficienta aplicarii normelor juridice în procesul îndeplinirii
misiunilor, precum si a reprezentarii intereselor institutiei în instantele de
judecata;

c) organizarea activitatii consilierului juridic, tinerea evidentei si
existenta faptica a actelor normative si a literaturii juridice necesare,
completarea corespunzatoare a registrelor, formularelor si a celorlalte
imprimate specifice;

d) calitatea pregatirii profesionale a consilierului juridic si implicarea
acestuia în procesul pregatirii continue din cadrul structurii controlate.

6.3.14. Activitatea de comunicatii si informatica

Probleme comune:

a) preocuparea pentru elaborarea si fundamentarea programelor
logistice de comunicatii si informatica;

b) organizarea si realizarea achizitiilor de bunuri, investitii si reparatii;

c) monitorizarea actiunilor pentru încheierea si derularea contractelor;

d) preocuparea pentru gestionarea mijloacelor si materialelor.

Pe linie de comunicatii:

a) organizarea, realizarea si exploatarea sistemului de comunicatii (cu
fir, radio, telex, cifru);
b) realizarea cooperarii cu structurile Ministerului Internelor si
Reformei Administrative;
c) dotarea, starea tehnica, de întretinere si executarea reparatiilor la
mijloacele de comunicatii;
d) conceptia asigurarii legaturilor în situatii deosebite (alarma de
lupta, mobilizare, situatii de urgente civile);
e) calitatea documentelor elaborate pe linii de comunicatii si
conducerea în secret; respectarea regimului acestora.

Pe linie de informatica:

a) cunoasterea prevederilor actelor normative referitoare la activitatea
informatica în Ministerul Internelor si Reformei Administrative, respectarea
normelor si metodologiilor de linie;

b) organizarea si implementarea sistemului informatic, colaborarea cu
beneficiarii din unitatea proprie si cu alte compartimente informatice din
Ministerul Internelor si Reformei Administrative;

c) dotarea cu tehnica de calcul, gradul de încarcare cu aplicatii
informatice;

d) starea de functionare si întretinere a tehnicii de calcul.

6.3.15. Activitatea de secretariat si relatii cu publicul

a) preocuparea cadrelor cu functii de conducere si executie pentru
cunoasterea si aplicarea prevederilor legilor, ordinelor si instructiunilor de linie;

b) modul în care se respecta prevederile ordinelor privind evidenta,
întocmirea, multiplicarea si pastrarea documentelor cu caracter secret de stat si
de serviciu, evidenta, pastrarea si întrebuintarea sigiliilor si stampilelor;

c) aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
petitiilor, precum si primirea în audienta a cetatenilor;

d) respectarea prevederilor ordinelor si instructiunilor privind
constituirea si conservarea arhivei neoperative creata în unitate;

e) analiza periodica a activitatii de secretariat, documente secrete si
relatii cu publicul si a îndeplinirii masurilor stabilite.

6.3.16. Activitatea de protectie a informatiilor clasificate

a) stadiul implementarii masurilor de protectie a informatiilor
clasificate;

b)nivelul de însusire a prevederilor actelor normative care
reglementeaza activitatea de protectie a informatiilor clasificate;

c) disfunctionalitati aparute în procesul de implementare a masurilor de
protectie în raport de clasele si nivelurile de secretizare, volumul si suportul
informatiilor;

d) cantitatea, functia si numarul persoanelor care au sau pot avea acces
la informatii potrivit Certificatului de securitate si autorizatiei de acces;

e) amenintarile, riscurile si vulnerabilitatile ce pot avea consecinte
asupra informatiilor clasificate;

f) constatarea unor eventuale incidente de securitate;

g) consilierea specializata pe linia implementarii corecte la parametrii
de eficienta protectiva a masurilor care vizeaza protectia juridica;

h) protectia prin masuri procedurale a personalului care are acces la
informatii clasificate ori care este desemnat sa asigure securitatea acestora;

i) protectia surselor generatoare de informatii – INFOSEC.

6.3.17. Capacitatea manageriala si climatul organizational si
modul cum acestea se reflecta în activitatea unitatii

a) modul în care inspectorul sef si adjunctii sai cunosc si aplica legile,
hotarârile Guvernului, prevederile ordinelor, regulamentelor si dispozitiilor la
îndeplinirea atributiilor functionale;

b) exercitarea actului de conducere, stilul de munca al cadrelor cu
functii de raspundere, implicarea acestora în conducerea si îndrumarea
activitatilor si misiunilor încredintate unitatii;

c) climatul de munca, relatiile interpersonale din conducerea
inspectoratului si compartimentele subordonate adjunctilor si influenta acestora
asupra îndeplinirii misiunilor si sarcinilor, pregatirii efectivelor, ordinii si
disciplinei militare;

d) cunoasterea permanenta a situatiei reale din unitate si subunitati,
calitatea deciziilor adoptate;

e) calitatea organizarii, planificarii si executarii activitatilor de control
si îndrumare, eficienta si finalitatea acestora;

f) cooperarea si colaborarea cu organele locale ale administratiei
publice, unitatile Ministerului Internelor si Reformei Administrative,
Serviciului Român de Informatii si Ministerului Apararii;

g) activitati desfasurate pentru buna gospodarire a fondurilor materiale
si financiare puse la dispozitie, prevenirea pagubelor de orice fel;

h) preocuparea pentru rezolvarea petitiilor primite, a problemelor
prezentate la audiente, precum si a cererilor si rapoartelor personalului;

i) modul de organizare si adaptare la specificul unitatii a criteriilor si
indicatorilor de performanta, în concordanta cu prevederile legislative, pe baza
planului stabilit la începutul anului de catre Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta;

j) preocuparea comenzii unitatii pentru asigurarea aplicarii prevederilor
Strategiei de reforma a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, si a
Planului de actiuni pentru combaterea coruptiei în rândul personalului, a
ordinelor si instructiunilor ministrului internelor si reformei administrative,
precum si ale inspectorului general.

6.4. Diverse

Constatarile rezultate cu prilejul inspectiei vor fi prezentate efectivelor
controlate si cadrelor cu functii de conducere.

Raportul cu principalele concluzii rezultate în urma inspectiei va fi
prezentat conducerii Ministerului Internelor si Reformei Administrative, spre
aprobare, concomitent cu propuneri de îmbunatatire a muncii.

Componenta comisiei de inspectie si compartimentele verificate sunt
prezentate în anexa.

Instruirea membrilor colectivului de inspectie se va desfasura în ziua
de ______, ora____.

6.5. Perioada de desfasurare a inspectiei: _________

PRESEDINTELE COMISIEI DE INSPECTIE,

_______________________

PARTEA A II-A

STUDII DE CAZ

ARGUMENT

Practica manageriala si educationala din ultima jumatate de secol a
demonstrat valoarea studiilor de caz. Desigur, aceasta constatare este valabila si
în cazul managementului organizatiilor de politie, fie ele de politie, politie de
frontiera, jandarmerie sau alte structuri din domeniul ordinii publice si
sigurantei cetateanului. Utilitatea studiilor de caz manageriale poate fi
sintetizata astfel:

– contribuie la perceperea si întelegerea mecanismelor manageriale din
organizatiile de politie;

– dezvolta capacitatea de a analiza situatiile manageriale si de a
proiecta solutii pentru îmbunatatirea sau perfectionarea lor;

– amplifica, prin transfer de „know-how managerial”, functionalitatea
si performantele organizatiilor de politie.

Având în vedere aceste elemente voi prezenta, în continuare, o selectie
de studii de caz axata pe managementul celor mai reprezentative organizatii de
politie dar si de prevenire a situatiilor de urgenta, pentru ca realitatea
contemporana a dovedit înca odata daca mai era nevoie, ca, desi au misiuni
diferite, acestea au multe elemente si principii de actiune comune.

CAPITOLUL 7

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONCLUZIILE REZULTATE

ÎN URMA INSPECTIEI EFECTUATE LA UN
INSPECTORAT JUDETEAN

DE POLITIE

În conformitate cu dispozitia ministrului Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, în perioada _________, o comisie formata din ofiteri
ai Corpului de Control al ministrului, Directiei Generale Management Resurse
Umane, Directiei Generale Financiare, Directiei Generale Juridice, Directiei
Generale Management Logistic si Administrativ, Directiei Generale pentru
Comunicatii si Tehnologia Informatiei, Directiei Generale Management
Organizatoric, Centrului de Testare Psihosociologica si specialisti din cadrul
Inspectoratului General al Politiei Române, a efectuat o evaluare
multidisciplinara a activitatii Inspectoratului de Politie al Judetului ________.

7.1. Obiectivele inspectiei

Obiectivele inspectiei au fost:

a) verificarea capacitatii manageriale a structurii de conducere;

b) verificarea managementului resurselor umane;

c) verificarea managementului financiar contabil;

d) verificarea managementului logistic;

e) verificarea managementului activitatii de informatica si comunicatii;

f) verificarea managementului unitatii teritoriale de analiza a informatiilor;

g) verificarea managementului activitatii de investigare a fraudelor;

h) verificarea managementului structurilor de investigatii criminale;

i) verificarea managementului activitatii de criminalistica;

j) verificarea managementului activitatii privind regimul armelor,
explozivilor si substantelor toxice;

k) verificarea managementului activitatii de ordine publica;

l) verificarea managementului activitatii politiei rutiere;

m) verificarea managementului activitatilor de urmarire penala;

n) verificarea managementului structurii cazier judiciar, statistica si
evidenta operativa;

o) verificarea activitatii de asistenta juridica;

p) verificarea activitatii de secretariat si protectia documentelor
clasificate;

r) analiza climatului organizational si a stilului de conducere al echipei
manageriale;

s) perceptia imaginii politiei în rândul cetatenilor din judetul
_____________;

t) masuri.

Perioada supusa controlului: anul ____si trimestrul ___.

În urma verificarilor efectuate comisia de inspectie a constatat
urmatoarele:

7.2. Prioritati institutionale. Performante manageriale

7.2.1. Obiective manageriale

În baza principalelor documente de planificare si orientare strategica a
dezvoltarii institutionale, respectiv: Strategia Sectoriala a Ministerului
Internelor si Reformei Administrative în perioada 2004–2006, Strategia
Nationala de Management Integrat de Stat a României în perioada 2004–2006
si Strategia de Modernizare a Politiei Române în perioada 2004–2007, Strategia
Nationala de Prevenire a Criminalitatii pentru perioada 2004–2007 si Strategia
Nationala de Combatere a Criminalitatii Organizate în perioada 2004–2007, la
începutul anilor 2006 si 2007, la nivelul Inspectoratului de Politie al Judetului
________ au fost elaborate programe manageriale, prin care s-a urmarit
monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:

– dezvoltarea capacitatii de actiune a politiei pentru atingerea
standardelor europene în materia serviciului politienesc oferit comunitatii;

– necesitatea cresterii eficientei activitatilor politiei în prevenirea si
contracararea infractionalitatii, abordarea secventiala a fenomenului
criminalitatii;

– cresterea eficientei folosirii resursei umane si financiare;

– descentralizarea actului decizional;

– dezvoltarea cooperarii interinstitutionale si a imaginii institutiei.

Necesitatea armonizarii si compatibilizarii sistemului propriu de ordine
publica cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, a generat

cautari permanente pentru realizarea unui cadru actional eficient, prin crearea si
operationalizarea unor noi structuri si coordonarea integrala a serviciilor,
orientarea acestora catre principalele segmente de criminalitate, cresterea
flexibilitatii componentelor structurale, astfel încât sa raspunda transformarilor
si obiectivelor preconizate.

7.2.2. Modificari institutionale realizate

În aceasta perioada a devenit functional noul stat de organizare, fapt ce
a facut posibil sa fie elaborat noul Regulament de Organizare si Functionare a
Inspectoratului permitând o echilibrare a efectivelor, functie de raportul
„populatie – volumul criminalitatii”, punându-se accent pe consolidarea
sistemului de ordine publica, reusindu-se acoperirea deficitului de personal prin
suplimentarea functiilor existente.

În perioada supusa evaluarii au fost înfiintate si operationalizate mai
multe structuri, astfel:

– Unitatea Teritoriala de Analiza a Informatiilor;

– Compartimentul Inspectie Interna;

– Compartimentul Juridic;

– Compartimentul Apeluri de Urgenta 112, în cadrul Centrului
Operational;

– Compartimentul Marketing si Achizitii Publice;

– În cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor a fost înfiintat
Compartimentul de Investigare a Infractiunilor la Regimul Drepturilor de
Proprietate Intelectuala si Industriala;

– În cadrul Serviciului de Investigatii Criminale au fost înfiintate
Compartimentele Patrimoniul Cultural-National si Grupari Infractionale;

– În cadrul Serviciului Comunicatii si Informatica a fost înfiintat
Compartimentul Protectia Informatiilor Clasificate – Componenta de
Securitate pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor;

– Biroul Politiei Rutiere si Biroul Criminalistic de la Politia
Municipiului ________ au fost trecute în structura Serviciului Politiei Rutiere si
Serviciului Criminalistic.

7.2.3. Optimizarea resurselor institutionale

Modificarile institutionale s-au realizat prin sustinerea unui amplu
proces de alocare si realocare a resurselor, în functie de prioritatile identificate.

În anul 2006 au fost reduse doua functii de conducere si au fost
suplimentate organigramele Serviciului Management Resurse Umane,
Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog si Serviciului
Comunicatii si Informatica, cu câte doua functii de executie.

În conformitate cu masurile adoptate în sedinta Colegiului Ministerului
Internelor si Reformei Administrative din 27.07.2006 si dispozitia conducerii
Inspectoratului General al Politiei Române a fost analizata procedura de
corelare a gradelor profesionale cu nivelul functiilor, pentru crearea sistemului
piramidal, astfel ca s-a reusit transformarea a 15 functii vacante în functii cu
grade profesionale corespunzatoare: 12 de ofiteri II, corespunzatoare gradului
profesional de subinspector , inspector; 1 de ofiter I, corespunzatoare gradului
profesional de inspector principal; 2 de ofiter principal II, corespunzatoare
gradului profesional de comisar.

S-a creat, astfel, posibilitatea obtinerii unui plus de eficienta în spatiul
furnizarii serviciilor publice, în principal prin reducerea personalului de
comanda si neoperativ, precum si a cheltuielilor aferente.

7.2.4. Cooperarea Interinstitutionala

În eforturile de prevenire si combatere a criminalitatii, o preocupare
constanta a fost si aceea de a dezvolta si optimiza relatii active cu structurile
Ministerului Internelor si Reformei Administrative de la nivelul judetului, cu
celelalte institutii cu atributii în înfaptuirea actului de justitie, cu institutiile
descentralizate si deconcentrate, cu organizatiile nonguvernamentale, cu
sindicatele si patronatele. În acest sens, au fost încheiate 111 protocoale de
colaborare si 2 programe locale în parteneriat cu alte institutii.

7.2.5. Marketingul Institutional

Activitatea de Relatii Publice a fost guvernata de principiile
transparentei si echidistantei, fiind dezvoltata permanent politica de relationare
cu opinia publica, prin:

– participarea la 1.617 emisiuni prin audio-vizual;

– întocmirea sau furnizarea unor date pentru publicarea a 4.877 articole
în presa scrisa;

– organizarea a 509 activitati preventive în comun cu alte institutii sau
organisme nonguvernamentale;

– efectuarea a 46 de studii în domeniul cercetarii criminologice.

Prin aceste activitati au fost prezentate:

– noile concepte de munca;

– obiectivele activitatii politiei si modul de actiune pentru atingerea
acestora;

– evolutia fenomenului criminalitatii la nivelul judetului;

– modalitatile concrete de actiune ale politiei în anumite situatii si
rezultatele obtinute;

– actiunile desfasurate în parteneriat cu alte institutii.

7.2.6. Servirea Comunitatii

În perioada supusa evaluarii, personalul institutiei a fost angajat în
numeroase activitati de servire si ajutorare a comunitatii, ce au necesitat un
volum considerabil de timp, astfel :

– au fost organizate 148 razii (2006 = 110, trim. I/2007 = 38);

– s-a intervenit la 8.852 solicitari prin S.U.A.U. 112 (2006 = 4906;
2007 = 3946);

– au fost rezolvate 17.078 petitii, scrisori si reclamatii (2006 = 14.111;
2007 = 2.967);

Cu ocazia acestor activitati:

– au fost prinsi 7 urmariti international (2006 = 6; 2007 = 1);

– au fost prinsi 120 urmariti general (2006 = 110; 2007 = 10);

– au fost luati în evidenta politiei 401 bolnavi psihic (2006 = 339;

2007 = 62);

– au fost depistati 992 minori lipsiti de supraveghere (2006 = 813;
2007 = 179);

– au fost amprentate 2639 persoane suspecte (2006 = 2216;

2007 = 423);

– au fost aplicate 97272 sanctiuni contraventionale (2006 = 87.534;
2007 = 9.738), în valoare de 5.068,81 mii RON (2006 = 4.219,71
mii RON; 2007 = 849,10 mii RON).

7.2.7. Evolutia Criminalitatii

În anul 2006, criminalitatea sesizata a scazut cu 1,74% fapte de natura
penala înregistrate.

Criminalitatea stradala sesizata a scazut cu 26% în 2006 si cu 58,6% în
trim./I./2007.

Criminalitatea solutionata a crescut cu 26,42% în anul 2006 si cu
54,90% în trim. I./2007.

În anul 2006 a crescut cu 1% numarul dosarelor penale solutionate, iar
în trim. I./2007, cresterea a fost de 43%. Numarul dosarelor complexe
solutionate în anul 2006 a crescut de la 5 la 23, iar în trim. I./2007 a înregistrat
o usoara scadere.

Numarul persoanelor cercetate a crescut cu 19,36% în anul 2006 si cu
15,67% în trim. I./2007.

Numarul persoanelor învinuite/inculpate a crescut cu 25,41% în 2006
si cu 42,1% în trim. I./2007.

Numarul persoanelor cercetate în stare de retinere sau arest preventiv a
crescut cu 9,92% în anul 2006, dar a scazut cu 55,55% în trim. I./2007.

7.3. Managementul resurselor umane

7.3.1. Resursele umane

La data de 01.01.2006, în statul de organizare al inspectoratului erau
prevazute 865 posturi, fiind ocupate 763 (procent de încadrare 82,20%) si
vacante 102).

La data de 15.04.2007, în statul de organizare al inspectoratului erau
prevazute 899 posturi, din care: 191 pentru ofiteri, 675 pentru agenti, 33 pentru
personal contractual, fiind încadrate 880 posturi (97,8%), cu 179 ofiteri
(93,7%), 672 agenti (99,5%) si 29 personal contractual (89,8%).

Pentru eliminarea deficitului de personal existent la 01.01.2006, au fost
încadrati din sursa externa 12 ofiteri, 2 agenti si 2 personal contractual, au fost
trecuti în corpul ofiterilor 33 agenti, iar din alte unitati ale Ministerului
Internelor si Reformei Administrative au fost mutati în cadrul inspectoratului 6
ofiteri si 7 agenti.

Totodata, din institutiile de învatamânt ale Ministerului Internelor si
Reformei Administrative au fost repartizati 4 ofiteri si 111 agenti.

Din cele 19 posturi vacante, 12 sunt functii de ofiter, 3 de agent, iar 4
sunt de personal contractual.

De la intrarea în vigoare a statului de organizare, respectiv 01.01.2006,
au fost înregistrate 178 cereri de mutare a politistilor de la un compartiment sau
formatiune la alta si 27 cazuri de pierdere de personal.

În perioada supusa controlului au fost organizate 36 concursuri,
pentru:

– încadrarea directa a 16 posturi vacante (12 – ofiter; 2 – agent; 2-
personal contractual);

– trecerea în corpul ofiterilor a unui numar de 33 agenti politie;

– promovarea în functii de conducere a 14 ofiteri;

În perioada de referinta, 159 ofiteri, 520 agenti si 30 personal
contractual au fost stimulati prin acordarea a 2.465 recompense, constând în:
premii în bani – 2.409; multumiri scrise – 28; acordarea gradului profesional
urmator înaintea îndeplinirii stagiului minim – 23; alte recompense – 5.

Totodata, pentru abaterile disciplinare savârsite, 6 ofiteri, 28 agenti si 2
personal contractual au fost sanctionati pentru cele 37 abateri, fiind aplicate tot
atâtea sanctiuni disciplinare, astfel:

– avertisment = 2;

– mustrare scrisa = 21;

– diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de 1-3 luni = 9;

– amânarea de la acordarea gradului profesional urmator pe o perioada
de la 1 la 3 ani = 4;

– trecerea într-o functie inferioara pâna la cel mult nivelul de baza al
gradului profesional detinut = 1;

O categorie aparte o constituie personalul care a comis infractiuni
(fapte care aduc atingere imaginii institutiei implicit autoritatii si prestigiului de
politist), respectiv:

– comisar ________, condamnat pentru savârsirea infractiunii de trafic
de influenta; la 05.10.2006 i-au încetat raporturile de serviciu;

– comisar __________, trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii
de trafic de influenta; la 16.01.2006 a fost pus la dispozitia unitatii.

7.3.2. Deficiente pe linia managementului resurselor umane

Verificarea documentelor, prin sondaj, privind modul de organizare si
desfasurare a concursurilor pentru ocuparea, prin recrutare din sursa externa si
interna a posturilor vacante de ofiteri si agenti, precum si pentru promovarile în
functii de conducere, a evidentiat faptul ca membrii comisiilor de concurs si
politistii care au asigurat activitatile de secretariat desfasurate în astfel de
situatii nu au respectat, în totalitate, prevederile cuprinse în actele normative ce
reglementeaza activitatea de resurse umane, unele dintre acestea având caracter
de repetabilitate, astfel:

– au fost constituite subcomisii de verificare a abilitatilor în utilizarea
calculatorului, fara desemnarea unui presedinte, aspect ce încalca prevederile
art. 4 alin. 4 din Anexa nr. 12 la Dispozitia Directorului DMRU nr. II/960/2004;

– în cazul anunturilor afisate la sediul unitatii organizatoare, pentru
concursurile de ocupare prin recrutare din sursa interna, tematica si bibliografia nu au
fost datate, neputându-se astfel, stabili daca au fost respectate termenele de afisare
prevazute de art. 23 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 – 15 zile si, respectiv, art.
7 lit. a din Dispozitia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004 – 10 zile;

– pentru ocuparea functiei de sef Serviciu Investigatii Criminale,
organizat la data de 15.05.2006, candidatul declarat „Admis” – comisar de
politie ____________nu a îndeplinit conditia privind necesitatea absolvirii de
catre candidati a unui curs în specialitatea postului, potrivit Anexei nr. 2 din
O.M.AI. nr. 588/2005 si anuntului afisat la sediul unitatii;

– pentru ocuparea functiei de ajutor sef de post Politie
_________organizat la data de 23.11.2006, cu recrutarea personalului din sursa
externa, notele obtinute la testele de verificare nu au fost trecute pe fiecare
lucrare în parte de membrii comisiei de concurs, ci doar în borderourile
individuale, aspect ce contravine art. 21 alin. 2 din Dispozitia Directorului
D.M.R.U. nr. II/960/2004;

Aplicarea sanctiunilor disciplinare a fost realizata, în cea mai mare
parte a cazurilor verificate prin sondaj, fara respectarea, în totalitate, a

prevederilor legale în vigoare, care reglementeaza cercetarea prealabila si/sau
analizarea în Consiliul de Disciplina, astfel:

– ag.sf.a.__________, prin Dispozitia nr. S/132/15.03.2006, a fost
sanctionat cu „Amânarea promovarii în grade profesionale sau functii
superioare pe o perioada de 1 an” ceea ce presupune aplicarea a 2 sanctiuni
pentru o singura abatere, încalcându-se prev. art. 13 lit. f din O.M.AI.
nr.400/2004, privind regimul disciplinar al personalului;

– ag.sf.a.__________, prin Dispozitia nr. S/137/14.03.2006, a fost
sanctionat cu „Amânarea în grade profesionale sau functii superioare pe o
perioada de 2 ani” ceea ce presupune aplicarea a 2 sanctiuni pentru o singura
abatere, încalcându-se prev. art. 13 lit. f din O.M.AI. nr. 400/2004, privind
regimul disciplinar al personalului;

– ag.pr._____________, prin Dispozitia nr. S/411219/ 26.03.2006 a
fost sanctionata cu „Amânarea în grade profesionale sau functii superioare pe o
perioada de 2 ani” ceea ce presupune aplicarea a 2 sanctiuni pentru o singura
abatere, încalcându-se prev. art. 13 si art. 39 lit. f din O.M.AI. nr.400/2004,
privind regimul disciplinar al personalului;

– ag.sf.a. ___________a fost sanctionat cu „Mustrare scrisa“, prin
Dispozitia nr. S/552/29.12.2006, dar comunicarea sanctiunii s-a facut la
12.01.2007, contrar prev. art. 64 alin.1 din O.M.AI. nr.400/2004, conform
caruia comunicarea trebuia facuta în termenul de 5 zile calendaristice de la data
emiterii dispozitiei;

– ag.sf.a. ___________a fost sanctionat cu „Diminuarea drepturilor
salariale pentru functia îndeplinita cu 10%, pe o perioada de 3 luni” prin
Dispozitia nr.S/265/25.05.2006, dar comunicarea sanctiunii s-a facut abia la
06.06.2006;

– ag.pr. __________a fost sanctionat cu „Mustrare scrisa” prin
Dispozitia nr. S/41198/15.03.2007, dar comunicarea sanctiunii s-a facut la
26.03.2007;

În activitatea de evaluare a personalului pentru anul 2006 nu s-au
respectat, în totalitate, prevederile O.M.AI. nr. 300/2004 cu privire la
activitatile premergatoare referitoare la instruirea personalului, întocmirea si
contestarea fiselor de evaluare, astfel:

– ag.pr. __________a contestat calificativul „BUN” acordat de seful
nemijlocit, însa contestatia acestuia a fost solutionata de catre o alta comisie
decât cea stabilita prin Dispozitia inspectorului-sef nr.41708/10.01.2007, careia,
potrivit art.90 alin.2 din O.M.A.I. nr.300/2004, nu-i revenea aceasta atributie;

– sinsp. ___________a contestat calificativul „BUN” acordat de seful
nemijlocit si aprobat de seful ierarhic al sefului nemijlocit. Cu ocazia
solutionarii, contestatia a fost aprobata de catre inspectorul-sef, care a acordat

calificativul „Foarte bun”, fara a modifica aprecierile indicatorilor din fisa de
evaluare, încalcând prev. art. 8 alin. 3 al Anexei nr. 20 la Dispozitia
Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

– ag. ____________a contestat calificativul „Bun” acordat de seful
Politiei orasului _______si aprobat de seful Inspectoratului de Politie al
Judetului_______. Întrucât, în aceasta situatie, seful cu drept de solutionare a
contestatiei ar fi trebuit sa fie inspectorul general al Politiei Române, s-a
întocmit o noua fisa de evaluare, prin care s-a acordat acelasi calificativ „Bun”
de catre seful Postului de Politie ________(competent a întocmi fisa de
evaluare) si schimbat în „Foarte bun” de seful Politiei orasului
_______încalcându-se prev. art. 8 alin. 3 al Anexei nr. 20 la Dispozitia
Directorului D.M.R.U. nr.II/960/2004 cu privire la modificarea aprecierilor
indicatorilor din fisa de evaluare;

– sinsp. _______a fost evaluat cu calificativul „Bun” de seful
nemijlocit si a depus contestatie, însa calificativul nu a fost aprobat de seful
ierarhic al sefului nemijlocit (seful Politiei Municipiului _______), ci de catre
comisar______, adjunct al inspectorului sef, care avea obligatia sa dispuna
constituirea comisiei de solutionare a contestatiei depuse de politist, încalcându-
se prev. art. 90 alin. 2 din O.M.I.R.A. 300/2004 si ale art. 1 alin. 1 lit. i din
Anexa nr. 20 la Dispozitia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

Nu este întocmit registrul de evidenta a dosarului personalului în
activitate, iar peste 90% din dosarele personale nu sunt actualizate din punct de
vedere al schimbarilor survenite în activitatea socio-profesionala a personalului
unitatii.

În urma verificarii modului de acordare a premiilor trimestriale s-a
constatat ca nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. 2 lit. a si lit. d si art.70
alin. 3 din O.M.AI. nr. 400/2004, în sensul ca 12 politisti au fost recompensati
cu diferite sume de bani în perioada cât erau sanctionati disciplinar sau când
sanctiunile nu se ridicasera de drept (ag.sf.a______, ag.sf.a._________;
ag.sf.a._________; ag.sf.a. __________ag.sf._______, ag.sf._________,
ag.sf.a.________, ag.sf.a.__________, ag._________, sinsp.__________,
comisar__________).

A fost identificata Metodologia nr. 70822/13.06.2006 de aplicare a
O.M.A.I. nr. 1251/30.03.2006 privind modificarea si completarea Anexei
O.M.A.I. nr. 600/2005, pentru aprobarea competentelor de gestiune a resurselor
umane ale ministrului, secretarilor de stat, secretarului general si
sefilor/comandantilor unitatilor M.I.R.A. semnata de catre inspectorul sef, prin
care se mentioneaza la punctul 4 ca „politistul care solicita mutarea dintr-o
subunitate în alta va întocmi un raport ce va fi analizat de seful inspectoratului”,
aspect ce contravine prevederilor art. 531din O.M.A.I. nr. 600/2005 cu

modificarile si completarile ulterioare, care stipuleaza: „Seful politiilor
municipale, orasenesti si seful Politiei Transporturi aproba:

a) „……”

b) „mutarea ofiterilor cu functii de executie, agentilor de politie si
personalului contractual, între birourile, compartimentele si posturile de politie
subordonate, precum si în cadrul propriei structuri“.

Având în vedere aceste aspecte se constata ca, desi la nivel central se
actioneaza cu consecventa pentru descentralizarea competentelor de gestiune a
resurselor umane, la nivelul I.P.J. _______, echipa manageriala restrânge
atributiile sefilor politiilor municipale si orasenesti, nesocotind consilierea
efectuata de seful Serviciului Management Resurse Umane.

7.3.3. Managementul pregatirii continue a personalului

În baza Dispozitiilor inspectorului general al Inspectoratului General al
Politiei Române nr. 542/31.01.2006 si nr. 702/31.01.2007 pentru desfasurarea
activitatii de pregatire continua a personalului, în anii 2006 si 2007 au fost
emise Dispozitiile inspectorului sef al I.P.J. ______ nr. 22/02.02.2006, respectiv
nr. 41731/12.02.2007. Aceste dispozitii reproduc dispozitiile inspectorului
general, fara a stabili însa cadrul organizatoric al desfasurarii acestei activitati.

La începutul fiecarui an de pregatire nu au fost organizate convocarile
de instruire a personalului cu responsabilitati în domeniu, încalcându-se
prevederile art. 54 alin. 1 din Instructiunile nr. 363/2002, fapt ce a condus la
desfasurarea, în mod formal si superficial, a activitatilor de pregatire la toate
structurile inspectoratului.

Cu ocazia desfasurarii controlului a rezultat ca ofiterii care ar trebui sa
organizeze si sa conduca nemijlocit activitatile de pregatire nu cunosc
prevederile Instructiunilor nr. 363/2002 privind pregatirea continua a
personalului Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Mapele cu documentele de organizare si desfasurare a pregatirii
personalului precum si lectiile prezentate sunt incomplete la toate grupele, nu
exista evidente clare cu privire la participarea personalului la activitati de
pregatire.

Se manifesta superficialitate în evaluarea nivelului de pregatire
continua a personalului, ajungându-se pâna acolo, încât calificativele acordate
la verificarea anuala sa nu concorde cu cele înscrise în fisele de evaluare ale
politistilor.

În unele situatii, tematica de pregatire este confundata cu bibliografia
(S.P.O.P., S.M.R.U.).

Ca o consecinta a lipsei de preocupare si a formalismului manifestate
în activitatea de pregatire sunt rezultatele obtinute de cele 31 cadre de

conducere din I.P.J.________ la testul profesional tip grila, aplicat de comisia
de evaluare, cu un grad mediu de dificultate. Evaluarea s-a facut prin acordarea
de note de la 1 la 10, rezultatul fiind dupa cum urmeaza:

– nota „10” = 0;

– nota „9” = 1 (3,2%);

– nota „8” = 4 (12,9%);

– nota „7” = 2 (6,45%);

– nota „6” = 5 (16,12%);

– nota „5” = 5 (16,12%);

– nota „4” = 5 (16,12%);

– nota „3” = 3 (9,67%);

– nota „2” = 2 (6,49%);

– nota „1” = 4 (12,9%).

De mentionat ca toti membrii echipei manageriale ai I.P.J. _______ au
obtinut note sub „5”.

7.4. Managementul financiar-contabil

În anul 2006, Inspectoratul de Politie al judetului _____ a primit, de la
ordonatorul secundar de credite, bugetul de venituri si cheltuieli din surse bugetare,
conform. Legii nr. 379/15.12.2005 privind bugetul de stat pe anul 2006.

Astfel, unitatea a primit un buget la Cap. 61.01.03.01 „Ordine Publica
–Politie“ în suma de 30.028.000 lei (25.895.000 lei la Titlul „Cheltuieli de
personal”, 1.870.000 lei la Titlu II „Cheltuieli materiale si servicii”, 12.000 lei
la Titlu VI „Transferuri între unitati ale administratiei publice”, 4.000 lei la
Titlul IX „Alte cheltuieli – despagubiri civile”, 2.247.000 lei la Titlul X „Active
nefinanciare”).

La Cap. 68.01.06 „Asistenta sociala pentru familie si copii“, unitatea a
primit un buget de 23.000 lei (1.000 lei la Titlul VI „Transferuri”, 22.000 lei la
Titlul VIII „Asistenta sociala”).

La Cap. 68.01.08 „Ajutoare la trecerea în rezerva“ unitatea a primit un
buget de 390.000 lei (390.000 lei la Titlul VIII « Asistenta sociala»).

Platile nete de casa la data de 31.12.2006 la Cap. 61.01.03.01 „Ordine
publica – Politie“ au fost de 30.024.938 lei, având o executie bugetara în
procent de 99,99%.

La sfârsitul exercitiului bugetar 2006 s-au înregistrat facturi neachitate
în valoare de 168.257 lei, reprezentând furnizori neachitati.

Pentru anul 2007, Inspectoratul de Politie al judetului _______ a
primit, de la ordonatorul secundar de credite, bugetul de venituri si cheltuieli

din surse bugetare conform Legii nr. 486/27.12.2006 privind bugetul de stat pe
anul 2007.

La Cap. 61.01.03.01. „Ordine Publica – Politie“ unitatea a primit un
buget în suma de 31.570.000 lei (30.127.000 lei la Titlul I „Cheltuieli de
personal”, 1.244.000 lei la Titlul II „Cheltuieli materiale si servicii”, 13.000 lei
la Titlul VI „Transferuri între unitati ale administratiei publice”, 186.000 lei la
Titlul X „Active nefinanciare”).

Platile nete de casa la data de 31.03.2007 au fost de 8.976.291 lei,
având o executie bugetara în procent de 100 %.

La data de 31.03.2007, unitatea înregistreaza obligatii fata de furnizorii
de bunuri si servicii în valoare de 118.502 lei.

La data efectuarii controlului, drepturile banesti sunt achitate în
totalitate si nu sunt înregistrate datorii fata de bugetul statului rezultate din
viramente aferente salariilor.

Din verificarile efectuate prin sondaj nu s-au constatat deficiente la
plata drepturilor banesti, ori la acordarea si justificarea avansurilor spre
decontare.

Pentru achizitiile publice de bunuri, în cadrul unitatii s-au efectuat, în
conformitate cu prevederile Ordonantei nr. 60/2001 si Ordonantei nr. 34/2006,
licitatii, proceduri de analiza de oferte si încredintari directe pentru toate
sectoarele de activitate, în urma carora au fost încheiate contracte cu furnizorii
de bunuri materiale si au fost realizate achizitii directe.

Din verificarile efectuate prin sondaj pentru anul 2006 si trim. I/2007
nu s-au constatat deficiente în ceea ce priveste achizitiile directe si executia
contractelor.

Procedurile de donatie/sponsorizare s-au efectuat în conformitate cu
prevederile O.M.A.I. nr. 340/2002 modificat si completat cu O.M.A.I. nr.
381/2003, O.M.A.I. nr. 511/2003, O.M.A.I. nr. 1058/28.11.2005, O.M.A.I. nr.
1305/13.05.2006 si O.M.A.I. nr. 1468/02.10.2006.

La începutul anului 2006 unitatea era înregistrata în contabilitate cu
pagube în suma totala de 37.999,48 lei, reprezentând despagubiri civile si
cheltuieli de judecata, precum si drepturi banesti primite în plus.

Pagubele au fost evidentiate si totodata recuperate în cursul anului 2006,
astfel încât la 31.03.2007 I.P.J._____ nu înregistreaza pagube de recuperat.

Deficiente constatate

– pentru un numar de 18 cadre (gestionari) nu s-a efectuat actualizarea
valorii garantiilor materiale la nivelul salariilor indexate pentru anul 2007;

– referitor la compensatiile de chirii acordate personalului unitatii s-a
constatat ca pentru 3 (trei) cadre calculul lunar al compensatiilor de chirie s-a
efectuat eronat;

– pentru achizitiile directe din sectorul alimente (trim. I anul 2007) s-a
constatat ca nu au fost respectate prevederile art. 19, alin. 1 din Ordonanta de
Urgenta a Guvernului României nr. 34/2006, nefiind întocmite notele
justificative prin care sa se informeze despre achizitia realizata si, în consecinta,
nu a existat.

7.5. Managementul logistic

Fondurile primite au fost folosite în cea mai mare parte (78.111,6 lei)
pentru executia în antrepriza a lucrarilor de reamenajare a spatiilor pentru
persoanele retinute sau arestate din cadrul arestului preventiv al unitatii.

Fata de programul de asigurare tehnico-materiala al sectorului
transporturi, unitatii i-au fost repartizate fonduri bugetare în proportie de cca.
50%, achizitiile de bunuri materiale fiind desfasurate în baza prevederilor
legale.

Unitatea are în dotare 199 mijloace de transport, dintre care 103
autovehicule, 6 motoscutere si un ATV nou intrate în dotare, fiind asigurat un
grad real de înzestrare de 51%.

Pe lânga autovehicule, inspectoratul mai are în dotare si un numar de
78 biciclete (fata de un necesar de 79). În prezent, sunt retrase din exploatare, în
vederea scoaterii din functiune, 7 mijloace de transport, care îndeplinesc
conditiile prevazute de reglementarile în vigoare. De asemenea, sunt retrase din
exploatare 8 autovehicule în vederea executarii unor reparatii curente. Totodata,
la nivelul inspectoratului au fost casate 27 mijloace de transport, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Alocarea la drepturi a autovehiculelor se executa în conformitate cu
prevederile normativelor de linie, în vigoare. Din verificarile efectuate prin
sondaj, s-a constatat ca starea tehnica si de întretinere a mijloacelor de
transport din dotare este buna si foarte buna, cu exceptia a 8 mijloace de
transport care necesita executarea unor reparatii în vederea repunerii în stare
de functionare. De asemenea, la data controlului toate autovehiculele aflate
în exploatare au efectuate inspectiile tehnice periodice si asigurarile
obligatorii de raspundere civila, exceptie facând 6 motoscutere si un ATV
achizitionate în luna decembrie 2006, pentru care nu au fost încheiate
asigurari de raspundere civila.

Inventarierea bunurilor materiale de resortul transporturi s-a desfasurat
cu respectarea prevederilor legale, iar la verificarea prin sondaj a bunurilor
materiale din gestiune, nu au fost constatate diferente între soldurile scriptice si
cele faptice.

Deficiente constatate

În perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, unitatea s-a înregistrat cu 5
accidente de circulatie fara victime, din care, doua produse din vina
conducatorilor auto ai inspectoratului, asupra carora au fost luate masuri
disciplinare. Autovehiculele implicate în evenimentele rutiere au fost reparate,
iar contravaloarea reparatiilor a fost suportata de catre societatile de asigurare,
în conformitate cu prevederile legale.

7.6. Managementul activitatii de informatica si
comunicatii

Comunicatiile telefonice, radiotelefonice si mesagerie electronica
criptata s-au folosit la întreaga capacitate si asigura nevoile reale de conducere
si interventie operativa în îndeplinirea misiunilor la nivelul unitatii, atât în
situatii de normalitate, cât si în situatii deosebite si de criza. Acoperirea
radioelectrica la nivel de radiotelefon portabil a zonei de responsabilitate a I.P.J.
______ este de aproximativ 80%.

Compartimentul comunicatii si informatica gestioneaza cheltuielile
pentru prestatiile de telefonie fixa si mobila, precum si pentru alte actiuni pe
linie de comunicatii si informatica, urmarind încadrarea lor în prevederile
actelor normative în vigoare. Depasirile plafoanelor legale, stabilite pentru
aceste tipuri de cheltuieli, sunt analizate de comisia de cercetare administrativa
a unitatii, care stabileste modul de reconstituire a creditelor bugetare utilizate
suplimentar.

Legaturile fir sunt asigurate la nivelul Inspectoratului printr-o centrala
digitala de institutie tip Ericsson MD 110 – GG26 cu un flux si 240 interioare,
fiind prevazuta cu 32 linii digitale. Centrala telefonica functioneaza în cladirea
inspectoratului într-o încapere special amenajata. Traficul prin centrala este
monitorizat lunar la nivelul serviciului, urmarindu-se permanent încadrarea în
normativul alocat.

La data executarii controlului s-a constatat existenta unui numar de
230 statii de lucru, dupa cum urmeaza:

– 133 statii de lucru proprietatea Ministerului Internelor si Reformei
Administrative;

– 64 statii de lucru obtinute prin contracte de comodat;

– 33 statii de lucru primite cu titlu de sponsorizare.

Aceste calculatoare prezinta documente de „însotire a marfii si
„introducere în unitate“. Contractele de comodat sunt în forma stabilita de
actele normative în vigoare, si sunt în curs de definitivare la I.G.P.R.

Sistemul digital integrat de radiocomunicatii „PHOENIX“ asigura un
grad de acoperire de aproximativ 30% pentru statiile mobile si portabile, fiind
destinat conducerii si cooperarii cu institutiile cu atributii în domeniul apararii,
ordinii publice si a sigurantei nationale.

Deficiente constatate

– registrele de evidenta a transmiterii/receptionarii mesajelor prin
retelele de comunicatii si condicile de predare/primire documente nu sunt
conforme cu reglementarile M.I.R.A. în vigoare;

– lipsesc controalele si instructajele de specialitate din teritoriu;

– nu sunt actualizate fisele de evidenta si fisele de distributie privind
documentele de conducere în secret, conform O.M.A.I. nr. 00479/1995;

– existenta situatiilor de transmitere si receptionare a lucrarilor
operative cu caracter „Secret de Serviciu“ prin aparatura facsimil, desi faxul nu
este prevazut cu aparatura de secretizare;

– nu s-a constituit registrul de constatare incidente de securitate;

– nu a fost comunicata cooperarea în domeniul conducerii în secret cu
celelalte structuri ale I.P.J. de pe teritoriul judetului;

– nu au fost întocmite dosarele retelelor de calculatoare pentru
inspectorat si subunitati.

7.7. Managementul unitatii teritoriale de analiza a
informatiilor

Având în vedere necesitatea implementarii Sistemului unitar de
management al informatiilor, pentru punerea în aplicare a Metodologiei de
lucru privind activitatea de implementare a materialelor informative în
aplicatiile CAMAS, prin Dispozitia sefului inspectoratului nr.
S/110/18.07.2006, au fost stabilite activitatile pe care trebuie sa le desfasoare
Unitatea teritoriala de analiza a informatiilor, politistii din cadrul serviciilor si
birourilor de la sediul I.P.J. si Politia municipiului _________, care au acces la
aplicatiile CAMAS, precum si politistii din cadrul Politiei municipiului
_______, politiilor orasenesti si posturilor de politie comunale (care înca nu au
acces on-line la aplicatii, datorita lipsei conditiilor tehnice si a statiilor de lucru
necesare).

Din analiza situatiilor operative, a rezultat faptul ca pe raza judetului
______ sunt constituite si actioneaza un nr. de 3 mari grupuri infractionale, care
comit atât infractiuni de natura judiciara si economica, cât si infractiuni ce intra
în sfera criminalitatii organizate.

Pentru gestionarea rapoartelor informative privind grupurile
infractionale implementate în aplicatia CAMAS, de catre structurile operative si
crearea conditiilor optime întocmirii operatiunilor necesare, precum si a
produselor analitice (rapoarte, grafice, harti relationale, statistice) au fost
deschise MAPE DOCUMENTARE cu fiecare grup infractional.

De la operationalizarea sistemului CAMAS, respectiv din data de
14.06.2006 si pâna la sfârsitul trim. I/2007, au fost implementate un nr. de 753
rapoarte informative, din care 692 în CAMAS – U.C.A.I. si 61 în CAMAS –
D.G.C.C.O.A., având un nr. de 1.078 informatii. Din totalul de 753 rapoarte
informative, 518 au fost implementate de catre ofiterii structurilor operative si
235 de catre lucratorii U.T.A.I. Rapoartele informative au fost procesate cu
operativitate de catre redactorul si ofiterul analist U.T.A.I., fiind create un nr. de
1.735 entitati si un nr. de 2.019 legaturi între acestea.

Deficiente constatate

În trim. I/2007, din totalul de 408 rapoarte informative au fost
procesate doar 268, ramânând 140, au fost identificate numai 212 entitati, si
create 1083, fiind realizate un numar de 1088 legaturi între acestea.

De asemenea, în aceeasi perioada, au fost solicitate doar 7 analize
operationale privind activitatea infractionala desfasurata de grupuri de infractori
aflate în atentia lucratorilor din cadrul serviciilor, respectiv: 3 analize
operationale de catre Serviciul de investigatii criminale, 2 analize operationale
si 2 analize privind înregistrarile telefonice de catre Serviciul de investigare a
fraudelor .

7.8. Managementul activitatii de investigare a fraudelor

Abordarea problematicii legate de criminalitatea economico-financiara
a avut ca obiectiv prioritar directionarea eforturilor în vederea combaterii
faptelor ilegale grave si mentinerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor.

Activitatea desfasurata în acest domeniu a avut, în continuare, la baza
Programul sectorial „ANTIFRAUDA“ privind lupta împotriva fraudei,
coruptiei si protectiei drepturilor de proprietate intelectuala si industriala,
precum si cele 10 dispozitii si 16 metodologii de lucru pe diferite linii de munca
ale Directiei de investigare a fraudelor din cadrul I.G.P.R.

Pentru realizarea Programului sectorial „Antifrauda“, la nivelul
judetului au fost întocmite subprograme proprii, adaptate situatiei operative, iar
la nivelul Serviciului de investigare a fraudelor a fost întocmit un Program
managerial în care au fost prevazute obiective precise, concrete, în vederea:

– îmbunatatirii pregatirii politistilor cu atributii în domeniul
investigarii fraudelor;

– cresterii cu 10% a infractiunilor constatate privind drepturile de
proprietate intelectuala si industriala;

– cresterii cu 30% a operativitatii solutionarii cauzelor penale privind
infractiuni economico-financiare.

7.8.1. Evolutia criminalitatii economico-financiare

Anul 2006:

Evolutia criminalitatii:

– criminalitatea economico-financiara sesizata scade cu 11,75%,
cea constatata creste cu 20,06%, iar cea solutionata creste cu 7,89%.

Pe genuri de infractiuni, situatia se prezinta astfel:

– la infractiunile de înselaciune: criminalitatea sesizata creste cu
2,20%; criminalitatea constatata creste cu 21%, iar criminalitatea solutionata
creste cu 14,45%;

– la infractiunile de delapidare: criminalitatea sesizata scade cu
41,37%; criminalitatea constatata, creste cu 19,23%, iar criminalitatea
solutionata scade cu 8,33%;

– la infractiunile de abuz în serviciu: criminalitatea sesizata creste cu
3,97%; criminalitatea constatata creste cu 140%, iar criminalitatea solutionata
creste 100%;

– la infractiunile incriminate în Legea nr. 31/90: criminalitatea
sesizata scade cu 78,57%; criminalitatea constatata scade cu 46,1%,
criminalitatea solutionata creste cu 160%;

– la infractiunile de contrabanda: nu este sesizata nici o fapta;
criminalitatea constatata creste de la 1 la 3; criminalitatea sesizata creste de la 1 la 3;

– infractiunile la Legea nr. 8/1996: criminalitatea sesizata creste cu
91,66%; criminalitatea constatata creste cu 106%; criminalitatea solutionata
scade cu 68,65%;

– la infractiunile de evaziune fiscala: criminalitatea sesizata scade
cu 41,75%; criminalitatea constatata scade cu 6,41%, iar criminalitatea,
solutionata scade cu 25,42%.

Trimestrul I/2007:

Criminalitatea economico-financiara sesizata creste cu 5,61%, cea
constatata scade cu 3,63%, iar cea solutionata scade cu 43,22%.

Pe genuri de infractiuni, situatia se prezinta astfel:

– la infractiunile de înselaciune: criminalitatea sesizata creste cu
2,38%; criminalitatea constatata creste cu 16%, iar criminalitatea solutionata se
mentine la acelasi nivel 13;

– la infractiunile de delapidare: criminalitatea sesizata creste cu
22,22%; criminalitatea constatata creste cu 14,28%, iar criminalitatea
solutionata scade cu 100%;

– la infractiunile de abuz în serviciu: criminalitatea sesizata creste cu
11,81%; criminalitatea constatata creste cu 83,33%, iar criminalitatea
solutionata creste cu 50% ;

– la infractiunile incriminate în Legea nr. 31/1990: criminalitatea
sesizata scade cu 100%; criminalitatea constatata scade cu 33,33%, iar cea
solutionata scade cu 75%;

– la infractiunile de contrabanda: nu este sesizata nici o fapta;
criminalitatea constatata creste cu 14,28% (de la 7 la 8), nefiind solutionata nici
o infractiune;

– la infractiunile la Legea nr. 8/1996: criminalitatea sesizata scade cu
42,85%; criminalitatea constatata creste cu 32%, iar criminalitatea solutionata
scade cu 50%;

– la infractiunile de evaziune fiscala: criminalitatea sesizata creste cu
140%; criminalitatea constatata creste cu 47,36%, iar criminalitatea solutionata
scade cu 20%.

Urmare a intensificarii activitatilor desfasurate a crescut si numarul
cauzelor complexe de natura economica instrumentate, astfel ca la nivelul
anilor 2006 si 2007, cumulativ, situatia se prezinta astfel:

– din cele 27 dosare complexe solutionate la nivelul judetului, 23 sunt
de natura economica,

– solutiile propuse unitatilor de parchet: sesizarea instantelor de
judecata = 15; declinarea competentei = 7; SUP= 1.

– prejudiciu creat = 33.330 mii RON;

– prejudiciu recuperat = 2.006 mii RON (6,01%);

– persoane învinuite în dosare complexe = 54 (20 în cele în care s-
au facut propuneri de trimitere în judecata);

7.8.2. Puncte slabe identificate

Desi s-a actionat cu mai multa consecventa pentru asigurarea
stabilitatii mediului de afaceri, în tendinta de îmbunatatire a indicatorilor de
eficienta, îndeosebi a celor de ordin cantitativ, personalul specializat în
depistarea de infractiuni economico-financiare s-a angrenat în constatarea unor
fapte minore, lipsite de finalitate judiciara, fapt ilustrat de numarul foarte redus
de cauze în care unitatile de parchet au emis rechizitorii, astfel ca situatia la
nivelul anului 2006 si trim. I/2007, cumulativ, se prezinta astfel:

– la infractiunile de înselaciune: au fost sesizate 546 fapte; s-a început
urmarirea penala pentru 155 infractiuni; au fost solutionate 108 infractiuni, iar

din acestea, 96 au facut obiectul a 85 cauze penale care au fost înaintate la
unitatile de parchet, cu propunere de trimitere în judecata sau declinare,
fiind solutionate 62,35%, astfel:

– sesizarea instantei = 45,2%;

– S.U.P. – 181 C.P. = 15.09%;

– S.U.P. = 5,66%;

– Declinare = 33,96;

Rezulta ca instantele de judecata au fost sesizate cu privire la
4,39% din infractiunile de înselaciune sesizate, 15,48% din infractiunile de
înselaciune pentru care s-a început urmarirea penala si 22,22% din
infractiunile de înselaciune solutionate;

– la infractiunile de delapidare: au fost sesizate 45 fapte; s-a început
urmarirea penala pentru 51 infractiuni; au fost solutionate 11 infractiuni,
acestea facând obiectul a 11 cauze penale care au fost înaintate la unitatile
de parchet cu propuneri de trimitere în judecata sau declinare, fiind
solutionate 81,81%, astfel:

– sesizarea instantei = 55,15%;

– S.U.P. – 181 = 11,11%;

– declinare = 33,33%.

Rezulta ca instantele de judecata au fost sesizate cu privire la
11,11% din infractiunile sesizate, 9,8% din infractiunile de delapidare
pentru care s-a început urmarirea penala si 45,45% din infractiunile de
delapidare solutionate;

– la infractiunile de abuz în serviciu: au fost sesizate 691 fapte; s-a
început urmarirea penala pentru 47 infractiuni; au fost solutionate 30
infractiuni; din totalul infractiunilor solutionate, 25 au facut obiectul a 25
cauze penale înaintate unitatilor de parchet cu propuneri de trimitere în
judecata sau declinare, fiind solutionate 96%, astfel:

– sesizarea instantei = 20,83%;

– S.U.P. – 181 = 8,33%;

– N.U.P. = 8,33%;

– Declinare = 33,33%.

Rezulta ca instantele de judecata au fost sesizate cu privire la 0,72%
din infractiunile de abuz în serviciu sesizate, 10,63% din infractiunile de abuz
în serviciu constatate si 16,66% din infractiunile de abuz în serviciu
solutionate.

– la infractiunile de evaziune fiscala: au fost sesizate 142 fapte de
evaziune fiscala; s-a început urmarirea penala pentru 101 infractiuni; au fost
solutionate 56 infractiuni; din totalul infractiunilor solutionate, 44 au facut
obiectul a 32 cauze penale care au fost înaintate unitatilor de parchet cu

propuneri de sesizare a instantelor sau declinare, fiind solutionate 87,5%,
astfel:

– sesizarea instantei = 42,85%;

– S.U.P. – 181 C.P. = 10,71%;

– S.U.P. = 7,14%;

– N.U.P. = 7,14%;

– Declinare = 32,14%.

Rezulta ca instantele de judecata au fost sesizate cu privire la 8,45%
din infractiunile de evaziune fiscala sesizate, 11,88% din infractiunile de
evaziune fiscala cu urmarire penala începuta si 21,42% din infractiunile de
evaziune fiscala solutionate.

– la infractiunile privind drepturile conexe si de autor: au fost
sesizate 158 fapte, s-a început urmarirea penala pentru 136 si au fost solutionate
17; din infractiunile solutionate, 5 au facut obiectul a 5 cauze penale înaintate
unitatilor de parchet cu propuneri de trimitere în judecata, fiind solutionate în
proportie de 100%, astfel:

– rechizitorii = 0;

– S.U.P. – 181 = 3;

– S.U.P. = 2.

– la infractiunile privind Legea societatilor comerciale: au fost
sesizate 3 fapte, s-a început urmarirea penala pentru 9 si au fost solutionate 19;
din infractiunile solutionate, 17 au facut obiectul a 13 cauze penale înaintate la
parchet cu propuneri de trimitere în judecata sau declinare, fiind solutionate 11
astfel:

– sesizarea instantei = 8;

– S.U.P. = 2;

– Declinare = 1.

– la infractiunile de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de
import sau export: a fost sesizata 1 fapta, nu s-a început urmarirea penala în
nici un caz, a fost solutionata o infractiune; a fost înaintata la parchet o cauza
penala (cu o infractiune) cu propunere de declinare a competentei, iar institutia
parchetului si-a declinat si aceasta competenta;

– la infractiunile de spalare de bani: nu a fost sesizata nici o fapta, s-a
început urmarirea penala pentru 4 infractiuni, au fost solutionate 3; toate
infractiunile solutionate au facut obiectul a 3 cauze penale care au fost declinate
în favoarea unitatilor de parchet, unde au fost solutionate 2 prin declinare;

– la infractiunile silvice: au fost sesizate 1006 fapte, s-a început
urmarirea penala pentru 557 infractiuni si au fost solutionate 65; infractiunile
solutionate au facut obiectul a 34 cauze penale, care au fost înaintate unitatilor

de parchet cu propuneri de trimitere în judecata sau declinare, fiind solutionate
30, astfel:

– sesizarea instantei = 10;

– S.U.P. – 181 C.P. = 17;

– S.U.P. = 2;

– I.U.P. = 1.

Rezulta ca instantele de judecata au fost sesizate cu privire la 0,99%
din infractiunile sesizate, 1,79% din infractiunile constatate si 15,38% din
infractiunile solutionate;

În cazul infractiunilor de coruptie, au fost înaintate unitatilor de
parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de coruptie, pâna în prezent fiind
solutionate 20, astfel:

– S.U.P. = 1;

– N.U.P. = 7;

– Declinare = 12.

Rezulta ca la nivelul anului 2006 si primul trimestru al anului 2007,
instantele de judecata nu au fost sesizate cu privire la vreo fapta de coruptie
înregistrata de unitatile de politie din judetul _______.

Aceasta situatie se datoreaza, în principal, problemelor majore
existente pe linia activitatii de culegere de informatii si de supraveghere a
persoanelor aflate în atentie, astfel:

– în prezent, ofiterii structurii de investigare a fraudelor au în legatura
doar 33 informatori, reusindu-se implementarea în aplicatia „CAMAS“ a numai
57 rapoarte informative continând 106 informatii: (de mentionat ca în
evidentele Serviciului Cazier Judiciar Statistica si Evidenta Operativa, ca si în
evidentele I.G.P.R. figureaza 136 informatori);

– de la Unitatea teritoriala de analiza a informatiilor au fost solicitate
numai 2 analize operationale si 2 analize privind înregistrarile telefonice
referitoare la activitatea infractionala a doua grupari de infractori;

– slaba preocupare manifestata pe linia activitatii de culegere de
informatii s-a reflectat si în modul defectuos de luare în atentie si de documentare a
activitatii unor persoane care au comis sau sunt pretabile de a comite infractiuni de
natura economico-financiara, astfel ca în perioada supusa evaluarii, din totalul de
241 persoane aflate în atentie, s-a clarificat situatia la 121, din care numai pentru 37
s-au formulat propuneri de trimitere în judecata (13,16% din cele supravegheate si
30,57% din cei a caror activitatea a fost documentata).

Rezulta ca urmare a lipsei de informatii nu au fost identificate
elementele potential periculoase a savârsi infractiuni de natura economica, cu
grad de complexitate si prejudicii mari, existând si cazuri în care unele persoane
au fost luate în atentie în mod nejustificat.

Raspunzatori pentru aceste deficiente majore constatate se fac, atât
seful serviciului, cms. sef_________, cât si cms. sef________, adjunct al
sefului inspectoratului si cms. sef_________, seful inspectoratului, care nu au
efectuat niciun fel de analiza a evolutiei fenomenului criminalitatii economice
sau a aportului retelei informative la prevenirea acestui gen de criminalitate.

7.9. Managementul structurilor de investigatii criminale

În anul 2006, personalul formatiunilor de investigatii criminale a actionat,
prioritar, pentru implementarea celor 23 programe, dispozitii si planuri de actiune
elaborate de I.G.P.R. în vederea prevenirii si reducerii criminalitatii judiciare. În
baza acestor documente, Serviciul de investigatii criminale a întocmit subprograme
si planuri de actiune proprii, adaptate la situatia operativa specifica judetului
________, care au fost transmise la unitatile teritoriale, unde, de asemenea, au fost
implementate, functie de evolutia criminalitatii judiciare existente.

Pentru anul 2007, la nivelul serviciului s-a întocmit un Program
managerial în care au fost elaborate obiectivele tinta pentru reducerea fenomenului
infractional în sfera marii violente si a furturilor, precum si pentru cresterea
procentului de identificare a autorilor în cauzele si lucrarile penale cu A.N.

7.9.1. Dinamica infractiunilor de natura judiciara:

Anul 2006:

– numarul infractiunilor judiciare (sesizate) a crescut cu 6,65%;
volumul criminalitatii – 962; locul 31 pe tara;

– infractiunile contra persoanei (sesizate) au crescut cu 29,85%;
volumul criminalitatii – 443; locul 18 pe tara;

– infractiunile contra vietii integritatii corporale si sanatatii (sesizate)
au crescut cu 42,02%; volumul criminalitatii – 277; locul 27 pe tara;

– infractiunile contra patrimoniului (sesizate) au crescut cu 2,75%;

– infractiunile constatate de natura judiciara au crescut cu 0,38%;
volumul criminalitatii – 498,02; locul 34 pe tara;

– infractiunile contra persoanei (constatate) au crescut cu 29,03%;
volumul criminalitatii – 134,92; locul 15 pe tara;

– infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii constatate
au crescut cu 23,36 %; volumul criminalitatii – 86,5; locul 8 pe tara;

– infractiunile contra patrimoniului au crescut de la 1880 la 2014
(7,12%); volumul criminalitatii – 485,25; locul 35 pe tara;

– criminalitatea solutionata de natura judiciara a crescut cu 33,54%;
volumul criminalitatii – 199,5; locul 42 pe tara.

Anul 2007:

– infractiunile judiciare sesizate au crescut cu 83,57%; volumul
criminalitatii – 403; locul 8 pe tara;

– infractiunile contra persoanei sesizate au crescut cu 274,22%;
volumul criminalitatii – 263; locul 3 pe tara;

– infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii sesizate au
crescut cu 315,19%; locul 4 pe tara;

– infractiunile contra patrimoniului sesizate au crescut cu 22,56%;
volumul criminalitatii – 380; locul 16 pe tara;

– infractiunile constatate de natura judiciara au crescut cu 35,11%;
volumul criminalitatii – 171,22; locul 33 pe tara;

– infractiunile contra persoanei (constatate) au crescut cu 187,39%;
volumul criminalitatii – 82,71; locul 12 pe tara;

– infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii
(constatate) au crescut cu 200%; volumul criminalitatii – 55,86; locul 10 pe
tara;

– infractiunile contra patrimoniului (constatate) au crescut cu 3,86%;
volumul criminalitatii – 130,11; locul 30 pe tara;

– numarul infractiunilor de natura judiciara solutionate a crescut cu
205,58%); volumul criminalitatii – 145,58; locul 20 pe tara;

De remarcat scaderile înregistrate la unele genuri de infractiuni cu
impact la populatie, astfel: infractiunile de tâlharie sesizate au scazut în anul
2006 cu 19,49%), iar în trim. I/2007 au scazut cu 48,93%; infractiunile de furt
din autovehicule au scazut în anul 2006 cu 2,12%), iar în trim. I/ 2007 au scazut
cu 51,02%).

Trebuie evidentiat si aportul personalului din compartimentul „Marea
Violenta“ din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale în identificarea
autorilor unor infractiuni de mare violenta, astfel ca în toate cele 10 infractiuni
de omor înregistrate în anul 2006 si trim. I/2007, autorii au fost identificati.

7.9.2. Puncte slabe identificate:

În aceasta activitate au fost identificate urmatoarele deficiente:

– în anul 2006, infractiunile judiciare sesizate cresc cu 6,65%, iar cele
constatate cresc cu 0,38%; în trim. I/2007, cresterile se amplifica: criminalitatea
judiciara sesizata creste cu 83,57%, iar criminalitatea judiciara constatata creste
cu 35,11%; În primul trimestru 2007 criminalitatea constatata creste cu 55,86%
la infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu 187,3% la
infractiunile contra persoanei si cu 3,86% la infractiunile contra patrimoniului;

– pe întreaga perioada supusa controlului, numarul cauzelor si
lucrarilor penale cu AN aflate în evidenta structurilor de investigatii criminale a
crescut cu 11,62%;

– au fost solutionate 72,2% din cauzele si lucrarile penale cu A.N.
înregistrate în anul 2006 si trim. I/2007, dar numai 21,29% din totalul celor
aflate în evidenta;

– au fost solutionate 434 cauze si lucrari penale cu A.N. prin
identificarea autorilor, ceea ce reprezinta 66,56% din cele solutionate si 14,17%
din totalul celor aflate în evidenta;

În perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, numarul faptelor penale cu A.N.
savârsite cu violenta a crescut cu 13,75%, fiind solutionate 89,71% din cele
înregistrate în cursul perioadei si 51,33% din totalul celor aflate în evidenta; în
prezent, se mai afla în evidenta cu A.N.: 4 infractiuni de omor; 5 infractiuni de
vatamare corporala grava; 5 infractiuni de viol si 68 infractiuni de tâlharie.

– numarul informatorilor aflati în legatura personalului structurilor de
investigatii criminale a scazut cu 45,39%, fapt ce explica atât numarul redus de
rapoarte informative implementate în aplicatia „CAMAS“ pe grupuri
infractionale, (182 rapoarte – 15 grupuri); cât si cel al persoanelor pentru care s-
au formulat propuneri de trimitere în judecata din cele supravegheate pe baza de
„ mapa suspect“ sau „dosar de urmarire informativa“ (17,71%).

– nu s-a reusit, înca, consolidarea sistemului de conducere pe baza de
programe, existând mult formalism la întocmirea acestora, în stabilirea
obiectivelor, dar, mai ales, în ceea ce priveste modul de evaluare periodica si
finala a rezultatelor. Exemple:

– prin Programul managerial, seful serviciului si-a propus ca „obiectiv
tinta” reducerea cu 2% a numarului omorurilor înregistrate cu A.N., desi în
evidenta se aflau numai 4 omoruri (??);

– la nivelul Biroului de investigatii criminale din cadrul Politiei
municipiului, desi a fost întocmit Planul de masuri pentru prevenirea si
combaterea infractiunilor de tâlharie, prin acesta nu a fost fixat „obiectivul
tinta“, desi prin planul cadru întocmit la nivelul judetului se stabileste ca
„obiectiv tinta“: reducerea cu 5% a tâlhariilor.

– pe timpul inspectiei s-a realizat testarea profesionala a 33 lucratori de
investigatii criminale, rezultatele scotând în evidenta serioase carente de
pregatire. Notele acordate au fost de la 1 la 10, dupa cum urmeaza:

– nota 8 = 1 (agent);

– nota 6 = 4 (ofiteri);

– nota 5 – 10 (8 ofiteri si 2 agenti);

– nota 4 = 10 (5 ofiteri si 5 agenti);

– nota 3 = 8 (2 ofiteri si 6 agenti).

Pentru toate aceste deficiente se fac vinovati: seful Serviciului de
investigatii criminale cms. _______si cms. sef_________, adjunct al sefului

inspectoratului, dar si cms. sef_________, adjunct al sefului Politiei
municipiului ________ si scms.___________, sef Birou investigatii criminale
din cadrul Politiei municipiului___________

7.10. Managementul activitatii criminalistice

7.10.1. Puncte forte

În perioada supusa controlului au fost efectuate 2.543 investigari
tehnico-stiintifice ale locului faptei, (ocazie cu care au fost ridicate 5.135 urme),
au fost aplicate 178 marcari chimice si întocmite 219 rapoarte de expertiza si de
constatare tehnico-stiintifice cu examinarea a 2.617 materiale în litigiu.

Evidentiem faptul ca nici un raport de constatare tehnico-stiintifica
realizat nu a fost contestat cu privire la concluziile formulate.

Urmare a activitatilor specifice desfasurate s-a reusit: amprentarea a
1.265 persoane în vederea implementarii în baza de date „AFIS 2000“;
implementarea fotografiilor si datelor de identificare în baza de date
„IMAGETRAK“ a 743 persoane; întocmirea a 39 portrete robot si identificarea
pe baza acestora a autorilor în 2 cauze penale; verificarea si implementarea în
baza de date CDN a fotografiilor, semnalmentelor si a altor date din fisele tip
întocmite unui numar de 8 persoane cu identitate necunoscuta; verificarea si
implementarea în baza de date CDN a fotografiilor, semnalmentelor si a altor
date de identificare din fisele tip întocmite unui numar de 28 cadavre cu
identitate necunoscuta; identificarea a 17 autori ai unor infractiuni prin sistemul
AFIS 2000; identificarea a 28 autori ai unor infractiuni prin comparatii
dactiloscopice.

7.10.2. Deficiente constatate:

– registrul de investigare tehnico-stiintifica nu este înregistrat, nu
cuprinde cercetarile efectuate în ordine cronologica si nu specifica modul în
care au fost valorificate urmele;

– unele rubrici din fisele dactiloscopice întocmite persoanelor ce fac
obiectul introducerii în baza de date „AFIS“, nu sunt completate (data
amprentarii; motivul amprentarii, cine a dispus amprentarea, cine a efectuat
amprentarea);

– în baza de date „AFIS“ si „IMAGETRAK“ au fost introduse
fotografiile si amprentele unui numar redus de persoane;

– unele planse foto nu au indicat locurile de unde au fost ridicate
urmele papilare sau au fost întocmite si înaintate cu întârziere la dosarele
penale;

– nu se respecta normele procedurale privind actele prin care se dispun
expertizele si constatarile tehnico-stiintifice.

7.11. Managementul activitatii privind regimul armelor,
explozivilor si substantelor toxice

Obiectivul principal al activitatilor desfasurate de personalul Biroului
arme explozivi substante toxice a fost acela de crestere a capacitatii operative si
institutionale pentru aplicarea legislatiei în domeniul armelor, explozivilor si
substantelor toxice.

În cadrul actiunilor: „ARME ILEGALE 2006“; „AURORA BOREALA
2006“; „RACHETA 2005“; „DETONATORUL 2006“; „FITOS – 2006“;
„VÂNATORUL si PESCARUL – 2006“; „ARMURIER – 2006“; „CURSURI –
2006“ si „FOC DE ARTIFICII – 2006“ au fost ridicate în vederea
indisponibilizarii: 23 arme de foc; 244 buc. munitie; 8,90 kg explosiv, 320 capse
initiere, 2,612 kg substante radioactive; 151000 buc. petarde si artificii.

7.11.1. Activitatea de constatare si solutionare a unor infractiuni

– la infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor:
numarul infractiunilor constatate a crescut cu 280%, iar cel al infractiunilor
solutionate a crescut cu 137,5%; acelasi trend ascendent este înregistrat si în primul
trimestru al anului 2007, astfel ca numarul infractiunilor constatate creste de la 0 la
2, iar cel al infractiunilor solutionate creste de la 0 la 1;

– la infractiunile prevazute în legea nr. 295/2004 privind regimul
armelor si munitiilor: în anul 2006 se constata 5 infractiuni (2005=0) si se
solutioneaza 5 (2005=0), iar în anul 2007 se constata si se solutioneaza câte 1
infractiuni (trim. I/2006=0);

– la infractiunile privind fondul cinegetic si protectia vânatului
(Legea nr. 103/1996): desi în anul 2006 au fost constatate numai 3 infractiuni,
înregistrându-se o scadere cu 50% fata de anul 2005, în trim. I/2007 au fost
constatate 4 infractiuni (+200%) si solutionate 3 (2006=0);

– la infractiunile privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura:
în anul 2006 au fost constatate 109 infractiuni (+35%) iar în trim. I/2007 au fost
constatate 69 (+229%);

7.11.2. Puncte slabe identificate

Activitatea de evaluare a identificat urmatoarele deficiente:

– în anul 2006 a scazut numarul infractiunilor de nerespectare a
regimului materialelor explozive constatate, cu 58,33%, a celor solutionate cu

33,33%; iar în trim. I/2007 nu se constata si nu se solutioneaza nici o
infractiune de acest gen;

– numarul mic de infractiuni solutionate si înaintate la parchet privind
fondul cinegetic si protectia vânatului si fondul piscicol, pescuitul si
acvacultura în perioada supusa controlului, respectiv „3“ si „2“ demonstreaza ca
personalul biroului AEST, dar si alte categorii de personal cu atributii în
domeniu se pierd în constatarea unor fapte minore, lipsite de pericol social;

– din cele 149 informatii obtinute de la cei 33 informatori aflati în
legatura personalului biroului în anului 2006 si trim. I/2007, doar 23 au fost
implementate în aplicatia „CAMAS“, fapt ce a facut sa nu fie identificate toate
locurile si mediile de interes operativ, precum si persoanele pretabile la
comiterea unor infractiuni de specific, astfel ca din cele 31 persoane aflate în
atentie, a caror activitate a fost documentata în perioada supusa controlului,
numai pentru 3 dintre acestea s-au formulat propuneri de trimitere în judecata.

7.12. Managementul activitatii de ordine publica

7.12.1. Evolutia situatiei operative

Evolutia situatiei operative si mentinerea la un nivel ridicat a
fenomenului infractional, îndeosebi a celui stradal, a impus noi transformari si
adaptari, în plan conceptual si actional, pentru gestionarea mai eficienta a
problematicii în domeniul ordinii publice urmarindu-se, în principal,
monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:

– interventia la evenimentele sesizate prin SNUAU – 112;

– politia de proximitate;

– standardele de interventie ale politistilor, capacitatea de actiune a
acestora pentru prevenirea si combaterea fenomenului criminalitatii.

Ca urmare a punerii în aplicare a noii conceptii în domeniul ordinii si
sigurantei, precum si a responsabilizarii tuturor factorilor de decizie, se poate
aprecia ca a crescut contributia personalului de ordine publica la asigurarea
climatului general de ordine publica.

S-a declansat modalitatea de conducere a activitatilor prin realizarea
de programe punctuale pe termen scurt, mediu si lung, independent sau în
cooperare cu celelalte structuri ale M.I.R.A., cu institutiile descentralizate si
deconcentrate si cu institutiile neguvernamentale de la nivelul judetului.
Exemplificam: „Programul pentru prevenirea si combaterea criminalitatii în
sistem integrat; „Programul de prevenire si combatere a violentelor în
unitatile de învatamânt – Sa exmatriculam violenta“; „Programul – siguranta
ta, pentru prevenirea tâlhariilor; Programul pentru prevenirea în sistem

integrat a criminalitatii din mediul rural – Sate fara criminalitate“;
„Programul de prevenire si combatere a criminalitatii în zonele turistice –
Turism în siguranta“; „Programul de prevenire si combatere a criminalitatii
stradale“; „Planul de masuri pentru prevenirea si combaterea violentei în
familie“; „Planul de actiuni pentru prevenirea si combaterea furturilor de
animale“; „Programul – _______ – Oras sigur“; „Planul de cooperare
interinstitutionala – Zona Nord – Zona sigura“.

În acest contest general, criminalitatea stradala a fost abordata într-o
maniera noua, constituind un obiectiv prioritar, axat pe aproprierea de
comunitate si pregatirea antivictimala a populatiei. Strategia de abordare a fost
sustinuta atât în planul resurselor umane cât si în cel logistic prin cresterea
numarului de politisti care au actionat în strada, dar si prin dezvoltarea
substantiala a mijloacelor de deplasare în teren.

Ca urmare, numarul infractiunilor stradale sesizate a urmat un trend
descendent, astfel:

Anul 2006:

– per total, infractiunile stradale sesizate au scazut cu 23%;

– tâlhariile stradale sesizate au scazut cu 20,73%;

– violurile stradale sesizate au scazut cu 80%;

– furturile stradale sesizate au scazut cu 22,56%;

Anul 2007

– per total, infractiunile stradale sesizate au scazut cu 58,6%;

– omorul stradal a scazut cu 50%;

– tâlhariile stradale sesizate au scazut cu 73,33%;

– furturile stradale sesizate au scazut cu 54,17%;

Programul de prevenire a violentei în familie a avut, în principal, ca
obiective, identificarea, înregistrarea si monitorizarea cazurilor de violenta în
familie, precum si sensibilizarea opiniei publice în legatura cu amploarea si
gravitatea acestei probleme sociale.

Acest tip de criminalitate s-a manifestat preponderent, în mediul rural,
fiind generata în cele mai multe cazuri de consumul de alcool. Din analiza
datelor statistice se observa o scadere semnificativa a infractiunilor constatate în
mediul familial, în anul 2006, comparativ cu anul 2005, astfel:

– per total, infractiunile intrafamiliale constatate au scazut cu 37%;

– infractiunile intrafamiliale savârsite cu violenta au scazut cu 24%;

Acelasi trend descendent s-a manifestat si în trim. I/2007, când
numarul infractiunilor intrafamiliale a scazut cu 73%.

7.12.2. Deficiente constatate

– desi, infractiunile stradale sesizate au scazut cu 23% în anul 2006 si
cu 58,6% în trim. I/2007, din cele 585 infractiuni de acest gen, numai în 25
cazuri autorii au fost prinsi în flagrant (4,27%), iar 467 infractiuni stradale
sesizate au fost înregistrate în evidente cu A.N. (79,82%), ceea ce demonstreaza
ca în pofida eforturilor depuse pentru sporirea fortei umane si a dotarii
personalului, nu s-a asigurat, înca, o eficienta sporita a dispozitivelor de
siguranta publica care actioneaza pe raza de competenta.

– personalul care actioneaza în mediul rural s-a dovedit a fi insuficient
pregatit pentru a face fata schimbarilor profunde de ordin social, economic si
demografic produse în mediul rural, fapt ce a facut ca:

– infractiunile de natura judiciara sesizata în mediul rural sa creasca cu
19,91% (de la 1.637 în 2005, la 1963 în 2006); în cadrul acestui gen de
infractiuni: infractiunile contra persoanei au crescut cu 31,06%; infractiunile
contra vietii, integritatii corporale si sanatatii au crescut cu 39,16%;
infractiunile de omor au crescut de la 1 la 7; infractiunile de loviri cauzatoare de
moarte au crescut de la 0 la 1; infractiunile de viol au crescut cu 31,03%;
infractiunile contra patrimoniului au crescut cu 11,43%; infractiunile de tâlharie
au crescut cu 31,42%;

– infractiunile de natura judiciara constatate în mediul rural sa creasca
în anul 2006 cu 185,49%, iar în cadrul acestui gen de infractiuni: infractiunile
contra persoanei au crescut cu 132,36%; infractiunile contra vietii, integritatii
corporale si sanatatii au crescut cu 39,73%; infractiunile de omor au crescut cu
150%; infractiunile contra libertatii persoanei au crescut cu 70,23%,
infractiunile de violare a proprietatii cu 18%; infractiunile contra patrimoniului
au crescut cu 15,20%;

– si în trim. I/2007 sa se mentina acelasi trend ascendent, astfel ca
infractiunile judiciare sesizate în mediul rural au crescut cu 157,14%, iar cele
constatate, au crescut cu 68,16%;

– numarul cauzelor si lucrarilor penale ramase în evidenta
formatiunilor de ordine publica cu autori necunoscuti, în perioada 01.01.2006 –
31.03.2007, a crescut cu 23,25%, reusindu-se solutionarea a 72,60% din cele
înregistrate si 33,11% din totalul celor aflate în evidenta;

– contributia redusa în identificarea autorilor infractiunilor aflate în evidenta
cu autori neidentificati se datoreaza, în principal, scaderii interesului pentru
activitatea de culegere a informatiilor si de supraveghere a suspectilor, astfel ca:

– numarul informatorilor aflati în legatura personalului de ordine publica
a scazut cu 14,44%, reusindu-se implementarea a numai 489 informatii în sistemul
„CAMAS“ si formularea de propuneri de trimitere în judecata a numai 12,51% din
persoanele aflate în atentie a caror activitatea a fost documentata;

– în pofida masurilor dispuse, independent sau în cooperare cu
unitatile de jandarmi, numarul infractiunilor sesizate, care au fost comise în
scoli si în afara acestora, în care au fost implicati si elevi, a crescut în anul
2006 cu 56,60%, cele savârsite de elevi crescând cu 29,73%; pe genuri s-au
înregistrat: o infractiune de omor; 3 infractiuni de vatamare corporala; 2
infractiuni de santaj; 4 infractiuni de viol; 45 infractiuni de furt; 14
infractiuni de tâlharie; în primul trimestru al anului 2007 numarul acestui
gen de infractiuni a scazut cu 48,14%, dar s-au înregistrat, în continuare, o
serie de infractiuni cu pericol social ridicat.

– s-a constatat ca activitatea de conducere a activitatilor prin realizarea
de programe nu s-a consolidat, existând mult formalism în întocmirea
programelor, dar, mai ales, în ceea ce priveste modul de evaluare periodica si
finala a rezultatelor. Exemple:

– la Programul de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri
stradal, Serviciul Politiei de Ordine Publica si Politia municipiului
___________ nu au executat nici o actiune pe aceasta linie desi pe raza
municipiului exista numeroase discoteci, baruri, doua facultati, 13 licee si 14
grupuri scolare, fapt ce da în mare masura, o explicatie a faptului ca în anul
2006 si trim. I/2007 nu a fost constatata nici o infractiune de trafic sau consum
ilegal de droguri stradal;

– la nivelul Politiei municipiului _______ nu au fost întocmite
subprograme: „Siguranta ta conteaza – pentru prevenirea tâlhariilor“; „Pentru
prevenirea si combaterea criminalitatii în sistem integrat“; Prevenirea si
combaterea violentelor în unitatile de învatamânt – Sa exmatriculam violenta“;
„Pentru prevenirea violentei în familie“;

– la nivelul orasului ________ nu au fost întocmite subprograme la
programele: „Pentru prevenirea si combaterea violentei în familie; „Prevenirea
si combaterea violentelor în unitatile de învatamânt – Sa exmatriculam
violenta“; „Siguranta ta conteaza – pentru prevenirea tâlhariilor“.

– lipsa de preocupare a factorilor de decizie pentru gestionarea
resurselor umane si formarea personalului debutant din formatiunile de ordine
publica, astfel: la Postul de politie _______ îsi desfasoara activitatea 5 agenti,
din care 3, personal debutant feminin; la Postul de politie ________ îsi
desfasoara activitatea 5 agenti, din care 2, personal debutant feminin; la Postul
de politie ________ îsi desfasoara activitatea 4 agenti, din care 2, personal
debutant feminin; la postul de politie ________ îsi desfasoara activitatea 3
agenti, din care 2 personal debutant feminin; la Postul de politie _______ îsi
desfasoara activitatea 4 agenti, din care 2, personal debutant feminin.

Vinovati pentru aceste deficiente se fac atât seful Serviciului Politiei
de ordine publica, cms. sef _________,cât si seful inspectoratului cms. sef

_________si adjunctul sefului inspectoratului _________, care nu au analizat
periodic evolutia fenomenului criminalitatii judiciare, îndeosebi a celui din
mediul rural, dinamica si cauzele evolutiei ascendente a numarului lucrarilor
înregistrate cu A.N., nu au exercitat un control riguros al dispozitivelor de
siguranta publica, nu au analizat stadiul întocmirii programelor de masuri si cel
al îndeplinirii obiectivelor propuse, nu au gestionat în mod corespunzator
resursele umane si materiale avute la dispozitie.

7.13. Managementul activitatii politiei rutiere

Activitatile desfasurate de efectivele cu atributii privind circulatia
rutiera au avut drept scop:

– asigurarea fluentei traficului rutier si a sigurantei circulatiei pe
drumurile publice;

– reducerea nivelului de victimizare rutiera a participantilor la trafic;

– cresterea nivelului de siguranta rutiera al cetatenilor.

7.13.1. Indicatori de performanta:

Cu ocazia celor 2.298 actiuni organizate în anul 2006 au fost constatate
364 infractiuni (+14,83%) si au fost aplicate 62.429 sanctiuni contraventionale
din care:

– 58.198 comise de conducatori auto;

– nerespectarea regimului de viteza legal stabilit = 12.405;

– conducerea sub influenta bauturilor alcoolice = 681 (+21,61%).

La nivelul judetului, în anul 2006 au fost constatate 493 infractiuni la
regimul circulatiei pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2006), ceea ce
reprezinta o crestere de 49,84% fata de anul 2005.

În trim. I/2007, cu ocazia celor 468 actiuni executate au fost constatate:

– 154 infractiuni (+24,19%), din care 44 la regimul circulatiei (+ 12,82%);

– 7306 fapte de natura contraventionala.

La nivelul judetului au fost constatate cu 33% mai multe infractiuni la
regimul circulatiei rutiere (140 fata de 105 în trim. I/2007).

7.13.2. Puncte slabe

Au fost constatate urmatoarele deficiente:

– a scazut numarul actiunilor preventive si, implicit, fermitatea
personalului politiei rutiere, astfel:

– în anul 2006 au scazut: numarul actiunilor executate cu
6,47%; numarul sanctiunilor contraventionale aplicate cu

13,11%; numarul sanctiunilor contraventionale aplicate
conducatorilor auto cu 7,10%; numarul sanctiunilor
contraventionale aplicate pentru nerespectarea regimului de
viteza legal stabilit cu 41,05%; numarul sanctiunilor
contraventionale aplicate altor participanti la trafic cu 53,27%;

– în anul 2007 au scazut numarul actiunilor efectuate cu
35,98%; numarul sanctiunilor contraventionale aplicate cu
38,96%;

– în aceste conditii a crescut atât numarul accidentelor grave
înregistrate în anul 2006, cu 25,33%, cât si numarul celor
înregistrate în trim. I/2007, cu 43,90%; de precizat, ca la Directia
Cazier Judiciar si Evidenta Operativa au fost raportate date
nesincere privind dinamica accidentelor grave de circulatie,
astfel: în anul 2006 au fost raportate 148 accidente grave în loc
de 188, iar în trim. I/2007 au fost raportate 33 accidente grave, în
loc de 41;

– numarul accidentelor de circulatie ramase în evidenta cu autori
neidentificati a crescut cu 33%, în prezent aflându-se în evidenta
8 asemenea accidente, cu 5 morti si 4 raniti grav.

– ofiterii serviciului Politiei Rutiere nu au manifestat suficienta
preocupare pentru îndrumarea si controlul agentilor de politie de la posturile de
politie comunale fapt ce a avut drept consecinta pe de o parte, scaderea
fermitatii agentilor de la posturile de politie, iar pe de alta parte, mentinerea la
cote ridicate a accidentelor de circulatie în mediul rural astfel: la 14 posturi de
politie comunale agentii desemnati sa desfasoare activitati pe linie de circulatie
nu au aplicat nici o sanctiune contraventionala; în anul 2006 în mediul rural au
fost înregistrate 49,27% din totalul accidentelor de circulatie înregistrate la
nivelul judetului, iar în trim. I/2007 au fost înregistrate 35,65% din totalul
acestora;

– planurile de organizare a supravegherii, îndrumarii, dirijarii si
controlului traficului rutier pe arterele judetului _________ pe anii 2006 si 2007
nu constituie documente eficiente de lucru, necontinând tinte si obiective
concrete pentru prevenirea si combaterea accidentelor rutiere;

– testul profesional aplicat ofiterilor serviciului Politiei Rutiere au scos
în evidenta o serie de carente în pregatirea acestora, notele obtinute fiind
elocvente:

– nota 8 – 2 ofiteri;

– nota 7 – 1 ofiter;

– nota 6 – 2 ofiteri;

– nota 5 – 1 ofiter.

Vinovati pentru aceste deficiente se fac atât seful serviciului Politiei
Rutiere, cms. _________, cât si adjunctul care coordoneaza activitatea
serviciului, cms. sef__________, acestia executând la un nivel neperformant
îndrumarea, dirijarea si mai ales controlul efectivelor din subordine si nu s-au
implicat riguros în derularea programului partenerial initiat de catre I.G.P.R.
„Stop accidentelor rutiere, viata are prioritate“.

7.14. Managementul activitatilor de urmarire penala

7.14.1. Puncte forte în activitatea de urmarire penala

Aplicarea noii conceptii în domeniul cercetarii penale, precum si
masurile organizatorice, adoptate în comun cu unitatile de parchet, au avut ca
obiective desfasurarea cu celeritate a cercetarilor în dosarele penale, cresterea
calitatii si finalitatii judiciare.

Comparativ cu anul 2005, la nivelul inspectoratului, în anul 2006 au
crescut: volumul de dosare penale cu 10%; numarul dosarelor penale
solutionate cu 1%; numarul dosarelor ramase în lucru cu 22%; numarul
persoanelor învinuite/inculpate cu 25%; numarul persoanelor retinute sau
arestate cu 7%.

În trim. I/2007, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006 au
crescut: numarul dosarelor penale aflate în lucru cu 28%; numarul dosarelor
solutionate cu 43%; numarul dosarelor penale ramase în lucru cu 22%; numarul
persoanelor învinuite/inculpate cu 42%.

Din totalul de 8.613 dosare penale solutionate în anul 2006 la nivelul
inspectoratului, 23,45% au fost solutionate de formatiunile de cercetari penale,
iar din totalul de 3.388 dosare penale solutionate în trim. I/2007, formatiunile
de cercetari penale au solutionat 12,54%.

În perioada supusa controlului au fost solutionate 23 cauze complexe,
din care 19 de natura economica si 4 de natura judiciara, în care au fost cercetati
54 învinuiti, din care, 3 în stare de retinere.

7.14.2 Puncte slabe în activitatea de urmarire penala

Au fost identificate urmatoarele deficiente:

– din cele 8.613 dosare penale solutionate în anul 2006, numai în
6,57% cazuri s-au formulat propuneri de trimitere în judecata si în 4,51% cazuri
s-a declinat competenta în favoarea parchetelor, în timp ce în 60,57% din cazuri
s-au propus solutii de neurmarire penala, în 19,62% din cazuri s-a propus

– din totalul de 378 cauze penale solutionate de formatiunile de
cercetare penala în trim. I/2007, numai în 26,4% s-au formulat propuneri de
trimitere în judecata, în timp ce în 41,2% cazuri s-au formulat propuneri de
aplicare a unor sanctiuni administrative conf. art. 101 C.P., în 95% cazuri s-a
propus scoaterea de sub urmarire penala, în 5,8% cazuri s-a propus cercetarea
urmaririi penale, iar în 16,9% cazuri s-au propus alte solutii, (acesti indicatori
arata preocuparea scazuta, atât a personalului formatiunilor operative în
constatarea unor infractiuni cu pericol social ridicat prin modurile de operare,
prejudiciile cauzate si participanti, cât si a personalului formatiunilor de
cercetari penale pentru extinderea faptelor, a persoanelor si a prejudiciilor
create);

– din R.T.U.P. – în S.U.P. 181 C.P. = 47,61%;

– din R.T.U.P. în S.U.P. = 8,28%;

– din R.T.U.P. în I.U.P. = 4,76%;

– S.U.P. 181 C.P. în S.U.P. = 30,95%;

– S.U.P. în rechizitoriu =2,38%;

– a crescut numarul dosarelor restituite de unitatile de parchet în
vederea completarii cercetarilor de la 30 la 40 în anul 2006 si de la 0 la 9 în
trim. I/2007.

scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni administrative
conform art. 18 1 C.P. si în 8,7% din cazuri s-au propus alte solutii;

– în trim. I/2007, din cele 3.388 dosare penale solutionate, numai în
4,98% s-au formulat propuneri de trimitere în judecata si în 2,98% s-a declinat
competenta în favoarea parchetelor, în timp ce în 66,17% cazuri s-au propus
solutii de neurmarire, 15,64% s-au formulat propuneri de aplicare a unor
sanctiuni administrative în baza art. 181 C.P. si în 10,21 % s-au propus alte
solutii;

– numarul dosarelor penale ramase în evidenta la sfârsitul anului 2006
a crescut cu 21,90%, iar cel al dosarelor penale ramase în evidenta la sfârsitul
trim. I 2007 a crescut cu 20,44%, multe dintre acestea având o vechime mai
mare de 6 luni si chiar 1 an;

– din totalul celor 1.740 cauze penale solutionate de formatiunile de
cercetari penale în anul 2006, numai în 26,3% s-au formulat propuneri de
trimitere în judecata, în timp ce în 51,3% s-au formulat propuneri de aplicare a
unor sanctiuni administrative conf. art. 181 C.P., în 7,12% s-au formulat
propuneri de scoatere de sub urmarire penala, în 4,94% s-au formulat propuneri
de încetare a urmaririi penale si în 10,22% cauze s-au propus alte solutii;

7.15. Managementul structurii cazier judiciar, statistica
si evidenta operativa

7.15.1. Puncte forte ale activitatii privind cazierul judiciar

Principalele activitati privind cazierul judiciar, în perioada 2006 si
trim. I/2007 constau în rezolvarea a 45.397 cereri si certificate de cazier
judiciar, din care în regim normal 17.014, iar în regim de urgenta 28.380.

Personalul serviciului a efectuat 5.840 comunicari cu caracter penal
sau administrativ operate în evidente, din care 3.034 se refera la punerea în
miscare a actiunii penale, 1.644 extrase sau copii dupa hotarâri judecatoresti, 40
comunicari privind arestarea si 48.717 comunicari privind antecedentele penale
(12.856 copii ale cazierului judiciar eliberate pentru organele de urmarire
penala si 35.861 copii de pe cazierul judiciar eliberate în interes operativ pentru
alte unitati M.I.R.A., M.Ap., S.R.I. etc.

Un volum ridicat al activitatilor s-a desfasurat si pentru luarea si
scoaterea din evidenta a 5.219 persoane, din care 1.580 se refera la evidenta
cazierului judiciar si 3.639 privesc evidenta operativa.

Referitor la evidenta dactiloscopica decadactilara, aceasta a însumat un
numar de 343 lucrari, din care cele mai multe 265 referindu-se la comunicari
privind persoane arestate/retinute, 36 fise privind cadavre cu identitate
necunoscuta examinate dactiloscopic si 30 fise privind persoane cu identitate
incerta.

Pe linie de statistica, activitatea a cuprins 1.274 de situatii statistice,
din care: 971 situatii statistice lunare si curente, 98 situatii statistice trimestriale
si 205 situatii statistice de analiza-sinteza curente sau ordonate.

Dinamica privind evidenta bunurilor si a corpurilor delicte a fost
urmatoarea:

– lucrari existente la începutul perioadei = 195

– lucrari înregistrate în cursul perioadei = 90

– lucrari rezolvate = 102

– lucrari ramase = 183

Referitor la activitatea de arhiva, în aceasta perioada, au fost primite
pentru arhivare 1.355 dosare din care 183 dosare operative, iar 83 de dosare au
fost puse la dispozitie pentru consultare.

În trimestrul I/2007 activitatile specifice desfasurate au cunoscut o
crestere semnificativa fata de aceeasi perioada a anului trecut la anumiti
indicatori. Astfel, au fost primite si rezolvate 9.980 (+28,72%) cereri si
certificate de cazier, 18.483 (+113,92%) comunicari privind antecedente penale.

Au fost scoase din evidenta 2.106 (857,27%) persoane si luate în
evidenta 1.433 (+ 60,29%).

Activitati mai reduse s-au desfasurat pentru comunicari cu caracter penal
sau administrativ (– 26,74%), privind numarul persoanelor readmise (–100%),
lucrari pe linia evidentei dactiloscopice decadactilara (–31%).

7.15.2. Puncte slabe ale activitatii privind cazierul judiciar

– nu se completeaza corect fisele statistice „A”, „B” si „C”, în sensul ca nu
se fac înscrieri în toate câmpurile necesare (persoane lucrate în mapa suspectului,
modul de operare si de descoperire-flagrant), iar unele sunt completate cu un scris
ilizibil, astfel ca lucratorul care implementeaza în baza de date poate comite erori
care pot conduce la neconcordante între fise si înregistrarile din baza;

– la verificarea prin sondaj a mapelor cu o vechime mai mare de 3 ani, care
s-au clasat cu solutia de trimitere în judecata, s-a constatat lipsa referatului de
terminare a urmaririi penale sau de S.U.P. si aplicarea unei sanctiuni administrative;

– au fost identificate 2 mape înregistrate fara semnatura lucratorului
operativ, fara cerere de verificare în evidenta operativa, încalcându-se
prevederile O.M.A.I. nr.0116/2001 în vigoare la acea data.

7.16. Managementul activitatii de asistenta juridica

7.16.1. Puncte forte

În perioada supusa controlului, consilierii juridici au analizat si avizat
pentru legalitate 555 dispozitii si ordine cu caracter intern sau individual, emise
ori semnate de conductorul unitatii, potrivit competentei.

În activitatea de reprezentare a institutiei în fata instantelor de judecata
s-a constatat un nivel ridicat de calitate si performanta, astfel ca plângerile
formulate împotriva proceselor verbale de contraventie au fost solutionate, în
proportie de 85%, în favoarea I.P.J. _______, iar solutiile pronuntate în celelalte
litigii au fost în totalitate favorabile. Consilierii juridici s-au implicat si în
activitatea de perfectionare a pregatirii juridice a personalului unitatii,
întocmind unele teme cu specific, pe care le-au prezentat în cadrul convocarilor
de pregatire profesionala. De asemenea, au prezentat, periodic, în sedintele
Consiliului de conducere al inspectoratului sintezele actelor normative nou
aparute, precum si un material documentar cuprinzând deficientele constatate
cu ocazia analizei hotarârilor emise de instantele de judecata, urmare a
contestatiilor depuse la procesele verbale de contraventie.

7.16.2. Puncte slabe

– în perioada evaluata, conducerea inspectoratului nu a prezentat spre
avizare nicio dispozitie, instructiune sau ordin consilierilor juridici, iar la

nivelul compartimentului juridic nu exista originale sau copii ale acestora, desi
cu ocazia unui control efectuat de Directia Generala Juridica în perioada
28.09.2006–01.09.2006 prin nota de constatare întocmita s-a prevazut
obligativitatea avizarii dispozitiilor;

– unele dispozitii de resurse umane au fost emise la o data ulterioara
celei pentru care s-a prevazut intrarea în vigoare, fapt de natura a conduce la
încalcarea principiului neretroactivitatii normei juridice civile. Exemple:
Dispozitia nr. S/543/20.12.2006, privind mutarea la cerere a unui agent de
politie, care a produs efecte începând cu data de 15.11.2006; Dispozitia nr.
S/545/21.12.2006, privind mutarea la cerere a unui agent de politie care a
produs efecte începând cu data de 15.12.2006 etc.;

– au fost identificate 7 protocoale de colaborare, toate nefiind avizate
de catre consilierii juridici;

– în ceea ce priveste modul în care au fost organizate si desfasurate
activitatile specifice privind participarea consilierilor juridici la negocierea si
avizarea contractelor care angajeaza raspunderea juridica a I.P.J. Vâlcea:

– nu a fost respectat termenul de depunere a ofertelor de minim
12 zile de la data transmiterii invitatiei de participare în cazul
procedurilor de cerere de oferta organizate pentru achizitia a 6
motoscutere si 1 ATV, încalcându-se prevederile art. 128 din
OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a
contractelor de concesiune de servicii cu modificarile si
completarile ulterioare;

– în cazul achizitiei statiilor de lucru, a unui videoproiector, a 6
motoscutere si a unui ATV nu au fost constituite
documentatiile de atribuire pentru fiecare caz în parte,
încalcându-se prevederile art. 33 din O.U.G. nr. 34/2006;

– nu a fost solicitata si nici nu s-a constituit garantia de buna
executie în cazul achizitiei serviciului de proiectare în vederea
desfiintarii unor constructii, încalcându-se prevederile art. 89
din H.G. nr. 925/2006;

– în cazul achizitiei serviciului de asigurare civila obligatorie
(R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul
de evaluare „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere
economic“, fara a fi precizat în mod clar si detaliat un
algoritm de calcul, precum si factorii de evaluare a ofertelor
care sa reflecte metodologia concreta de punctare a
avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice si
financiare prezentate de ofertanti, încalcându-se astfel

prevederile art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006; în cadrul
aceleiasi achizitii, fara nici o explicatie sau justificare, comisia
de evaluare a acceptat doi ofertanti (S.C. _____S.A. si
S.C.__________), care, desi cunosteau cerintele, au omis sa
depuna mai mult de trei documente solicitate în cadrul
documentatiei de atribuire, încalcându-se prevederile art. 77
alin. 2 lit. b din H.G. nr. 925/2006.

7.17. Managementul activitatii de secretariat si protectie
a documentelor clasificate

7.17.1. Puncte forte

Redactarea si gestionarea documentelor neclasificate primite si
elaborate la nivelul I.P.J. _____ sunt organizate si se desfasoara conform
prevederilor Instructiunilor nr. 100/01.11.2005, înregistrându-se separat de cele
clasificate.

Multiplicarea documentelor care contin informatii clasificate a fost
reglementata prin Dispozitia nr. 131/21.03.2007, în baza caruia aparatele de
multiplicat XEROX existente la nivelul I.P.J. ______ si Politiei municipiului
_________ au fost trecute în responsabilitatea exclusiva a anumitor cadre, fiind
constituite si registre de evidenta conform Anexei nr. 9 din ordinul
S/353/23.11.2002.

Evidenta stampilelor cu stema si a sigiliilor este tinuta la nivelul
compartimentului, predarea acestora facându-se pe baza de semnatura.

În cursul anului 2006, la nivelul I.P.J. ________, a fost înregistrat un
numar de 3.159 petitii, din care, 483 au constituit reclamatii la adresa cadrelor,
30 fiind confirmate partial sau în totalitate.

Au fost constituite registre de audiente pentru fiecare cadru de
conducere, fiind primite în audiente 486 persoane.

La nivelul inspectoratului au fost delimitate si marcate zonele de
securitate cls. I, cls. II-a si zona administrativa, în conformitate cu programul de
prevenire a scurgerii de informatii clasificate.

Personalul propriu are acces în zonele de securitate în conformitate cu
principiul „necesitatii de a cunoaste“, iar persoanele din exterior au acces numai
însotite, pe baza de permis acces, fiind supravegheate în permanenta pentru a se
preveni accesul neautorizat la informatii clasificate. În zonele de securitate,
accesul persoanelor neautorizate, neînsotite, este interzis.

Toate usile de acces în cadrul institutiei sunt prevazute cu sistem
electronic de deschidere pe baza de cartela.

Evidenta documentelor clasificate se tine la nivel de secretariat si
servicii/compartimente în registrul de evidenta a informatiilor strict secrete si
secrete, respectiv, registrul de evidenta a informatiilor secrete de serviciu, în
conformitate cu Anexele nr. 5 si 6 – H.G. nr. 585/2002.

Personalul din cadrul I.P.J. ________ detine autorizatii de acces la
informatii clasificate, în proportie de 91%.

7.17.2. Puncte slabe

Au fost identificate urmatoarele deficiente:

– din cele 3.159 petitii înregistrate în cursul anului 2006, un numar de
357 petitii au fost solutionate cu depasirea termenului legal (11,30%);

– predarea-primirea documentelor clasificate si neclasificate s-a
realizat pe aceleasi condici la Politia municipiului ________, Serviciul de
investigare a fraudelor si Politia orasului ________;

– inventarierea stampilelor si sigiliilor nu s-a efectuat în mod
corespunzator, pe timpul evaluarii fiind identificata situatia sigiliului cu nr.
41.514, repartizat ag. sef__________, care fusese pierdut din 1989, dar figura
înca în evidente;

– neimplicarea structurii de securitate în efectuarea controalelor
privind masurile de protectie a informatiilor clasificate;

– exista cazuri în care nivelul autorizatiilor de acces nu corespunde cu
nivelul stabilit prin Programul de prevenite a scurgerii de informatii clasificate;

– pe linia activitatii de solutionare a petitiilor au fost constatate o serie
de disfunctionalitati cu consecinte extrem de grave, care au constat în
rezolutionarea gresita a unor sesizari, din continutul carora, desi rezulta
savârsirea fara de tagada a unor fapte cu caracter penal, au fost înregistrate si
solutionate prin clasare, ca petitii, astfel ca la Politia municipiului __________
au fost identificate 122 asemenea cazuri rezolutionate de: cms. sef_________,
sef Politia municipiului________; cms. sef_________, adjunct al sefului
Politiei municipiului _________si scms.___________, adjunct al sefului
Politiei municipiului________. Exemplificam:

– la data de 29.01.2006, orele 5.45, prin sistemul „112“, a fost
sesizat faptul, ca la etajul IV al unui bloc au fost sechestrate
doua persoane de sex feminin. La fata locului, au fost dirijati
agentii de politie __________si _________ care au întocmit
proces verbal din care rezulta ca minorele___________, în
vârsta de ____ ani si__________, în vârsta de ___ ani,
fusesera lipsite de libertati în noaptea respectiva de catre doi
tineri (fara a le mentiona numele), iar minora_________,
pentru a-si asigura scaparea, a sarit din balconul

apartamentului 13, situat la etajul II, în balconul altui
apartament situat la etajul III.

Procesul verbal a fost semnat de catre agentii de politie si de catre cele
doua minore, iar la data de 30.01.2006 a fost prezentat cms. sef________, seful
Politiei municipiului__________, care, în loc sa dispuna înregistrarea „la
penal“, a dispus înregistrarea la „petitii“ si a directionat lucrarea catre Biroul de
investigatii criminale cu rezolutia: „Verificari, raport cu propuneri. Termen – 20
zile“. Lucrarea a fost repartizata agentului de politie___________. Desi, la data
de 15.02.2006 minorele au mai dat doua declaratii olografe în care au sustinut
cele consemnate în procesul verbal, la data de 20.02.2006 ag. _______a
întocmit un raport prin care a propus „clasarea lucrarii, fara raspuns“ cu
motivatia ca „în urma verificarilor efectuate nu a rezultat savârsirea vreunei
fapte penale sau contraventionale“. Raportul a fost aprobat de catre seful
Biroului de Investigatii criminale, scms. ________si de catre cms.
sef___________, adjunct al sefului Politiei municipiului ________;

– la data de 27.02.2006, __________, de ____ani, din
municipiul________, a depus o plângere la Politia municipiului______, prin
care a sesizat ca în data de 25.02.2007, în timp ce se afla în cimitirul „______“,
a fost acostata de_________, gropar, care, prin violenta, a încercat sa întretina
relatii sexuale cu aceasta. La plângere, persoana vatamata a anexat certificatul
medico-legal eliberat de I.M.L._____, din care rezulta ca victima prezinta
„urme de violenta pe genunchi si la nivelul sânilor, necesitând pentru vindecare
5–6 zile“.

La data de 14.03.2006, insp. pr. __________din cadrul Biroului de
investigatii criminale a întocmit un proces verbal de consemnare a actelor
premergatoare cu ocazia audierii partii vatamate în care a mentionat ca aceasta
a solicitat ca „faptuitorul sa-si revizuiasca comportamentul“. La data de
12.04.2006 a fost audiat__________, iar la data de 20.04.2006 s-a întocmit
raportul cu propunere de clasare, care a fost aprobat de seful Biroului de
investigatii criminale, scms. ____________si de cms. sef________, adjunctul
sefului politiei municipiului___________.

– la data de 14.02.2007, Politia municipiului ________a fost sesizata
prin plângere de_________, din com _______, judetul________, cu privire la
faptul ca în seara de 01.02.2007, aflându-se la un bar, în com.________,
judetul_____, a fost deposedat, prin violenta, de telefonul mobil si suma de ___
RON de catre:_____, _______si_________, toti domiciliati în com. _______,
judetul_____. Plângerea a fost rezolutionata la 15.02.2007 de catre cms.
sef_______, astfel: „B.O.P. RURAL, cercetari, raport cu propuneri. T. 10 zile“.

La plângere a fost anexat un bilet de externare din Spitalul Clinic de
Urgenta______, din care rezulta ca victima a fost internata cu diagnosticul,

„traumatism cranio-cerebral mediu, subacut în remisiune, leziune cerebrala
hemoragica difuza tip. II – traumatism facial, contuzie toracica, contuzie
lombara cu plaga contuza abrazionata paravertebrala stânga, contuzie urma
drept si regiune scapulara stânga“. La data de 15.03.2007, partea vatamata a
fost audiata, ocazie cu care a precizat ca nu are nicio pretentie „fata
de________, din com. ________si îsi retrage plângerea“. La data de
15.03.2007, sinp. ________ a întocmit raportul cu propunere de clasare, care a
fost aprobat de scms._________, adjunct al sefului Politiei
municipiului_________;

– la data de 21.02.2007, Politia municipiului __________a fost
sesizata prin plângere de catre________, medic, cu privire la faptul ca în seara
de 21.02.2007, în timp ce se afla la policlinica „_____“ din______, i-au fost
sustrase de catre AN, din buzunarul hainei portofelul, documentele personale si
suma de ____ lei. Plângerea a fost directionata la 22.02.2007 de catre cms. sef
_______la Biroul Ordine Publica cu rezolutia: „verificari, raport cu propuneri.
T. 20 zile“.

La data de 26.03.2007 a fost audiat reclamantul, care a precizat ca „din
motive personale îsi retrage plângerea si nu solicita raspuns scris“.

La data de 3.04.2007, ag. sef ________a întocmit raportul cu
propunere de clasare care a fost aprobat de cms. sef_______– seful Politiei
municipiului___________.

Vinovati de situatia creata se fac:

– cms. sef________, cms. sef_________, scms._______, insp. pr.
__________ si scms. ________care au încalcat: prevederile art. 218 alin. 2
C.P.P. – constând în aceea ca, nu au încunostintat de îndata pe procuror despre
infractiunile de care au luat cunostinta;

– prevederile art. 3 din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004, constând în aceea
ca nu au organizat în mod corespunzator activitatea de primire, evidenta,
examinare, solutionare si comunicare a petitiilor precum si a solutiilor la
petenti;

– prevederile art. 6 alin. 3 din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004, constând
în aceea ca desi au constatat ca reclamatiile si sesizarile adresate politiei se
refera la fapte care sunt prevazute de legea penala nu au dispus înregistrarea
acestora în evidentele lucrarilor penale si nu au facut comunicarile ce se
impuneau catre petenti;

– prevederile art. 1 si 2 din Ordinul comun al Parchetului de pe lânga
Înalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Internelor si Reformei
Administrative nr. 10/121/29.01.2004, privind înregistrarea si circuitul
dosarelor penale, precum si evidenta unitara a activitatii de urmarire penala,
constând în aceea ca fiind sesizati în mod repetat prin plângere, denunt sau

sesizare din oficiu cu privire la savârsirea unor infractiuni nu au încunostintat,
de îndata, în scris, parchetele care le supravegheaza activitatea în vederea
atribuirii numarului unic.

Aceste uzante au produs consecinte grave în planul imaginii politiei,
contribuind la deteriorarea acesteia. De asemenea, apreciem ca urmare a acestei
practici, statisticile raportate esaloanelor superioare privind criminalitatea
sesizata, în special cea stradala, precum si dinamica faptelor penale cu autori
neidentificati au prezentat date nesincere. Desi, faptele sesizate întrunesc
elementele constitutive ale unor infractiuni, personalul Politiei municipiului
__________a dispus clasarea unor asemenea fapte, fara a le înainta parchetului
cu propunerile ce se impuneau, situatie care a condus la neantrenarea
raspunderii penale a celor care se faceau vinovati.

Faptele savârsite de politistii sus-mentionati sunt susceptibile a întruni
elementele infractiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
prev. si ped. de art. 246 C.P. ; favorizarea infractorului, prev. si ped de art. 264
C.P.; fals intelectual prev. si ped de art. 289 C.P.; uzul de fals prev. si ped de
art. 291 C.P. Pentru faptele mentionate a fost sesizat parchetul competent.

– cms. sef_________, seful inspectoratului si cei doi adjuncti ai sai,
cms. sef ____________si cms sef _________, care nu au efectuat controale si
analize la nivelul Politiei municipiului __________în anul 2006 si trim. I/2007,
de natura a contribui la constatarea situatiei create.

7.18. Climatul organizational. Stilul de conducere al
echipei manageriale

Specialisti ai Centrului de Psihosociologie, din M.I.R.A., au realizat o
analiza multidimensionala a climatului organizational din Inspectoratul de
Politie al judetului ________.

Pentru aprecierea eficientei stilurilor de conducere si a practicilor
manageriale ale echipei manageriale strategice au fost cuprinse în cercetare 70
de persoane, din care:

– 54 persoane din nucleul inspectoratului: sefii de servicii judetene,
precum si personalul angajat de la sediul inspectoratului, disponibil la
momentul derularii cercetarii – personal intern;

– 16 sefi si adjuncti de politii municipale, orasenesti si ai
formatiunilor de politie rurala – personal extern.

Cu ocazia evaluarii, sefii serviciilor, ai politiilor municipale, orasenesti
si ai structurilor de politie rurala au avut posibilitatea sa aprecieze performanta

manageriala a celor care, în mod nemijlocit, le planifica, organizeaza,
coordoneaza, evalueaza si controleaza activitatea.

Pentru masurarea aprecierii stilurilor de conducere s-au utilizat scale
de apreciere cu 5 niveluri, împartite în intervale cu semnificatii diferite, fiecare
dintre acestea având asociata o interpretare calitativa a valorilor, astfel:

Intervalul
notelor brute

Definitivarea
zonei de
interpretare

Aprecierea calitativa

Peste 4,00

„Situatie foarte
buna“

Caracteristicile nu sunt problematice, în
general, desi pot si ele sa fie perfectionate
într-o oarecare masura.

3,76 – 4,00

„Situatie normala,
buna“

Caracteristicile sunt normale,
neproblematice, desi au si aspectele lor
negative, putând fi substantial îmbunatatite.

3,51 – 3,75

„Situatie normala,
atentie probleme“

Retrospectiva caracteristica începe sa devina
problematica.

3,01 – 3,50

„Situatie normala,
puncte critice“

Desi în ansamblul sau, înca pozitiva,
caracteristica reprezinta un punct critic,
putând evalua spre o situatie grava.

Sub 3,00

„Situatie grava“

Caracteristicile reprezinta probleme grave,
producând perturbari în cadrul dimensiunii.

Încrederea în echipa manageriala a fost masurata prin raportarea la
fiecare membru al echipei manageriale, rezultatele înregistrate prezentându-se
astfel:

Cms. sef___________, inspector sef: 25,7% din personal – „foarte
mica“ si „mica masura“; 32,86% – „nici mica, nici mare“; 41,43% – „mare“ si
„foarte mare“. Media intensitatii încrederii este de 3,23, ce se situeaza în zona
„situatie normala: puncte critice“.

Cms. sef___________, adjunct al inspectorului sef pe problema ordine
publica: 2,86% din personal – „mica masura“; 25,71% – „nici mica, nici mare“;
70% – „mare“ si „foarte mare masura“. Media intensitatii încrederii este de
3,97, adica zona „situatie normala: buna, spre foarte buna“.

Cms. sef_________, adjunct al inspectorului sef – politie judiciara:
8,75% din personal – „mica masura“; 21,43%: „nici mica, nici mare“; 65,7%
„mare“ si „foarte mare masura“. Media intensitatii încrederii este de 3,77, adica
zona „situatie normala: buna“, la limita intervalului: „atentie probleme“.

Se observa ca cei doi adjuncti ai inspectorului sef înregistreaza scoruri
mult mai bune „la intensitatea încrederii personalului“ decât inspectorul sef.

În legatura cu echipa manageriala, în ansamblul ei: 40,9% dintre
respondenti, considera ca echipa manageriala este „foarte putin, putin si

oarecum eficienta“; 55,71% „eficienta“ si 4,29% „foarte eficienta“. Media
intensitatii perceptiei eficientei este de 3,44, adica zona „situatie buna: puncte
critice“.

Rezultatele de la aprecierea echipei manageriale se completeaza cu
cele privind calitatea managementului în comparatie cu cel anterior, astfel:
52,24% dintre respondenti sunt de parere ca inspectoratul este condus „la fel
sau mai prost“ decât era condus înainte de instalarea actualei echipe
manageriale si 46,27% ca este condus mai bine.

Radiografia climatului organizational la nivelul I.P.J. _______din
perspectiva a 8 dimensiuni privind: claritatea obiectivelor; eficienta organizarii
muncii; relatiile dintre angajati, comunicarea si colaborarea pe linie
profesionala; climatul motivational stimulativ; asigurarea suportului de munca;
eficienta conducerii; atitudinea fata de schimbare si performanta generala releva
ca intensitatea perceptiei generale favorabile climatului organizational
(atitudinea generala) este medie – 50%.

7.19. Perceptia imaginii politiei în rândul cetatenilor din
judet

Pentru masurarea perceptiei imaginii Politiei în rândul cetatenilor a
fost utilizat un chestionar cu 18 întrebari aplicat unui esantion total format din
136 de persoane, dintre care:

– 44 persoane în municipiul____;

– 21 persoane în orasul _______;

– 19 persoane în orasul _______;

– 20 persoane în orasul_______;

– 32 persoane în mediul rural.

7.19.1. În mediul urban

Prezenta Politiei, pe o scala de la 1 la 4, în localitatile studiate este
perceputa mai favorabil în 2 localitati:_________– 3,38 si ______ – 3,15. În
celelalte 2 arii geografice supuse sondajului, prezenta politistilor este perceputa
în zona „situatiei grave“, dupa cum urmeaza: ______ – 3,00; ______ – 2,63;.

În urma analizei prezentei pe fiecare categorie de politisti, s-a ajuns la
concluzia ca cei mai vizibili sunt cei din domeniul politiei rutiere (media
intensitatii este de 3,13, zona „situatie normala“: puncte critice“) si ordinii
publice (2,74 – „situatie grava“).

Contactele cetatenilor cu Politia sunt „foarte rare“ în toate cele 4 orase
în care s-a efectuat sondajul, precum si în mediul rural.

Perceptia eficientei activitatii politistilor prezinta rezultate diferite:
în___________, perceptia eficientei are o medie de 3,27, situându-se în zona „
situatie buna: puncte critice“; în municipiul ________ media este de 2,76 –
situatie grava“; în orasul _______ media este de 3,05 – situatie normala –
puncte critice“, la limita situatiei grave; în orasul ______, media este de 3,35 –
zona „situatie normala – puncte critice“.

Încrederea cetatenilor în Politie difera la cele 5 esantioane cuprinse în
cercetare. Încrederea în Politie a locuitorilor orasului __________se exprima cu
o intensitate de 3,07 – „situatie normala – puncte critice“, la limita cu „situatia
grava“. La nivelul celorlalte esantioane, situatia se prezinta astfel: municipiul
________, media intensitatii este 2,76 – „situatie grava“; orasul ______, media
2,84 – „situatie grava“; orasul ______, media 3,05 – „situatie normala – puncte
critice“, la limita situatiei grave“.

Nivelul de implicare a politistilor în combaterea
infractiunilor/încalcarilor legii este perceput de populatie dupa cum urmeaza:

Formatiunea de

politie

Deloc/Putin

Nici putin, nici
mult

Mult/foarte mult

A

18,2%

15,9%

22,7%

B

47,6%

28,6%

23,8%

C

31,6%

36,8%

26,3%

D

40%

20%

40%

Când sunt solicitati, politistii sunt perceputi de catre populatie ca
intervin:

Formatiunea

de politie

Deloc/Putin

Nici putin, nici
mult

Mult/foarte mult

A

38,6%

18,2%

29,6%

B

28,5%

19%

28,6%

C

31,6%

5,3%

47,3%

D

35%

15%

35%

Perceptia fenomenului coruptiei în rândul politistilor din mediul urban
se prezinta astfel:

– la nivelul municipiului________– în opinia respondentilor,
fenomenul coruptiei se manifesta în rândul personalului din politie în proportie
de 56,36% „într-o oarecare masura“; „în mare“ si „foarte mare masura“, iar în
proportie de 23,7% în „mica“ si „foarte mica masura“;

– la nivelul municipiului_______, 71,43% dintre respondenti apreciaza
ca fenomenul coruptiei se manifesta „într-o oarecare masura“; „în mare“ si
„foarte mare masura“, iar 14,29% apreciaza ca în Politie coruptia se manifesta
în „mica masura“;

– la nivelul orasului _______, 36,84% dintre respondenti apreciaza ca
fenomenul coruptiei se manifesta „într-o oarecare masura“, 21,06% apreciaza
ca se manifesta în „mica“ si „foarte mica masura“, iar 42% au precizat ca nu pot
sa aprecieze. Media de „1,68 “încadreaza aspectul coruptiei în zona „situatie
grava“;

– la nivelul orasului ______, fenomenul coruptiei se manifesta în
proportie de 40% în „mare“ si „foarte mare masura“. Acelasi procent sustine ca
în rândul Politiei coruptia este „mica“ si „foarte mica“. Media intensitatii
aprecierilor – 2,57, arata ca fenomenul coruptiei se situeaza în zona „situatie
critica“.

7.19.2. În mediul rural

Prezenta politistilor din mediul rural este perceputa destul de slab, 50%
dintre respondenti precizând ca simt prezenta acestora „foarte rar“ sau
„niciodata“; media intensitatii aprecierilor este 2,74 – „situatie grava“.

Numai 10% dintre cei intervievati declara ca în ultimul an au avut
contacte „saptamânal“ sau „zilnic“ cu politistii;

În ceea ce priveste operativitatea interventiei politistilor atunci când li
se semnaleaza o infractiune, cu o medie a intensitatii de „3,00“, aspectul se
situeaza în zona „situatie grava“.

Cu o medie a intensitatii aprecierilor de „3,16“, implicarea Politiei în
reducerea fenomenului criminalitatii se situeaza în „zona normala – puncte
critice“.

Atunci când a fost ceruta o scurta caracterizare a Politiei din localitate,
un procent semnificativ, respectiv 57,1% dintre respondenti, a precizat ca
Politia este o „institutie eficienta“. Au existat însa si aprecieri negative, astfel:
21,4% apreciaza institutia ca fiind „incompetenta“, 7,14% apreciaza ca
institutia este „ineficienta“; 7,14% apreciaza ca institutia este „dezinteresata“;
numai 7,14% apreciaza ca personalul este „bine pregatit profesional“.

În ceea ce priveste perceptia fenomenului coruptiei în rândul
politistilor din mediul rural:

– 45% dintre respondenti apreciaza ca în Politia rurala se manifesta
„într-o oarecare masura“; „mare“ si „foarte mare masura“, în timp ce 40%
apreciaza ca se manifesta în „mica“ si „foarte mica masura“, iar 15% nu se pot
pronunta;

– 85% dintre respondenti declara ca nu au dat mita politistilor pentru a
„le rezolva o problema sau pentru a le ierta o abatere“, în timp ce 15% au
recunoscut ca au dat mita, precizând ca aceasta a avut ca obiect sume de bani
sau bunuri.

7.20. Concluzii

7.20.1. Performante manageriale

La începutul anilor 2006 si 2007 au fost elaborate programe
manageriale prin care s-a urmarit monitorizarea modului de implementare a
conceptelor privind:

– dezvoltarea capacitatii de actiune a politiei pentru atingerea
standardelor europene în materia serviciului politienesc oferit comunitatii;

– necesitatea cresterii eficientei activitatilor politiei în prevenirea si
contracararea infractionalitatii, abordarea secventiala a fenomenului
criminalitatii;

– cresterea eficientei folosirii resurselor umane si financiare;

– descentralizarea actului decizional;

– dezvoltarea cooperarii interinstitutionale si a imaginii unitatii.

În aceasta perioada a devenit functional noul stat de organizare, fapt ce
a facut posibil sa fie elaborat noul Regulament de organizare si functionare,
permitând o echilibrare a efectivelor, functie de raportul „populatie – volumul
criminalitatii“, punându-se accent pe consolidarea sistemului de ordine publica,
reusind sa se acopere deficitul de personal prin suplimentarea functiilor
existente.

Modificarile institutionale s-au realizat prin sustinerea unui proces de
alocare si realocare a resurselor în functie de prioritatile identificate. În anul
2006 au fost reduse doua functii de conducere si au fost suplimentate
organigramele Serviciului Management Resurse Umane, Serviciului de
Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog si Serviciului de Comunicatii
si Informatica cu câte doua functii de executie. În conformitate cu masurile
adoptate în sedinta Colegiului, din 27.07.2006 si Dispozitia conducerii
Inspectoratului General al Politiei Române a fost analizata procedura de
corelare a gradelor profesionale cu nivelul functiilor, pentru crearea sistemului
piramidal, astfel ca, s-a reusit transformarea a 15 functii vacante în functii cu
grade profesionale corespunzatoare.

În eforturile de prevenire si combatere a criminalitatii, o
preocupare constata a fost si aceea de a dezvolta si optimiza relatii active cu
structurile Ministerului Internelor si Reformei Administrative de la nivelul
judetului, cu celelalte institutii cu atributii în înfaptuirea actului de justitie, cu
institutiile descentralizate si deconcentrate, cu organizatiile nonguvernamentale,
cu sindicatele si patronatele.

Activitatea de relatii publice a fost guvernata de principiile
transparentei si echidistantei, fiind dezvoltata permanent politica de relationare
cu opinia publica.

În perioada supusa evaluarii, personalul institutiei a fost angajat în
numeroase activitati de servire si ajutorare a comunitatii, ce au necesitat un
volum considerabil de timp, astfel:

– au fost organizate 148 razii;

– s-a intervenit în 8.855 solicitari prin S.U.A.U. –112;

– au fost rezolvate 17078 petitii, scrisori si reclamatii.

În ceea ce priveste evolutia criminalitatii:

– în anul 2006, criminalitatea sesizata a scazut cu 1,74% fapte de
natura penala înregistrate;

– criminalitatea stradala sesizata a scazut cu 23% în 2006 si cu 58,6%
în trim. I/2007.

– criminalitatea solutionata a crescut cu 26,42% în 2006 si cu 54,90%
în trim. I/2007.

În anul 2006 a crescut cu 1% numarul dosarelor penale solutionate, iar
în trim. I/2007, cresterea a fost de 43%. Numarul dosarelor complexe solutionate
în anul 2006 a crescut cu 360%, iar în trim. I/2007 a înregistrat o usoara scadere
(de la 6 la 4).

Numarul persoanelor cercetate a crescut cu 19,36% în anul 2006 si
cu 15, 67% în trim. I/2007.

Numarul persoanelor învinuite/inculpate a crescut cu 25,4% în 2006
si cu 42, 1% în trim. I/2007.

Numarul persoanelor cercetate în stare de retinere sau arest
preventiv a crescut cu 9,92% în anul 2006, dar a scazut cu 55,55% în trim.
I/2007.

7.20.2. Puncte slabe în activitatea manageriala

Cu ocazia evaluarii, sefii serviciilor, ai politiilor municipale si
orasenesti si ai structurilor de politie rurala au avut posibilitatea sa aprecieze
performanta manageriala a celor care, în mod nemijlocit, le planifica,
organizeaza, coordoneaza, evalueaza si controleaza activitatea rezultând
urmatoarele:

– încrederea în echipa manageriala:

– cms. sef_______, inspector sef: 25,7% din personal; „foarte mica“ si
„mica masura“; 32,86%, „nici mica, nici mare“; 41,43%; „mare“ si „foarte mare
masura“; 41,43%; „mare“ si „foarte mare masura“; media intensitatii încrederii
este de 3,23 – „situatie normala – puncte critice“;

– cms. sef_________, adjunct al inspectorului sef: 2,86% din personal
– „mica masura“; 25,71% – „nici mica nici mare“; 70% – „mare“ si „foarte
mare masura“; media intensitatii încrederii este de 3,97 – „situatie normala:
buna spre foarte buna“;

– cms. sef__________, adjunct al inspectorului sef: 8,75% din
personal – „mica masura“; 21,43% „nici mica, nici mare“; 65,7% – „mare“ si
„foarte mare masura“; media intensitatii este de 3,77 – zona „situatie normala –
buna“ la limita cu intervalul: „atentie probleme“;

– în legatura cu echipa manageriala în ansamblul ei: 40,9% dintre
respondenti considera ca echipa manageriala este „foarte putin, putin si
oarecum eficienta“, 55,71% – „eficienta“ si 4,29% – „foarte eficienta“; media
intensitatii perceptiei eficientei este de 3,44, adica zona – „situatie buna: puncte
critice“;

– rezultatele de la aprecierea echipei manageriale se completeaza cu
cele privind calitatea managementului în comparatie cu cel anterior, astfel:
52,24% dintre respondenti sunt de parere ca inspectoratul este condus „la fel
sau mai prost“ decât era condus înainte de instalarea actualei echipe
manageriale si 46,27% ca este condus „mai bine“;

– intensitatea perceptiei generale favorabile climatului organizational
(atitudinea generala) este medie – 50%.

Cu ocazia verificarilor efectuate, dar si urmare a discutiilor purtate cu
personalul de conducere si de executie, comisia de evaluare a ajuns la concluzii
asemanatoare astfel:

– cms. sef_________, seful inspectoratului nu a reusit sa creeze un
climat de ordine productiv, un mediu favorabil muncii în echipa, nu a dezvoltat
un stil participativ de conducere;

– nu au fost dezvoltate relatii interpersonale active între membrii
echipei manageriale strategice si nici între acestia si echipa manageriala de la
Politia municipiului________; întretinerea unei stari tensionate, uneori
conflictuale, precum si lipsa executarii unor activitati concrete de analiza,
control, sprijin si îndrumare la Politia municipiului __________au constituit
premisele unor conditii favorizatoare producerii unor fapte susceptibile a
constitui infractiuni de catre cadrele de conducere si de executie din aceasta
institutie; de mentionat ca în anul 2006 si în trim. I/2007, seful inspectoratului
nu a intrat niciodata în sediul Politiei municipiului __________ iar cms.
sef________, adjunctul sefului de inspectorat, care raspunde de siguranta
publica, nu a participat la nici o analiza a activitatii agentilor de siguranta
publica, fapt ce a indus personalului ideea abandonului si chiar a persecutiei;

– inspectorul sef nu s-a implicat direct în activitatile de control, sprijin
si îndrumare precum si în cele de conducere a principalelor activitati, nefiind în
masura sa prezinte vreun document, din care sa rezulte ca a desfasurat
asemenea activitati pe perioada supusa evaluarii;

– la nivelul echipelor manageriale continua sa persiste probleme de
mentalitate, rezistenta la schimbare, elemente de birocratie si rutina în

desfasurarea activitatilor, fapt ce a facut posibil ca în pofida apelurilor repetate
ale conducerii Ministerului Internelor si Reformei Administrative si
Inspectoratului General al Politiei Române, de a se înregistra si raporta în mod
corect evidenta fenomenului criminalitatii, la nivelul Inspectoratului de Politie
al judetului _______, urmare a lipsei de exigenta si control a echipei
manageriale, s-a ajuns în situatia ca fenomenul infractionalitatii sa fie înregistrat
incorect si sa fie raportate date nesincere (criminalitatea sesizata; criminalitatea
judiciara sesizata; volumul criminalitatii sesizate; criminalitatea constatata;
criminalitatea solutionata; dinamica accidentelor de circulatie etc.);

– pe fondul degradarii relatiilor dintre echipele manageriale de la
nivelul I.P.J. _______si Politiei Municipiului_______, s-a declansat o criza
mediatica de denigrare a unor cadre cu functii de conducere, care nu a fost
gestionata în mod corespunzator;

– inspectorul sef nu a respectat sistemul de proceduri al resurselor
umane, nesocotind consilierea efectuata de seful Serviciului Management
Resurse Umane, astfel:

– verificarea prin sondaj a documentelor privind modul de organizare
si desfasurare al concursurilor pentru ocuparea prin recrutare din
sursa externa si interna a posturilor vacante de ofiteri si agenti,
precum si pentru promovarile în functii de conducere, a evidentiat
faptul ca nu s-au respectat în totalitate prevederile cuprinse în actele
normative ce reglementeaza activitatea de resurse umane;

– aplicarea sanctiunilor disciplinare a fost realizata, în cea mai mare
parte, fara respectarea, în totalitate a reglementarilor privind
cercetarea prealabila si/sau analizarea în Consiliul de disciplina;

– în urma verificarii modului de acordare a premiilor trimestriale s-a
constatat ca nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. 2 lit. a si d
si art. 70 alin. 3 din O.M.A.I nr. 400/2004, în sensul ca 12 politisti
au fost recompensati cu diferite sume de bani în perioada în care se
aflau sub efectul unor sanctiuni disciplinare;

– în ceea ce priveste derularea procesului de descentralizare, s-a
constatat ca desi, la nivel central se actioneaza cu consecventa
pentru descentralizarea competentelor de gestiune a resurselor
umane, la nivelul I.P.J.________, seful inspectoratului a restrâns
atributiile sefilor politiilor municipale si orasenesti, emitând în acest
sens o dispozitie contrara art. 53 din O.M.A.I. nr. 600/2005, cu
modificarile si completarile ulterioare;

– peste 90% din dosarele personale nu sunt actualizate din punct de
vedere al schimbarilor survenite în activitatea socio-profesionala a
personalului unitatii;

– desi s-au depus eforturi considerabile pentru sustinerea unui amplu
proces de alocare a fondurilor necesare pentru cresterea numerica a
personalului, s-a constatat ca echipa manageriala nu si-a reconfigurat
prioritatile în functie de nevoile institutionale, nereusind sa
gestioneze în mod corespunzator resursele umane de care dispune,
ajungându-se în situatia, ca din diverse motive neîntemeiate,
personalul feminin debutant sa fie distribuit astfel încât sa ocupe 50–
60% din personalul unor posturi de politie comunale, neasigurându-
se, în acest mod, conditiile de formare si dezvoltare psiho-sociale
necesare ale acestuia;

– unele dispozitii de resurse umane au fost emise la o data ulterioara
celei pentru care s-a prevazut intrarea în vigoare, fapt de natura a
conduce la încalcarea principiului neretroactivitatii normei juridice
civile (Exemplu: Dispozitia S/543/20.12.2006 privind mutarea, la
cerere, a unui agent de politie, care a produs efecte începând cu data
de 15.11.2006);

– echipa manageriala a nesocotit dispozitiile unor structuri ale
esaloanelor superioare, astfel ca în perioada evaluata conducerea
inspectoratului nu a prezentat spre avizare nici o dispozitie,
instructiune sau ordin consilierilor juridici, iar la nivelul
compartimentului juridic nu exista originale sau copii ale acestora,
desi, cu ocazia unui control efectuat de catre Directia Generala
Juridica în perioada 28.08.2006 – 01.09.2006, prin nota de
constatare întocmita s-a prevazut obligativitatea avizarii
dispozitiilor;

– lipsa de comunicare si consultare a consilierilor juridici cu privire la
negocierea si avizarea contractelor care angajeaza raspunderea
juridica a I.P.J. _______ a facut posibil sa se încalce prevederile
legale privind: atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de servicii, constituirea documentatiilor
de atribuire pentru fiecare caz în parte, achizitia serviciului de
asigurare civila obligatorie pentru autovehiculele din dotare;
constituirea garantiei de buna executie în cazul achizitiei serviciului
de proiectare în vederea desfiintarii unor constructii; termenul de
depunere a ofertelor de minim 12 zile de la data transmiterii
invitatiei de participare în cazul procedurilor de cerere de oferta
pentru achizitia unor bunuri; vizarea de catre ordonatorul de credite
cu „BUN DE PLATA“ a facturilor aferente achizitiilor publice (80%
din facturile aferente nu sunt semnate);

– cu toate ca la nivelul inspectoratului s-a declansat activitatea de
conducere a activitatilor prin realizarea de programe punctuale, s-a
constatat ca aceasta activitate nu s-a consolidat, existând mult
formalism în întocmirea programelor, dar mai ales, în ceea ce
priveste modul de evaluare periodica si finala a rezultatelor, fapt ce a
facut ca o parte dintre acestea sa nu-si atinga obiectivele fixate;

– analizele efectuate pe diferite domenii de activitate au un profund
caracter formal, nefiind în masura sa formuleze concluzii cu privire
la cauzele si conditiile care genereaza evolutia ascendenta a unor
genuri de infractiuni, precum si masurile ce se impun a fi luate;

– implementarea noii Conceptii de Prevenire a Criminalitatii elaborata
de Institutul de cercetare si prevenire a criminalitatii a fost tratata cu
superficialitate, programele de prevenire care au vizat prioritatile la
nivel national, stabilite pe baza documentelor strategice, analizei
statistice judiciare si a studiilor si cercetarilor realizate, nu s-au
transpus, în totalitate, în programe locale fundamentate pe
prioritatile locale existente;

– carentele, incoerenta si lipsa viziunii manageriale, degradarea
climatului organizational si adâncirea crizei de comunicare au
afectat motivatia personalului de executie si gradul de implicare al
acestuia în exercitarea atributiilor, conducând la diminuarea
eficientei si eficacitatii activitatilor de politie la nivelul judetului,
ducând la cresterea fenomenului criminalitatii de natura judiciara.

În anul 2006:

– criminalitatea sesizata de natura judiciara a crescut cu 6,65%;

– criminalitatea sesizata privind infractiuni contra persoanei a crescut
cu 29,85%;

– criminalitatea sesizata privind infractiuni contra vietii, integritatii
corporale si sanatatii a crescut cu 42,027%;

– criminalitatea constatata de natura judiciara a crescut cu 0,38%;

– criminalitatea constatata privind infractiuni contra persoanei a
crescut cu 29,03%;

– criminalitatea constatata privind infractiuni contra vietii, integritatii
corporale si sanatatii a crescut cu 23,36%.

În anul 2007:

– criminalitatea sesizata de natura judiciara a crescut cu 83,57%;

– criminalitatea sesizata privind infractiuni contra persoanei a crescut
cu 37,42%;

– criminalitatea sesizata privind infractiuni contra vietii, integritatii
corporale si sanatatii au crescut cu 41,51%;

– criminalitatea constatata de natura judiciara a crescut cu 35,11%);

– criminalitatea constatata privind infractiuni contra persoanei au
crescut cu 187, 39% (de la 119 la 342);

– criminalitatea constatata a crescut cu 200%;

– desi numarul infractiunilor solutionate a crescut cu 26,42% în 2006
si cu 54, 90% în trim. I/2007, volumul criminalitatii solutionate este mult sub
cel înregistrat la nivelul tarii, ocupând locul „43“ pe tara în anul 2006 si locul
„41“ în trim. I/2007;

– desi numarul infractiunilor stradale sesizate a scazut cu 23% în 2006
si cu 59% în trim. I/2007, din cele 585 infractiuni înregistrate, numai în 25
cazuri autorii au fost prinsi în flagrant (4,27%), iar 467 au fost înregistrate cu
autori neidentificati (79,82%), ceea ce scoate în evidenta lipsa de eficienta a
dispozitivelor de siguranta publica;

– în pofida masurilor dispuse, independent sau în cooperare cu unitatile
de jandarmi, numarul infractiunilor sesizate, care au fost comise în scoli si în
afara acestora, în care au fost implicati si elevi, a crescut în anul 2006 cu
56,60%, cele savârsite de elevi crescând cu 29,73%); pe genuri s-au înregistrat:
1 infractiune de omor; 3 infractiuni de vatamare corporala; 2 infractiuni de
santaj; 4 infractiuni de viol; 45 infractiuni de furt; 14 infractiuni de tâlharie; în
primul trimestru al anului 2007, numarul acestui gen de infractiuni a scazut cu
48,14%, dar s-a înregistrat, în continuare, un numar mare de infractiuni cu
pericol social ridicat;

– desi s-a actionat cu mai multa consecventa pentru consolidarea
mediului de afaceri, în tendinta de îmbunatatire a indicatorilor de eficienta,
îndeosebi a celor cantitativi, personalul specializat în constatarea unor
infractiuni economico-financiare se pierde în constatarea unor fapte minore,
lipsite de pericol social, si implicit, de finalitate judiciara, fapt ilustrat prin
simpla examinare comparata a criminalitatii economico-financiare sesizate,
constatate si solutionate de catre politie, cu criminalitatea economico –
financiara solutionata de parchet, instantele de judecata fiind sesizate dupa cum
urmeaza:

– la infractiunile de înselaciune cu privire la 4,39% din cele sesizate;
15,48% din cele pentru care s-a început urmarirea penala si 22,22%
din cele solutionate;

– la infractiunile de delapidare: cu privire la 11,11% din infractiunile
sesizate, 9,8% din cele pentru care s-a început urmarirea penala si
45,45% din cele solutionate;

– la infractiunile de abuz în serviciu: cu privire la 0,72% din infractiuni
sesizate, 10,63% din cele constatate si 16,66% din cele solutionate;

– la infractiunile de evaziune fiscala: cu privire la 8,45% din cele
sesizate, 11,88% din cele constatate si 21,42% din cele solutionate;

– la infractiunile privind Legea societatilor comerciale: cu privire la
88,88% din cele constatate si 42,10% din cele solutionate;

– la infractiunile silvice: cu privire la 0,99% din infractiunile sesizate,
1,79% din cele constatate si 15,38% din cele solutionate;

– la infractiunile privind drepturile conexe si de autor, desi au fost sesizate
158 infractiuni, s-a început urmarirea penala pentru 136 si au fost
solutionate 17, în nici un caz nu a fost sesizata instanta de judecata;

– în cazul infractiunilor de coruptie au fost înaintate unitatilor de
parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de coruptie, pâna în
prezent fiind solutionate 55,55%, astfel:

– N.U.P. = 35%;

– Declinare =40%.

Rezulta ca la nivelul anului 2006 si trim. I/2007, instantele de judecata
nu au fost sesizate cu privire la vreo fapta de coruptie înregistrata de unitatile de
politie din judet:

– din cele 8.613 dosare penale solutionate în anul 2006, numai în 566
cazuri s-au formulat propuneri de trimitere în judecata si în 389 cazuri s-a
declinat competenta în favoarea parchetelor, în timp ce în 5.217din cazuri s-au
propus solutii de neurmarire penala, în 1.690 din cazuri s-a propus scoaterea de
sub urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni administrative conform art. 181
C.P. si în 751 din cazuri s-au propus alte solutii;

– în trim. I/2007, din cele 3.388 dosare penale solutionate, numai în
4,98 % s-au formulat propuneri de trimitere în judecata si în 2,98% s-a declinat
competenta în favoarea parchetelor, în timp ce în 66,17% din cazuri s-au propus
solutii de neurmarire, în 15,64% s-au formulat propuneri de scoatere de sub
urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni administrative, în baza art. 181 C.P.
si în 10,21% s-au propus alte solutii;

– numarul dosarelor penale ramase în evidenta la sfârsitul anului 2006
a crescut cu 21,90%, iar cel al dosarelor penale ramase în evidenta la sfârsitul
trim. I/2007 a crescut cu 20,44%, multe dintre acestea având o vechime mai
mare de 6 luni si chiar de 1 an;

– în anul 2006 a crescut numarul faptelor penale înregistrate cu A.N.,
cu 14,08%, iar în trim. I/2007 numarul acestora a crescut cu 2,03%, fata de
începutul anului;

– în anul 2006 au fost solutionate numai 69,93% din totalul lucrarilor
penale cu A.N. înregistrate în cursul perioadei si 22,31% din totalul celor aflate

în evidenta, iar în trim. I/2007 au fost solutionate 80,50% din cele înregistrate în
cursul perioadei si numai 0,2% din totalul celor aflate în evidenta;

– procentul de identificare al autorilor din totalul dosarelor aflate în
lucru a scazut cu 12,4% (de la 16,19 la 14,17);

– în perioada supusa evaluarii, numarul faptelor penale cu A.N.
savârsite cu violenta a crescut cu 13,75%, fiind solutionate 89,71% din cele
înregistrate în cursul perioadei si 51,33% din totalul celor aflate în lucru; în
prezent se mai afla în evidenta cu autori neidentificati: 4 infractiuni de omor; 5
vatamari corporale, 5 violuri si 68 tâlharii;

– în ceea ce priveste capacitatea de culegere a informatiilor si de
supraveghere a persoanelor aflate în atentie:

– în perioada supusa controlului, potentialul informativ a scazut cu
15,97%, scaderi mai semnificative înregistrându-se la structurile de
investigare a fraudelor (75,91%) si la cele de investigatii criminale
(45,39%), în sistemul „CAMAS“ fiind implementate numai 753
rapoarte informative, din care 692 în „CAMAS UCAI“ si 61 în
„CAMAS – DGCCOA“;

– din totalul de 1.599 persoane aflate în atentie a caror activitate a fost
documentata, numai pentru 17,01% s-au formulat propuneri de
trimitere în judecata, în timp pentru 37,33% s-au dat solutii de
neconfirmare, iar pentru 45,65% alte solutii; rezulta ca aprox. 80%
din aceste persoane au fost luate în mod nejustificat într-o forma
calificata de supraveghere;

– din totalul de 2.847 infractiuni solutionate numai 10,25% au fost
descoperite informativ, iar din cele 1.185 solutionate în trim. I/2007,
numai 8,86% au fost descoperite informativ;

– în anul 2006, din totalul de 2.551 persoane învinuite/inculpate, numai
2,82% se aflau în atentia politiei, iar în trim. I/2007 din totalul de
1.026 persoane învinuite/inculpate, numai 1,55% se aflau în atentia
politiei; rezulta un aport foarte scazut al retelei informative la
descoperirea infractiunilor, dar si pentru identificarea si luarea în
atentie a persoanelor pretabile la savârsirea de infractiuni.

Apreciem ca toate aceste deficiente constatate se datoreaza, în
principal, lipsei de preocupare a echipei manageriale pentru dezvoltarea
pregatirii proprii, a celuilalt personal cu functii de conducere, dar si a
personalului cu functii de executie, astfel:

– ofiterii care ar trebui sa organizeze si sa conduca nemijlocit
activitatile de pregatire nu cunosc prevederile Instructiunilor nr. 363/2002
privind pregatirea continua a personalului Ministerului Internelor si Reformei
Administrative;

– la începutul fiecarui an de pregatire nu au fost organizate convocarile
de instruire a personalului cu responsabilitati în domeniu, încalcându-se
prevederile art. 54 alin. 1 din Instructiunile nr. 363/2002;

– mapele cu documentele de organizare si desfasurare a pregatirii
personalului sunt incomplete la toate grupele, nu exista evidente clare cu privire
la participarea personalului la activitati de pregatire;

– se manifesta superficialitate în evaluarea nivelului de pregatire
continua a personalului, ajungându-se pâna acolo încât calificativele acordate la
verificarea anuala sa nu concorde cu cele înscrise în fisele de evaluare ale
politistilor;

– în unele situatii, tematica de pregatire a fost confundata cu
bibliografia (S.P.O.P.; S.M.R.U.);

– ca o consecinta a lipsei de preocupare si a formalismului manifestate
în activitatea de pregatire sunt rezultatele obtinute de cele 31 cadre de
conducere din I.P.J. ________ la testul profesional, tip grila, aplicat de comisia
de evaluare, cu un grad mediu de dificultate; evaluarea s-a facut prin acordarea
de note de la „1 la 10“, rezultatul fiind dupa cum urmeaza:

– nota „10“ = 0

– nota „9“ = 1 (3,2%);

– nota „8“ = 4 (12,9%);

– nota „7“ = 2 (6,45%);

– nota „6“ = 5 (16,12%);

– nota „5“ = 5 (16,12%);

– nota „4“ = 5 (16,12%);

– nota „3“ = 2 (9,67%);

– nota „2“ = 2 (6,49%);

– nota „1“ = 4 (12,9%).

De mentionat ca toti membrii echipei manageriale a I.P.J. _______ au
obtinut note sub „5“, astfel:

– cms. sef________– nota „1“;

– cms. sef________– nota „3“

– cms. sef________– nota „4“

Comisia de evaluare apreciaza ca aspectele negative constatate au fost
determinate, în principal, de stilul managerial neperformant adoptat de seful
inspectoratului, cms. sef________, de lipsa de implicare a celor doi adjuncti ai
sefului inspectoratului si a sefilor Serviciului politiei de ordine publica,
Serviciului de investigare a fraudelor, Serviciului de investigatii criminale si
Serviciului politiei rutiere, precum si de practicile neconforme ale echipei
manageriale de la Politia municipiului__________.

7.21. Masuri de ordin disciplinar

Ca urmare a disfunctiilor si deficientelor constatate au fost dispuse
urmatoarele masuri de ordin disciplinar:

1. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef______, seful I.P.J. _______,
pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, a
dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de
lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute prin fisa postului
întrucât nu s-a implicat direct în activitatile de control, sprijin si îndrumare a
structurilor subordonate, nefiind în masura sa prezinte vreun document care sa
ateste ca a desfasurat asemenea activitati în anul ___ si trim. I__;

b) lipsa viziunii manageriale, a coerentei, comunicarii si controlului,
precum si întretinerea unei stari tensionate, uneori conflictuale, cu echipa
manageriala a Politiei municipiului_______. Pe fondul lipsei de exigenta si
control a sefului inspectoratului s-a ajuns în situatia ca un numar de 41 de cadre
cu functii de conducere si de executie sa rezolutioneze, înregistreze, solutioneze
ori avizeze în mod incorect prin „clasare directa“, ca petitii, un numar de 122
lucrari cu caracter penal, încalcându-se prevederile art. 3; art. 6. alin. 3, art. 24
si urmatoarele din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004 si art. 1; art. 2 din Ordinul
comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si
Justitie si Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

c) evaluarile si analizele dispuse si efectuate pe diferite domenii de
activitate au un profund caracter formal, nefiind în masura sa formuleze
concluzii cu privire la cauzele si conditiile care genereaza evolutia ascendenta a
unor genuri de infractiuni, precum si masurile ce se impun a fi luate;

d) nerespectarea sistemului de proceduri al resurselor umane, astfel:

– verificarea, prin sondaj, a documentelor privind modul de organizare
si desfasurare a concursurilor pentru ocuparea prin recrutare din
sursa externa si interna a posturilor vacante de ofiteri si agenti,
precum si pentru promovarile în functii de conducere a evidentiat
faptul ca nu s-au respectat prevederile: art. 4 alin. 4 din Anexa 12 la
Dispozitia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004; art. 23 alin. 1 din
Ordinul M.A.I. nr. 300/2004; art. 7 lit. a din Dispozitia directorului
D.M.R.U. nr. II/960/2004; Anexa nr. 2 din O.M.A.I. nr. 588/2005;
art. 21 alin. 2 din Dispozitia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

– aplicarea sanctiunilor disciplinare a fost realizata, în cea mai mare
parte, fara respectarea în totalitate a reglementarilor privind
cercetarea prealabila si/sau, analizarea în Consiliul de disciplina
încalcându-se prevederile art. 13 lit. f din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004; art. 64 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004; art. 90
alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004; art. 8 alin. 3 din Anexa 20
la Dispozitia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

– nerespectarea prevederilor art. 10 alin. 2 lit. a si d si art. 70 alin. 3 din
Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 în sensul ca a dispus recompensarea cu
diferite sume de bani a 12 politisti, în perioada în care acestia se
aflau sub efectul unor sanctiuni disciplinare;

– emiterea Metodologiei nr. 70822/13.06.2006 de aplicare a O.M.A.I.
nr. 1251/30.03.2006 prin care, la punctul 4 se mentioneaza ca
„politistul care solicita mutarea dintr-o subunitate în alta, va întocmi
un raport ce va fi analizat de seful inspectoratului“, aspect ce
contravine prevederilor art. 531 lit. b din Ordinul M.A.I. nr.
600/2005, cu modificarile si completarile ulterioare care stipuleaza
ca „Sefii politiilor municipale, orasenesti si Seful Politiei
Transporturi aproba mutarea ofiterilor cu functii de executie,
agentilor de politie si personalului contractual, între birourile,
compartimentele si posturile de politie subordonate“;

– emiterea unor dispozitii de resurse umane la o data ulterioara celei
pentru care s-a prevazut intrarea în vigoare, fapt de natura a conduce
la încalcarea principiului neretroactivitatii normei juridice civile
(Dispozitia S/543/20.12.2006; Dispozitia S/545/21.12.2006 s.a.);

e) lipsa de preocupare privind organizarea si desfasurarea pregatirii
continue a personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând
astfel responsabilitatile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului si art. 3 alin. 2 si 3 din
Instructiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregatirea continua a
personalului. Relevant în acest sens îl reprezinta rezultatul la testul
profesional, ocazie cu care inspectorul sef a obtinut nota „1“.

f) în perioada ________ a emis dispozitii, instructiuni si ordine fara
avizarea consilierilor juridici, desi, cu ocazia unui control efectuat de Directia
Generala Juridica în perioada_______, prin nota de constatate întocmita s-a
prevazut obligativitatea avizarii dispozitiilor;

g) nerespectarea termenului de 12 zile pentru depunerea ofertelor de la
data transmiterii invitatiei de participare în cazul procedurilor de cerere de
oferta organizate pentru achizitia a 6 motoscutere si 1 ATV, încalcându-se
prevederile art. 128 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de
concesiune de servicii cu modificarile si completarile ulterioare;

h) în cazul achizitiei Serviciului de Asigurare Civila Obligatorie
(R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare
„oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic“, fara a fi precizat în
mod clar si detaliat un algoritm de calcul, precum si factorii de evaluare a
ofertelor care sa reflecte metodologia concreta de punctare a avantajelor care
vor rezulta din propunerile tehnice si financiare prezentate de ofertanti,
încalcându-se astfel prevederile art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006.

2. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef _________adjunct al sefului
I.P.J.______, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile
anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute prin fisa postului
întrucât nu s-a implicat corespunzator în activitatile de control, sprijin si
îndrumare a structurilor pe care le coordoneaza.

Astfel dovedind lipsa de preocupare în analiza evolutiei fenomenului
criminalitatii de natura economica, personalul specializat în constatarea de
infractiuni economico-financiare a carei activitate o coordoneaza, s-a angrenat
în constatarea unor fapte minore, lipsite de finalitate juridica, fapt ilustrat prin
simpla examinare comparata a criminalitatii economico-financiare sesizate,
constatate si solutionate de catre politie, cu criminalitatea economico-financiara
solutionata de parchet.

Exemplu: în cazul infractiunilor de coruptie au fost înaintate unitatilor
de parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de coruptie, pâna în prezent fiind
solutionate 19 fapte, rezultând ca la nivelul anului _____ si trim. I_____,
instantele de judecata nu au fost sesizate cu privire la vreo fapta de coruptie
înregistrata de unitatile de politie din judetul_____.

Aceeasi situatie se înregistreaza si la alte fapte penale, a caror
constatare este inclusa în categoria prioritatilor de catre conducerea I.G.P.R.
(înselaciune, delapidare, abuz în serviciu).

b) activitatea necorespunzatoare a modului de analiza si control a
activitatii de culegere de informatii si de supraveghere a persoanelor aflate în
atentia ofiterilor Serviciului de investigare a fraudelor, astfel ca, la sfârsitul
trim. I/2007, acestia aveau în legatura doar 33 de informatori, reusind
implementarea în aplicatia CAMAS a numai 57 rapoarte informative, iar în

ceea ce priveste luarea în atentie si documentarea a activitatii infractionale a
unor suspecti, din totalul de 241 persoane aflate în atentie, s-a clarificat doar
situatia la 121, din care, numai pentru 27 s-au formulat propuneri de trimitere în
judecata;

c) lipsa de preocupare pentru analiza evolutiei criminalitatii de natura
judiciara si dispunerea masurilor necesare, în vederea reducerii acestui gen de
criminalitate, astfel ca:

– infractiunile de natura judiciara sesizate în anul ____cresc cu 6,65%
si cele constatate cresc cu 0,38%, iar în trim. I___ criminalitatea
judiciara sesizata creste cu 83,57% în timp ce criminalitatea
constatata creste cu 35,11%;

– în primul trimestru al anului____, criminalitatea constatata creste cu
55,86% la infractiunile contra vietii, integritatii corporale si a vietii
cu 187,35 la infractiunile contra persoanei si cu 3,86 la infractiunile
contra patrimoniului;

d) lipsa analizei si controlului privind aportul retelei informative la
constatarea unor infractiuni de natura judiciara, de catre personalul specializat
pe care îl coordoneaza si la identificarea autorilor în cauzele penale cu A.N.;
numarul informatorilor aflati în legatura personalului structurilor de investigatii
criminale a scazut de la 304 la 166, fapt ce explica atât numarul redus de
rapoarte informative implementate în aplicatia „CAMAS“ pe grupuri
infractionale, (182 rapoarte – 15 grupuri); cât si cel al persoanelor pentru care s-
au formulat propuneri de trimitere în judecata din cele supravegheate pe baza de
„mapa suspect“, sau „doar de urmarire informativa“ (17,71%);

e) lipsa de control si analiza la Politia municipiului_____, unitate pe
care a avut-o în coordonare în perioada 01.03 – 04.09.2006, fapt ce a facut ca
un numar de 45 lucrari cu caracter penal sa fie rezolutionate, înregistrate si
solutionate incorect prin clasare directa ca petitii, încalcându-se prevederile art.
3, art. 6 alin. 3, art. 24 si urmatoarele din ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1
si 2 din ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte
de Casatie si Justitie si Ministerului Internelor si Reformei Administrative, art.
7 din Dispozitia nr. 11133/1995 privind organizarea si desfasurarea activitatii
politiei pentru solutionarea faptelor cu A.N.;

f) lipsa de preocupare privind organizarea si desfasurarea pregatirii
continue a personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând
astfel responsabilitatile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului si art. 3 alin. 2 si 3 din
Instructiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregatirea continua a
personalului. Relevant în acest sens îl reprezinta rezultatul la testul profesional,
ocazie cu care a obtinut nota „3“.

3. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef_____, adjunct al sefului
I.P.J._____, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile
anume abilitate de lege, referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute prin fisa postului
întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de control, sprijin si îndrumare a
structurilor aflate în coordonarea sa, constând în:

– lipsa de implicare în activitatea de planificare, organizare si
coordonare a actiunilor specifice, de documentare asupra cauzelor si
masurilor luate de catre subunitatile aflate în raspundere, interventia
insuficienta cu masuri suplimentare pentru îmbunatatirea
indicatorilor de performanta specifici;

– lipsa de interes pentru controlul si analiza activitatii desfasurate de
catre politistii de siguranta publica;

– lipsa de preocupare pentru analizarea evolutiei criminalitatii de
natura juridica din mediul rural, identificarea cauzelor si masurilor
ce se impun; (infractionalitatea de natura judiciara din mediul rural,
a crescut cu 19,91%, iar cea constatata cu 185,49%);

– lipsa de implicare în coordonarea activitatilor de solutionare a
dosarelor penale cu A.N. aflate în evidenta formatiunilor de ordine
publica, astfel ca, în perioada analizata, numarul acestora a crescut
cu 23,25%;

b) formalism în coordonarea programelor de prevenire a criminalitatii
specifice structurilor de care raspunde, precum si a modului de evaluare
periodica si finala a rezultatelor obtinute;

– neimplicare în întreprinderea unor masuri eficiente de reducere a
criminalitatii în scoli si în afara acestora, în cadrul programului „Sa
exmatriculam violenta“, astfel ca numarul infractiunilor sesizate a
crescut cu 56,60%;

– lipsa de preocupare pentru realizarea programului de combatere a
traficului si consumului ilicit de droguri stradal, astfel ca în anul
2006 si trim. I/2007, nu s-a realizat nici o actiune pe aceasta linie;

c) neimplicare în activitatea de verificare si analiza a accidentelor
grave de circulatie, fapt ce a favorizat înregistrarea si raportarea unor date
nesincere, încalcându-se prevederile Instructiunii M.I.R.A. nr. 766/1998;

d) lipsa de control si analiza la Politia municipiului_____, pe care a
coordonat-o în perioadele ____si_____– pâna în prezent, fapt ce a facut ca un

numar de 77 lucrari cu caracter penal sa fie rezolutionate, înregistrate si
solutionate incorect prin clasare ca petitii, încalcându-se prevederile art. 3, art. 6
alin. 3, art. 24 si urmatoarele din ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 si 2 din
Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de
Casatie si Justitie si M.I.R.A., art. 7 din Dispozitia nr. 11133/1995, privind
organizarea si desfasurarea activitatii politiei pentru solutionarea faptelor penale
cu A.N.;

e) lipsa de preocupare privind organizarea si desfasurarea pregatirii
continue a personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând
astfel responsabilitatile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului si art. 3 alin. 2 si 3 din
Instructiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregatirea continua a
personalului. Relevant în acest sens este rezultatul la testul profesional, ocazie
cu care a obtinut nota „4“.

4. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef______– seful Serviciului de
Investigare a Fraudelor, pentru:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute prin fisa postului,
întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de coordonare a personalului cu
atributiuni de investigare a fraudelor, fapt ce a determinat ca acesta sa fie
angrenat în constatarea unor fapte minore lipsite de finalitate judiciara, aspect
rezultat din numarul foarte redus de cauze în care unitatile de parchet au emis
rechizitorii;

Exemplu: în cazul infractiunilor de coruptie au fost înaintate unitatilor
de parchet 36 de dosare penale vizând 57 fapte de coruptie, pâna în prezent
fiind solutionate 19, rezultând ca la nivelul anului 2006 si trim. I/2007,
instantele de judecata nu au fost sesizate cu privire la vreo fapta de coruptie
înregistrata de unitatile de politie din judetul_____.

Aceeasi situatie se înregistreaza si la alte fapte penale, a caror
constatare este inclusa în categoria prioritatilor de catre conducerea I.G.P.R.
(abuz în serviciu, delapidare, înselaciune s.a.).

b) activitatea de culegere a informatiilor si de supraveghere a
persoanelor aflate în atentie a fost necorespunzatoare, în prezent ofiteri S.I.F.
având în legatura doar 33 de infractori, reusind implementarea în aplicatia
CAMAS a numai 57 rapoarte informative, iar în ceea ce priveste luarea în
atentie si documentarea activitatii infractionale a unor persoane, se constata ca,
din totalul de 241 persoane aflate în atentie, s-a clarificat situatia la 121, din
care numai pentru 27 s-au formulat propuneri de trimitere în judecata.

c) lipsa de preocupare privind organizarea si desfasurarea continua a
personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând astfel
responsabilitatile ce-i revin, în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului si art. 3 alin. (2 ) si (3) din
Instructiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregatirea continua a
personalului. Cu ocazia testului profesional a obtinut nota „6“.

5. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef ______ Serviciu investigatii
criminale din I.P.J.____, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la
autoritatile anume abilitate de lege, referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute în fisa postului,
cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Serviciului de Investigatii
Criminale din cadrul Inspectoratului de Politie al judetului_____, asigurarea
executarii activitatilor specifice potrivit competentelor, în stricta conformitate
cu prevederile ordinelor si dispozitiilor M.I.R.A. si I.G.P.R.;

b) lipsa de preocupare pentru analiza evolutiei criminalitatii de natura
judiciara si dispunerea masurilor necesare în vederea reducerii acestui gen de
criminalitate, astfel ca:

– infractiunile de natura judiciara sesizate în anul 2006 cresc cu 6,65%
si cele constatate cresc cu 0,38%, iar în trim. I./2007 criminalitatea
judiciara sesizata creste cu 83,57%, în timp ce criminalitatea
constatata creste cu 35,11%;

– în primul trimestru al anului 2007, criminalitatea constatata creste cu
55,86% la infractiunile contra vietii, integritatii corporale si vietii, cu
187,35% la infractiunile contra persoanei si cu 3,86% la infractiunile
contra patrimoniului;

c) lipsa analizei si controlului privind aportul retelei informative la
constatarea unor infractiuni de natura judiciara de catre personalul specializat
pe care îl coordoneaza si la identificarea autorilor în cauzele penale cu A.N.;
numarul informatorilor aflati în legatura personalului structurilor de investigatii
criminale a scazut cu 45,39%, fapt ce explica atât numarul redus de rapoarte
informative implementate în aplicatia „CAMAS“ pe grupuri infractionale (182
rapoarte – 15 grupuri), cât si cel al persoanelor pentru care s-au formulat
propuneri de trimitere în judecata din cele supravegheate pe baza de „mapa
suspect“ sau „dosar de urmarire informativa“ (17,71%).

d) lipsa de preocupare privind organizarea si desfasurarea continua a
personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând astfel
responsabilitatile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din
Legea nr. 360/2002, privind Statutul politistului si art. 3 alin. (2) si (3) din
Instructiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregatirea continua a
personalului. Cu ocazia testarii profesionale a obtinut nota „2“, iar dintr-un
numar de 33 lucratori de investigatii criminale, unul a obtinut nota „8“, un
numar de 24 lucratori au obtinut între „4“ si „6“, iar 8 au obtinut nota „3“.

6. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b din legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef_____, sef Serviciu Politie de
Ordine Publica din I.P.J._____, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la
autoritatile anume abilitate de lege, referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute prin fisa postului,
întrucât a manifestat dezinteres pentru coordonarea, îndrumarea si evaluarea
activitatii politistilor din cadrul birourilor si formatiunilor de ordine publica si
politie rurala de la politiile municipale si orasenesti, precum si a celor de la
posturile de politie comunale, pe linia mentinerii ordinii si linistii publice,
protectia patrimoniului public si privat;

b) lipsa de preocupare pentru analiza periodica a evolutiei criminalitatii
de natura judiciara din mediul rural, evaluarea cauzelor si conditiilor care au
determinat ori favorizat savârsirea de infractiuni, stabilirea directiilor de actiune
si masurile ce urmeaza a fi întreprinse pentru eficientizarea la nivelul
structurilor subordonate;

c) interes scazut pentru analizarea activitatii de culegere a informatiilor
si de supraveghere a suspectilor, precum si cea de identificare a autorilor în
cauzele cu A.N. la structurile pe cale le coordoneaza;

d) neimplicarea în întreprinderea unor masuri eficiente de reducere a
criminalitatii în scoli si în afara acestora, în cadrul Programului „Sa exmatri-
culam violenta“, astfel ca numarul infractiunilor sesizate a crescut cu 56,60%;

e) lipsa de preocupare pentru realizarea masurilor incluse în Programul
de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri stradal, astfel ca în anul
2006 si trim. I./2007, nu s-a desfasurat nici o actiune pe aceasta linie, fapt ce a
facut ca în aceasta perioada sa nu se constatate nici o infractiune de trafic sau
consum ilegal de droguri stradal.

f) lipsa de preocupare privind organizarea si desfasurarea continua a
personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând astfel

responsabilitatile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din
Legea nr. 360/2002, privind Statutul politistului si art. 3 alin. (2) si (3) din
Instructiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregatirea continua a
personalului.

Edificator în sensul celor de mai sus îl reprezinta faptul ca, la testul
profesional desfasurat cu ocazia inspectiei a obtinut nota „4“.

7. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., privind pe cms._____, sef Serviciu Politie Rutiera
din I.P.J._____, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile
anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute prin fisa postului
întrucât nu s-a implicat corespunzator în activitatile de coordonare a efectivelor
cu atributiuni pe linia politiei rutiere, fapt ce a determinat reducerea actiunilor
preventive întreprinse si implicit scaderea performantei personalului de
executie;

b) raportarea unor date nesincere, esaloanelor superioare, constând în
aceea ca un numar de 40 de accidente grave au fost raportate ca usoare
încalcându-se prevederile Instructiunilor M.I.R.A. nr. 766/1998.

8. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., privind pe cms. sef ______seful Serviciului de
logistica din cadrul Inspectoratului de Politie al judetului_____, pentru
neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor
primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege
referitoare la neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute în fisa postului,
întrucât nu s-a implicat direct în organizarea si desfasurarea activitatilor specifice
privind negocierea contractelor precum si a altor acte încheiate de inspectorat care
angajeaza raspunderea juridica a acestuia, constând în:

a) nerespectarea termenului de 12 zile pentru depunerea ofertelor de la
data transmiterii invitatiei de participare în cazul procedurilor de cerere de
oferta organizate pentru achizitia a 6 motoscutere si 1 ATV, încalcându-se
prevederile art. 128 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de
concesiune de servicii cu modificarile si completarile ulterioare;

b) în cazul achizitiei Serviciului de Asigurare Civila obligatorie
(R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare
„oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, fara a fi precizat în
mod clar si detaliat un algoritm de calcul, precum si factorii de evaluare a
ofertelor care sa reflecte metodologia concreta de punctare a avantajelor care
vor rezulta din propunerile tehnice si financiare prezentate de ofertanti,
încalcându-se astfel prevederile art. 14 alin.2 din H.G. 925/2006;

c) nu a fost solicitata si nu s-a constituit garantia de buna executie în
cazul achizitiei Serviciului de proiectare în vederea desfiintarii unor constructii,
desi exista aceasta cerinta obligatorie, potrivit prevederilor art. 89 din H.G. nr.
925/2006;

d) contractul de lucrari nr. 149783 din 31.10.2006, a fost încheiat cu
nerespectarea termenului minim prevazut de art. 205 alin.1 lit. b) din O.U.G. nr.
34/2006, nu a fost solicitata si nici nu s-a constituit garantia de buna executie
prevazuta de art. 89 din H.G. nr. 925/2006.

9. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. sef _____ Seful Politiei
municipiului_____, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile
anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute în fisa postului
la Cap. D lit. a, f si g, referitoare la exercitarea conducerii tuturor efectivelor din
cadrul Politiei municipiului_____, asigurarea executarii activitatilor specifice
potrivit competentelor, în stricta conformitate cu prevederile ordinelor si
dispozitiilor M.I.R.A. si I.G.P.R.;

b) formalism în întocmirea programelor, dar mai ales, în ceea ce
priveste modul de evaluare periodica si finala a rezultatelor. Desi, la Biroul
de Investigatii Criminale din cadrul Politiei municipiului ______s-a întocmit
Planul de masuri pentru prevenirea si combaterea infractiunilor de tâlharie,
în anul 2006 nu a fost fixata „tinta”, desi prin Planul cadru întocmit la
nivelul judetului s-a stabilit ca „obiectiv tinta” reducerea cu 5% a acestor
fapte.

Totodata, la Programul de combatere a traficului si consumului ilicit de
droguri, stradal, Politia municipiului ____ nu a executat nicio actiune, desi, pe
raza municipiului exista numeroase discoteci, baruri, 2 facultati, 13 licee si 14
grupuri scolare, ceea ce explica faptul ca în perioada supusa inspectiei nu a fost
constatata nicio infractiune de trafic sau consum ilicit de droguri stradal.

Actiunile întreprinse în Proiectul de prevenire si combatere a
violentelor în unitatile de învatamânt „Sa exmatriculam violenta” s-au dovedit
ineficiente, astfel ca, obiectivele privind pregatirea antiinfractionala,
antivictimala a elevilor si antrenarea acestora în activitati preventive nu s-au
realizat, fapt ce a contribuit la cresterea infractionalitatii în unitatile de
învatamânt cu 56,6%;

c) lipsa de exigenta si control, fapt ce a permis înregistrarea unor grave
disfunctionalitati în activitatea de rezolutionare, înregistrare, avizare si
solutionare a petitiilor, raportându-se date nesincere privind fenomenul
infractionalitatii.

În acest fel, au fost clasate direct un numar de 12 lucrari cu caracter
penal, prin încalcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 si urmatoarele din
Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 si 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al
Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si M.I.R.A., art. 7 din
Dispozitia nr. 11133/1995 privind organizarea si desfasurarea activitatii politiei
pentru solutionarea faptelor penale cu A.N.;

În calitate de sef al Politiei municipiului_______, a pus rezolutii pe 27
de reclamatii si a aprobat clasarea unui numar de 4 lucrari.

d) – crearea unor grave prejudicii de imagine institutiei Politiei, pe
fondul degradarii relatiei dintre echipele manageriale de la nivelul Politiei
municipiului si I.P.J._____, fapt ce a generat declansarea unei crize mediatice
de denigrare a unor cadre cu functii de conducere.

10. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., privind pe scms._____, adjunct al sefului Politiei
municipiului___ ___, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile
anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute în fisa postului –
întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de control, sprijin si îndrumare a
structurilor subordonate;

b) formalism în întocmirea programelor, de prevenire si combatere a
infractionalitatii, dar mai ales, în ceea ce priveste modul de evaluare periodica
si finala a rezultatelor.

În cadrul Programului de combatere a traficului si consumului ilicit de
droguri stradal, Politia municipiului _______ nu a executat nici o actiune, desi,
pe raza de competenta a municipiului exista numeroase discoteci, baruri, 2
facultati, 13 licee si 14 grupuri scolare, ceea ce explica faptul ca în perioada

supusa inspectiei nu a fost constatata nici o infractiune de trafic sau consum
ilicit de droguri stradal.

Actiunile întreprinse în Proiectul de prevenire si combatere a
violentelor în unitatile de învatamânt: „Sa exmatriculam violenta!” s-au dovedit
ineficiente, astfel ca, obiectivele privind pregatirea antiinfractionala,
antivictimala a elevilor si antrenarea acestora în activitati preventive nu s-au
realizat, fapt ce a contribuit la crestere a infractionalitatii în unitatile de
învatamânt, cu 56,6%;

c) lipsa de exigenta si control, fapt ce a permis înregistrarea unor grave
disfunctionalitati în activitatea de rezolutionare, înregistrare, avizare si
solutionare a petitiilor, raportându-se date nesincere privind fenomenul
infractionalitatii.

În acest fel au fost clasate direct un numar de 122 lucrari cu caracter
penal, prin încalcarea prevederilor art. 3, art.6 alin.3, art. 24 si urmatoarele din
Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 si 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al
Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si M.I.R.A., art. 7 din
Dispozitia nr. 11133/1995 privind organizarea si desfasurarea activitatii politiei
pentru solutionarea faptelor penale cu A.N.;

Scms.______, în calitate de adjunct al sefului Politiei municipiului
_____a rezolutionat o plângere si a aprobat clasarea ca petitii a unui numar de
22 lucrari cu caracter penal.

d) crearea unor grave prejudicii de imagine a institutiei Politiei, pe
fondul degradarii relatiei dintre echipele manageriale de la nivelul Politiei
municipiului si I.P.J._____, fapt ce a generat declansarea unei crize mediatice
de denigrare a unor cadre cu functii de conducere.

e) lipsa de implicare si formalism în activitatea de organizare, control,
sprijin si îndrumare a efectivelor de siguranta publica, fapt ce explica eficienta
scazuta a actiunilor de prindere în flagrant a autorilor infractiunilor stradale;

f) superficialitate în activitatea de organizare si desfasurare a pregatirii
continue a personalului din subordine, precum si a pregatirii proprii, încalcând
astfel responsabilitatile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“
din Legea nr. 360/2002, Statutul Politistului si Instructiunilor M.I.R.A. nr. 363
din 12.XII, privind pregatirea continua a personalului.

Edificator în sensul celor de mai sus este faptul ca, la testul profesional
desfasurat cu ocazia inspectiei a obtinut nota „5“.

11. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., privind pe scms. ____, seful Biroului de investigatii

criminale din cadrul Politiei municipiului ____, pentru neglijenta manifestata în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii
ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute în fisa postului,
cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Biroului de investigatii criminale
din cadrul Politiei municipiului _____, asigurarea executarii activitatilor
specifice potrivit competentelor, în stricta conformitate cu prevederile ordinelor
si dispozitiilor M.I.R.A. si I.G.P.R., fapt ce a determinat:

b) formalism în întocmirea programelor de prevenire si combatere a
infractionalitatii, dar mai ales în ceea ce priveste modul de evaluare periodica si
finala a rezultatelor. Desi la Biroul de investigatii criminale din cadrul Politiei
municipiului ____ s-a întocmit Planul de masuri pentru prevenirea si
combaterea infractiunilor de tâlharie, în anul 2006 nu a fost fixata „tinta”, desi
prin Planul cadru, întocmit la nivelul judetului, s-a stabilit ca „obiectiv tinta”
reducerea cu 5% a acestor fapte;

c) lipsa unui control riguros la personalul din subordine, fapt ce a
permis înregistrarea unor grave disfunctionalitati în activitatea de rezolutionare,
înregistrare, avizare si solutionare a petitiilor din continutul carora rezulta
existenta unor fapte cu caracter penal. În acest fel au fost clasate direct un
numar de 12 lucrari cu caracter penal, prin încalcarea prevederilor art. 3, art. 6
alin.3, art. 24 si urmatoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 si 2 din
Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de
Casatie si Justitie si M.I.R.A., art. 7 din Dispozitia nr. 11133/1995 privind
organizarea si desfasurarea activitatii politiei pentru solutionarea faptelor penale
cu A.N.

În calitate de sef Birou investigatii criminale din cadrul Politiei
municipiului ______, începând cu data de 22.06.2006 a avizat un numar de 4
rapoarte cu propunere de clasare directa a unor plângeri cu caracter penal.

12. Declansarea procedurii de cercetare prealabila, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului
si art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., privind pe insp. pr. _____, seful Biroului Politiei
de ordine publica din cadrul Politiei municipiului______, pentru neglijenta
manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de
la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor si îndatoririlor prevazute în fisa postului,
cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Biroului de ordine publica din
cadrul Politiei municipiului____, asigurarea executarii activitatilor specifice
potrivit competentelor, în stricta conformitate cu prevederile ordinelor si

dispozitiilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative si
Inspectoratului General al Politiei Române, fapt ce a determinat:

b) formalism în întocmirea programelor de prevenire si combatere a
infractionalitatii, dar mai ales, în ceea ce priveste modul de evaluare periodica
si finala a rezultatelor. În cadrul Programului de combatere a traficului si
consumului ilicit de droguri stradal, Politia municipiului _____ nu a executat
nici o actiune, desi pe raza municipiului exista numeroase discoteci, baruri, 2
facultati, 13 licee si 14 grupuri scolare, ceea ce explica faptul ca în perioada
supusa inspectiei, nu a fost constatata nici o infractiune de trafic sau consum
ilicit de droguri stradal;

c) lipsa exercitarii unui control exigent la personalul din subordine,
fapt ce a permis înregistrarea unor grave disfunctionalitati în activitatea de
rezolutionare, înregistrare, avizare si solutionare a petitiilor din continutul
carora rezulta existenta unor fapte cu caracter penal, fapt ce a facut ca
fenomenul infractionalitatii sa fie înregistrat, solutionat si raportat incorect
esaloanelor superioare. În acest fel au fost clasate direct un numar de 90 lucrari
cu caracter penal, prin încalcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 si
urmatoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 si 2 din Ordinul comun
nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si
Ministerul Internelor si Reformei Administrative, art. 7 din Dispozitia nr.
11133/1995 privind organizarea si desfasurarea activitatii politiei pentru
solutionarea faptelor penale cu A.N.

În calitate de sef al Biroului de ordine publica în cadrul Politiei
municipiului ______a avizat un numar de 35 rapoarte cu propunere de clasarea
directa întocmite de catre subordonatii sai.

13. Atentionarea comisarului sef de politie______, Seful Serviciului
Management Resurse Umane, pentru neglijenta manifestata în îndeplinirea
sarcinilor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici prevazute în
fisa postului, sub aspectul neinstruirii tuturor sefilor competenti în evaluarea
activitatii profesionale, desfasurata de politistii aflati în subordine, conform
Dispozitiei sefului inspectoratului nr. 189 din 07.12.2006.

14. Atentionarea ag. sef de politie______, fost lucrator statistician în
cadrul Serviciului Cazier Judiciar, Statistica si Evidenta Operativa pentru modul
defectuos de preluare si raportare în situatiile statistice a datelor privind
dinamica retelei informative a Serviciului de investigare a fraudelor.

15. Atentionarea ag. de politie______, lucrator statistician pentru
modul defectuos de preluare si raportare în situatiile statistice a datelor privind
dinamica retelei informative a Serviciului de investigare a fraudelor.

CAPITOLUL 8

STUDIU DE CAZ

PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE

ÎN URMA INSPECTIEI EFECTUATE LA O DIRECTIE A
POLITIEI DE FRONTIERA SI INSPECTORATELE
JUDETENE ALE POLITIEI DE FRONTIERA

DIN SUBORDINE

În conformitate cu ordinul conducerii ministerului, în perioada _____,
un colectiv de ofiteri din cadrul Corpului de Control al ministrului si specialisti
din directiile Aparatului Central, au analizat si verificat activitatea desfasurata
în anul 2006 de lucratorii Directiei Politiei de Frontiera si Inspectoratele
Judetene, ocazie cu care au avut în vedere urmatoarele: modul de implementare
a Strategiilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative si
Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Româna privind reforma
institutionala, combaterea infractionalitatii transfrontaliere si a migratiei ilegale,
activitatea referitoare la managementul resurselor umane, pregatirea
profesionala a personalului si rezultatele obtinute, activitatea specifica de
secretariat, climatul organizational si capacitatea manageriala a cadrelor cu
functii de conducere.

8.1. Organizarea si functionarea Directiei Politiei de
Frontiera

Directia Politiei de Frontiera_______ are în competenta sa _____ km2,
si are ca principala misiune, controlul si supravegherea frontierei de stat, în
zona de ____, cu Republica ______pe o lungime de ___ km si respectiv __ pe o
portiune de __ km, totalizând __ km, ceea ce reprezinta peste o treime din
frontiera externa a României.

Are în competenta patru inspectorate judetene ale politiei de
frontiera (A, B, C si D), 15 sectoare si 13 puncte de trecere a frontierei de
stat. Precizam faptul ca, la evaluarea directiei, nu s-a avut în vedere
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera „D” întrucât acesta a fost

verificat de structura de control a Inspectoratului General al Politiei de
Frontiera Româna, la începutul anului 2007.

Activitatea Directiei Politiei de Frontiera si a inspectoratelor judetene
se desfasoara în baza O.U.G. nr. 104/27.06.2001 – aprobata prin Legea nr.
81/2002 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Române,
O.U.G. nr. 105/27.06.2001, aprobata prin Legea 243/2002 privind frontiera de
stat a României, cu modificarile si completarile ulterioare, a H.G. nr. 445/2002
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001, cât
si a Strategiei Managementului Integrat al Frontierei de Stat a României.

De asemenea, s-au avut în vedere normele si directivele europene în
materie, printre care Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a
Consiliului din 29.04.2004, privind dreptul la libera circulatie si sedere pe
teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii Europene si membrii
familiilor acestora, modificarile Regulamentului CEE nr. 1612/68, Manualul
Practic pentru politistii de frontiera (Schengen), Regulamentul nr. 562/2006 al
Parlamentului European si al Consiliului din 15.03.2006, privind crearea unui
Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor
peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen).

8.2. Principalele atributii si obiective ale directiei si structurilor
teritoriale din competenta

Directia Politiei de Frontiera coordoneaza activitatea celor 4
inspectorate judetene pentru îndeplinirea urmatoarelor atributii principale:
supravegherea frontierei de stat si controlul în punctele de trecere a frontierei
(rutier, feroviar, portuar, naval etc.) în zona de competenta, în scopul prevenirii
si combaterii infractionalitatii transfrontaliere, a migratiei ilegale a traficului de
persoane si de auto furate, a actelor de terorism precum si a oricaror alte
încalcari a regimului juridic privind frontiera de stat; asigurarea aplicarii
prevederilor tratatelor, acordurilor, conventiilor si protocoalelor de frontiera
internationale încheiate cu ________si________, dar si cu organizatiile
regionale internationale, cooperarea cu structurile teritoriale ale ministerului pe
linia combaterii criminalitatii transfrontaliere, în special cu Directia Generala de
Combaterea Crimei Organizate, Directia Generala de Informatii si Protectie
Interna, Inspectoratele de Politie Judetene, respectiv de Jandarmi, Autoritatea
Nationala a Vamilor si Directiile Regionale, Autoritatea Rutiera Româna, Garda
Financiara, Autoritatea pentru Straini si birourile ori Compartimentele
teritoriale, Directia Judeteana Sanitar – Veterinara etc.

Totodata, conducerea Directiei Politiei de Frontiera_______, în
perspectiva optimizarii si compatibilizarii structurilor din subordinea sa, cu cele
similare din statele membre U.E., a avut în vedere principalele obiective de

îndeplinit, rezultate din masurile prevazute în Planul de Actiune Schengen dar si
din celelalte documente care reglementeaza activitatea Politiei de Frontiera, printre
care enumeram: întarirea managementului integrat; dezvoltarea în continuare a
cooperarii interne si internationale; continuarea procesului de
profesionalizare/specializare a politistilor de frontiera pe domenii de activitate;
desfasurarea de activitati specifice conform noii conceptii de supraveghere si
control la frontiera, precum si dezvoltarea conceptului de „proximitate”;
optimizarea activitatilor de informare publica, comunicare cu societatea civila si
consolidarea imaginii publice favorabile, descentralizarea actului decizional si nu
în ultimul rând, combaterea actelor de coruptie în rândul personalului propriu.

8.3. Modul de îndeplinire a sarcinilor ce au revenit Directiei
Politiei de Frontiera _____ pentru perioada de preaderare si în perspectiva
transformarii granitei de est în frontiera externa a Uniunii Europene

În perioada de referinta, Directia Politiei de Frontiera________, ca
structura teritoriala a Politiei de Frontiera Româna, cu sprijinul expertilor
Uniunii Europene, a participat la derularea a opt „Conventii de înfratire
institutionala” _______.

Pe linie legislativa s-au adoptat si armonizat reglementarile de baza
privind frontiera, cooperarea cu statele vecine si cu cele membre ale Uniunii
Europene dupa modelul Schengen, precum si acordurile de colaborare si
readmisie cu tarile candidate ori membre ale uniunii.

Referitor la colaborarea internationala, s-a mentinut legatura cu experti
si reprezentanti ai institutiilor similare din Uniunea Europeana, tarile vecine,
precum si cu ofiteri de legatura atasati pe lânga misiunile diplomatice.

Pentru realizarea sarcinilor si valorificarea oportunitatilor conferite de
filtrele din „Sistemul Integral de Securizarea Frontierei” –––, ca frontiera externa a
Uniunii Europene, conducerea Directiei Politiei de Frontiera ________ si
structurile subordonate au reusit sa coopereze eficient cu structurile de graniceri din
Republica_____. Cu sprijinul expertilor Uniunii Europene s-au efectuat
demersurile necesare pentru îmbunatatirea colaborarii trilaterale cu ______ si
Republica ______ si constituirea Centrului Trilateral de Contact_____.

În perioada evaluata, directia a fost vizitata pentru documentare de mai
multe delegatii straine spaniole, elvetiene, olandeze, franceze si germane, care
si-au dat avizul pentru procedurile adoptate de Politia de Frontiera privind
controlul cetatenilor Uniunii Europene, dotarea cu tehnica, asigurarea de
efective si perfectionarea pregatirii personalului în vederea aplicarii corecte a
legislatiei si a normelor U.E.

Consideram ca masurile întreprinse în cadrul relatiilor de cooperare si
colaborare internationala, permit realizarea unor actiuni comune eficiente ce au,

în continuare, rolul de a cristaliza si stabili noi punti de legatura cu structurile
similare din tarile U.E. precum si din cele de la frontiera de stat a Directiei
Politiei de Frontiera ____, pentru îndeplinirea misiunilor specifice la cele mai
înalte standarde.

8.4. Eficienta activitatilor desfasurate pentru prevenirea
si combaterea infractionalitatii transfrontaliere si a migratiei
ilegale

8.4.1 Pe linia combaterii infractionalitatii transfrontaliere

În anul 2006, lucratorii Directiei Politiei de Frontiera ______ au
actionat pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere, cu accent pe
constatarea faptelor de contrabanda si alte fraude vamale, fiind descoperite ___
infractiuni de acest gen.

De asemenea, pentru prevenirea actelor de contrabanda si combaterea
traficului cu bunuri de larg consum, în special cu tigari si produse agro-
alimentare, au fost ridicate în vederea confiscarii, în anul 2006, bunuri în
valoare totala de ______RON (cu ____% mai mult fata de ____), din care ___
de lucratorii Politiei de Frontiera de pe comunicatiile din zona P.T.F.-urilor, iar
___% de organele vamale.

Pe linia combaterii traficului cu bunuri din patrimoniul cultural-
national, produse contrafacute, metale si pietre pretioase, rezultatele sunt
modeste, si s-au materializat în confiscarea unor bunuri suspecte a fi
contrafacute, în valoare de peste _____RON (_____ euro). Aceasta activitate a
fost realizata, în principal, de catre organele vamale, dar au fost raportate
drept constatari proprii ale Politiei de Frontiera.

Se remarca o îmbunatatire a activitatii de constatare privind traficul
international cu autoturisme furate, fiind ridicate pentru cercetari ___ (+___fata
de anul___) reclamate ca furate din strainatate si identificate pe teritoriul
României, parte din acestea fiind la a doua sau a treia înmatriculare. În urma
cercetarilor a rezultat ca doar o mica parte din acestea au facut obiectul
controlului realizat la intrarea în tara.

Printre alte activitati specifice, s-au organizat si desfasurat 3 actiuni
„ONE TIME ACTION” (simultan) la care au participat inspectoratele din
subordine, ocazie cu care au fost descoperite ____ autoturisme furate, precum si
o actiune „ROAD SHOW”, care a fost organizata de catre ofiteri din I.G.P.F.R.
– compartimentului Trafic international cu autoturisme furate, în cooperare cu
structurile teritoriale de crima organizata, din zonele de competenta.

Cu privire la combaterea braconajului piscicol au fost constatate ____
infractiuni, comise de ____ persoane, majoritatea fiind înregistrate la
I.J.P.F._____ –____infractiuni cu ____ persoane, iar celelalte la I.J.P.F. ______
–___ infractiuni cu ___ persoane, I.J.P.F. _______– ___infractiuni cu ___
persoane si I.J.P.F._______ –___ infractiuni cu ___ persoane.

Pe linia traficului cu arme, munitii, substante toxice si explozivi, valuta
falsa, combaterea actiunilor teroriste si activitatilor conexe acestora, în cursul
anului___, la nivelul D.P.F. _______au fost descoperite ___ arme (un ___de
razboi, un ____cu gaze, ____pusti de vânatoare, ___cu aer comprimat) si ___
cartuse (___de razboi, ___de vânatoare, ___alte cartuse), o grenada si ____kg,
exploziv (mijloace pirotehnice, petarde, pocnitori etc.) fiind constatate ___
infractiuni la regimul armelor si munitiilor.

Desi, la prima vedere, rezultatele înregistrate par a fi bune, se constata
ca majoritatea acestora s-au realizat în baza unor reclamatii si mai putin în urma
sesizarilor din oficiu.

Din analiza activitatilor desfasurate la nivelul birourilor C.I.T. din
cadrul D.P.F. ________ si a structurilor teritoriale, a rezultat ca performanta
profesionala a fost diminuata de existenta unor deficiente si disfunctii, care s-au
perpetuat în timp.

Astfel, planificarea activitatilor lunare nu s-a realizat în functie de
evolutia situatiei operative din zona de responsabilitate, sarcinile repetându-se
de la o luna la alta, aspecte întâlnite la toate birourile C.I.T. evaluate.

Materialele de analiza si bilant au avut un caracter preponderent
laudativ, în baza unor indicatori irelevanti si prezentari de caz fara esenta,
nefiind identificate cauzele si conditiile generatoare a unor deviante, asupra
carora sa se intervina, în timp util, cu masuri concrete de remediere.

Controalele tematice realizate de catre lucratorii birourilor C.I.T. din
cadrul directiei si inspectoratelor judetene, la structurile din subordine, s-au
executat într-o nota de superficialitate si formalism, fara sa se constatate
deficiente în ceea ce priveste munca de culegere a informatiilor si de
supraveghere a persoanelor suspecte prin M.S. si D.U.I., iar planurile de masuri
întocmite cuprind sarcini formulate la modul general, care nu sunt de natura a
orienta activitatea pentru obtinerea unor rezultate performante, sens în care
exemplificam controalele tematice efectuate de catre scms._______, seful
biroului C.I.T. de la I.J.P.F._______la S.P.F. _______, precum si de cms.
sef._____ (la data evaluarii pensionat), adjunct al sefului I.J.P.F._____ ,
realizate la S.P.F______,_____ si ______.

Aceleasi aspecte s-au constatat si în ceea ce priveste modul de
executare a controalelor de fond, coordonate de seful biroului C.I.T. al D.P.F.
_____, cms. sef______, la structurile din I.J.P.F. _____ si______.

Referitor la munca informativ-operativa a rezultat ca ofiterii cu functii
de conducere nu s-au implicat suficient în coordonarea acesteia, iar lucratorii
birourilor au manifestat superficialitate în recrutarea unor surse capabile sa
informeze despre încalcari ale legii sau sa contribuie la supravegherea
persoanelor suspecte, aflate în atentie prin M.S. sau D.U.I.

La birourile operative din cadrul I.J.P.F. _____ si ____, liniile de
munca privind infractiunile din domeniul mediului înconjurator, falsului de
valuta, metalelor pretioase si terorismului, nu erau acoperite informativ. De
altfel, în cursul anului 2006, ofiterii biroului C.I.T. din cadrul I.J.P.F._____ au
obtinut doar 2 informatii de la agentura pentru combaterea traficului
international cu autoturisme furate si terorism.

Numarul si calitatea slaba a informatiilor a determinat realizarea unei
baze de lucru necorespunzatoare fata de problematica pe care o înregistreaza
fenomenul infractional specific zonei de frontiera (1 suspect la C.I.T. –
I.J.P.F._____, 6 suspecti la C.I.T. – I.J.P.F. _______si 6 suspecti la C.I.T. –
D.P.F._____).

De asemenea, lipsa informatiilor cu valoare operativa este reflectata si
de faptul ca, la compartimentul analiza de risc, au fost implementate un numar
redus de rapoarte informative privind autorii de infractiuni (75 de la C.I.T. –
D.P.F._____, 75 de la C.I.T. – I.J.P.F. _____si 94 de la C.I.T. – I.J.P.F._____),
astfel ca nu se poate dimensiona corect fenomenul infractional, iar actiunile
destinate prevenirii si contracararii infractionalitatii transfrontaliere s-au
finalizat cu rezultate modeste.

Totodata s-a constatat ca, în rândul lucratorilor s-a manifestat o
retinere nejustificata, motivata doar de lacunele existente în pregatirea
profesionala, în legatura cu supravegherea calificata prin dosare de urmarire
informativa a persoanelor suspecte (câte doua dosare la birourile C.I.T. din
D.P.F. ______,inspectoratele judetene ____ si______,respectiv unul la Biroul
C.I.T. _____), în conditiile în care, este binecunoscut faptul ca, autorii de
infractiuni actioneaza, de regula în retele bine organizate, asistate juridic si
logistic.

Având în vedere aspectele consemnate rezulta ca, problematica
referitoare la infractionalitatea transfrontaliera existenta pe raza de competenta
a D.P.F. ______ este diversa si complexa, fapt ce necesita o mai buna
conlucrare cu structurile de politie specializate în combaterea crimei organizate,
cu privire la schimbul de informatii si realizarea de activitati în comun.

Rezultatele modeste obtinute de ofiterii birourilor din cadrul directiei si
inspectoratelor evaluate se datoreaza lipsei de exigenta si fermitate din partea
cadrelor cu functii de comanda, care au acceptat în mod nejustificat performantele
mediocre obtinute de subordonati si au tolerat superficialitatea în munca.

8.4.2 Prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a traficului de
persoane

În perioada analizata, criminalitatea privind traficul de migranti de la
frontiera de est, înregistrata la nivelul directiei, s-a caracterizat prin cresterea
activitatii infractionale fata de anul anterior, iar pe linia traficului de persoane s-
a mentinut în aceleasi cote, cunoscând forme si metode identice de racolare,
transport si exploatare a victimelor.

Pe linia prevenirii si combaterii migratiei ilegale si traficului de
persoane, pe lânga misiunile zilnice efectuate de elementele Politiei de
Frontiera din turele de serviciu, au fost executate ___ actiuni proprii de tip M,
D, si P ale lucratorilor biroului C.T.P. din D.P.F. _______cât si ai
compartimentelor corespondente din cadrul inspectoratelor.

Lucratorii de la Biroul de combaterea traficului de persoane din D.P.F.
______au desfasurat activitati de coordonare, pe linii de munca, a
compartimentelor de specialitate si a sectoarelor de la inspectorate,
materializate în transmiterea catre acestea a dispozitiilor emise de esaloanele
superioare, inclusiv a ___ dispozitii proprii. Pentru verificarea punerii în
aplicare a acestora, au fost efectuate ____ controale inopinate la S.P.F., care, au
vizat în principal verificarea dispozitivului din zona verde, fiind propuse ____
masuri de îmbunatatire a muncii, respectiv ___ de sanctionare disciplinara.

În baza protocoalelor întocmite la nivelul D.P.F. _____cât si a
inspectoratelor judetene, au fost organizate si desfasurate actiuni în cooperare
cu I.J.P.____, _____si_____, Autoritatea pentru Straini, Biroul pentru
Combaterea Crimei Organizate, Inspectoratele Judetene de Jandarmi,
Administratia Nationala a Drumurilor si Autoritatea Rutiera Româna, dar
rezultatele obtinute nu au fost întotdeauna cele preconizate, datorita modului
defectuos în care au fost planificate, pregatite si executate.

Actiunile informativ-operative, planificate si executate lunar pe linia
combaterii migratiei ilegale si traficului de persoane nu au avut, în toate
cazurile, la baza date si informatii concrete, iar rezultatele obtinute nu au fost în
concordanta cu fortele si mijloacele avute la dispozitie.

S-au identificat protocoale încheiate cu Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectie a Copilului ______, Agentia Nationala Împotriva Traficului de
Persoane din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Organizatia
Salvati Copii si Asociatia „Alternative Sociale“, însa activitatile desfasurate au fost
de natura pur informala pe timpul seminariilor si sedintelor de lucru.

8.4.2.1 Migratia ilegala

Din situatia operativa rezulta ca, în perioada analizata, fenomenul
înregistrat pe linia traficului de migranti la frontiera de est s-a caracterizat prin

cresterea activitatii infractionale fata de anul anterior, fiind identificate ___
persoane care au trecut ilegal frontiera de stat a României, din care ___ la
frontiera verde si ___ prin P.T.F., precum si ___ persoane depistate în tentativa
de trecere.

De asemenea, s-a constatat o modificare în modul de operare al
infractorilor, în astfel comparativ cu anul ___, a crescut cu ___% (de la ___ la
___) numarul celor care au trecut ilegal prin frontiera verde si a scazut cu __%
(de la ___ la ___) cei care, la punctele de trecere, au prezentat pasapoarte false
sau falsificate.

Majoritatea subiectilor acestui gen de fapte, (___%), provin din
_______,iar punctele „preferate” pentru trecere fiind pe raza I.J.P.F.
_______(S.P.F. ______si______), _____(S.P.F _____si_____), (S.P.F.
_____si______), intentia acestora fiind de a tranzita teritoriul României si a
ajunge în spatiul U.E.

Au fost identificati si __ cetateni români care au trecut în Republica
______si______, pe pod de gheata, înot sau cu alte mijloace improvizate, în
scopul sustragerii de material lemnos, contrabanda sau vizitarea unor rude, dar
acestia nu pot fi considerati autori ai infractiunii de migratie ilegala, asa cum
eronat figureaza în evidentele D.P.F._____.

S-a constatat ca, desi în scadere, s-a mentinut în continuare, ca fenomen
distinct, migratia ilegala a cetatenilor din Republica _______catre tari din Uniunea
Europeana. Acestia, au intrat legal pe teritoriul României prin punctele de trecere a
frontierei de pe raza D.P.F.____ si au trecut ilegal frontiera de stat prin vest,
individual sau constituiti în grupuri, fie prezentând la P.T.F. documente false ori
falsificate, fie peste frontiera verde. În anul___, au fost sesizate ___astfel de cazuri,
în care au fost implicati cetateni moldoveni, fata de ___ în__.

Între D.P.F.______ si directiile politiei de frontiera din vest, respectiv
______si______, s-au realizat schimburi de date si informatii privind suspectii
cu preocupari în sfera traficului de migranti, dar cu toate acestea, doar în a doua
parte a anului ____ s-a actionat pentru documentarea unora dintre acestia, când
s-au descoperit ___ asemenea filiere, cu __ traficanti (__ cetateni români si __
din Republica_____), care, pentru scoaterea din România a unor cetateni_____,
solicitau sume cuprinse între ___-____ euro.

Rezultate pe aceasta linie de munca au obtinut lucratorii I.J.P.F._____
(P.T.F._____, C.T.P. si C.I.T.), care au destramat ___ filiere de traficanti, cu
___ faptuitori, iar activitatea celorlalte structuri ale directiei nu a fost eficienta
(o retea cu ___ persoane – biroul C.T.P. din cadrul directiei), sau fara rezultate,
la I.J.P.F.______, _______si________.

Majoritatea filierelor (__%) au fost descoperite de cadrele
P.T.F._______, prin investigatii directe, efectuate la controlul de frontiera, care

au vizat scopul declarat, documentele justificative si asigurarea financiara a
calatoriei.

Aportul scazut al lucratorilor specializati pe aceasta linie de munca se
datoreaza nivelului redus al pregatirii de specialitate, care are repercusiuni în
activitatea de obtinere a informatiilor, documentarea faptelor comise si calitatea
actelor premergatoare de cercetare penala.

Supravegherea calificata prin MS si DUI a fost, de asemenea, redusa,
având în vedere faptul ca, la începutul anului 2006 erau în lucru ___ MS, iar în
perioada analizata s-au deschis ___ si au fost închise ___, prin întocmirea unui
singur dosar penal, de unde rezulta ca adevaratii infractori nu au fost
supravegheati informativ operativ.

În ceea ce priveste DUI-urile, la începutul perioadei evaluate figura în
evidente unul, s-au deschis __ si au fost închise __ (__ pozitiv si __ negativ),
ramânând în lucru __ DUI cu ___ persoane.

Cu toate ca au fost obtinute ___ informatii, din care __ de la
informatori, marea majoritate a acestora au fost fara valoare operativa, aportul
agenturii la constatarea de infractiuni pe linia migratiei ilegale si supravegherea
calificata a persoanelor suspecte fiind extrem de redus, ceea ce denota faptul ca
activitatile s-au desfasurat formal si neprofesionist, pe fondul lipsei de sprijin,
îndrumare si control din partea sefilor de la toate nivelurile, precum si a slabei
pregatiri a lucratorilor.

Modul defectuos de lucru, în culegerea de informatii, denota faptul ca
nu s-au cunoscut prevederile ordinului si instructiunilor de linie, de catre
lucratorii operativi, dar nici de ofiterii cu functii de conducere de la toate
nivelurile, deoarece, în situatiile statistice au fost raportate cifre care nu aveau
legatura cu realitatea.

Urmare a activitatilor ineficiente desfasurate, majoritatea structurilor
cu atributii pe aceasta linie au obtinut rezultate modeste, iar altele, cum ar fi
compartimentele C.T.P. de la I.J.P.F._____ si_______, nu au avut în cursul
anului ____ nicio constatare.

8.4.2.2 Traficul de persoane

În perioada analizata, la nivelul D.P.F. s-a documentat si probat
activitatea infractionala a ___ retele de trafic de persoane, în care au fost
implicati ___ traficanti, fiind identificate ___ victime, comparativ cu anul___,
când a fost documentata activitatea infractionala a ___ persoane, organizate în
___ retele, care au traficat ___ victime.

Din analiza cazurilor instrumentate s-a stabilit ca, majoritatea
victimelor provin din familii dezorganizate, fara mijloace de subzistenta, care
au fost racolate de pe raza judetelor _____, _____, ______ (din mediul urban si

rural), atât de membrii retelelor cât si prin interpusi, în vederea practicarii
prostitutiei, cersetoriei sau a altor activitati, pentru obtinerea de foloase
materiale.

La nivelul Biroului C.T.P. din cadrul D.P.F. _____ cât si la
compartimentele din subordine s-a constatat o îmbunatatire a activitatilor
informativ operative pe aceasta linie, astfel ca, în perioada analizata au fost
obtinute de la reteaua informativa si surse ocazionale un numar de
___informatii, din care ___ (___%) au fost implementate în sistem 5x5x5.

Cadrele biroului si compartimentelor C.T.P. aveau în lucru, la
începutul anului___, un numar de ___ dosare penale, ce vizau traficul de
persoane, au înregistrat ____si au solutionat ___ prin declinarea competentei în
favoarea serviciilor/birourilor teritoriale ale D.I.I.C.O.T., fiind documentate un
numar de ___ infractiuni din sfera traficului de persoane, iar într-un numar de
___ dosare au fost emise delegatii de catre procurori în favoarea lucratorilor
compartimentelor C.T.P.

Referitor la descoperirea infractiunilor de trafic de persoane, comisia
de control a constatat ca s-a înregistrat o activitate necorespunzatoare la
compartimentul C.T.P. din cadrul I.J.P.F. Iasi, unde în perioada analizata a fost
instrumentat un singur dosar penal cu ___ traficanti si ___ victime. Acest lucru
s-a datorat faptului ca în___, a existat un singur informator pe linia traficului de
persoane, de la care au fost primite ___ informatii si a fost lucrata calificat prin
M.S. numai o singura persoana, care a fost trimisa în judecata de B.C.C.O. ___,
aspect de care se face responsabil insp.________ ofiter specialist I, care a
coordonat activitatea compartimentului.

S-a mai constatat faptul ca, nu în toate cazurile, în D.U.I. aflate în
lucru la compartimentele C.T.P. au fost solicitate analize de risc si harti
relationale care sa fie folosite în documentarea activitatii infractionale a
persoanelor ce fac obiectul supravegherii, fapt ce duce la concluzia ca modul de
colaborare dintre lucratorii celor doua linii de munca a fost sporadic, fara a se
materializa în obtinerea unor rezultate notabile.

8.4.3. Activitatea de prevenire si combatere a traficului cu
substante interzise

Biroul C.T.S.I. din D.P.F. ______si compartimentele similare ale
inspectoratelor evaluate (_____,_____si____), s-au înfiintat la data de____, în
urma reorganizarii institutionale a I.G.P.F.R. si sunt prevazute cu ___ respectiv
___ functii de ofiter si una de agent, ocupate ____%.

La nivelul directiei, în cursul anului ____ au fost solutionate ___
dosare penale, pentru infractiuni privind traficul de droguri, care au avut la baza
actiuni informative instrumentate prin __ D.U.I.-uri, din care: __ la

I.J.P.F._____, ___ la I.J.P.F._____, ___ la I.J.P.F. ____si ___ de Biroul C.T.S.I.
din cadrul directiei.

Cu toate acestea s-a constatat ca, activitatea informativ-operativa s-a
limitat doar la documentarea activitatii infractionale în dosarele penale aflate în
lucru, iar cunoasterea situatiei operative din raza de competenta nu a constituit o
prioritate, ofiterii de linie actionând, de obicei, la întâmplare, motiv pentru care
rezultatul actiunilor executate a fost necorespunzator, de cele mai multe ori.
Spre exemplu, în cele ___ actiuni organizate si executate la nivelul directiei, de
catre ofiterii de specialitate, nu s-a realizat nici o constatare, aceeasi finalitate
având si cele ___ actiuni de la inspectoratele judetene, cu exceptia a doua
situatii, în care lucratorii compartimentului C.T.S.I. ______, au ridicat în
vederea confiscarii ___ gr. canabis.

Comisia de evaluare a constatat ca, informatiile obtinute sunt fara
valoare operativa, motiv pentru care, din cele ___ rapoarte informative ce
trebuiau sa contina date concrete privind traficul cu substante interzise, doar __
(__%) au fost înaintate pentru implementare la compartimentul analiza de risc.

Deficiente au fost identificate si în activitatea de supraveghere a
persoanelor suspecte, din __ MS închise, în cursul anului___, doar __ ( __%) au
avut finalitate.

Lipsa de interes manifestata în acest domeniu este dovedita si de faptul
ca insp. _______ din cadrul compartimentului C.T.S.I. _____, în cursul
anului___, a fost desemnat de seful inspectoratului, cms.sef______, pentru
implementarea conceptului de politie de proximitate, în detrimentul muncii
operative.

8.4.4 Activitatea desfasurata la nivelul sectoarelor si punctelor de
trecere a frontierei din cadrul D.P.F. ______

Subcomisia de inspectie a evaluat activitatile desfasurate si rezultatele
obtinute în anul____, precum si modul de aplicare al strategiilor M.I.R.A. si
I.G.P.F.R., în special în ceea ce priveste nivelul de pregatire profesionala a
personalului si adaptarea procedurilor de lucru la specificul zonei de
competenta, în concordanta cu practica si tehnicile adoptate de tarile U.E.

Din datele puse la dispozitie, de inspectoratele judetene verificate, a
rezultat ca în anul___, în fâsia verde, s-au înregistrat ___ evenimente cu
___persoane, dupa cum urmeaza: la I.J.P.F. _________ evenimente de trecere
ilegala a frontierei cu ___ persoane, la I.J.P.F._____ ___ cazuri cu ___ persoane
si la I.J.P.F. ________ cu ___ persoane.

Procedând la verificarea acestor date statistice a rezultat ca nu sunt în
concordanta cu cele cuprinse în anexa nr. __ din Raportul de informare nr.
S/1260464 din ____ al D.P.F. _____ (unde se raporteaza ____ persoane

retinute, din care I.J.P.F. ___ ____ persoane, I.J.P.F. ___ _____, si I.J.P.F. ___
____ persoane, fara a se mai preciza numarul de evenimente) si nici cu cele
prezentate în nota-fax nr. 1.454.147 din 22.03.2007 (respectiv ___ de
evenimente cu ___ persoane, din care la I.J.P.F. ____ __ evenimente cu ___
persoane, la I.J.P.F. ____ ___ cu ___ persoane si la I.J.P.F. ____ ___ cu ___
persoane).

Aceste discordante denota faptul ca sistemul de evidentiere este
deficitar atât la nivelul inspectoratelor cât si al directiei – unde, de fapt, nu
exista o structura de evidenta operativa care sa centralizeze toate datele de
interes operativ si ca rezultatele obtinute sunt neconvingatoare în totalitate.

8.4.4.1 Aspecte negative constatate în activitatea desfasurata la
nivelul Sectoarelor Politiei de Frontiera

Din analiza modului de planificare si repartizare a turelor în serviciul
de supraveghere a frontierei, s-a constatat ca, desi în aparenta, personalul care
desfasoara misiuni în cadrul unei ture este suficient numeric, comisia de
evaluare a stabilit faptul ca media lucratorilor care intra în serviciu este în
procent de____ %.

Situatiile întâlnite la sectoarele verificate arata ca, numarul efectivelor
care intra in dispozitiv este diferit de la un sector la altul, coborând chiar sub
procentul mentionat, fapt ce conduce la marirea zonelor de patrulare a
echipajelor, astfel:

– la I.J.P.F._____: S.P.F. _____sunt folositi efectiv, în medie ____%
din lucratori, în timp ce la S.P.F. ______sunt folositi în medie ____%, restul
fiind la raspândiri;

– la I.J.P.F. _____: la S.P.F. ______si S.P.F _____sunt planificati în
medie, în serviciu, ____% din lucratori;

– la I.J.P.F.____; la S.P.F. _____sunt repartizati, în medie, ___% din
politisti (un politist la ___ km.), la S.P.F. _____sunt repartizati ___% din
politisti, iar la S.P.F. _______sunt repartizati în medie ___% din politisti (un
politist ____ km.).

În urma analizarii modului de executare a serviciului de supraveghere
a frontierei la subunitatile susmentionate, au fost identificate situatii în care, în
intervalele orare si în zonele de producere a trecerilor, nu au fost planificate
elemente de dispozitiv, astfel ca nu au fost respectate întotdeauna dispozitiile
I.G.P.F.R. nr. 51.592/2006 si S/281.776/2006, privind intensificarea si
îmbunatatirea activitatilor pe linia supravegherii si controlului trecerii frontierei.

Exemplificam în acest sens trecerea ilegala din data de _____, produsa
la S.P.F._______, pe directia S.F. 1113, unde, în intervalul orar de producere a
evenimentului (orele 11,00–14,00), nu au fost planificate elemente.

Situatii similare s-au constatat si la S.P.F. _____, cu ocazia analizarii
trecerilor produse în zilele de ___si____, pe directia S.F.1088, când, de
asemenea, nu au fost planificate elemente pe directia respectiva.

Pe parcursul evaluarii s-a stabilit ca misiunile au fost planificate si s-au
desfasurat, de obicei, în aceleasi zone, itinerarii si repere, în special pe
aliniamentele I si II (si foarte rar în aliniamentul III), devenind astfel previzibil
modul de executare a acestora. Astfel de situatii s-au constatat în primele 9 luni
ale anului ____la S.P.F. ____ si primele ___ luni la S.P.F.____, unde echipajele
au fost planificate sa execute cu preponderenta misiuni statice (post de
observare ascuns, post control, patrule de paza etc.).

La S.P.F. ____, notele raport privind executarea dispozitiilor de
misiune contin, în principal, numai date cu privire la itinerarul de deplasare,
fara a se consemna verificarile si constatarile efectuate, în sensul ca, nu se
mentioneaza numarul de înmatriculare al autovehiculelor controlate, precum si
datele de identitate ale persoanelor legitimate.

Studiile de caz realizate în urma producerii evenimentelor nu contin
aprecieri cu privire la eficienta activitatilor desfasurate de elementele aflate în
serviciu si nu au stabilite masurile necesare pentru eliminarea disfunctiilor de
organizare a dispozitivului de supraveghere a frontierei, în vederea prevenirii
trecerilor ilegale.

În acest sens, exemplificam situatiile întâlnite la S.P.F. ____ si
S.P.F.____, unde nu a fost analizat modul de efectuare a serviciului si
amplasarea echipajelor în dispozitivul de supraveghere, în functie de ora si
locul producerii trecerilor. De asemenea, la S.P.F._____, din ___ cazuri de
treceri ilegale s-a întocmit doar un studiu de caz, iar la S.P.F. ______ nu s-a
realizat niciun studiu de caz, desi s-au înregistrat ___ treceri ilegale.

Referitor la controalele de sprijin si îndrumare, efectuate de
conducerea inspectoratelor, a rezultat ca acestea s-au rezumat la prelucrarea
unor documente, verificarea prezentei pe locul de serviciu si la sediu, modul de
predare-primire a armamentului si portul tinutei, fara a se analiza eficienta
dispozitivului de supraveghere si legalitatea actelor procedurale întocmite.

Desi masurile dispuse de catre esaloanele ierarhic superioare în urma
controalelor efectuate, au subliniat necesitatea sporirii aportului lucratorilor la
culegerea de informatii si îmbunatatirii pregatirii profesionale pe aceasta linie, a
rezultat ca sefii de sectoare si ture le-au tratat cu superficialitate, astfel ca,
rezultatele au fost modeste (ex. I.J.P.F. ____- ____ informatii/politist/an,
I.J.P.F. ______- ____ informatii/politist/an, I.J.P.F. ______- ___
informatii/lucrator/an). De asemenea, în urma activitatilor desfasurate în
cooperare cu structurile de politie nu s-a urmarit si analizat schimbul de
informatii dintre acestea.

Precizam faptul ca, la nici unul dintre sectoarele controlate, nu au fost
identificate registre de informatii pentru evidentierea rapoartelor informative
întocmite de lucratorii turelor de serviciu.

S-a mai constatat ca nu se respecta în totalitate Dispozitia I.G.P.F.R.
nr. 59.707/2003, privind organizarea si functionarea camerelor de retinere si
triere a persoanelor supuse masurii de retinere administrativa.

Astfel, la S.P.F _______, în cazul celor ____ persoane încarcerate în
anul___, nu s-a consemnat data si ora scoaterii din camera, nu s-au întocmit
procese-verbale în cazul restituirii bunurilor si nu s-a dispus asigurarea unui
post de paza pentru supravegherea acestora.

La S.P.F. _______ s-au constatat o serie de deficiente legate de camera
de retinere si triere, în sensul ca aceasta nu este amplasata în apropierea
ofiterului de serviciu, nu este amenajata conform prevederilor dispozitiei
I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003, prin aceea ca usa de acces nu este confectionata din
grilaj metalic, corpul de iluminat nu este protejat cu grilaj metalic,
întrerupatorul se afla în interior, grilajul de la geam este prins în holt-suruburi
pe interior, iar bara de fixare este usor de desprins.

La nivelul sectoarelor evaluate exista metodologii si proceduri de lucru
trimise de I.G.P.F.R. si adaptate la specificul activitatilor, însa nu s-au
identificat cele referitoare la refugiati si azil.

În ceea ce priveste folosirea tehnicii de vedere pe timp de noapte
pentru executarea misiunilor a rezultat ca, la nivelul întregii directii, numai la
S.P.F. ______din cadrul I.J.P.F. _____este functionala autospeciala cu
termoviziune, în timp ce, la celelalte inspectorate, aparatura de acest gen era
defecta din luna _____.

8.4.4.2 Deficiente constatate la nivelul punctelor de trecere a
frontierei

În „Raportul de informare” nr. S/1.260.464/20.02.2007, Anexa nr. 6,
D.P.F. ___” a mentionat ca, în anul ____, la nivelul directiei, au fost înregistrate
___ infractiuni de „trecere ilegala a frontierei” prin P.T.F, (din care ___% la
I.J.P.F._____) prin utilizarea de catre cetatenii______, simultan, a doua
pasapoarte (din care unul a fost declarat nul, în urma pierderii).

De asemenea, s-a mai consemnat ca, la nivelul I.J.P.F._____, au fost
constatate ____ infractiuni de „fals” si „uz de fals”, care s-au comis de catre
cetatenii moldoveni la intrarea în tara, prin prezentarea de asigurari tip „carte
verde” false sau falsificate, desi acestea constituiau motiv de nepermitere a
intrarii în tara, întrucât, persoanele nu posedau documente de calatorie valabile,
asa cum prevede art. 6 din „Manualul practic pentru politistii de frontiera” si
art. 7, pct. 2 din Regulamentul nr. 562/2007 al Parlamentului European si al
Consiliului, referitor la regulile ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor.

Totodata, s-a constatat ca la P.T.F. ______ (litigiul nr. 238/10.01.2007)
s-a întocmit o lucrare penala pentru uz de fals, unui cetatean din ______ care, la
intrarea în România, a prezentat un permis de sedere în_____, motivat de faptul
ca lucratorul avea suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului. În fapt, a
rezultat ca valabilitatea permisului expirase (nu mai fusese prelungit) si în
consecinta nu trebuia sa i se permita intrarea în tara.

În ceea ce priveste modul unitar de aplicare a dispozitiilor care
reglementeaza libera circulatie a persoanelor si bunurilor au fost identificate
situatii, în care, pentru cazuri similare, au fost dispuse masuri diferite.

Astfel, în cazul cetatenilor moldoveni care s-au prezentat la frontiera
cu bunuri peste plafonul vamal, fie s-a luat masura retinerii bunurilor de vama
permitându-se intrarea acestora în tara, fie nu s-a permis intrarea persoanelor în
tara (litigiile nr. 1463/07.12.2006 si 1519/13.12.2006 de la P.T.F.
_______feroviar din I.J.P.F.______).

Referitor la modul de evidenta si solutionare a litigiilor în anul 2006, s-
au constatat urmatoarele:

– la punctele de trecere _______feroviar si ______rutier apartinând
I.J.P.F._____, au fost întâlnite situatii în care obiectul litigiului nu a fost
formulat explicit, nu au fost justificate masurile si nu a fost mentionata baza
legala, ori, nu s-au identificat mentiuni referitoare la verificarile specifice care
trebuiau efectuate (la Autoritatea pentru Straini, la Directia Generala de
Pasapoarte, la Punctul de Contact ______etc., în functie de situatia întâlnita).
Aceasta practica s-a continuat si în anul 2007 (litigiile nr. 320/17.01.2007,
334/18.01.2007 de la P.T.F. _____ si nr. 94/14.01.2007, 115/18.01.2007,
139/25.01.2007 si 184/06.02.2007, de la P.T.F.______, al caror obiect îl
constituia regimul vamal), fapt ce contravine prevederilor Manualului
Schengen.

– la P.T.F. ______rutier din cadrul I.J.P.F._____, s-a constatat ca nu în
toate situatiile s-a invocat temeiul legal ce a stat la baza masurilor luate, ori
consemnarile nu sunt în concordanta cu realitatea de fapt, (litigiile nr.
2937/2006, 2939/2006 si 2943/2006), astfel ca nu s-a putut stabili legalitatea
masurilor dispuse fata de cetatenii straini în cauza.

S-a mai constatat ca nu este reglementat modul de actiune în cazul în
care cetatenii moldoveni se prezinta în frontiera, pentru iesirea din tara, cu
termenul de sedere depasit. În acest caz, nepermiterea iesirii si îndrumarea catre
Autoritatea Pentru Straini pentru emiterea dispozitiei de parasire a tarii (asa
cum se procedeaza în prezent), ar putea determina persoana sa se razgândeasca
cu privire la parasirea teritoriului României, ori sa savârseasca diverse fapte
antisociale, pe fondul absentei mijloacelor de subzistenta.

Controlul realizat pe linia respectarii dispozitiilor I.G.P.F.R. nr.
50.525/2006 si 50.856/2006 si ale metodologiei privind acordarea vizelor, a
scos în evidenta urmatoarele:

a) La P.T.F. ______ rutier, au fost acordate în anul 2006 un numar de 2
vize tranzit, pentru doi cetateni israelieni care s-au prezentat (însotiti de
lucratorii PTF______) în punct, pentru a iesi din România. Din verificarile
efectuate a rezultat ca, desi a existat aprobarea I.G.P.F.R. (caz fortuit de
aterizare pe Aeroportul_____, unde nu mai erau vize), modalitatea de
solutionare a fost defectuoasa deoarece vizele de tranzit nu trebuiau acordate de
P.T.F._____, iar taxa trebuia achitata de cetatenii israelieni înainte de parasirea
României;

b) La P.T.F. _____portuar, unde sef de punct este cms.______, pentru
cele 18 vize acordate în anul 2006 nu s-au întocmit litigii si nu s-a completat
registrul de vize cu mentiunile privind data si locul prin care s-a efectuat iesirile
cetatenilor straini, încalcându-se metodologiile de lucru; de asemenea, în cazul
acordarii vizei nr. 00263651/2007, nu s-a putut face dovada documentului în
baza caruia s-a permis intrarea în tara, desi din cererea agentiei de navlosire si
documentele anexate a rezultat ca pasaportul era expirat (din raportul telex a
reiesit ca viza a fost aplicata pe pasaportul expirat).

În alte doua situatii, comisia de control nu a identificat documente din
care sa rezulte existenta faptica a biletelor de calatorie sau rezervarilor, care au
stat la baza acordarii vizelor (nr. 00263664/2006 si 00263633/2006).

Superficialitatea cu care a fost tratata problematica acordarii vizelor în
P.T.F. _____portuar este reflectata si de modul de solutionare a litigiilor nr.
565/05.04.2006, 554/04.04.2006 si 379/21.03.2006, care reiese numai din
telexul de raportare, desi agentia de navlosire trebuia sa specifice în cerere
motivele solicitarii vizei, itinerariul si punctul de iesire din tara a cetatenilor
straini aflati în cauza.

c) La P.T.F. _____rutier, în cazul celor doua vize acordate de insp.
pr._______– seful de punct, în anul 2006, nu s-a mentionat, în rubrica
observatii, punctul si data iesirii cetatenilor straini din tara, încalcându-se astfel
metodologiile de lucru.

În ceea ce priveste prestatia profesionala a ofiterilor cu functii de
conducere de la nivelul sectoarelor si punctelor de frontiera inspectate, s-a
constatat ca, în general, exista o preocupare constanta în întocmirea
documentelor de organizare si planificare a activitatilor, precum si în
gestionarea efectivelor.

Cu toate acestea au fost identificate carente în activitatea manageriala
privind folosirea efectivelor (în sensul planificarii defectuoase a elementelor în
dispozitiv), la S.P.F. ____- fost sef al sectorului cms. ______si adjunctul sau

cms.______, S.P.F. _____- cms._____, S.P.F. _____- insp.pr._____, toate din
cadrul I.J.P.F. _____si S.P.F. ____- scms. _____din cadrul I.J.P.F._____.

S-a mai constatat o lipsa de finalitate a analizelor lunare realizate de
sefi, privind activitatile lucratorilor sectoarelor, care nu identifica neajunsuri
(slaba preocupare pentru culegerea de informatii de la surse ocazionale, lipsa de
eficienta a actiunilor executate, necunoasterea si nerespectarea metodologiei de
lucru privind camera de retinere) si politisti cu activitate slaba iar masurile
dispuse nu sunt de natura a remedia aspectele mentionate.

Majoritatea controalelor de sprijin si îndrumare la sectoare si puncte
efectuate de conducerea inspectoratelor precum si de ofiterii coordonatori C.I.T,
C.T.P, si C.T.S.I. s-au rezumat la verificarea modului de întocmire a unor
documente, verificarea prezentei pe locul de serviciu si la sediu, modul de
predare-primire a armamentului si portul tinutei, fara a se analiza eficienta
dispozitivului din zona verde, legalitatea actelor procedurale întocmite, aportul
informativ al lucratorilor din sectoare si puncte, respectarea metodologiilor de
lucru privind acordare vizelor si completarea registrelor de litigii etc.

Ca urmare a deficientelor constatate în punctele de trecere a frontierei cu
privire la litigiile în trafic, se impune elaborarea de catre I.G.P.F. a unei proceduri
unitare de control, constatare si consemnare a acestora si realizarea unor teme
profesionale, care sa fie însotite de aplicatii practice cu ofiterii si agentii care
lucreaza în puncte, cu privire la evenimentele care vor fi consemnate, verificarile
care trebuie efectuate si masurile ce urmeaza a se dispune, precum si celelalte date
care trebuie mentionate în registrul special destinat.

Având în vedere deficientele constatate pe linia supravegherii si
controlului frontierei, s-a concluzionat ca acestea se datoreaza si absentei unei
structuri, la nivelul inspectoratelor, care sa coordoneze direct activitatea pe
frontiera verde.

Rotirea lucratorilor din cadrul turelor de serviciu a condus la
eficientizarea actiunilor de prevenire a coruptiei în rândul politistilor de
frontiera, însa a afectat rezultatele profesionale, întrucât nu a fost urmata de
accentuarea pregatirii profesionale specifice fiecarei linii de munca, astfel ca
parte din deficientele constatate s-au produs pe fondul cunoasterii insuficiente a
normelor care reglementeaza activitatile specifice fiecarui post.

Tutela profesionala este greu de realizat întrucât tutorele si persoana
tutelata nu desfasoara activitati împreuna, existând posibilitatea de a se întâlni o
singura data la un interval de 2 luni.

Aceleasi greutati sunt întâmpinate si cu ocazia întocmirii notarilor de
serviciu de catre sefii nemijlociti, având în vedere faptul ca un lucrator pe
parcursul unui an de zile si-a desfasurat activitatea pe mai multe posturi si în
subordinea mai multor sefi.

Analizarea, prin sondaj, a modului în care se aplica sanctiunile
contraventionale, a scos în evidenta faptul ca, jumatate dintre acestea au fost
aplicate cetatenilor straini. S-a constatat cu aceasta ocazie ca exista o lipsa de
finalitate în cazul celor 3.688 sanctiuni contraventionale aplicate cetatenilor
straini, în sensul ca au fost achitate doar 423, iar restul nu au putut fi trimise în
debit. În acest sens, se impune initierea unui proiect legislativ care sa permita
aplicarea consemnului N.P.I. în cazul cetatenilor straini care la iesire nu si-au
achitat obligatiile fata de statul român.

Inspectia a mai scos în evidenta faptul ca, reglementarile interne
privind modul de anulare a vizelor în punctul de frontiera nu sunt armonizate cu
legislatia comunitara. Astfel, politistul de frontiera poate sa anuleze, pe loc,
vizele statelor membre ale UE atunci când exista suspiciuni cu privire la
falsificarea sau contrafacerea acestora, cu înstiintarea autoritatilor emitente, dar
pentru anularea vizelor emise de autoritatile române este nevoie de aprobarea
Ministerului Afacerilor Externe, conform prevederilor art. 32 alin. 1 din O.U.G.
nr. 194/2002, modificata.

Totodata se impune revizuirea notiunilor de control amanuntit la
intrare sau iesire si a procedurilor de realizare a acestora, pentru alinierea la
prevederile manualului Schengen, în ceea ce priveste libera circulatie a
persoanelor.

8.4.5 Activitatea desfasurata de lucratorii compartimentelor
analiza de risc

Activitatile pe linie de analiza de risc au fost orientate catre studierea
fenomenului infractional transfrontalier în ansamblu, centralizarea si
prelucrarea datelor si informatiilor primite de la sectoare si compartimentele
C.I.T., C.T.P., C.T.S.I. si, în functie de concluziile rezultate, s-au emis
recomandari în sprijinul actiunilor operative.

Datele necesare pentru întocmirea analizei de risc lunare la nivelul
Directiei au fost extrase din aplicatiile DISPECER si SITOP, din studiile de caz
ale compartimentelor operative si fisele de fals întocmite de compartimentul
criminalistic.

La solicitarea componentelor operative de la inspectorate si Directie, în
anul 2006 au fost analizate 4 dosare de urmarire informativa si 2 dosare penale,
au fost întocmite 4 rapoarte preliminare de analiza si 5 harti relationale,
aferente, 3 diagrame ale legaturilor telefonice solicitate, precum si 2 tabele
comparative în format EXCEL.

În ceea ce priveste activitatea de pregatire continua pentru dezvoltarea
aptitudinilor profesionale, s-a constatat ca a existat preocupare din partea
ofiterilor care încadreaza compartimentele la nivelul Directiei, privind lucrul cu
programele iBase4 si Analyst Notebook.

Cu toate acestea, pe timpul inspectiei au fost relevate si neajunsuri,
referitoare la modul de identificare a tintelor de risc, evaluarea impactului
analizelor de risc, prelucrarea informatiilor obtinute din diferite surse si
calitatea recomandarilor emise în spiritul actiunilor operative.

Referitor la calitatea analizelor de risc, s-a constatat ca, desi au existat
informatii cu valoare operativa, documentele au fost întocmite necorespunzator,
datorita faptului ca ofiterii nu au manifestat preocupare pentru valorificarea
acestora si identificarea tintelor de risc, pe tipuri de infractiuni si domeniile de
activitate care afectau sistemul de securitate la frontiera, aspecte întâlnite
frecvent la I.J.P.F. Iasi, în activitatea cms. sef. ______si insp. pr. _______.

Colaborarea cu celelalte birouri si compartimente operative nu a fost
eficienta, având în vedere faptul ca, în anul 2006 nu s-a întocmit nici o harta
relationala si nu s-au efectuat studii de caz pe linii de munca specifice, la I.J.P.F.,
iar la I.J.P.F. ____s-a realizat doar o analiza preliminara si o harta relationala,
solicitate de catre Biroul Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere.

De asemenea, nu a fost instituit un sistem eficient de urmarire si evaluare
a impactului analizelor de risc în cresterea/descresterea performantelor operative
ale inspectoratelor si Directiei, aspect care s-a repercutat negativ în elaborarea
recomandarilor pentru sprijinul personalului operativ si a factorilor de decizie.

Totodata, în perioada verificata, ofiterii din cadrul compartimentelor
nu au analizat operational datele si informatiile stocate în baza de date a
I.J.P.F.____, _____ si _____, desi aveau atributii în acest sens.

Un alt aspect se refera la faptul ca, ofiterii au fost repartizati sa execute
si alte activitati care exced atributiilor din fisa postului, respectiv controale
inopinate, întocmirea unor materiale ca urmare a efectuarii controalelor,
participarea în comisiile de examinare pentru ocuparea unor posturi vacante,
cercetari prealabile, aspecte care au afectat, în parte, calitatea datelor introduse
în bazele de date si aplicatiile specifice dedicate analizei.

În concluzie, apreciem ca activitatea desfasurata la nivelul Directiei în
anul 2006 de compartimentele de profil, nu a înregistrat progrese semnificative,
din cauza lipsei de colaborare cu celelalte birouri si structuri operative si pe
fondul neimplicarii permanente în activitatile de sprijin si îndrumare a
adjunctilor sefilor de inspectorate care au coordonat acest domeniu de activitate.

8.4.6 Activitatea de cercetare penala, evidenta operativa si criminalistica

8.4.6.1 Cercetarea penala

Activitatea de cercetare penala la structurile evaluate a fost realizata de
22 lucratori de politie (17 ofiteri si 5 agenti), majoritatea ofiterilor fiind

absolventi ai Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti, repartizati
dupa cum urmeaza: câte 5 ofiteri si 1 agent de politie la birourile din cadrul
I.J.P.F. _____ si I.J.P.F._____, 6 ofiteri si 2 agenti la biroul I.J.P.F. _____si 1
ofiter si 1 agent la compartimentul din cadrul Directiei.

În perioada evaluata, pe lânga cele 472 dosare penale reportate din
anul 2005, au fost înregistrate 1.470 (1.282 prin formatiunile operative si 188
prin parchete), cu 26% mai putine decât în anul anterior, astfel ca s-au aflat spre
solutionare 1.942 dosare. În cursul anului 2006 au fost solutionate 1.746 dosare,
ramânând spre instrumentare, la începutul a.c., 196 dosare, cu 58,5% mai putine
decât în anul anterior.

Referitor la operativitatea de solutionare a cauzelor penale, s-a
constatat ca, din totalul de 1.746 dosare penale solutionate, 84,2% au fost
rezolvate în primele trei luni de la înregistrare, iar pentru 15,8% termenele au
fost prelungit din cauze obiective (sustragerea învinuitilor de la efectuarea
anchetelor, întârzieri în comunicarea unor rezultate de catre diferite institutii
abilitate etc.). Cel mai mare grad de operativitate îl are formatiunea din cadrul
IJPF _____(100%), iar cel mai mic IPF _____(64%).

Din punct de vedere al finalitatii judiciare, situatia la nivelul directiei
se prezinta astfel:

– 253 (14,31%) solutionate cu RTUP;

– 694 (39,74%) solutionate cu SUP, art.1813 Cod penal;

– 24 (1,37% ) solutionate cu SUP;

– 270 (15,46%) solutionate cu NUP;

– 1 solutionate cu Î.U.P.;

– 494 (28,29%) solutionate cu RDC (referat declinare a competentei);

– 10 alte solutii.

Pâna la data efectuarii inspectiei, organele de parchet au solutionat,
prin emiterea de rechizitorii, 103 dosare penale, iar în 15 cazuri au schimbat
solutia din RTUP în SUP art.18/ 1 C.p. În cele 103 rechizitorii au fost trimisi în
judecata 131 de inculpati din care 108 straini si 23 români pentru comiterea a
228 infractiuni, dupa cum urmeaza: 122 infractiuni de trecere ilegala a
frontierei de stat, 9 de trafic de migranti, 2 infractiuni de trafic de persoane, 18
de trecere ilegala a frontierei altui stat, 23 infractiuni de fals si uz de fals, 2
infractiuni de mita, 3 de lipsire de libertate în mod ilegal, 2 de contrabanda, 2
infractiuni la regimul vamal, 3 infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile
publice si 42 braconaj piscicol.

La acest indicator, privind finalitatea judiciara, I.J.P.F. _____a
înregistrat un procent de 100%, la polul opus situându-se I.J.P.F ____cu 29,6%.

În cele 1.470 dosare penale înregistrate în perioada evaluata, au fost
cercetate 1.901 persoane (fata de 2.421 în 2005) din care 1.109 români (25

arestati preventiv) si 792 straini, pentru comiterea a 2.393 infractiuni (3.057 în
2005) din care: 507 treceri ilegale a frontierei statului român (901 în 2005), 18
tentative de intrare/iesire din tara, 75 infractiuni de trafic de persoane, 123
treceri ilegale ale frontierei altor state, 291 infractiuni de fals, 69 la regimul
vamal, 10 la regimul armelor, munitiilor si substantelor explozive, 18 trafic
ilegal de droguri si/sau precursori, 63 trafic international cu autoturisme furate,
8 detinere sau punere în circulatie de moneda sau alte mijloace de plata false
sau falsificate, 95 la regimul dreptului de autor, 12 privind fondul cinegetic, 236
(405 în 2005) privind fondul piscicol, 18 referitor la fondul silvic, 334 (319 în
2005) la regimul circulatiei pe drumurile publice, 110 furturi si/sau tâlharie si
406 au reprezentat alte infractiuni.

În cele 494 dosare penale, solutionate cu referat de declinare a
competentei, au fost vizate 605 persoane, din care 123 straini pentru comiterea
a 781 infractiuni din care, 12 infractiuni pentru trecere ilegala a frontierei de
stat, 4 trafic de migranti, 22 trafic ilegal de droguri, 85 trafic de persoane, 2
trafic de minori, 35 treceri ilegale a frontierei altui stat, 76 infractiuni de fals, 10
nerespectarea regimului armelor si munitiilor, 2 nerespectarea regimului
substantelor explozive, 6 contrabanda, 12 la regimul vamal, 4 falsificare de
moneda sau alte valori, 6 initiere sau constituire de grup infractional organizat,
53 introducere ilegala de marfuri contrafacute si nerespectarea dreptului de
autor, 149 nerespectarea regimului transportului rutier, 1 favorizarea
infractorului, 3 distrugere, 3 ultraj, 1 abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, 5 infractiuni la fondul forestier, 158 braconaj piscicol, 37 furt, 13
dare de mita, 3 evaziune fiscala, 102 la regimul rutier si 109 alte infractiuni.

Pâna la data controlului, din totalul dosarelor declinate, procurorii au
solutionat 137 cu urmatoarele solutii: 38 rechizitorii, 77 SUP art.18/1 C.p., 1
SUP si 21 NUP.

În cele 694 dosare solutionate initial cu propuneri de SUP art. 18/1
C.p. au fost cercetate 1.256 persoane, din care 838 straini, pentru comiterea
unui numar de 856 infractiuni, din care 343 (40%) treceri ilegale a frontierei de
stat, 36 (4,2%) treceri ilegale a frontierei altui stat, 86 (10%) infractiuni de fals,
66 (7,70%) la regimul rutier, 136 (15,9%) braconaj piscicol, 173 (20,2%)
regimul transportului de marfuri, 16 (2%) alte infractiuni.

Din analiza rezultatelor obtinute pe linie de cercetare penala, reflectate
de indicatorii statistici mentionati, a reiesit faptul ca din 2.393 fapte penale
constatate, doar 29,46% se refera la criminalitatea „frontaliera”. Celelalte
infractiuni codificate, au fost retinute în concurs cu infractiunile principale
(specifice frontierei) sau au fost constatate pentru a se evidentia „eficienta”
politiei de frontiera în combaterea infractionalitatii, respectiv: 11,2% au fost
infractiuni de fals (predominând pasapoartele duble si cartile verzi pentru

asigurare auto), 9,12% infractiuni privind fondul piscicol, 13% la regimul rutier
si 37,22% alte infractiuni.

Relevant în sensul celor mentionate mai sus, este faptul ca, la biroul
cercetari penale din cadrul I.J.P.F. _____ au fost identificate 16 dosare
referitoare la dreptul de proprietate intelectuala (casetele video si CD-uri), în
care faptele ilicite au fost constatate de lucratorii birourilor C.I.T. al directiei si
al inspectoratului Iasi, în conditii si locuri ce nu au legatura cu infractionalitatea
de frontiera (talciocul de pe B-dul _____ din municipiul_____, Campusul
Universitar, _______ etc.).

În urma evaluarii activitatii de cercetare penala desfasurata de catre
birourile inspectoratelor politiei de frontiera (____, ____si _____), din cadrul
directiei, s-a constatat ca activitatea a fost superioara anului precedent,
manifestându-se însa o serie de neajunsuri care îngreuneaza buna desfasurare a
muncii specifice si afecteaza atât operativitatea solutionarii dosarelor penale cât
si îndeplinirea unor proceduri cu cetatenii straini, respectiv:

– existenta unor dificultati în obtinerea unor date privind anchetele
sociale necesare în cauzele penale unde sunt cercetati învinuiti minori, cetateni
ai______;

– identificarea cu greutate a unor interpreti autorizati, vorbitori de
limbi rar folosite (ex. Limba indiana, dialectul Punjab, pakistaneza, araba etc.).

– reprezentantii judeteni ai Autoritatii pentru Straini au manifestat lipsa
de solicitudine în privinta aplicarii procedurii privind înapoierea în tara de
origine a persoanelor fara documente de calatorie valabile, intrate ilegal în
România si cercetate penal.

– autoritatile din domeniul dreptului de proprietate, ORDA si RO-ACT
Organizatia de Antipiraterie în Audio-Vizual, nu dau dovada de solicitudine în
efectuarea unor expertize si stabilirea prejudiciilor.

– nereglementarea modului de acordare a tratamentului medicamentos
cetatenilor straini cercetati penal, introdusi în Camerele de retinere si triere
administrativa.

8.4.6.2 Pe linie de evidenta operativa

La inspectoratele judetene functioneaza compartimente de evidenta
operativa, încadrate cu câte doi agenti, în subordinea adjunctului sefului de
inspectorat, iar activitatea acestora este reglementata prin dispozitii si
metodologii de linie.

Datele din evidentele operative nu prezinta decât în parte realitatea,
fiind constatate disfunctii atât în cea ce priveste rezultatele obtinute pe linia
sesizarii si constatarii de infractiuni, cât si a celor referitoare la unele activitati
de urmarire informativa.

Cu privire la constatarea de infractiuni, din statistica existenta la
I.J.P.F. ___, rezulta ca din 338 lucrari penale, înregistrate în cursul anului 2006,
un numar de 297 (reprezentând 88% ) au fost sesizate de lucratorii proprii, din
oficiu.

În fapt, mare parte din acestea sunt constatari ale unor lucratori de
politie de la alte structuri, majoritatea de la P.T.F.______, autorii fiind persoane
returnate de pe teritoriul altor state. Astfel, în dosarul penal nr. 136/P/2006
privind pe______, cercetat pentru savârsirea infractiunilor de trecere ilegala a
frontierei de stat a României si trecerea ilegala a unui stat strain, primit de la
P.T.F. _____si înregistrat la I.J.P.F. _____cu nr. 306346/07.02.2006, desi nu s-
au desfasurat activitati de cercetare penala, s-a întocmit fisa infractiunii si a
faptuitorului, în baza unui referat de declinare a competentei pe motiv ca
dosarul a fost gresit orientat, faptuitorul având domiciliul în localitatea_____,
judetul ____.

Prin astfel de practici se încarca artificial situatia pe linia constatarii de
infractiuni, aceleasi fapte fiind înregistrate de mai multe ori la structuri diferite.

Au fost identificate si situatii în care s-au înregistrat cu fapte
sesizate din oficiu, în conditiile în care faptuitorul a fost depistat, dupa
comiterea infractiunii de „trecere ilegala a frontierei de stat a României”, de
catre granicerii din _______si predat autoritatilor române, pe baza de proces
verbal.

S-a constatat, de asemenea, ca în cursul anului 2006 au fost înregistrate
34 dosare penale pentru comiterea infractiunii de uz de fals, autorii fiind
depistati cu unele documente false la intrarea în tara, situatii în care, conform
Manualului Schengen, nu trebuia sa se permita intrarea în tara pentru cetatenii
respectivi, în multe din acestea solutia finala propusa fiind de neîncepere a
urmaririi penale.

În cea ce priveste corectitudinea înregistrarii si închiderii dosarelor de
urmarire informativa si a mapei suspectului au fost constatate o serie de
deficiente, ale caror efecte se regasesc inclusiv în situatia operativa înregistrata
la nivel judetean si implicit la directie.

Astfel, din cele 5 D.U.I. închise (toate pozitiv) în cursul anului 2006 de
lucratorii formatiunilor operative din cadrul directiei, s-a constatat ca doar unul
îndeplinea conditiile pentru a fi închis pozitiv, în celelalte patru fiind atasate
referate cu propunerii în care faptuitorii erau cu totul altii decât cei care au facut
obiectul urmaririi informative sau solutia propusa parchetului era de neîncepere
a urmaririi penale. Responsabili pentru aceasta situatie sunt cei doi lucratori de
la compartimentul de evidenta operativa (ag. sef adj. _______si ag._______),
ofiterii care au instrumentat cauzele – insp. ______,din compartimentul C.T.P.,
subinsp._____, de la biroul C.I.T., precum si sefii care au aprobat.

Tot la I.J.P.F. _____ au fost deschise 11 MS, pentru supravegherea
activitatii ilicite a unor persoane, suspecte pentru comiterea unor fapte de
contrabanda, care, ulterior, la doar câteva zile au fost închise pozitiv, în baza
unor sanctiuni contraventionale, aplicate de lucratorii vamali.

Asemenea practici se regasesc si la nivelul directiei unde, din 5
D.U.I. închise, din care figureaza în evidente 3 închise pozitiv, în unul din
acestea, instrumentat de scms.____, nu s-a probat activitatea infractionala a
suspectilor.

Scms. ______, din compartimentul C.T.P. al D.P.F. _____ a închis
pozitiv 4 MS, fara a semna pentru propunerile formulate, nu s-a mentionat data
si motivul închiderii, fiind clasate la compartimentul de evidenta operativa fara
nicio aprobare, încalcându-se în acest mod Metodologia de lucru nr.
S/66024/15.02.2006, privind organizarea si functionarea evidentelor Politiei de
Frontiera.

Disfunctii au fost identificate si în cazul M.S., multe din acestea
neavând atasate copii de la referatele cu propuneri din dosarele penale, unele au
fost închise pozitiv, desi s-au facut propuneri de neîncepere a urmaririi penale
sau ca urmare a unor sanctiuni contraventionale aplicate de functionarii vamali,
unde suspectii erau supravegheati pentru infractiuni de contrabanda.

Asemenea deficiente au fost constatate si la celelalte doua inspectorate
judetene ale Politiei de Frontiera – _____si _____, dar la un nivel mai redus si
doar referitor la M.S.

O situatie aparte se manifesta în domeniul încasarii la bugetul de stat a
sumelor datorate de catre cetatenii straini, urmare a încalcarii legislatiei
contraventionale, în sensul ca acestea nu pot fi recuperate datorita lipsei unei
reglementari corespunzatoare. La I.J.P.F._____, în anul 2006, au fost
înregistrate 1.500 procese verbale de contraventie, în valoare totala de 24.070
lei, care sunt tinute în fisete în asteptarea prescriptiei, stare de fapt care se
manifesta pe teritoriul întregii tari.

8.4.6.3 Activitatea pe linie criminalistica

Compartimentele criminalistice din cadrul structurilor judetene ale
Politiei de Frontiera din_____, _____ si _____, au prevazute, conform statelor
de organizare si functionare, câte patru functii (2 de ofiter si 2 de agent), la data
evaluarii nefiind ocupata o functie de ofiter la I.J.P.F.____.

La nivelul fiecarui compartiment inspectat s-a regasit Strategia pentru
combaterea falsurilor în documente si vize, pentru etapa postaderare
(01.01.2007 – 31.12.2010) a României la Uniunea Europeana, Planul de actiune
pentru implementarea acesteia, elaborat de I.G.P.F.R. si Plan propriu de actiune
al inspectoratului.

Activitatea în cadrul compartimentelor s-a desfasurat în conformitate
cu instructiunile si metodologia de linie care reglementeaza domeniul de
activitate, respectiv Instructiunile M.A.I. nr. S/420/2003, privind activitatea de
cercetare la fata locului si Metodologia de lucru pentru combaterea fraudei în
documente nr. S/72.150/2005 si a constat în principal, în probarea faptelor cu
caracter infractional savârsite în raza de competenta, pregatirea si verificarea
personalului din cadrul S.P.F. în domeniul prevenirii si combaterii fraudei în
documente si vize.

Lucratorii criminalisti din cadrul structurilor inspectate, conform
indicatorilor statistici raportati la Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R. au
executat urmatoarele activitati: cercetari la fata locului, constatari tehnico-
stiintifice, schite ale locului faptei, prezentari pentru recunoastere dupa planse
foto, reconstituiri în teren, ridicarea de obiecte si înscrisuri, prelevarea si
recoltarea urmelor din câmpul infractiunii, perchezitii, precum si întocmirea
cartotecii decadactilare si a fiselor de raportare a infractiunii de fals.

Cu privire la cercetarea la fata locului, din verificarile efectuate prin
sondaj în registrele cu evidenta acestora, s-a constatat ca activitatile desfasurate
de lucratorii criminalisti sunt materializate prin întocmirea unor documente,
respectiv, procese-verbale de cercetare la fata locului, planse foto, schite, care
se regasesc la sfârsitul dosarelor instrumentate de lucratorii formatiunilor
operative, fiind nominalizate în referatul cauzei ca documente constitutive ale
dosarului.

Lunar, fiecare sef de compartiment criminalistic efectueaza, pe baza
planului de pregatire, instruirea si evaluarea lucratorilor nominalizati sa
desfasoare activitatea ca formatori la nivelul fiecarui P.T.F. din cadrul
inspectoratului, pe linia combaterii falsurilor în documente si vize, rezultatele
obtinute fiind raportate la Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R, conform
dispozitiilor de linie.

În cadrul fiecarei formatiuni criminalistice exista o baza de date în
format electronic, implementata în anul 2006 cu „specimene documente
calatorie” atât straine cât si românesti si elementele de siguranta specifice
acestora, în vederea identificarii falsurilor, care poate fi accesata de lucratorii
din punctele de trecere ale frontierei, crescând astfel eficienta activitatii de
control a documentelor.

Cu toate acestea s-a stabilit ca, în activitatea de criminalistica s-au
manifestat unele disfunctii, care au afectat rezultatele profesionale, dupa cum
urmeaza:

– la elaborarea planurilor proprii de actiune ale inspectoratelor, nu s-a
tinut cont întotdeauna de particularitatile situatiei operative din zona de
competenta, astfel ca, unele sarcini din acestea sunt identice cu cele prevazute

în Planul de actiune pentru implementarea Strategiei în domeniul combaterii
fraudei în documente si vize, transmis de I.G.P.F.R, respectiv punctul 6
referitor la adaptarea obiectivelor din Protocolul de cooperare încheiat între
Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R. si Institutul de Criminalistica din I.G.P.R.
si punctul 7, privind dezvoltarea cooperarii internationale cu statele Uniunii
Europene, în domeniul returnarii strainilor pe calea aerului, descoperiti cu vize
false ori falsificate, aspect întâlnit la I.J.P.F.– _____.

– activitatea de pregatire a formatorilor a fost tratata uneori, cu
superficialitate, o parte din lucratorii selectati si desemnati ca formatori,
neprezentându-se la programul de instruire efectuat de seful de compartiment
criminalistic, iar altii fiind înlocuiti de catre sefii de sectoare din diferite motive,
fara a se înstiinta despre aceasta conducerea Serviciului de linie din I.G.P.F.R.
(exemplificam cazul întâlnit la I.J.P.F.____).

– cifrele statistice transmise la serviciul criminalistic din I.G.P.F.R., cu
privire la indicatorii realizati, nu au corespondent în baza de date existenta la
nivelul compartimentului. Astfel, desi s-a raportat ca în anul 2006 la
I.J.P.F.____, au fost efectuate 106 cercetari la fata locului, în registrul de
evidenta existent la formatiune au fost consemnate numai 55 cazuri. De
asemenea, registrul nu a fost completat corespunzator nici în ceea ce priveste
întocmirea schitelor la fata locului.

O situatie asemanatoare s-a regasit si la formatiunea criminalistica a
I.J.P.F._____, unde controlul efectuat cu superficialitate, de catre D.P.F. ____în
data 15.09.2006, a relevat faptul ca în perioada 01.11.2005 – 31.08.2006 au fost
executate 80 de cercetari la fata locului, desi în întreg anul 2006 au fost
realizate numai 43 astfel de activitati, asa cum reiese din documentele de
evidenta ale compartimentului.

Fixarea obiectelor în câmpul infractiunii prin fotografierea de detaliu,
nu se realizeaza întotdeauna în mod corespunzator, sens în care exemplificam
situatia întâlnita la acelasi inspectorat.

În acelasi material de control s-a consemnat ca formatiunea
criminalistica a I.J.P.F_____, în perioada de 9 luni evaluata, a procedat la
ridicarea unui numar de 632.002 obiecte (majoritatea CD-uri piratate si pachete
cu tigari), numarul acestora fiind, în realitate 258.145 conform situatiei
statistice pe anul 2006, raportata la Serviciul Criminalistic.

Având în vedere ca bunurile confiscate au fost depuse la camera de
corpuri delicte si nu au facut obiectul examinarii în laborator, se impune
reconsiderarea datelor care se raporteaza la indicatorul „ridicarea de obiecte si
înscrisuri“ din statistica privind activitatile criminalistice.

Apreciem ca activitatea desfasurata în anul 2006 de compartimentele
criminalistice ale structurilor evaluate s-a încadrat în parametri functionali, prin

prisma atributiilor conferite de fisa postului, dar se impune o profesionalizare
continua a lucratorilor care încadreaza aceste formatiuni, întrucât asa dupa cum
s-a constatat, majoritatea cadrelor provin din alte structuri si nu au experienta
necesara în munca de criminalistica.

8.4.7 Activitatea dispeceratului

Activitatea desfasurata a urmarit cresterea rolului dispeceratelor de la
toate nivelurile pentru îndeplinirea de calitate a masurilor de control a
frontierelor, în punctele de trecere si la frontiera verde, a atributiilor acestora de
executare a tuturor activitatilor în deplina concordanta cu obiectivele si sarcinile
prioritare rezultate din programele nationale de control a frontierelor de est si
nord-est ale României, adaptate la standardele europene în materie.

Pe linia gestionarii si raportarii evenimentelor descoperite de catre
structurile operative subordonate directiei, conform ordinului M.A.I. nr.
0342/2002, au fost primite, verificate, prelucrate si transmise în format
electronic pe relatia I.G.P.F.R. – D.P.F. – I.J.P.F. – S.P.F. – P.T.F, un numar de
29.948 faxuri si 328.800 rapoarte si loturi informatice.

Au fost gestionate 2.206 evenimente în care au fost implicate 1.575
persoane, 43 autoturisme furate, 88 masini confiscate sau indisponibilizate
(altele decât cele furate), 8 arme si 213 cartuse, 48.000 de dolari falsi si 1.100
euro, 13.154 consemne si 34.339 litigii înregistrate si lucrate în punctele de
frontiera.

De asemenea, prin dispeceratele directiei si inspectoratelor, au fost
derulate activitati de primire, confirmare si transmitere a 3.004 loturi cu
102.293 persoane si 546 autovehicule, instituite de I.G.P.F.R.

Perfectionarea cadrului organizatoric, institutional si cresterea
transparentei activitatii institutiei, s-a asigurat prin intermediul telefonului
operativ „959”, pentru deschiderea colaborarii cu societatea civila si mass-
media, precum si pentru informarea acestora cu date referitoare la frontiera de
stat.

Cu toate acestea, au rezultat si unele neajunsuri care se refera, în
principal, la modul de conceptie al documentelor de organizare, calitatea si
continutul rapoartelor de evenimente si coordonarea activitatilor dispeceratelor.

Astfel, metodologiile de lucru întocmite la dispeceratele I.J.P.F. ____,
_____ si _____, nu au fost apreciate ca documente eficiente de lucru, în sensul
ca obiectivele de la capitolele „reguli generale si specifice” sunt formulate
generic, iar baza legala nu cuprinde toate actele normative care sunt necesare
pentru îndeplinirea misiunilor operative.

Referitor la modul de întocmire si continutul rapoartelor privind
situatia operativa, s-au identificat cazuri la I.J.P.F. _____ si _____ în care se

utilizeaza prescurtari, limbajul si exprimarea în descrierea evenimentului sunt
inadecvate, aspecte ce nu au fost identificate de ofiterii cu functii de conducere
care au aprobat transmiterea acestora.

La dispeceratul I.J.P.F. _____, s-a constatat ca lucratorii nu respecta
prevederile din Dispozitia I.G.P.F.R. nr. 59.707/12.08.2003, în sensul ca, în
registrul de evidenta a persoanelor introduse în camera de triere si retinere
administrativa nu sunt efectuate toate mentiunile cu privire la masurile luate
fata de persoana în cauza, ora introducerii, transferul persoanelor retinute
administrativ, ori despre predarea acestora altor institutii, aspecte care nu au
fost depistate de cms. sef______, ofiterul specialist l care a coordonat
activitatea.

Cu privire la pregatirea personalului, s-au constatat situatii când
aceasta activitate nu a constituit o prioritate pentru ofiterii cu functii de
conducere, care, desi au aprobat Planul de verificare a personalului specializat
al I.J.P.F. ____nu au urmarit finalitatea. În context, scms. ____, ofiter specialist
l în cadrul dispeceratului, a omis sa corecteze si sa prezinte rezultatul testarii
lucratorilor din dispeceratele S.P.F. ______ si_____.

În concluzie, activitatea dispeceratelor Directiei s-a desfasurat în
conformitate cu metodologia de lucru, politistii punând în aplicare cu
operativitate masurile stabilite de conducerea M.A.I, I.G.P.F.R., si
D.P.F._____.

8.4.8 Activitatea biroului Control si investigatii de la D.P.F. _____

Biroul control si investigatii al D.P.F. ____are prevazut în statul de
functii un post de sef birou, 4 de ofiter si 1 agent, încadrate 100%. În cursul
anului 2006 compartimentul a functionat o jumatate din an numai cu doi ofiteri.

Pe fondul problemelor de personal, avute în cursul perioadei evaluate,
au fost efectuate 3 controale de fond la inspectoratele judetene______, ____ si
___ si doua recontroale la primul inspectorat, 7 controale tematice, 27
inopinate, în urma carora au fost propuse si aprobate de catre conducerea
D.P.F.____, 191 de masuri de remediere a deficientelor, 2 de natura
organizatorica, 7 de îmbunatatire a muncii, 75 masuri proactive, 19 atentionari
ale politistilor, 3 cercetari prealabile si o sesizare a Parchetului____. Pentru
uniformizarea activitatilor si ridicarea standardelor de performanta pe baza
constatarilor, au fost initiate si aprobate de catre conducerea directiei 4
dispozitii cu caracter intern.

Pe linia activitatilor de verificare a petitiilor, în perioada de referinta au
fost solutionate 78 lucrari (54 petitii si 24 note SJIPI) în care au fost sesizate 17
fapte de coruptie, 31 abateri de la deontologia profesionala, 11 nerespectarea
conduitei civice, 8 încalcarea convietuirii si 11 alte aspecte, în care au fost

vizati 92 lucratori ai Politiei de Frontiera. Din acestea, 29 s-au confirmat, 24 au
fost redirectionate iar 25 neconfirmate.

În urma constatarilor si a probatoriului administrat au fost propuse si
aprobate de conducerea directiei un numar de 51 de masuri, din care: 10
dispozitii privind remedierea deficientelor si îmbunatatirea activitatilor, 17
atentionari, 7 cercetari prealabile si 17 sesizari catre D.G.A.

Pe linia combaterii coruptiei, la nivelul biroului au fost desfasurate 34
de actiuni punctuale proprii pe baza de plan, în cadrul carora nu au fost
identificate fapte de coruptie, fiind propuse si aprobate 29 de masuri de
îmbunatatire a activitatilor.

Ofiterii biroului au mai efectuat un numar de 17 cercetari prealabile în
care au fost cercetati 221 politisti (18 ofiteri si 203 agenti), o parte din acestia
provenind si din cele 6 instrumentari disciplinare facute de catre I.G.P.F.R, în
urma carora au fost sanctionati 221 politisti.

Pentru buna desfasurare a activitatii biroului este necesara dotarea
acestuia cu un autoturism, un calculator si un laptop.

8.5. Activitatea de management–resurse umane

În perioada supusa controlului de fond, pregatirea continua a
personalului din cadrul Directiei Politiei de Frontiera ____, a fost organizata si
s-a desfasurat în conformitate cu prevederile ordinelor, instructiunilor si
dispozitiilor în vigoare.

Coordonarea si organizarea activitatilor de pregatire este bine
asigurata, în mare parte, prin grija personalului din cadrul compartimentului de
specialitate, care a emis dispozitii necesare, în forma corecta si completa în
acest sens.

Pregatirea de specialitate a fost organizata si desfasurata pe cele trei
segmente specifice prevazute de Instructiunea nr. 363/2002 (pregatire generala,
pregatire pe discipline de sprijin si pregatire pe specificul functiei).

Personalul a fost evaluat la aceasta categorie de pregatire în cadrul
verificarii anuale organizate de fiecare structura din directie. În acest sens s-
au întocmit teste pe specificul activitatii fiecarei structuri din componenta
directiei.

Din analiza încadrarii posturilor, la nivelul Directiei Politiei de
Frontiera ___ si inspectoratele judetene evaluate (____, _____ si _____) s-a
constatat ca este asigurat necesarul de personal în proportie de 96,5%, gradul de
ocupare a functiilor fiind de 96,8% la ofiteri, 96,1% la agenti si 99.1% la
personal contractual.

Deficit de personal exista în continuare la: D.P.F. ____– 2 ofiteri, la
I.J.P.F. ____– 5 ofiteri si 35 agenti, la I.J.P.F. ____– 2 ofiteri si 35 agenti si la
I.J.P.F. ____ – 3 ofiteri si 20 agenti.

Media de vârsta a personalului este de 37 ani la ofiteri, 32 ani la agenti
si 38 la personalul civil, ceea ce confera pentru viitor premise favorabile
îndeplinirii în foarte bune conditii a misiunilor specifice.

Din punct de vedere a starii de sanatate în rândul efectivelor, doar la
Inspectoratele ____si ____ au fost întâlnite un numar de 6 situatii de încetare a
raporturilor de munca ca urmare a clasarii medicale.

În urma verificarilor efectuate rezulta ca, este respectata disciplina de
stat, cu exceptia cazurilor întâlnite la I.J.P.F.____, unde, pe timpul inspectiei au
fost identificati 1 ofiter, 2 agenti si 1 personal contractual, care îsi desfasurau
activitatea în alte compartimente decât cele în care sunt încadrati, (fiind delegati
prin dispozitia sefului de Inspectorat, conform art. 94 si art. 95 din O.M.A.I.
nr.300/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, din Anexa 5 si la I.J.P.F.
_____, unde au fost identificati 3 agenti în aceeasi situatie.

Referitor la modul de organizare si desfasurare a concursurilor pentru
ocuparea posturilor vacante, subcomisia de inspectie a identificat urmatoarele
neajunsuri:

– la concursurile organizate de I.J.P.F. ____ în data de 25.09.2006,
10.11.2006 si 08.12.2006, pentru încadrarea unor posturi de agenti de politie, în
anuntul afisat la poarta de acces a inspectoratului, nu au fost incluse si actele
solicitate candidatilor pentru dosarul de înscriere, conform ordinului M.A.I. nr.
1418/25.08.2006, dar documentele solicitate pentru constituirea dosarului de
candidat erau afisate separat, la punctul de informare;

– la concursul organizat de I.J.P.F. _____ în data de 21.01.2006, prin
trecerea politistilor de frontiera angajati pe baza de contract în corpul agentilor
de politie, anuntul pentru încadrarea a 2 posturi de agenti, nu contine data si
locul desfasurarii concursului, data pâna la care se pot depune cererile si
dosarele de candidat, aspect constatat de comisia de control a D.G.M.R.U. din
M.A.I., în luna septembrie 2006; la acelasi inspectorat, s-a constatat ca pentru
postul de sef la Biroul de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere, prin
recrutare din sursa interna, nu s-a respectat termenul de efectuare a publicitatii
de cel putin 15 zile înainte de desfasurarea concursului;

– la I.J.P.F. ____, la concursul organizat în data de 21.01.2006, pentru
trecerea politistilor de frontiera angajati pe baza de contract în corpul
politistilor, nu au fost întocmite note de cunoastere pentru cei 31 politisti
examinati si nu s-au efectuat verificari în evidenta operativa si cele ale
D.G.I.P.I. ______pentru agent _______si agent _____; de asemenea, în cazul
cms. sef_______, care a fost declarat reusit pentru promovarea în functie de

conducere, s-a constatat ca testarea care se afla în dosarul personal a fost
efectuata la data de 29.11.2004, fiind expirata la data concursului.

În ceea ce priveste gestionarea documentelor de evidenta s-a constatat ca
dosarele personale sunt constituite conform prevederilor ordinului M.A.I. nr.
300/2004 la toate structurile inspectate însa, la I.J.P.F. ____, în urma verificarilor
efectuate prin sondaj s-a stabilit ca nu toate formularele existente au fost
completate la zi. Subcomisia de evaluare a stabilit faptul ca nu a fost finalizata
activitatea de completare a punctelor 1.6. si 1.7. din fisa matricola, prin care se
evidentiaza timpul lucrat în conditii deosebite, speciale si alte conditii (conform
modelelor din Anexele 2 si 3 din ordinul M.A.I. nr. 300/2004).

Referitor la starea si practica disciplinara s-a constatat faptul ca la
nivelul Directiei Politiei de Frontiera si a Inspectoratelor Judetene____,
____si____, în anul 2006 au fost aplicate un numar de 170 sanctiuni
disciplinare la un numar de 13 ofiteri, 170 agenti, 3 personal civil si 2 sergenti
p.f.a.c, situatia acestora pe unitati si genuri prezentându-se astfel:

– la I.J.P.F. _____, au fost sanctionati disciplinar: 3 ofiteri (1 cu
mustrare scrisa, 1 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10% si 1 cu amânarea
promovarii profesionale în gradul urmator) si 55 de agenti (33 cu mustrare
scrisa, 18 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%, 3 cu amânarea
promovarii profesionale în gradul urmator si 1 cu destituire din functia publica);

– la I.J.P.F._____, au fost luate 54 masuri disciplinare fata de: 3 ofiteri
(1 cu mustrare scrisa si 2 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%), 47 de
agenti (25 cu mustrare scrisa, 18 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%, 3
cu amânarea promovarii profesionale în gradul urmator si 1 cu destituirea din
functia publica), 2 personal civil (2 avertismente scrise) si 2 sergenti p.f.a.c. (2
mustrari scrise);

– la I.J.P.F._____, la 57 de persoane au fost aplicate sanctiuni
disciplinare, din care: 6 la ofiteri (4 cu mustrare scrisa si 2 cu reducerea
salariului pe 1-3 luni cu 5-10%), 50 la agenti (38 cu mustrare scrisa, 10 cu
reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10% si 2 cu amânarea promovarii
profesionale în gradul urmator) si 1 la personal civil (1 avertisment);

– la D.P.F. ____ a fost sanctionat disciplinar 1 ofiter, cu mustrare
scrisa.

8.6. Activitatea de asistenta juridica

Referitor la activitatea de asistenta juridica s-a constatat ca
documentele încheiate la nivelul directiei sunt întocmite în general, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.

Din verificarile efectuate prin sondaj, în ceea ce priveste aplicarea
prevederilor legislatiei în domeniul achizitiilor publice, la I.J.P.F._____, a fost
identificat Contractul de prestari servicii nr. 414.470/17.03.2006 (negociere cu
o singura sursa), în care nu a fost constituita garantia de buna executie,
încalcându-se prevederile art. 51 alin.(3) din Hotarârea de Guvern nr. 461/2001.

În situatiile întâlnite la I.J.P.F. _____ si _____ au fost încheiate acte
aditionale de suplimentare a valorii contractelor de achizitie publica, fara a fi
respectate prevederile art. 23 alin. 3, punctul (2) din Hotarârea de Guvern nr.
461/2001.

Tot la I.J.P.F._____ au fost încalcate prevederile art. 205 alin. (1) lit. b)
din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul achizitiei serviciului de asigurare obligatorie
(RCA) aferente anului 2007 pentru autovehiculele din dotare.

Pe linie de contencios, s-a constatat ca activitatea s-a desfasurat în
conformitate cu dispozitiile actelor normative în vigoare.

Cu toate acestea, la I.J.P.F.____, s-a constatat ca în dosarul civil nr.
1/2006, aflat pe rolul Judecatoriei locale, privind cererea de ordonanta
presedintiala formulata de S.C. Pasteferum S.A, nu au fost identificate
documente care sa ateste faptul ca interesele legitime ale inspectoratului au fost
aparate în fata instantei de judecata.

La I.J.P.F._____, a fost gasit dosarul civil nr.______, aflat pe rolul
Tribunalului local, prin care agent ______solicita anularea deciziei de imputare
nr. 378.789/13.07.2006 si a hotarârilor pronuntate cu ocazia înfaptuirii
procedurii prealabile. Întâmpinarea formulata în cauza de catre inspectorat, pe
lânga faptul ca nu cuprinde toate elementele enumerate în cuprinsul art. 115
Codul de Procedura Civila, se rezuma doar la mentionarea unor exceptii, care si
acestea sunt gresit motivate atât în drept cât si în fapt.

De asemenea, la I.J.P.F._____, au fost identificate situatii de
nerespectare a prevederilor art. 7, punctul 10, teza II, din Instructiunile nr.
1111/2005 privind activitatea de asistenta juridica in M.A.I, în sensul ca nu au
fost informati emitentii delegatiilor de reprezentare cu aspecte rezultate din
dezbateri, dupa fiecare termen de judecata (exemplificam în acest sens dosarele
nr. 10.711/2004 si nr. 976/C/2005, aflate pe rolul Judecatoriei si respectiv al
Tribunalului______).

Referitor la protocoalele de colaborare si la planurile de cooperare la
I.J.P.F.______, precizam ca în unele cazuri sunt deficitare sub raportul formei
juridice în care sunt încheiate. Astfel, în cazul documentului nr. 1.422.527, din
29.01.2007, s-a constatat ca, în preambulul acestuia nu se invoca baza legala, nu
se specifica partile semnatare, nu se face nicio distinctie între atributiile celor
doua parti semnatare si se face trimitere la un acord cadru, fara a se identifica
acest document prin titlu, parti sau nr. de înregistrare.

La nivelul compartimentelor juridice nu exista o evidenta centralizata a
dispozitiilor cu caracter normativ, emise de Inspectoratul General al Politiei de
Frontiera, Directia Politiei de Frontiera _____ si inspectoratele judetene
componente, avizate pentru legalitate, precum si a protocoalelor de colaborare
încheiate cu alte institutii, în conformitate cu prevederile art. 7 punctul 5 din
Instructiunile M.A.I. nr. 1111/2005.

8.7. Activitatea pe linie de relatii internationale si
implementarea programelor PHARE

Activitatea pe linie de relatii internationale a fost apreciata ca fiind
desfasurata în conformitate cu obiectivele si actiunile incluse în Planul de
Relatii Internationale, atât la nivelul Directiei Politiei de Frontiera _____ cât si
al Inspectoratelor Judetene. Cooperarea cu partenerii din ______si _____a
urmarit directiile de actiune stabilite la nivelul conducerii Ministerului
Internelor si Reformei Administrative si a desfasurat în baza unor Planuri
comune de activitati, în limitele mandatelor stabilite si aprobate în sensul celor
de mai sus.

Periodic, se desfasoara actiuni de cooperare si schimb de informatii în
domeniile de competenta.

În ceea ce priveste nivelul de pregatire continua a personalului propriu
în domeniul cunoasterii si aplicarii legislatiei Uniunii Europene, subcomisia de
inspectie din cadrul D.G.A.E.R.I. l-a apreciat ca fiind corespunzator la nivelul
Directiei si Inspectoratului Judetului ____ mentionând totodata ca ofiterii de
linie din cadrul Inspectoratelor Judetene _____ si ____sunt nou încadrati pe
functii, însa manifesta interes si disponibilitate pe fondul cunoasterii unor limbi
straine.

De asemenea, a fost apreciata ca pozitiva activitatea de pregatire
profesionala a lucratorilor de la S.P.F._____, S.P.F. ______si P.T.F.____,
constatându-se totodata o slaba implicare a conducerilor manageriale de la
S.P.F. ______P.T.F. ______ si _____.

Pe linia implementarii programelor PHARE la unitatile evaluate, s-au
constatat urmatoarele aspecte:

– la I.J.P.F. _____, referitor la functionarea sistemului de comunicatii
voce/date achizitionat prin programul PHARE 2001 s-a constatat faptul ca toate
problemele survenite în exploatare au fost sau sunt în curs de remediere cu
firma contractanta ALCATEL, urmând a fi întocmite documentele de
acceptanta finale; la aceeasi unitate s-a mai constatat ca nu sunt evidente clare a

echipamentelor si ca exista diferite neconcordante între situatiile prezentate de
Serviciul Tehnic;

– la I.J.P.F. ______ sistemul de comunicatii voce/date a avut probleme
la echipamentele exterioare din cauza conditiilor meteo, urmând ca acestea sa
fie remediate de contractant, si o parte (14%) din dotarile pentru mobilitate
terestra cu echipamente achizitionate prin fonduri PHARE sunt detasate la alte
unitati (6 auto Nissan Terrano si 1 auto Opel Astra);

– la I.J.P.F. ______ nu au existat probleme de natura tehnica în
functionarea sistemului de comunicatii, singurele sincope datorându-se
întreruperii alimentarii cu energie electrica, iar în ceea ce priveste situatia
echipamentelor achizitionate prin fonduri PHARE s-a constatat ca parte (17%)
din acestea au fost detasate la alte unitati (6 auto Nissan Terrano, 1 auto Opel
Astra, 1 auto VW Transporter si 2 ambarcatiuni HARPOON 550 OPEN).

În ceea ce priveste gestionarea echipamentelor achizitionate prin
fonduri PHARE s-a constatat lipsa coordonarii acestei activitati de la nivelul
Directiei, fapt rezultat din situatiile neclare prezentate subcomisiei de evaluare
atât pentru mijloacele de mobilitate terestra cât si pentru cele navale. Aceasta
sarcina a fost preluata în întregime de serviciile/compartimentele Tehnice de la
nivelul judetelor din subordine.

Referitor la Centrul Comun de Contact_____, acesta îsi desfasoara
activitatea în prezent numai în plan intern, fiind deosebit de utila în solutionarea
unor probleme specifice de cooperare. De asemenea, începând cu luna ianuarie
2007, la activitatea centrului mai participa în calitate de observatori si 2
reprezentanti ai autoritatilor guvernamentale de resort din ____, pentru accelerarea
procesului de negocieri având ca finalitate semnarea documentelor juridice.

8.8. Activitatea pe linie de secretariat si relatii cu
publicul

Activitatea pe linie de secretariat, evidenta, pastrarea si manipularea
documentelor, evidenta, pastrarea si întrebuintarea sigiliilor, stampilelor,
hartilor topografice si pastrarea arhivelor se desfasoara în mod corespunzator.

Înregistrarea documentelor se realizeaza în registre de intrare-iesire
pentru documente clasificate si neclasificate care au rubricile completate la zi,
iar predarea-primirea documentelor catre diferite structuri se efectueaza pe baza
de semnatura, în condicile de predare-primire.

Evidenta ordinelor si instructiunilor M.I.R.A. si I.G.P.F.R. se tine în
registre speciale, destinate acestui scop, evidentele documentelor xerox sunt
corespunzatoare, iar stampilele si sigiliile sunt înregistrate în evidente proprii.

Arhiva neoperativa este bine pastrata, iar nomenclatorul arhivistic
cuprinde documente îndosariate pe categorii, anul constituirii si termenul de
pastrare.

În perioada supusa controlului, la sediul Directiei Politiei de Frontiera,
au fost înregistrate 28 de petitii si au fost primiti în audienta 33 cetateni, iar la
nivelul tuturor structurilor inspectate au fost primite în audienta un numar de
110 persoane.

La nivelul Directiei Politiei de Frontiera ______si a Inspectoratelor
Judetene_____, ______, _____, în anul 2006 au fost înregistrate 221 petitii, din
care 7 au constituit sesizari privind savârsirea unor infractiuni, 155 au
reprezentat diferite cereri si 59 sunt reclamatii îndreptate împotriva cadrelor.
Acestea din urma au primit urmatoarele solutii:

– în 16 cazuri acuzatiile s-au confirmat partial sau în totalitate;

– în 38 de situatii nu s-au confirmat;

– pentru 5 s-a dispus masura redirectionarii catre I.G.P.F.R. (1) si
instantele de judecata (4);

Cu toate acestea, în activitatea de secretariat, evidenta documente si
cea de primire-predare a petitiilor s-au constatat urmatoarele neajunsuri si
deficiente:

– la I.J.P.F. _____, _____ si _____ au fost identificate situatii în care
nu se respecta regulile privind selectarea, înregistrarea, evidenta, multiplicarea
si predarea documentelor;

– la I.J.P.F. _____ calitatea analizelor privind activitatea de secretariat
si cea de relatii cu publicul este necorespunzatoare, iar materialele întocmite nu
contin masurile de realizat si termenele de executie;

– la I.J.P.F. _____nu au fost finalizate demersurile privind scoaterea
din evidenta a ordinului M.A.I. nr. 606/10.12.2003. seria 1.108, disparut de la
Sectorul Politiei de Frontiera _______ în anul 2004;

– înregistrarea petitiilor la toate structurile controlate se face în mod
necorespunzator, deoarece acestora li se atribuie numere curente de cereri din
registrul de corespondenta ordinara, în loc sa fie înregistrate într-un registru de
evidenta a petitiilor conform modelului prevazut în ordinul M.A.I. nr.
190/2004, îngreunând astfel gestionarea modului de solutionare a petitiilor si în
special a celor îndreptate împotriva personalului;

– registrele de petitii au fost înregistrate incorect, atribuindu-li-se
numar de registru unic „secret de serviciu“;

– la nivelul structurilor inspectate nu au fost înregistrate la petitii un
numar de aproximativ 6.300 de cereri de încadrare, care au fost înregistrate
direct la compartimentele de management resurse-umane;

– la compartimentele care solutioneaza petitiile, clasarea si
îndosarierea acestora se realizeaza în mod incorect, la un loc cu documentele de
corespondenta generala;

– a fost identificata o situatie de solutionare cu întârziere a petitiei
înregistrata (cu numar de cerere) nr. 4/24.01.2006, prin care numitul ______
reclama pe agent _______ de la S.P.F. _____;

– au fost gasite situatii în care nu s-a luat masura conexarii unor petitii
care se refera la aceleasi fapte si autori, sens în care subcomisia de verificare le
mentioneaza pe cele ale numitilor_____, _____ si _____de la I.J.P.F. _____;

– în cazul petentului ____care a depus doua petitii cu acelasi continut
(C.R. nr. 12/20.03.2006. si nr. 13/23.03.2006.), acestea nu se conexeaza la un
singur numar, însa petentului i se întocmeste un singur raspuns, respectiv cel
din 23.03.2006;

– la I.J.P.F. _____, în cazul a doua persoane primite în audienta cu
„probleme confidentiale“ nu s-a mentionat în registru hotarârea luata fata de
problemele ridicate.

Subcomisia de inspectie apreciaza ca se impune reanalizarea si
modificarea unor prevederi ale I.G.P.F.R, respectiv „Metodologia nr. S/418 din
16.07.2004.“ la capitolul Relatii cu publicul si „Metodologia nr. S/788 din
26.11.2004.

8.9. Pe linia protectiei informatiilor clasificate

Pe linia protectiei fizice, subcomisiile de evaluare au constatat ca, la
Directia Politiei de Frontiera ______ si Inspectoratele Judetene____, ____si
____ au fost constituite zone de securitate clasa I si II, care au fost marcate prin
aplicarea indicatorilor de avertizare si interdictie de acces neautorizat, în functie
de informatiile clasificate gestionate. Aceste zone de securitate sunt asigurate cu
sisteme de închidere pentru usile de acces, cele situate la parter si la ultimul etaj
fiind protejate prin gratii la ferestre.

Pentru zonele de securitate clasa I s-a montat un sistem de detectie a
miscarii care este activat de titularii zonei, dupa terminarea programului.

A fost întocmit planul de evacuare a documentelor clasificate pentru
sediul central, fiind stabilite responsabilitati de actiune atât pentru titularii
zonelor de securitate în timpul programului. cât si pentru formatiunea de paza si
control acces si detasamentul de interventie.

Pe linia masurilor procedurale s-a stabilit ca normele interne de lucru si
ordine interioara, destinate protectiei informatiilor clasificate, au fost stabilite
prin Metodologia de lucru nr. S/418 din 16.07.2004, emisa de I.G.P.F.R. si prin
Regulamentul de organizare si functionare al institutiei.

De asemenea, programele de prevenire a scurgerii de informatii
clasificate au fost întocmite conform prevederilor legale în domeniu.

Cu ocazia evaluarii, subcomisia de inspectie a verificat mai multe
documente, cum ar fi: registrul unic de evidenta a registrelor, condicilor,
borderourilor si caietelor pentru însemnari clasificate, registrul de evidenta
a informatiilor cu caracter secret de serviciu, registrul de evidenta a
informatiilor clasificate multiplicate, registrul de evidenta a actelor
normative clasificate, si s-a stabilit ca au fost înregistrate în conformitate
cu metodologia I.G.P.F.R.

Pe linia protectiei personalului s-a constatat faptul ca documentele
clasificate pentru activitati curente sunt distribuite pe baza de semnatura, în
condica de predare-primire a documentelor clasificate.

Fisele de pregatire individuala au fost realizate pentru fiecare lucrator,
pe niveluri de acces, înregistrate ca anexe la program, iar planificarea temelor
de pregatire pentru anul 2007, s-a realizat în continuarea celei din 2006.

În activitatea lucratorilor responsabili pe linia protectiei informatiilor
clasificate au fost constatate si unele disfunctii, dupa cum urmeaza:

– la I.J.P.F. ______ si _____ programele de prevenire a scurgerii de
informatii clasificate nu erau actualizate pe anul în curs;

– la I.J.P.F. _____ temele de pregatire specifice nu aveau consemnate
evaluarile periodice, iar fisele de pregatire individuala nu erau semnate la zi de
catre toate cadrele;

– tot la I.J.P.F. _____ s-a constatat ca agendele de lucru si caietele de
pregatire profesionala nu au fost înregistrate la nivel „SECRET DE
SERVICIU“ asa cum prevede ordinul M.A.I. nr. S/389/2003, si la
„NESECRET“, încalcându-se în acest mod ordinul respectiv;

– la aceeasi unitate au fost identificate documente de lucru, rapoarte
informative, planuri de control si rapoarte de control, planuri de pregatiri
specifice, care în mod gresit au fost încadrate la nivele de secretizare
necorespunzatoare; deficiente s-au gasit si cu privire la marcarea si sigilarea
echipamentelor sistemelor informatice si de comunicatii (calculatoare,
monitoare, copiatoare), în sensul ca au fost aplicate marcaje de secretizare
exterioare, si nu s-a marcat corespunzator nivelului de secretizare a
informatiilor stocate pe acestea;

– la I.J.P.F.______, comisia instituita cu cercetarea si verificarea
modului cum s-a produs distrugerea prin folosirea defectuoasa a ordinului
M.A.I. S/606/2003, exemplarul 1108, desi a parcurs toate etapele legate de
constatare, inclusiv cu stabilirea vinovatiei persoanelor responsabile, nu s-au
întreprins masuri de scoatere a documentului din evidenta.

8.10. Activitatea de management logistic

8.10.1 Pe linia administrarii patrimoniului imobiliar

Programul anual de înzestrare si asigurare tehnico-materiala pe linia
administrarii patrimoniului imobiliar pentru cele trei unitati a fost întocmit în
conformitate cu metodologia si normele în vigoare atât pentru anul 2006, cât si
pentru anul 2007.

În vederea desfasurarii activitatilor specifice, I.J.P.F. _____ are în
administrare un numar de 13 imobile cu 122 cladiri, I.J.P.F. ______ are 9
imobile cu 41 cladiri, iar I.J.P.F. _____ are 26 imobile cu 156 cladiri.

Din verificari a rezultat ca nu au fost înregistrate în evidenta tehnic
operativa turnurile de comunicatii realizate prin proiectul PHARE „Comunicatii
voce-date pe judetele _____, _____, _____” si nu au fost actualizate planurile
de situatie la I.J.P.F. _____.

Lucrarile de întretinere la cladiri si amenajarea camerelor tehnice si
operationale necesare implementarii sistemului Back Up IT, au fost executate
atât în regie proprie cât si în antrepriza, cele din urma realizându-se prin
procedura de cerere de oferte, respectându-se legislatia privind achizitiile
publice de bunuri, servicii si lucrari, în vigoare la acea data.

Cu ocazia inspectiei s-au identificat unele nereguli care au constat în:
lipsa unor spatii la S.P.F. _____ pentru instruirea si echiparea personalului, la
I.J.P.F. ______si S.P.F. ______automatul de cafea instalat nu avea contract de
închiriere a spatiului pus la dispozitie, iar la S.P.F. _____zona de protectie
sanitara unde se afla putul de captare a apei potabile si rezervoarele aferente nu
erau izolate în totalitate.

Totodata, la S.P.F. ______, s-a constatat ca avertizorul de fum existent
în camera tehnica nu a declansat sistemul de alarma si au fost identificate
radiatoare din fonta, tâmplarie lemn si usi fara a fi înregistrate în evidenta
unitatii ca deseuri sau bunuri dupa caz.

În acelasi context s-a mai retinut ca la S.P.F ______ împrejmuirea
imobilului se afla într-o stare avansata de degradare fizica, iar la sectoarele din
cadrul I.J.P.F. ______, evidenta tehnic-operativa nu era tinuta în conformitate
cu prevederile Instructiunii M.A.I. nr. 1039/1999 privind organizarea si
conducerea evidentei contabile în unitatile M.A.I.

8.10.2 Pe linia asigurarii tehnico-materiale

Activitatea compartimentelor tehnice din cadrul D.P.F. _____ s-a
desfasurat în conformitate cu instructiunile si ordinele Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, pe baza dispozitiilor esaloanelor superioare si cu
respectarea stricta a legislatiei specifice în vigoare.

S-a remarcat o crestere semnificativa a eficientei si eficacitatii muncii
în cadrul sectoarelor tehnice, fapt determinat de completarea deficitului de
personal cu specialisti proveniti din sursa externa, care au preluat din mers,
sarcinile si atributiile cuprinse în fisele posturilor. În acest mod au fost
degrevati de o serie de sarcini lucratorii care erau responsabilizati sa duca prin
cumul de functii si sa se preocupe efectiv de îndeplinirea atributiilor proprii.

Gradul de înzestrare al D.P.F. ______ cu mijloace de mobilitate
terestra este de 55%, iar din analiza statistica a datelor rezulta faptul ca acestea
nu asigura cerintele si nevoile reale de transport. S-a constatat ca exista un
numar redus de mijloace auto pentru transportul efectivelor în misiuni, activitati
comune si la locul de munca.

Operativitatea specifica în zona de responsabilitate si gradul de
asigurare au fost afectate în anul 2006, si de detasarea, la ordinul esaloanelor
superioare, a unui numar apreciabil de mijloace de mobilitate terestra de la
grupa „munca operativa” la alte structuri din cadrul Politiei de Frontiera.

Prin Dispozitia Inspectorului General al Politiei de Frontiera Române,
nr. 96.370 din 08.12.2006, s-a dispus încetarea detasarii unui numar de 43
autospeciale de patrulare teren tip Nissan Terano ll, care au revenit în cadrul
D.P.F. Iasi.

Pentru executarea misiunilor specifice în zona de responsabilitate, cu o
suprafata de peste 22.000 km patrati, în anul 2006, mijloacele de mobilitate
terestra si navala din înzestrarea directiei au consumat cantitatea de 825.000 litri
combustibili (benzina+motorina).

S-a constatat ca neritmicitatea alocarii resurselor financiare pentru
plata facturilor restante catre furnizori si achizitionarea pieselor de schimb si a
materialelor din resortul auto (acumulatori, anvelope), a creat uneori
disfunctionalitati cu privire la operativitatea repunerii în stare de functionare a
tehnicii defecte.

Aceasta situatie a determinat imobilizarea temporara a unui numar
apreciabil de autovehicule din grupa „munca operativa”, care a afectat
operativitatea la nivelul directiei.

În urma încheierii contractelor s-au efectuat lunar achizitii de piese si
bunuri în limita creditelor deschise de ordonatorul secundar de credite.

Activitatea de prevenire a accidentelor de circulatie si evenimentelor
tehnice a constituit un obiectiv prioritar în cadrul controalelor si verificarilor
efectuate la structurile din subordine, punându-se accent pe respectarea stricta a
legislatiei în domeniu.

Cu toate masurile dispuse, la nivelul directiei, în anul 2006, au avut loc
17 accidente de circulatie si evenimente tehnice în care au fost implicate
mijloace auto din înzestrarea ministerului.

Pregatirea personalului navigant s-a efectuat în baza programelor
proprii prin discipline de sprijin. O problema deosebita o constituie faptul ca
locurile pentru acostarea mijloacelor de mobilitate navala nu asigura conditii
optime pentru andocare si realizarea operatiunilor de întretinere.

În ceea ce priveste armamentul si munitia din dotare s-a constatat ca
exista un deficit de pistoale de calibru 7,65 mm pentru dotarea individuala a
personalului directiei, care se cifreaza la 1.105 bucati (I.J.P.F. ______-339,
I.J.P.F. _____–211, I.J.P.F. _____–216 si I.J.P.F. ______–339), aspect care este
cunoscut de catre esaloanele superioare.

Ca o solutie temporara, de compromis, prin Dispozitia I.G.P.F.R. nr.
93.640 din 31.05.2006, s-a dispus masura trecerii armamentului individual si
munitiei de serviciu din dotarea personalului neoperativ de la directie si
inspectoratele judetene, în dotarea lucratorilor operativi de la sectoare.

Tehnica si echipamentele specifice de supraveghere a frontierei sunt
folosite în misiuni în baza planurilor de actiuni de personal instruit privind
utilizarea corespunzatoare a acesteia. Cu toate acestea s-a constatat ca 14 din
cele 15 autospeciale de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii din
înzestrare sunt neoperationale, din cauza unor defectiuni la sistemele
informatice.

Directia a intervenit în sprijinul componentei logistice, prin elaborarea
„Ghidului agentului administrativ la nivelul Sectorului Politiei de Frontiera”,
care a fost difuzat la toate structurile din subordine.

8.11. Activitatea de comunicatii, informatica si conducere
în secret

Organizarea, functionarea si exploatarea sistemului de comunicatii s-a
desfasurat în baza deciziei directiei si a dispozitiilor proprii fiecarei unitati, care
a asigurat desfasurarea comunicatiilor necesare în conditii normale, speciale si
de criza.

Documentele de evidenta a traficului specifice fiecarui mijloc tehnic de
comunicatie sunt cunoscute de personalul care le exploateaza, sunt înseriate, înregis-
trate, actualizate la zi si reflecta activitatea care se desfasoara prin aceste mijloace.

Legaturile fir la nivelul unitatilor controlate sunt asigurate prin intermediul
a 15 centrale telefonice (11 centrale analogice si 4 centrale digitale) de institutie,
instalate în cladirile unde îsi desfasoara activitatea personalul unitatilor.

Utilizarea telefoanelor aflate în rezerva operativa s-a realizat în
conformitate cu prevederile ordinului M.A.I. nr. S/730/2005, iar eventualele
depasiri ale plafoanelor legale stabilite pentru aceste tipuri de cheltuieli, au fost

analizate de comisiile de cercetare administrativa ale inspectoratelor judetene, care
au stabilit modul de reconstituire a creditelor bugetare utilizate suplimentar.

Lucrarile operative si clasificate sunt transmise si receptionate criptat
prin sistemul de mesagerie electronica criptata, folosindu-se aplicatiile „Cript
Ab V.3.0. si Coop. V.3.0.”, instalate pe statii de lucru amplasate fie în locatiile
centralelor telefonice, fie în dispeceratele inspectoratelor. Legaturile de date
neclasificate cu subunitatile proprii, se realizeaza utilizând suportul RCVD în
sistem transfer fisiere tip FTP cu servere de la nivelul directiei.

Sistemul de comunicatii fixe implementat, asigura, la nivelul D.P.F.
_____si a structurilor subordonate, comunicatii integrate voce-date prin
interconectarea echipamentelor de transport microunde, a celor pentru reteaua
de arie larga si a celor pentru reteaua locala.

Interconectarea sediului directiei cu I.G.P.F. se realizeaza prin
intermediul retelei de transmisii date, asigurat de un flux de date pus la
dispozitie de reteaua ATM administrata de Serviciul de Telecomunicatii
Speciale.

În fiecare unitate, activitatea de conducere în secret este gestionata de
catre seful Compartimentului comunicatii si informatica si ofiterul cifrator, iar
periodic utilizatorii sunt instruiti în privinta folosirii, asigurarii integritatii fizice
si respectarii disciplinei radio în retelele proprii.

Legaturile radio pe U.U.S., sunt realizate prin intermediul
radiotelefoanelor fixe, mobile si portabile, având gradul de acoperire
radioelectrica de aproximativ 65% din zona de responsabilitate a D.P.F. _____.

Totodata, sistemul digital integrat de radiocomunicatii „PHONIX”
asigura un grad de acoperire de circa 50% pentru statiile mobile si portabile,
fiind destinat conducerii si cooperarii cu institutiile care au atributii în domeniul
apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.

La I.J.P.F. _____ în dispozitiunea de comunicatii (planul
comunicatiilor), nu au fost prevazute si tunelurile VPN (cai de comunicatii) si
nu este actualizat tabelul cu noile indicative fonice si numerice, în conformitate
cu prevederile ordinului M.A.I. nr. S/1299/2006.

8.12. Pe linie medicala umana si sanitar veterinara

Verificarea aspectelor cu privire la respectarea de catre comanda
unitatii a recomandarilor medicale facute pentru cei 132 asistati dispensarizati,
126 cronici si 9 „apt limitat”, a evidentiat ca s-au luat masuri pentru crearea
conditiilor la locul de munca sau schimbarea acestuia cu unul corespunzator
situatiei semnalate.

Referitor la eliberarea documentelor necesare desfasurarii unor
activitati în unitate, a rezultat ca acestea au fost acordate în mod justificat
pentru 142 de persoane scutite medical total si 91 lucratori scutiti temporar.

Cu privire la concediile medicale, pentru patologia ginecologica si a
sarcinii, s-a constatat ca în perioada de referinta s-au acordat un numar de 957
zile, din care 377 zile spitalizare, 185 zile postspitalizare si 395 zile scutiri
medicale la recomandarea medicilor specialisti, aspect care a afectat în parte
asigurarea unui numar corespunzator de personal operativ pe frontiera.

La nivelul structurilor evaluate s-au identificat 64 animale de serviciu
care sunt adapostite la sediul sectoarelor ori la domiciliul agentilor conductori
câini si a rezultat ca sunt îngrijite în mod corespunzator.

S-a constatat la I.J.P.F. _____, ca padocurile nu au prevazute custi, iar
aprovizionarea cu apa se face de la o distanta de circa 100 m.

8.13. Organizarea iesirii la alarma, a stadiului de
pregatire operativa si de interventie

Documentele întocmite la nivelul fiecarei structuri verificate, pe linia
organizarii si iesirii la alarma, redactarea si viabilitatea acestora, stadiul de
pregatire operativa si de interventie sau în situatii deosebite, organizarea si
executarea serviciului de permanenta, paza si reglementarea controlului si
accesului în sediile proprii, sunt întocmite în conformitate cu actele normative
care reglementeaza activitatea în domeniu.

Ofiterii cu functii de conducere de la nivelul directiei si
inspectoratelor, precum si personalul care încadreaza compartimentele cu
atributii în gestionarea documentelor operative, cunosc si manifesta preocupare
pentru redactarea acestora.

S-a constatat ca în planurile de alarmare s-au introdus gresit prevederi
care nu corespund scopului pentru care s-au întocmit, nu rezulta repartizarea
sarcinilor la alarma a personalului din serviciul de permanenta, modul de
punere în aplicare al sistemului de anuntare a personalului din anexe si nu au
fost actualizate denumirile actuale ale unor structuri din aparatul central al
ministerului (D.G.M.O.), sau gradele profesionale ale ofiterilor din conducerea
ministerului.

De asemenea, s-a stabilit ca nu exista corelare între categoriile de
personal din serviciul de permanenta nominalizate în Dispozitia Zilnica a sefilor
inspectoratelor nr. 1/2007 si cele organizate la nivelul I.J.P.F. si la sectoarele
subordonate, si nu sunt întocmite atributii pentru toate categoriile de personal.

Totodata, atributiile personalului de serviciu din dispeceratul D.P.F.
_____si I.J.P.F. ______ se tin separat de „Atributiile personalului din serviciul
de permanenta al inspectoratului”, contrar prevederilor din Anexa nr. 1, a
Regulamentului nr. 459/2003, privind serviciul de permanenta si accesul în
unitatile M.A.I..

Planurile de paza ale sectoarelor politiei de frontiera ______ si
_____din I.J.P.F._____, S.P.F. ______ din I.J.P.F. ______ nu sunt întocmite în
conformitate cu art. 22, aliniatul 5, din Ordinul M.A.I. nr. S/216/2004, pentru
aprobarea Regulamentului privind Paza, interventia si apararea obiectivelor,
bunurilor si protectia persoanelor din competenta Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, iar consemnele generale si particulare pentru
elementele de dispozitiv se regasesc gresit ca atributii în documentul de
organizare al serviciului de permanenta al subunitatii.

În registrul serviciului de paza al I.J.P.F._____, seful formatiunii de
paza si control acces a modificat dispozitivul de paza al sediului, fara aprobarile
necesare, transformând astfel un post de paza temporar, în permanent si a
înfiintat un post de paza nou.

La P.T.F.______rutier s-au pastrat planurile de protectie si interventie
în situatii de urgente civile, elaborate în baza vechiului Regulament abrogat, iar
la S.P.F. _____ s-a mentinut Sinopticul activitatilor ce se desfasoara de catre
efectivele sectorului, în situatii de amenintari sau actiuni teroriste, concomitent
cu extrase actualizate conform reglementarilor în vigoare.

Registrul istoric al I.J.P.F. _____nu a respectat structura prevazuta în
Instructiunea nr. 887 din 1999, privind întocmirea Registrului istoric si a
jurnalului actiunilor de lupta în unitatile M.I.R.A., fiind omise capitole si
probleme esentiale, jurnalul actiunilor de lupta nu a fost întocmit, iar la D.P.F.
_____ au fost înscrise evenimentele numai pe luna octombrie 2006.

8.14. Pe linie financiar-contabila

Din verificarea documentelor financiar-contabile ale structurilor
inspectate a rezultat ca, la nivelul Directiei Politiei de Frontiera _____ sunt
cunoscute si respectate prevederile Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.
1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si
organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare legale.

Documentele de plati si încasari pentru anul 2006 poarta viza pentru
control financiar preventiv propriu si sunt vizate pe linie de specialitate de catre
sefii de compartimente, iar executiile bugetare sunt realizate în conditii de
respectare a disciplinei financiar-contabile.

În urma controalelor efectuate de Camerele de Conturi ale
Judetelor_____, ______si ______ Directiile de Control Financiar Ulterior, în
vederea obtinerii descarcarii de gestiune, pentru exercitiul bugetar al anului
2003 în cazul I.J.P.F. _____ si pentru anul 2004 în cazul I.J.P.F. _____si _____,
s-a acordat descarcarea de gestiune la cei trei ordonatori.

O serie de deficiente cu privire la acordarea unor drepturi salariale
necuvenite, acordarea eronata de deduceri personale suplimentare pentru
membrii de familie, decontarea în plus a unor lucrari, consumul peste norma a
unor cantitati de benzina si motorina, legalitatea acordarii unor concedii de
studii precum si a modului de acordare a drepturilor banesti pe durata acordarii
concediului de studii, au fost constatate în anul 2006, de Directia Generala
Audit Intern, unitatile raportând ulterior acesteia modul de solutionare.

Cu toate acestea, la controlul efectuat prin sondaj, au fost identificate si
constatate urmatoarele:

a) cu privire la fundamentarea si executia bugetului de venituri si
cheltuieli:

– referitor la fundamentarea si elaborarea bugetului de venituri si
cheltuieli pentru anul 2006, unitatile au trimis la I.G.P.F.R, pentru
fiecare capitol, titlu si articol bugetar, situatiile centralizatoare
privind nivelul cheltuielilor de efectuat în anul de plan, având
anexata baza de calcul pentru fiecare articol de calculatie;

– la cele trei inspectorate, solicitarea creditelor bugetare s-a efectuat în
conformitate cu reglementarile în domeniu, privind fundamentarea
necesarului de fonduri;

b) referitor la organizarea si exercitarea controlului financiar
preventiv:

– formularele „Propunere de angajare a unei cheltuieli, Ordonantare de
plata“, nu sunt completate toate rubricile, respectiv cele referitoare la
prevederile bugetare, creditele angajate, disponibilul de credite si
disponibilul înaintea efectuarii platii, nerespectându-se prevederile
O.M.F.P. nr. 1792/2002, aspecte constatate la toate cele trei
inspectorate;

– la acordarea vizei de control financiar preventiv propriu pe
formularele „Propunere de angajare a unei cheltuieli”, „Angajament
bugetar”, „Ordonantare de plata“, nu se aplica sigiliul personal,
aceasta acordându-se numai prin semnatura persoanei desemnate sa
acorde viza si înscrierea datei acordarii vizei, încalcându-se
prevederile punctului B, 4.3. din Normele Metodologice Generale
aprobate prin O.M.F.P. nr. 522/2005, aspecte întâlnite la toate cele
trei inspectorate;

– la I.J.P.F. _____unele dispozitii de plata/încasare nu poarta
semnatura de la compartimentul financiar-contabil;

c) în ceea ce priveste legalitatea platilor banesti precum si acordarea si
justificarea avansurilor spre decontare:

– acordarea compensatiei lunare pentru chirie, pe anul 2006 s-a realizat
la I.J.P.F. _____ pentru un numar de 48 cadre, la I.J.P.F. ______
pentru un numar de 156 cadre si la I.J.P.F. _____ pentru un numar
de 84 de cadre;

Din verificarile efectuate prin sondaj, s-a constatat ca pentru
agent_______ s-a încalcat prevederile art.5 (6) din Hotarârea de Guvern nr.
284/2005 privind stabilirea cuantumului si a conditiilor de acordare, rezultând o
paguba de 102 RON, iar pe timpul inspectiei s-a efectuat cercetarea
administrativa referitoare la paguba constatata, luându-se masura recuperarii
acesteia prin încasarea în numerar de la debitor, cu chitanta nr. 6.228.367 din
28.02.2007.

d) cu privire la legalitatea platilor efectuate pentru achizitiile publice:

– s-a constatat ca la nivelul ordonatorului tertiar de credite
I.J.P.F._____, nu exista „Programul anual al achizitiilor publice“,
care sa cuprinda totalitatea contractelor de achizitie publica pentru
anul 2006, prin aceasta încalcându-se art. 2 din Normele
metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
60/2001 privind achizitiile publice aprobate prin Hotarârea de
Guvern nr. 461/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

– în urma verificarilor efectuate la I.J.P.F._____, s-a constatat ca s-au
efectuat plati catre S.C. ROMPETROL DOWNSTREM S.A. cu
ordinul de plata nr. 387 din 27.04.2006 (reprezentând contravaloarea
facturilor nr. 1.040.354 si 1.040.355/26.04.2004 – contravaloare
carburant auto), înainte de data intrarii în vigoare a contractului
încheiat cu aceasta societate, încalcându-se prevederile O.M.F.P. nr.
1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor
publice.

Precizam ca, în conformitate cu prevederile art. 3.1. din contractul
susmentionat (364.081), data intrarii în vigoare a acestuia, este data semnarii
dintre parti si respectiv data la care a fost înregistrat contractul, care este
08.05.2006, si nu data emiterii acestuia de 19.04.2006.

– în ceea ce priveste acelasi contract de furnizare nr.
364.081/19.04.2006, încheiat între I.J.P.F. _____ si S.C. _______S.A, pentru
achizitionarea de carburanti auto, mentionam ca procedura de achizitie s-a
derulat fara a se respecta prevederile art. 17 aliniatul 1, art. 20 aliniatul 5 si art.
71 aliniatul 4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 60/2001;

– valoarea totala a contractului antementionat (364.081) este de minim
340.000 lei (inclusiv T.V.A.), respectiv de maxim 380.000 lei (inclusiv T.V.A.),
si depaseste limita maxima de 340.000 lei aprobata prin Nota-Raport nr.
363.305/03.03.2006;

– tot la acest contract s-a mai constatat faptul ca s-a încheiat Actul
aditional nr.1, fara data, prin care s-a suplimentat valoarea acestuia cu peste
60% fata de valoarea initiala, situatie ce impunea initierea unei noi proceduri de
achizitii, întrucât nu s-au respectat prevederile art. 23 aliniatul 3 din Hotarârea
de Guvern nr. 461/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

– constituirea garantiei de buna executie la Contractul de furnizare nr.
364.081/19.04.2006 (antementionat) s-a efectuat fara respectarea art. 3.2. din
contract, iar achizitorul nu a restituit garantia de buna executie, conform art.
3.3. din acelasi contract;

e) respectarea procedurilor legale privind donatiile si sponsorizarile:

– la I.J.P.F.____, contractele de sponsorizare nu sunt vizate de
controlul financiar preventiv, nerespectându-se prevederile din
Anexa nr.1, punctul E5, din ordinul M.A.I. nr. 184/19.04.2004;

– parte din rapoartele justificative privind acceptarea sponsorizarilor la
nivelul I.J.P.F._____, nu sunt semnate de controlul financiar
preventiv, nerespectându-se prevederile din Anexa nr. 1, punctul
E11 din ordinul M.A.I. nr. 184/19.04.2004. si art. I, punctul 2, din
ordinul M.A.I. nr. 1305/13.05.2006 pentru modificarea ordinului
M.A.I. nr. 340/2002 privind donatiile si sponsorizarile;

– parte din rapoartele justificative privind necesitatea si oportunitatea
acceptarii unei sponsorizari nu au numar si data de înregistrare, fapt
ce încalca prevederile Instructiunilor nr. 1000 din 01.11.2005
privind redactarea, gestionarea documentelor neclasificate si
activitatea de secretariat în M.A.I;

f) alte deficiente constatate:

– facturile nu poarta numarul, data si semnatura persoanei care a
înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor, nerespectându-se
astfel prevederile O.M.F.P. nr.1792 din 2002;

– angajamentele legale (contractele de achizitie publica), nu sunt
înscrise în Registrul privind operatiunile prezentate la viza de
control financiar preventiv, nerespectându-se prevederile de la
punctul B, 4.4. din Normele metodologice generale aprobate prin
O.M.F.P. nr. 522/2003;

– nu s-au înregistrat în evidenta contabila a unitatii, penalitatile
facturate pentru neplata la termen a unor facturi de utilitati,
nerespectându-se prevederile art.11 din legea 82/1991, republicata;

– înregistrarea în contul 303 „Materiale de natura obiectelor de
inventar“ a unor bunuri primite în custodie, în baza procesului-
verbal de custodie nr. 365.980/24.08.2006 (s-a întocmit N.R.C.D.
nr. 110.160/06.10.2006 si J.P. 53/01.11.2006.), nerespectându-se
astfel prevederile O.M.F.P. 1917/2005 si Instructiunile nr.
1031/1999.

Pe parcursul inspectiei, subcomisia de control a procedat la testarea
cunostintelor profesionale atât a contabililor sefi, cât si a celorlalte cadre din
compartimentele financiare, rezultatele fiind în general bune si foarte bune.

8.15. Climatul organizational si performantele manageriale
la nivelul Directiei Politiei de Frontiera si structurilor teritoriale

Inspectia desfasurata la nivelul D.P.F. ______ si structurile
teritoriale din subordine (Inspectoratele Judetene ale Politiei de
Frontiera_____, _____ si _____) a vizat, cu precadere, analiza
performantelor obtinute de echipele manageriale în anul 2006, precum si
climatul organizational, scop în care s-a radiografiat, de catre specialistii din
cadrul Centrului de Psihosociologie, problematica relatiilor de
cooperare/colaborare ale institutiei cu partenerii sai interni si externi, prin
doua sondaje de opinie. Unul dintre sondaje a vizat reprezentantii
administratiei publice locale (institutia prefectului, primariile orasenesti si
rurale), ai celorlalte unitati ale Ministerului Internelor si Reformei
Administrative (inspectoratele judetene de jandarmi, politie si pentru situatii
de urgenta, serviciile publice descentralizate, Serviciul pentru straini)
precum si pe cei ai Agentiilor/Directiilor de interes local sau national
(Agentia pentru Protectia Mediului, Directia de Sanatate Publica,
Administratia Nationala „Apele Române” – Directia Apelor______, Oficiul
National pentru Refugiati). Cel de-al doilea sondaj a fost realizat pe un
esantion reprezentativ pentru populatia din localitatile limitrofe frontierei de
stat, aflate în aria de competenta a sectoarelor PF _______, _____, ______,
_____si ____, având ca obiectiv identificarea unor aspecte perceptiv-
atitudinale semnificative din perspectiva interactiunii politiei de frontiera–
cetateni.

În urma evaluarilor realizate de ofiterii inspectori si din sondajele de
opinie, au rezultat urmatoarele:

Conducerea directiei este asigurata de catre cms. sef _________si
adjunctul acestuia, cms. sef________, ambii ofiteri cu o vasta si bogata
experienta manageriala si bine pregatiti din punct de vedere profesional.

Referitor la seful Directiei Politiei de Frontiera – cms. sef________,
sondajele au reliefat faptul ca acesta acorda o atentie exagerata detaliilor legate
de îndeplinirea sarcinilor sau redactarii documentelor aferente si este mai putin
tentat sa solicite ajutor atunci când are dificultati în gestionarea problematicilor
din domenii nefamiliare (activitatea informativ – operativa, de cercetare
penala), nereusind întotdeauna sa identifice modalitati optime, de a face fata
stresului si tensiunii din plan profesional.

Stilul de conducere uneori rigid, axat pe îndeplinirea obiectivelor,
precum si modul de gândire usor stereotip, nu trebuie sa neglijeze initiativa
subordonatilor si comunicarea deschisa, acesta trebuind sa se manifeste mai
activ în eliminarea birocratiei. În acest sens, s-a constatat ca majoritatea
dispozitiilor emise de I.G.P.F.R. au fost transmise de conducerea directiei, la
structurile subordonate, împreuna cu sarcini suplimentare, pe aceeasi tema, fapt
ce a condus la perceptia ca, implicarea directiei nu face decât sa „aglomereze”
activitatea, în ansamblul ei.

Totodata, la inspectoratele subordonate s-a gasit o multitudine de
„Planuri de masuri” si „Planuri de actiune”, întocmite în urma unor
precizari/recomandari transmise de conducerea DFP ______, cu privire la
aspecte legate de modul de executare a sarcinilor curente (de serviciu), desi nu
se impunea realizarea unor astfel de documente (acestea trebuiau sa fie avute în
vedere la desfasurarea activitatilor). Se poate concluziona ca, managerii
structurilor teritoriale, la rândul lor, au contribuit la „încarcatura mare cu
sarcini”, care este resimtita la nivelul subordonatilor. Fiind întrebati despre
justificarea acestui mod de lucru care, uneori, se constituie într-o piedica în
manifestarea aptitudinilor manageriale proprii, managerii de la nivelul
inspectoratelor au motivat ca, ocazionat de controalele realizate de forurile
ierarhic superioare (inclusiv de catre I.G.P.F.R.), se analizeaza, strict si
punctual, modul de executare a fiecarei prevederi din dispozitii, note
observatorii si recomandari, fara a se pune accent pe masurile dispuse din
proprie initiativa.

Cu privire la cms. sef_______, adjunct al directorului Directiei Politiei de
Frontiera_____, sondajele efectuate au pus în evidenta profilul relativ echilibrat al
ofiterului, însa cu toate acestea este necesar sa manifeste obiectivitate mai
pronuntata în toate situatiile în care se stabilesc sarcini si masuri pentru
componenta operativa a directiei, precum si o contributie mai activa la stabilirea
consensului de pareri cu privire la deciziile ce trebuie adoptate. Dat fiind faptul ca
gestioneaza activitatea operativa la nivelul directiei, se recomanda ca, pe viitor, sa
regândeasca locul si rolul personalului din aceste structuri pe care-l va promova în
functiile de conducere, tinând cont de capacitatile psihice si intelectuale si a
disponibilitatilor de comunicare interpersonala.

Inspectia a scos în evidenta faptul ca, desi structurile operative au
înregistrat unele rezultate notabile, s-a realizat o eficienta scazuta în constatarea
infractiunilor specifice zonei de frontiera, precum si în ceea ce priveste
supravegherea si controlul frontierei, datorita neajunsurilor manifestate în
pregatirea profesionala a lucratorilor, în modul de organizare si executare a
actiunilor de sprijin, îndrumare si control, punerea în practica a conceptului de
proximitate si, nu în ultimul rând, în activitatea de cooperare/colaborare (dintre
lucratori, formatiuni, cât si cu celelalte structuri M.A.I.). De asemenea, s-a mai
constatat ca rezultatele obtinute de formatiunile operative nu sunt reflectate
fidel în evidenta operativa de la nivelul inspectoratelor subordonate, astfel ca
datele în baza carora s-au realizat analizele periodice si s-au comensurat
performantele structurilor, nu sunt certe. Totodata, în urma evaluarii a rezultat
ca sistemul de evidenta actual nu permite formularea unor concluzii precise cu
privire la eficienta activitatilor de constatare (dupa modul de sesizare) precum si
cele referitoare la finalitatea actiunilor informative si a dosarelor instrumentate
(pe genuri de infractiuni, calitatea faptuitorilor etc.), impunându-se modificarea
acestuia de catre IGPFR.

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera „A”

Din sondajele de opinie a rezultat ca seful inspectoratului, cms.
sef_______, are experienta profesionala în conducere, manifesta angajament în
activitatea pe care o întreprinde.

Punctul slab al ofiterului se manifesta pe dimensiunea „gândire
creativa” aspect considerat si de catre acesta ca o cauza a unor manifestari
profesionale, fapt ce l-a determinat sa-si propuna cresterea eficientei în raport
cu diverse stiluri de munca ori medii de lucru, abordarea activitatilor cu mai
multa imaginatie, asumarea unor riscuri si depunerea unor eforturi sustinute în
sensul cunoasterii aspectelor esentiale necesare functiei pe care o îndeplineste.

Adjunctul sefului de inspectorat, cms. sef_________, dispune de
abilitati si deprinderi manageriale, desi nu manifesta eforturi considerabile în
planul reprezentarii intereselor profesionale ale subordonatilor. Se impune ca
ofiterul sa foloseasca mult mai eficient experienta profesionala a colectivelor
gestionate si, totodata, în calitatea sa de formator, sa puna în aplicare conceptul
de „proximitate”.

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera „B”

Cms. sef_______, seful inspectoratului, dispune de o vasta experienta
manageriala, adopta un stil de conducere autoritar, bazat pe regulamentele si
ordinele de tip militar. Sondajul de opinie a scos în evidenta si unele
disfunctionalitati si implicit necesitatea de perfectionare atât în ceea ce priveste

„construirea relatiilor personale” – aspect sesizat si recunoscut chiar de
manager în procesul de autoevaluare, cât si „ascultarea/comunicarea cu
ceilalti”, aspect reliefat de catre specialistii evaluatori.

Este necesar, ca ofiterul sa manifeste o mai mare ancorare în realitate,
deschidere fata de nou si receptivitate în raport de opiniile subordonatilor, în mod
deosebit pe cele care provin din relatia de consiliere dintre acesta si specialistii din
domeniul operativ. De asemenea, o alta prioritate a sefului inspectoratului trebuie sa
vizeze transformarea sa într-un sef de structura moderna, ancorat puternic în relatiile
institutiei, impartial si dispus sa accepte critica.

Cms. sef_______– adjunct al inspectorului sef al Inspectoratului
Judetean al Politiei de Frontiera _____, are experienta profesionala si manifesta
interes si devotament în activitatea operativa. Se impune ca ofiterul sa
manifeste mai mult tact în relatiile cu subordonatii, iar activitatea desfasurata sa
vizeze mai mult aspectele manageriale, conform functiei detinute.

Cms. sef_______– adjunctul sefului de inspectorat pe linie de logistica.
Cu toate ca are experienta în plan profesional, managerul constientizeaza
necesitatea depunerii unor eforturi mai sustinute în directia autoperfectionarii.
Astfel, opiniile formulate vizeaza incapacitatea de a–si asuma riscuri calculate,
îndraznete, încurajarea timida a schimbarii în domeniile gestionate si tendinta
de a fi ezitant în cazul unor esecuri.

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera „C”

Seful inspectoratului cms. sef_______, este un manager cu experienta
profesionala, receptiv si adaptabil la schimbarile survenite în evolutia institutionala.

Ofiterul nu manifesta constanta în receptarea opiniilor colaboratorilor,
determinata în principal de încrederea acordata acestora, situatie în care
delegarea responsabilitatilor nu constituie un punct forte al acestuia.

Cms._________ – adjunct al sefului Inspectoratului Judetean al Politiei
de Frontiera ______, manifesta initiativa în vederea sporirii capacitatii de a-si
asuma riscuri în depasirea deprinderilor de abordare/solutionare a problematicii
profesionale. În ceea ce priveste insistenta în capacitatea de a fi convingator,
lasa uneori de dorit, astfel încât, modul de prezentare a realizarilor profesionale
ale compartimentelor operativ-informative coordonate, nu este cel asteptat.

8.16. Activitatea desfasurata de structurile operative

În ceea ce priveste activitatea desfasurata de structurile operative, au
rezultat urmatoarele:

În anul 2006, lucratorii din cadrul formatiunilor CIT ale Directiei
Politiei de Frontiera _____ au actionat pentru combaterea infractionalitatii

transfrontaliere, cu accent pe fapte de contrabanda si alte fraude vamale, fiind
constatate 71 infractiuni de acest gen. Actiunile desfasurate în anul 2006 pe
linia prevenirii si combaterii traficului cu bunuri de larg consum, în special cu
tigari si produse agro-alimentare, s-au finalizat cu ridicarea, în vederea
confiscarii, de bunuri în valoare totala de 40.021.582,82 RON (cu 39,1% mai
mult fata de 2005). De mentionat este faptul ca, doar 65% din confiscari au fost
realizate de politistii de frontiera, de pe comunicatiile din zona P.T.F.-urilor,
restul fiind constatari ale organelor vamale.

Pe linia combaterii traficului cu bunuri din patrimoniul cultural-
national, produse contrafacute, metale si pietre pretioase, rezultatele au fost
modeste, activitatile fiind realizate, în principal, de catre organele vamale, desi
au fost raportate drept constatari proprii ale Politiei de Frontiera.

Se remarca o îmbunatatire a activitatii pe linia traficului international
cu autoturisme furate, fiind indisponibilizate 43 (+ 10 fata de anul 2005 )
autoturisme furate din strainatate, identificate pe teritoriul României, parte din
acestea fiind la a doua sau a treia înmatriculare.

La birourile operative din cadrul I.J.P.F. ______ si____, liniile de
munca privind infractiunile de mediu, fals de valuta, metale pretioase si
terorism nu erau acoperite informativ. De altfel, în cursul anului 2006, ofiterii
biroului C.I.T. din cadrul I.J.P.F. ______ au obtinut doar 2 informatii de la
agentura, pentru combaterea traficului international cu autoturisme furate si
terorism.

Desi, la prima vedere rezultatele obtinute par a fi bune, evaluarea a
stabilit ca majoritatea constatarilor au fost facute în urma unor reclamatii,
sesizarile din oficiu ale lucratorilor specializati fiind cu titlu de exceptie.

Numarul si calitatea slaba a informatiilor a determinat realizarea unei
baze de lucru necorespunzatoare fata de problematica pe care o înregistreaza
fenomenul infractional specific zonei de frontiera (1 suspect la C.I.T. –
I.J.P.F._____, 6 suspecti la C.I.T. – I.J.P.F. _____ si 6 suspecti la C.I.T. –
D.P.F._____).

De asemenea, lipsa informatiilor cu valoare operativa este reflectata si
de faptul ca, la compartimentul analiza de risc, au fost implementate un numar
redus de rapoarte informative privind autorii de infractiuni (75 la C.I.T. –
D.P.F.____, 75 la C.I.T. – I.J.P.F. _____ si 94 la C.I.T. – I.J.P.F._____), astfel
ca nu se poate dimensiona fenomenul infractional, iar actiunile destinate
prevenirii si contracararii infractionalitatii transfrontaliere s-au finalizat cu
rezultate modeste.

Rezultatele modeste obtinute de ofiterii birourilor din cadrul directiei si
inspectoratelor evaluate se datoreaza lipsei de exigenta si fermitate din partea
cadrelor cu functii de comanda, care au acceptat în mod nejustificat realizarile
mediocre obtinute de subordonati si au tolerat superficialitatea în munca.

Majoritatea subiectilor pe linia traficului de migranti a reprezentat-o
cetatenii _____(70%), punctele „preferate” pentru trecere fiind pe raza I.J.P F.
_____ (S.P.F. ____ si_____), _____ (S.P.F ____ si_____), _____ (S.P.F.
____si_____), acestia având intentia de a tranzita teritoriul României si a
ajunge în spatiul U.E. Referitor la cei 26 de cetateni români care au trecut
granita în _______si ______, pe pod de gheata, înot sau cu alte mijloace
improvizate, în scopul sustragerii de material lemnos, contrabanda sau vizitarea
unor rude, acestia nu pot fi considerati autori ai infractiunii de migratie ilegala,
asa cum eronat figureaza în evidentele D.P.F.______.

Desi între D.P.F. _____si directiile Politiei de Frontiera din vest,
respectiv _______ si ______, au avut loc schimburi de informatii cu privire la
suspectii cu preocupari în sfera traficului de migranti, doar în a doua parte a
anului 2006 s-a actionat pentru documentarea activitatii infractionale a unora
dintre ei, fiind descoperite 10 filiere, cu 22 traficanti (8 cetateni români si 14
din_____). Rezultate pe aceasta linie de munca au obtinut lucratorii
I.J.P.F.____ (P.T.F.______, C.T.P. si C.I.T.) care au destramat 9 filiere de trafic
de migranti, cu 20 faptuitori, activitatea celorlalte structuri inspectate fiind
modesta (o retea cu 2 persoane – biroul C.T.P. din cadrul directiei) sau
ineficienta la I.J.P.F._____ _____ si ______, care nu au avut rezultate pe
aceasta linie.

Majoritatea filierelor (70%) au fost descoperite de cadrele
P.T.F.______ prin investigatii directe, efectuate la controlul de frontiera, care
au vizat scopul declarat, documentele justificative si asigurarea financiara a
calatoriei. Aportul scazut al lucratorilor specializati pe aceasta linie de munca se
datoreaza nivelului redus al cunostintelor de specialitate, cu repercusiuni în
activitatea de culegere a informatiilor, documentarea faptelor comise si calitatea
actelor de cercetare penala. Cu toate ca au fost obtinute 269 informatii,
majoritatea acestora au fost fara valoare operativa, aportul agenturii fiind
extrem de redus, ceea ce denota faptul ca activitatile s-au desfasurat formal si
neprofesionist, fara a se face resimtita implicarea sefilor de la toate nivelurile.

Pe linia traficului de persoane a fost probata activitatea infractionala a
24 retele de trafic de persoane (cu 70 traficanti si 103 victime), comparativ cu
anul 2005 când s-au anihilat 29 retele ( cu 82 persoane care au traficat 122
victime). Rezultate slabe pe aceasta linie s-au înregistrat la compartimentul
C.T.P. din cadrul I.J.P.F._____, unde, în perioada analizata, a fost instrumentat
un singur dosar penal cu 2 traficanti si 5 victime.

La nivelul directiei, în cursul anului 2006 au fost solutionate 7 dosare
penale, privind infractiuni de trafic de droguri, care au avut la baza actiuni
informative documentate în 7 D.U.I, din care: 2 la I.J.P.F. Galati, 2 la
I.J.P.F._____, 1 la I.J.P.F. _____si 2 de Biroul C.T.S.I. din cadrul directiei.

Informatiile obtinute pe aceasta linie au fost cu valoare operativa
redusa, astfel ca, din cele 299 rapoarte informative privind traficul cu substante
interzise, doar 86 (28,7%) au fost înaintate pentru implementare la
compartimentul analiza de risc, iar din cele 38 MS închise în cursul anului
2006, doar 7 (18%) au avut finalitate pozitiva.

Situatia operativa din raza de competenta nu a constituit o prioritate
pentru lucratorii specializati, acestia actionând, de obicei la întâmplare, fapt
pentru care rezultatele au fost de cele mai multe ori nule. Un exemplu în acest
sens îl constituie cele 11 actiuni organizate si executate la nivelul directiei, în
urma carora nu s-a facut nicio constatare, aceeasi finalitate (cu exceptia a doua
situatii de la IJPF_____) având si cele 167 actiuni de la inspectoratele judetene
______ si______.

Din verificarea urmelor de dosare, MS si DUI aflate la
compartimentele de evidenta operativa de la nivelul inspectoratelor evaluate, s-
au identificat o serie de deficiente în ceea ce priveste corectitudinea înregistrarii
si închiderii dosarelor de urmarire informativa si a mapei suspectului.

Astfel, din cele 5 D.U.I. închise (toate pozitiv) în cursul anului 2006,
de lucratorii structurilor operative din directie, s-a constatat ca doar unul
îndeplinea conditiile pentru a fi închis pozitiv, în celelalte patru fiind atasate
referate cu propuneri de neîncepere a urmaririi penale ori care priveau alti
faptuitori decât cei care au facut obiectul urmaririi informative. Responsabili
pentru aceasta situatie sunt cei doi lucratori de la compartimentul de evidenta
operativa, ofiterii din compartimentul C.T.P. si C.I.T., care au instrumentat
cauzele, precum si sefii care au aprobat.

Disfunctii au fost identificate si în cazul M.S., la toate inspectoratele
judetene subordonate directiei, multe din acestea fiind închise „pozitiv”, cu
referate în care s-au facut propuneri de neîncepere a urmaririi penale, ori în
baza aplicarii unor sanctiuni contraventionale de catre functionarii vamali, desi
suspectii erau supravegheati pentru infractiuni de contrabanda.

8.17. Activitatea desfasurata la nivelul sectoarelor si
punctelor de trecere a frontierei

În ceea ce priveste activitatea desfasurata la nivelul sectoarelor si
punctelor de trecere a frontierei din cadrul DPF _____, s-au constatat deficiente
manageriale în folosirea efectivelor (planificarea defectuoasa a elementelor în
dispozitiv), la S.P.F.____, S.P.F.____, S.P.F._____, toate din cadrul I.J.P.F.
____ si S.P.F. _____din cadrul I.J.P.F._____.

S-a mai constatat lipsa de finalitate a analizelor lunare realizate de sefi,
privind activitatile lucratorilor sectoarelor, care nu identifica neajunsuri (slaba
preocupare pentru culegerea de informatii de la surse ocazionale, lipsa de
eficienta a actiunilor executate, necunoasterea si nerespectarea metodologiei de
lucru privind camera de retinere) si politisti cu activitate slaba, iar masurile
dispuse nu sunt de natura a remedia aspectele mentionate.

Majoritatea controalelor si activitatilor de sprijin si îndrumare la
sectoare si puncte, efectuate de conducerea inspectoratelor precum si de ofiterii
coordonatori C.I.T, C.T.P, si C.T.S.I., s-au rezumat la verificarea modului de
întocmire a unor documente, verificarea prezentei pe locul de serviciu si la
sediu, modul de predare-primire a armamentului si portul tinutei, fara a se
analiza eficienta dispozitivului din zona verde, legalitatea actelor procedurale
întocmite, aportul informativ al lucratorilor din sectoare si puncte, respectarea
metodologiilor de lucru privind acordare vizelor si completarea registrelor de
litigii etc.

Ca urmare a deficientelor constatate în punctele de trecere a frontierei,
cu privire la litigiile în trafic, se impune elaborarea de catre I.G.P.F. a unei
proceduri unitare de control, constatare si consemnare a acestora si realizarea
unor teme profesionale, care sa fie însotite de aplicatii practice cu ofiterii si
agentii care lucreaza în puncte, cu privire la evenimentele care vor fi
consemnate, verificarile care trebuie efectuate si masurile ce urmeaza a se
dispune, precum si celelalte date care trebuie mentionate în registrul special
destinat.

Având în vedere deficientele constatate pe linia supravegherii si
controlului frontierei, s-a concluzionat ca acestea se datoreaza si absentei unei
structuri, la nivelul inspectoratelor, care sa coordoneze direct activitatea pe
frontiera verde.

Rotirea lucratorilor din cadrul turelor de serviciu a condus la
eficientizarea actiunilor de prevenire a coruptiei în rândul politistilor de
frontiera, însa a afectat rezultatele profesionale, întrucât nu a fost urmata de
accentuarea pregatirii profesionale specifice fiecarei linii de munca, astfel ca
parte din deficientele constatate s-au produs pe fondul cunoasterii insuficiente a
normelor care reglementeaza activitatile specifice fiecarui post.

Tutela profesionala este greu de realizat întrucât tutorele si persoana
tutelata nu desfasoara activitati împreuna, acestia întâlnindu-se o singura data la
un interval de 2 luni.

Aceleasi greutati sunt întâmpinate si cu ocazia întocmirii notarilor de
serviciu de catre sefii nemijlociti, având în vedere faptul ca un lucrator pe
parcursul unui an de zile si-a desfasurat activitatea pe mai multe posturi si în
subordinea mai multor sefi.

Analizarea, prin sondaj, a modului în care se aplica sanctiunile
contraventionale, a scos în evidenta faptul ca, jumatate dintre acestea au fost
aplicate cetatenilor straini. S-a constatat cu aceasta ocazie ca exista o lipsa de
finalitate în cazul celor 3.688 sanctiuni contraventionale aplicate cetatenilor
straini, în sensul ca au fost achitate doar 423 (11,5%), iar restul nu au putut fi
trimise în debit. Spre exemplu, la I.J.P.F._____, în anul 2006, au fost
înregistrate 1.500 procese verbale de contraventie aplicate unor cetateni straini,
în valoare totala de 24.070 lei, care nu au putut fi date în debit.

În acest sens, se impune initierea unui proiect legislativ care sa permita
aplicarea consemnului N.P.I. în cazul cetatenilor straini care la iesire nu si-au
achitat obligatiile fata de statul român.

Inspectia a mai scos în evidenta faptul ca, reglementarile interne
privind modul de anulare a vizelor în punctul de frontiera nu sunt armonizate cu
legislatia comunitara. Astfel, politistul de frontiera poate sa anuleze, pe loc,
vizele statelor membre ale UE atunci când exista suspiciuni cu privire la
falsificarea sau contrafacerea acestora (cu înstiintarea autoritatilor emitente),
dar pentru anularea vizelor emise de autoritatile române este nevoie de
aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, conform prevederilor art.32 alin. 1
din O.U.G. nr.194/2002, modificata.

Pe timpul inspectiei au fost identificate o serie de greutati care au
afectat performantele structurilor evaluate, s-au desfasurat multiple activitati
proactive si s-au stabilit, de comun acord cu managerii unitatilor inspectate,
masurile care se impun pentru eficientizarea activitatii Directiei Politiei de
Frontiera _____.

Concluziile inspectiei au fost detaliate la nivelul fiecarei structuri
evaluate, pe linii de munca si s-au materializat în note de prezentare împreuna
cu rapoartele întocmite de catre specialistii directiilor din aparatul central al
Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

8.18. Masuri de ordin disciplinar

Având în vedere datele rezultate din inspectie, concluziile si deviantele
profesionale prezentate, au fost dispuse urmatoarele masuri de ordin disciplinar:

1. Declansarea procedurii cercetarii prealabile, de catre Directia
Politiei de Frontiera _____, împotriva cadrelor nominalizate, pentru deficientele
constatate cu ocazia inspectiei;

2. Înaintarea la Directia Politiei de Frontiera _____, a tabelului
nominal cu politistii nominalizati, în a caror activitate s-au constatat deficiente
privind neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu, urmând ca, dupa

3 luni, sa se reanalizeze activitatea acestora si sa se dispuna masurile
corespunzatoare, cu privire la oportunitatea mentinerii lor pe functii, în raport
de cele constatate;

8.19. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si
slabe

8.19.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe

Urmare a diagnozei viabilitatii manageriale la directia politiei de
frontiera si inspectoratele judetene subordonate, prezentata în acest capitol,
analizati cauzele generatoare de puncte forte si slabe în urmatoarele domenii de
activitate:

a) organizarea si functionarea directiei politiei de frontiera si
inspectoratelor subordonate;

b) îndeplinirea principalelor atributii si obiective;

c) îndeplinirea strategiei privind transformarea granitei de est în
frontiera externa a Uniunii Europene;

d) prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere si a
migratiei ilegale:

– pe linia combaterii infractionalitatii transfrontaliere;

– prevenirea si combaterea migratiei ilegale si traficului de
persoane;

– prevenirea si combaterea traficului cu substante interzise;

– activitatea desfasurata la nivelul sectoarelor si punctelor de
trecere a frontierei de stat;

– activitatea compartimentelor de analiza risc;

– activitatea de cercetare penala, evidenta operativa si
criminalistica;

e) managementul resurselor umane;

f) asistenta juridica;

g) afaceri europene si implementarea programelor;

h) secretariat, relatii cu publicul si protectia informatiilor clasificate;

i) managementul financiar si logistic;

j) climatul organizational si performantele manageriale.

8.19.2.Masuri de ordin organizatoric

Redactati un program de actiuni si masuri pentru modernizarea si
eficientizarea activitatilor directiei politiei de frontiera si inspectoratelor
judetene din subordine (o varianta este prezentata în anexa nr. 2).

CAPITOLUL 9

STUDIU DE CAZ

PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE

DIN INSPECTIA DESFASURATA LA UN

INSPECTORAT DE JANDARMI JUDETEAN SI O
GRUPARE DE JANDARMI MOBILA

9.1. Consideratii generale

Potrivit Planului anual de inspectii si controale pe anul____, aprobat de
conducerea ministerului, în perioada______, au fost verificate si evaluate:
modul în care au fost îndeplinite atributiile specifice, managementul pregatirii
continue si conduita morala a personalului, capacitatea operationala, legalitatea
utilizarii mijloacelor logistice si financiare, capacitatea manageriala si climatul
organizational la Inspectoratul de Jandarmi Judetean _______ si Gruparea de
Jandarmi Mobila______.

Ca o necesitate impusa de alinierea Jandarmeriei Române la
standardele de performanta ale institutiilor similare europene si a renuntarii la
obligativitatea stagiului militar, în anul____, au fost profesionalizate în
totalitate efectivele de jandarmi, prin transformarea posturilor de „militar în
termen” si a celor de „jandarm angajat pe baza de contract”, în posturi de
„subofiter”.

9.2. Îndeplinirea atributiilor specifice

Evolutia situatiei operative si mentinerea la un nivel ridicat a
fenomenului infractional, în special cel stradal, cu impact deosebit asupra
climatului de siguranta publica, precum si necesitatea asigurarii pazei si
protectiei institutionale la un numar însemnat de obiective, au impus noi
transformari si reasezari în plan conceptual si actional, pentru gestionarea mai
eficienta a problematicii în domeniul pazei si ordinii publice.

9.2.1. Pe linie de paza si protectie institutionala

În acest domeniu s-a continuat procesul de modernizare a sistemului de
paza si protectie a obiectivelor, bunurilor si valorilor prin reevaluarea si
dinamizarea subsistemelor componentelor, eliminarea riscurilor si
vulnerabilitatilor la obiectivele din competenta Jandarmeriei Române.

La nivelul ministerului au fost încheiate __ protocoale cu institutii ale
statului pentru asigurarea pazei si protectiei cu efective de jandarmi, în care au
fost nominalizate obiectivele si numarul de indicatori corespunzator acestora.

Inspectoratul judetean, în anul____, a efectuat acest gen de misiuni
prin intermediul a __ detasamente de paza constituite potrivit statului de
organizare si principiului teritorialitatii. Începând cu____, numarul structurilor
destinate misiunilor de paza si protectie institutionala s-a marit cu ___
detasamente, în cadrul carora au fost prevazute grupe de supraveghere si
interventie, pentru a actiona în caz de necesitate la obiectivele din competenta
detasamentelor respective.

Activitatea desfasurata de personalul acestor detasamente a fost
coordonata de compartimentul specializat din cadrul Serviciului organizare si
coordonare misiuni, care a întocmit, la începutul fiecarui an, ordinul de paza si
protectie al inspectorului sef si planuri de paza, protectie si reglementare a
accesului, precum si de interventie în situatii deosebite, pentru fiecare obiectiv
din competenta unitatii.

În perioada de referinta inspectoratul judetean a asigurat paza si
protectia la un numar de __ obiective stabilite prin hotarâre de guvern si ordin
al ministrului. În prezent, numarul acestora a fost diminuat, ca urmare a ridicarii
pazei de la Aeroportul International ______ si de la doua depozite stoc
mobilizare apartinând Jandarmeriei si Politiei Române.

Totodata, au fost desfasurate activitati de paza si protectie a
transporturilor cu caracter special, contra cost, în baza unor contracte de prestari
servicii încheiate cu un numar de ___ societati comerciale.

În scopul prevenirii sustragerilor de produse petroliere, inspectoratului
judetean i-a revenit si misiunea de a asigura paza si protectia unui tronson din
conductele magistrale de transport titei în lungime de ___ km, apartinând S.C.
CONPET S.A._____.

În misiunile de paza, mai sus mentionate, au fost angrenate ___% din
efectivele unitatii. Urmare a prestatiilor efectuate contra cost, a fost încasata la
bugetul de stat o suma în valoare totala de _____ lei.

Pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice, au fost constatate ___
infractiuni si aplicate ____ sanctiuni contraventionale în cuantum de ____lei.

Desi, în acest domeniu de activitate au fost obtinute rezultate bune,
s-au constatat si unele disfunctii si nereguli.

Astfel, în fisele posturilor personalului care încadreaza grupele de
supraveghere si interventie au fost prevazute atributii pe linie de ordine publica,
cu toate ca posturile respective au fost înfiintate pentru interventia la obiectivele
la care se asigura paza cu efective din cadrul detasamentelor. De asemenea, în
noul proiect al Regulamentului de organizare si functionare, sunt prevazute în
sarcina detasamentelor de paza misiuni pe linie de ordine publica.

Conducerea inspectoratului judetean nu a solicitat aprobare de la
esalonul superior, pentru folosirea de efective, în vederea asigurarii
supravegherii depozitelor stoc mobilizare din localitatile ____ si ____, de la
care a fost ridicata paza, începând cu_____, în urma punerii în aplicare a
prevederilor O.M.A.I. nr. S/102 din______.

Planul de paza de la resedinta inspectoratului judetean nu a fost
actualizat ca urmare a suplimentarii numarului de posturi de subofiter din cadru
structurii destinata acestui scop.

Responsabili de aceste nereguli sunt lt.col.____, prim adjunct al
inspectorului sef, pentru ca nu a întreprins demersurile necesare în vederea
obtinerii aprobarii prelungirii pazei la cele doua obiective din
administrarea ministerului, pâna la clarificarea situatiei juridice si lt.
col._____, ofiter specialist I în Compartimentul organizare, evaluare,
mobilizare si planificare resurse, pentru ca nu a comunicat
Compartimentului paza si protectie institutionala, modificarile de stat în
vederea actualizarii planului de paza.

9.2.2. Pe linie de asigurare, restabilire si mentinere a ordinii
publice

Ca urmare a punerii în aplicare a noii conceptii în domeniul ordinii si
sigurantei publice si a responsabilizarii tuturor factorilor de decizie de la nivel
central si teritorial, a crescut semnificativ contributia Jandarmeriei Române la
asigurarea climatului general de ordine publica, la prevenirea si combaterea
criminalitatii.

9.2.2.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judetean ________

În anul _____, au fost planificate si organizate un nr. de _____misiuni
de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice, fata de anul ____, când
au fost desfasurate _____misiuni, rezultând o crestere de ____%, iar în
perioada_____, au mai fost executate ____ misiuni.

Cele mai importante misiuni de asigurare a ordinii publice au fost:
____vizite ale unor înalti demnitari români si straini, ___marsuri si mitinguri de
protest, ____manifestari sportive si ____ activitati cu caracter cultural, artistic,
religios si promotional.

De asemenea, au mai fost executate ––– misiuni de restabilire a ordinii
publice si ___de înlaturare a urmaririlor unor calamitati naturale.

Cu ocazia executarii acestor misiuni au fost depistate ____ persoane,
care au comis ____infractiuni. Totodata, au fost aplicate ____sanctiuni
contraventionale, pentru fapte care au lezat ordinea si siguranta publica, în
valoare de ______lei.

Este semnificativ faptul ca, în sedinta Consiliului Militar a
inspectoratului general din luna iunie –, în urma analizarii modului de
îndeplinire a misiunilor specifice de catre structurile mobile ale Jandarmeriei
Române, inspectoratul judetean ocupa pozitia ___ la indicatorul infractiuni
constatate, iar ca urmare a masurilor întreprinse de conducerea acestuia,
situatia a cunoscut o îmbunatatire substantiala, astfel ca la sfârsitul anului
ocupa locul ___.

La nivelul inspectoratului judetean, din totalul de __ dosare
instrumentate, în ___ de cazuri, reprezentând ___%, au fost dispuse solutii de
catre unitatile de parchet competente, dupa cum urmeaza: __ rechizitorii,
__S.U.P. cu aplicarea art. 181 C.p., __ S.U.P. si __ N.U.P. . În prezent au ramas
în lucru, ___ dosare, reprezentând ___ %.

În urma analizarii finalitatii judiciare, rezulta ca actele premergatoare
întocmite de lucratorii inspectoratului judetean au fost în conformitate cu
prevederile legale, fapt ce a condus ca în ___ % din dosarele solutionate de
unitatile de parchet competente, faptuitorii sa fie trasi la raspundere penala sau
administrativa.

Personalul din structura de cercetare-documentare si-a adus contributia
la activitatea de asigurare, restabilire si mentinere a ordinii publice prin
obtinerea unui numar de ___ informatii, în baza carora au fost constatate ____
infractiuni si aplicate ____ sanctiuni contraventionale.

9.2.2.2. La Gruparea de Jandarmi Mobila _____

În perioada analizata au fost planificate si organizate un nr. de ____
misiuni, din care ____misiuni de mentinere, ___de asigurare, ___ pentru
restabilirea ordinii publice si ___ în cooperare cu alte institutii.

Cele ____ misiuni de mentinere a ordinii publice au fost organizate si
desfasurate, dupa cum urmeaza: pe litoralul ____, în zona unitatilor de
învatamânt ____, în piete, oboare si târguri ____, în zone de interes
operativ____, în municipiul _____ ____ si în mediul rural ____.

Cu ocazia executarii acestor misiuni au fost depistate ___ persoane
care au comis ____ infractiuni. Totodata, pentru fapte care au adus atingere
ordinii si sigurantei publice au fost aplicate ____amenzi contraventionale, în
valoare de____.

Din totalul de __ dosare instrumentate, în __ au fost dispuse solutii de
catre unitatile de parchet competente, dupa cum urmeaza: __ rechizitorii ____
S.U.P. cu aplicarea art. 181 C.p. (74%), ___ N.U.P. ____. În prezent, la unitatile
de politie si parchet au ramas în lucru ____ dosare penale, reprezentând____.

Din dosarele solutionate de parchetele competente, în ___ % au fost
luate masuri de tragere la raspundere penala sau administrativa a faptuitorilor,
ceea ce releva ca actele premergatoare întocmite de jandarmi au fost în
conformitate cu prevederile legale.

Din analiza indicatorilor de evaluare a activitatii de obtinere,
documentare, valorificare si exploatare a datelor si informatiilor cu valoare
operativa, rezulta faptul ca, în baza unui numar de ____ informatii, au fost
organizate actiuni punctuale în urma carora au fost constatate ____ infractiuni si
aplicate ___ sanctiuni contraventionale.

În urma evaluarii acestui domeniu de activitate au fost identificate
neconcordante între diferite ordine si dispozitii emise de I.G.J.R., precum
si nereguli comune atât inspectoratului judetean cât si gruparii mobile,
dupa cum urmeaza:

În Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române nr.
21/01.06.2006 privind metodologia constatarii infractiunilor de catre jandarmi,
la art. 3 lit. b) si c) se prevede ca declaratiile partilor vatamate, faptuitorilor si
martorilor sa fie consemnate în mod obligatoriu într-un proces-verbal. Aceste
prevederi contravin art. 214 C.p.p., unde la pct. 1, lit. c) se precizeaza ca ofiterii
si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Române, pentru infractiunile constatate pe
timpul executarii misiunilor specifice, sunt obligati sa procedeze la luarea de
declaratii de la faptuitorii si martorii care au fost de fata la savârsirea unei
infractiuni. Cu toate acestea, la nivelul celor doua unitati inspectate, au fost
respectate prevederile art. 214 C.p.p., în sensul ca, declaratiile faptuitorilor si
martorilor au fost consemnate olograf.

Referitor la modul de înregistrare si raportare a infractiunilor, s-au
constatat situatii când o fapta de natura penala (ex: braconaj piscicol, furt etc.),
care a fost comisa de doua sau mai multe persoane, a fost încadrata si la
asociere pentru savârsirea de infractiuni, pentru singurul motiv ca au participat
mai multi faptuitori. În aceste cazuri au fost încalcate dispozitiile Ordinului
I.G.J.R. nr. 42.744 din 16.05.2006, iar numarul faptelor penale constatate a fost
marit în mod artificial.

Totodata au fost identificate nereguli specifice în activitatea
inspectoratului judetean, dupa cum urmeaza:

La terminarea actiunilor punctuale nu a fost analizata eficienta
dispozitivelor adoptate si nici nu au fost evidentiate, în toate cazurile,
rezultatele obtinute, conform prevederilor Dispozitiilor nr. 62.318/29.09.2005 si
nr. 36/21.11.2006.

La Detasamentul __ Jandarmi Paza si Protectie Institutionala _____s-a
constatat ca efectivele destinate a executa paza si protectia la judecatoriile si
parchetele din loc. _____si _____ au actionat pe linia prevenirii si combaterii
infractiunilor în domeniul pescuitului, fara a se întocmii în toate cazurile planuri
de actiuni punctuale.

În ceea ce priveste activitatea pe linia înregistrarii proceselor-verbale
de constatare a contraventiilor s-a stabilit ca plt. maj. ______nu a efectuat
mentiunile în registrul pentru evidenta acestora, referitoare la trimiterea
exemplarului nr. 2 la contravenientii care nu au semnat procesul-verbal si a
exemplarului 3 la administratiile finantelor publice, dupa 30 de zile de la
constatare. Aceasta disfunctie s-a datorat si faptului ca nu au fost efectuate
controale sau analize cu privire la activitatea subofiterului, de catre lt.
col.______, sef Serviciu organizare coordonare misiuni si lt._______, ofiter
specialist II în cadrul Compartimentului prevenirea si combaterea criminalitatii.

Conducerea inspectoratului judetean a aprobat anularea din oficiu a
unui proces-verbal întocmit de plt. maj._______, fara o analiza temeinica a
documentelor încheiate ulterior, din care s-ar fi constatat ca motivele invocate
de subofiter nu erau reale.

La gruparea mobila au fost constatate urmatoarele disfunctii:

Nu au fost întocmite, în toate situatiile, planuri pentru actiunile
punctuale organizate si executate pe linia prevenirii si combaterii faptelor de
natura infractionala si contraventionala, conform prevederilor Dispozitiei nr. 36
din 21.11.2006, care reglementeaza modul de desfasurare a unor astfel de
misiuni. Responsabil de aceasta disfunctie este lt. col.______, ofiter specialist I
în Compartimentul misiuni ordine publica si negociatori, întrucât a coordonat în
mod necorespunzator aceasta activitate.

Cu privire la raportarea numarului infractiunilor constatate s-a stabilit
ca, datorita interpretarii si încadrarii juridice în mod eronat a faptelor,
indicatorul este supradimensionat (exemplu: în dosarul nr. 418872 din
17.10.2006, privind pe______, din_______, care a sustras de pe o sola __ kg
lucerna, s-a retinut în sarcina acestuia savârsirea infractiunii de furt dar si cea de
distrugere, aceasta fiind absorbita în prima infractiune). Responsabil pentru
aceasta situatie este lt._______, ofiter specialist II în cadrul Compartimentului
prevenirea si combaterea criminalitatii.

9.3. Managementul pregatirii continue a personalului

În baza ordinelor de pregatire ale inspectorului general, la începutul
perioadelor de învatamânt, în cadrul celor doua unitati inspectate, au fost emise

documente de organizare, planificare si desfasurare a procesului instructiv
educativ, care au cuprins temele obligatorii din domeniul securitatii nationale,
sedintele individuale de tragere, baremele de evaluare, alte modalitati de
pregatire prin frecventarea unor cursuri de specializare etc.

Premergator deschiderii anului de învatamânt au fost organizate si
desfasurate convocari si instructaje cu privire la organizarea si desfasurarea
activitatilor practic aplicative.

În cadrul prelegerilor sustinute la cercurile profesionale au fost
invitati specialisti pentru a expune problematica specifica jurisprudentei
din domeniul de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie, unitatilor de
parchet, Directiei Generale Anticoruptie si al structurii de protectie si
informatii a ministerului.

Potrivit competentelor atribuite prin ordonantele de urgenta ale
Guvernului României în domeniul silvic, mediului si al drepturilor de autor, s-
au instituit ca forme de pregatire a agentilor constatatori, schimburi de
experienta, lucrul în comun, precum si prezentarea unor spete de catre
specialistii ministerelor de resort.

În vederea pregatirii autoplanificate, sefii grupelor au sprijinit
dezvoltarea instruirii individuale a subordonatilor pentru a urma o forma de
învatamânt superior de lunga durata si de a obtine specializari în domeniul
limbilor straine.

Pe timpul inspectiei au fost organizate si desfasurate activitati practice
de evaluare a nivelului pregatirii generale de jandarmi, deprinderilor în
executarea tragerii cu armamentul din dotare si a performantelor fizice ale
personalului, la un esantion, reprezentând majoritatea structurilor componente
ale celor doua unitati inspectate, alcatuit din ___ofiteri si ___ subofiteri de la
inspectoratul judetean precum si ___ofiteri si ___ subofiteri din cadrul gruparii
mobile.

Subcomisia desemnata pentru verificarea pregatirii continue a
personalului, a administrat baterii de teste a câte 25 întrebari selectionate din 49
acte normative care reglementeaza activitatea jandarmeriei pe urmatoarele
categorii de personal: ofiteri cu functii de conducere, comandanti detasamente,
ofiteri cu functii de executie si subofiteri.

De asemenea, specialistii cooptati în comisia de inspectie au evaluat
personalul controlat, prin chestionare particularizate potrivit specificului locului
de munca.

La tragerile cu armamentul din dotare au fost executate doua sedinte
individuale cu pistolul si una cu pistolul mitraliera, iar la educatia fizica au fost
parcurse 4 probe constând în rezistenta 1.000 m, viteza 50 m, saritura de pe loc
si procedee de autoaparare.

9.3.1. Rezultate obtinute la verificarile practice

9.3.1.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judetean ______

Calificativele generale, pe structuri functionale, obtinute la pregatirea
generala de jandarmi, s-au situat la nivelul de „Bine”. Din analiza rezultatelor
individuale ale personalului din aceste structuri, s-a constatat ca 0,8% au obtinut
calificativul de „Foarte bine”, 89,8% „Bine” si 9,4% „Satisfacator”.

Aprecierile ofiterilor si subofiterilor evaluati, potrivit specificului
locului de munca, au fost în procent de 68% „Foarte bune” si 32% „Bune”.

La tragerile cu armamentul individual esantionul ales din cadrul
comandamentului inspectoratului a fost apreciat în procent de 33% cu calificativul
„Foarte bine”, 20% „Bine”, 27% „Satisfacator” si 20% „Nesatisfacator”.

Personalul evaluat, prin executarea sedintei de tragere nr. 11 cu
pistolul, din cadrul Detasamentului ___ Jandarmi Paza si Protectie Institutionala
_____a fost apreciat cu calificativul „Satisfacator”, iar cadrele de la celelalte
detasamente cu „Bine”.

În urma parcurgerii celor 4 probe la educatie fizica, toate structurile
verificate au fost apreciate cu calificativul „Bine”.

9.3.1.2. La Gruparea de Jandarmi Mobila ______

Structurile evaluate au obtinut la pregatirea generala de jandarmi
calificativul general „Bine”, iar calificativele individuale s-au situat în procent
de 2% „Foarte bine”, 91% „Bine” si 7% „Satisfacator”.

Rezultatele ofiterilor si subofiterilor evaluati potrivit specificului de
munca au fost Foarte bune în procent de 87% si Bune 13%.

Esantionul ales din cadrul comandamentului a fost apreciat la sedinta
de tragere nr. 7 cu pistolul cu calificativul „Foarte bine” în procent de 93% si
„Bine” 7%.

Personalul evaluat la sedinta de tragere nr. 3 cu pistolul mitraliera din
cadrul celor 5 detasamente a obtinut calificativul general „Foarte bine”.

În urma desfasurarii probelor sportive cadrele din comandamentul
gruparii mobile si detasamentul 1 antiterorist au fost apreciate cu calificativul
„Foarte bine”, cele din detasamentele mobile nr. 2 si 3 cu calificativul „Bine”,
iar cu „Satisfacator” personalul din detasamentele mobile 4 si 5.

Din analiza rezultatelor individuale obtinute la probele sportive, rezulta
ca aproximativ 2/3 din efective au formate deprinderi de executare a
procedeelor de autoaparare pentru contracararea adversarilor, au dezvoltate
capacitatile de efort ale organismului pentru îndeplinirea atributiilor si
misiunilor specifice, precum si calitatile motrice pentru asigurarea vitezei de
reactie în opunerea rezistentei pentru blocarea unor turbulenti si imobilizarea
acestora în situatii limita.

Din cadrul gruparii mobile s-au evidentiat prin rezultatele obtinute la
pregatirea generala de jandarmi, serg. maj. ___ si plt.___, iar la educatie fizica serg.
maj. ___ care a fost apreciat cu cea mai mare medie (9,87) la probele sportive.

9.3.2 Nereguli si disfunctionalitati

9.3.2.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judetean _____

Din studiul documentelor de organizare, desfasurare, evidenta si
analiza puse la dispozitie, s-au identificat urmatoarele neajunsuri:

Nu a fost întocmita pentru anul ____ cât si ____, „Diagnoza cu
necesarul de pregatire” ca instrument de predictie rezultat din concluziile
controalelor efectuate, constatarile proprii ale sefilor nemijlociti si celor
obtinute din analiza efectuata de factorii cu functii de conducere asupra
procesului instructiv educativ.

Nu au fost respectate prevederile O.M.A.I. nr. 300 din 21.06.2004
privind activitatea de management resurse umane din unitatile Ministerului
Administratiei si Internelor, referitoare la tutela profesionala, de catre lt.
_____în sensul ca, nu a întocmit si prezentat spre aprobare inspectorului sef
„Programul activitatilor de tutela profesionala pentru slt.______”, nu a dirijat si
controlat studiul individual si nu a evaluat lunar activitatea persoanei tutelate.

Pentru aceste nereguli este responsabil si cpt._____, comandantul
Detasamentului __ Jandarmi Paza si Protectie Institutionala, care nu a coordonat si
monitorizat activitatea de tutela profesionala pentru cei doi subordonati si nu a
urmarit ca ofiterii din grupa de pregatire pe care o conduce sa conspecteze tematica
cuprinsa în programul de studiu pentru luna ianuarie____. De asemenea, ofiterul a
prezentat subcomisiei de inspectie în mod eronat, distanta de parcurs pentru proba
de rezistenta 1000 m, mai mica cu 160 m, în vederea obtinerii de catre personalul
propriu a unor calificative superioare.

La tragerile cu armamentul din dotare, subunitatea comandata de
acelasi ofiter a fost apreciata cu calificativul general „Satisfacator”.

Din cadrul structurilor verificate un numar de 24 de subofiteri au fost
apreciati cu calificativul „Nesatisfacator”, la tragerile cu armamentul din dotare
si 4 subofiteri la educatie fizica.

9.3.2.2 La Gruparea de Jandarmi Mobila ______

În urma verificarii documentelor de organizare, planificare,
desfasurare, evidenta si analiza a pregatirii continue a personalului au fost
constatate urmatoarele deficiente:

Diagnoza pe anul 2006 nu cuprinde elementele de esenta cu privire la
nevoile de pregatire concrete rezultate din analiza potentialului uman existent,

cât si cel preconizat a fi încadrat în cursul anului sau promovat dintr-un corp în
altul.

Raportul de analiza, întocmit cu prilejul evaluarilor de la sfârsitul
anului de pregatire____, nu contine situatii comparative, conditionari si greutati
întâmpinate în procesul de instruire, precum si masuri concrete pentru cresterea
calitatii procesului de pregatire.

Diagnoza necesarului de pregatire pentru anul ____ nu a fost întocmita
de catre cpt.______, ofiter cu pregatirea continua a personalului.

Pe timpul desfasurarii probei de rezistenta 1000 m serg. maj. _____,
subofiter operativ principal din cadrul Detasamentului __ Jandarmi Mobil, nu a
respectat normele prestabilite pe timpul desfasurarii verificarilor la proba de
rezistenta 1000 m.

La educatie fizica, din totalul efectivelor verificate au fost apreciati cu
calificativul „Nesatisfacator”, un numar de 14 subofiteri.

9.4. Activitatea de relatii publice, traditii, educatie si
sport

Aceste activitati au fost derulate în cadrul celor doua unitati inspectate
potrivit actelor normative în vigoare si concretizate în organizarea conferintelor
de presa si briefingurilor, elaborarea comunicatelor de presa, buletine
informative si documentare de presa, articole în mass-media, participarea la
emisiuni radio si TV, constituirea unei pagini de WEB etc.

În urma analizei efectuate asupra activitatilor specifice s-a constatat o
buna mediatizare a evenimentelor la care au luat parte efectivele celor doua
unitati, precum si o preocupare permanenta a cadrelor cu functii de conducere
pentru imaginea institutiei. Acest fapt a fost materializat în gradul de
pozitivitate în mass-media scrisa si audiovizuala locala de aproximativ 90% la
inspectorat si 98% la gruparea mobila.

La ambele structuri s-au constatat disfunctii si nereguli comune
constând în faptul ca ofiterii de relatii publice, respectiv lt. col. _____de la
gruparea mobila si cpt. ______din inspectoratul judetean, nu aveau completata
lista cu toate documentele de interes public gestionate de unitati, potrivit legii si
nu le-au afisat pe pagina WEB.

De asemenea, lt.col. ______nu a înregistrat în registrul de audienta
solicitarile verbale de interes public, conform Legii nr. 544/2001, iar cpt.
______nu a completat mapa documentara cu toate actele normative care
vizeaza organizarea activitatilor de resort.

9.5. Organizarea iesirii la alarma, si a serviciului de zi.
Stadiul de pregatire operativa, de interventie sau în situatii
deosebite

La data de_____, cele doua structuri inspectate au fost verificate printr-
un exercitiu de alarmare în conditiile „alarmei de interventie”, de catre Directia
Generala Management Operational, în urma caruia au fost apreciate cu
calificativul „Bine”.

În cursul anului____, conducerile celor doua unitati au verificat
capacitatea de interventie a tuturor subunitatilor din subordine, prin intermediul
a 11 exercitii de alarmare la inspectoratul judetean, respectiv 8 la gruparea
mobila, concomitent cu executarea unor controale tematice.

Serviciul de permanenta, la ambele structuri, a fost organizat potrivit
nevoilor de asigurare a continuitatii îndeplinirii misiunilor operative din
competenta, în limita încadrarii cu personal.

Jurnalul actiunilor operative a fost constituit în conformitate cu
prevederile Instructiunii nr. 887/1999 privind întocmirea registrului istoric si a
jurnalului actiunilor de lupta.

La inspectoratul judetean au fost verificate prin sondaj
subunitatile____, ____si____, la care s-a constatat ca extrasele din documentele
operative nu au fost completate si particularizate la specificul zonei de
responsabilitate.

De asemenea, la subunitatea ____comandata de cpt._____, nu a fost
particularizat modul de asigurare al pazei obiectivelor în functie de specificul
perioadelor din extrasezon, sezon estival sau cu prilejul sosirii demnitarilor.

La gruparea mobila au fost identificate neajunsuri si disfunctii
constând în:

Din planul de alarmare au fost omise prevederile referitoare la mesajul
si activitatile specifice, care se executa la încetarea alarmei, precum si schema
de transmitere si retransmitere a ordinului de alarmare.

În noile carnete de alarma tipizate au fost inserate denumiri abrogate
precum „M.I., secretar de stat – prim loctiitor al ministrului, Comandamentul
National al Jandarmeriei si altele.

Planul de evacuare în situatii de urgenta al unitatii nu a fost întocmit în
conformitate cu structura prevazuta în Anexa nr. 2 din O.M.A.I. nr. 1388/2005,
iar din continutul acestuia nu rezulta unde este stabilit locul/raionul de evacuare
de baza si de rezerva, respectiv modul de evacuare a membrilor de familie
încadrati în munca.

În registrul istoric au fost omise a fi mentionate unele din principalele
capitole si probleme de interes, potrivit instructiunii de linie, iar pe linia

serviciului de permanenta nu s-au întocmit atributiile pentru personalul de
serviciu (subofiter în centrala telefonica, la remiza câinilor si la magazia de
armament).

9.6. Ordinea interioara si disciplina militara

În cadrul unitatilor, ca o recunoastere a meritelor profesionale în
îndeplinirea misiunilor si sarcinilor încredintate, personalul acestora a fost
stimulat prin acordarea a 1.079 recompense la inspectoratul judetean, respectiv
496 la gruparea mobila, care au constat în premii în bani, citarea prin ordin de zi
si înaintarea în gradul urmator înaintea expirarii stagiului minim. Totodata,
pentru abaterile disciplinare savârsite au fost sanctionate 29 cadre la
inspectoratul judetean si 37 la gruparea mobila, constând în avertismente,
mustrari scrise si consemnari.

La data de 17.11.2006, s-a început urmarirea penala împotriva
sg.maj.________, pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa, iar
cercetarile sunt continuate cu subofiterul în stare de libertate. Aceasta fapta a
fost savârsita în timp ce subofiterul se afla în concediu de odihna, la o partida
de vânatoare.

Cu privire la modul în care si-a desfasurat activitatea Consiliul de
Onoare al ofiterilor din cadrul inspectoratului judetean, s-a constatat ca
maior______, raportor în cazul lt.______, comandant pluton la Detasamentul 1
Jandarmi Mobil, nu a consemnat în materialul întocmit cu aceasta ocazie, ca
ofiterul a mai fost sanctionat cu „mustrare scrisa”, de doua ori în anul 2004.
Acest fapt a determinat atât pe membrii Consiliului de Onoare cât si pe
inspectorul sef, sa nu poata analiza cazul pe baza tuturor datelor ce-l priveau pe
ofiter, astfel încât acesta a fost sanctionat tot cu „mustrare scrisa”.

9.7. Activitatea de management resurse umane

La data de______, statul de organizare al inspectoratului judetean era
încadrat în procent de 92% iar cel de la gruparea mobila de 81%. Media vârstei
personalului din cadrul celor doua structuri este scazuta, astfel la inspectoratul
judetean nu depaseste 39 ani, iar la gruparea mobila este pâna în 32 ani.

Activitatea de evaluare a potentialului personalului si conduitei
acestuia pe anul____, precum si cea de evidenta, constituire, completare a
documentelor de personal, a fost organizata si desfasurata în conformitate cu
actele normative în vigoare.

Cu ocazia verificarii, prin sondaj, a dosarelor personalului din cele
doua unitati, s-a constatat ca fisele matricole nu erau completate cu ultimele
modificari survenite în activitatea profesionala. De asemenea, la inspectoratul
judetean au existat cazuri de acordare si retragere a soldelor de merit pentru
cadrele sanctionate disciplinar.

9.8. Activitatea de management logistic

Activitatea de logistica la cele ___ structuri inspectate s-a desfasurat în
conformitate cu prevederile ordinelor si instructiunilor în vigoare. În acest sens,
au fost numite comisiile de receptie, inventariere, declasare si casare a bunurilor
materiale, de evaluare si atribuire a contractelor de achizitii publice etc.

De asemenea, a fost întocmit programul anual al achizitiilor în functie
de necesitati si au fost încheiate contractele conform clasificatiei bugetare si a
fondurilor alocate.

Activitatea de scoatere din functiune a mijloacelor fixe s-a desfasurat
cu respectarea prevederilor O.M.A.I. nr. 229/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare, referitoare la competentele de aprobare si etapele de
valorificare a bunurilor materiale.

De asemenea, inventarierea acestora a fost efectuata conform
planificarii inspectoratului general si a avut în vedere determinarea situatiei
reale a patrimoniului celor ___ unitati, sens în care conducerea inspectoratului
si gruparii mobile au dispus masuri de organizare a acestor activitati.

Pe linia activitatii de logistica au fost constatate nereguli si
disfunctii comune ambelor structuri inspectate, dupa cum urmeaza:

Nu au fost întocmite listele cu propuneri de scoatere din functiune a
mijloacelor tehnice atipice si cu nevoi de reparatii majore, care nu mai sunt
necesare unitatilor, ori au norma de exploatare sau durata normata îndeplinita.

Procesele verbale de inventariere a bunurilor materiale au fost
întocmite prin luarea în considerare a prevederilor unui act normativ abrogat,
respectiv O.M.F.P. nr. 2388/1995 privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului.

Totodata, în cazul a ___ inventarieri efectuate în lunile martie, mai,
iulie, noiembrie si decembrie____, la detasamentele____, ____, sediul
inspectoratului judetean, precum si la gruparea mobila, s-a constatat formalism
în desfasurarea acestor activitati, în sensul ca lipsesc semnaturile pe listele de
inventariere.

În cazul inventarierilor anuale, desi a fost efectuat instructajul de catre
comisia centrala constituita la nivelul unitatilor, nu au fost respectate

prevederile O.M.A.I. nr. 1753/2004 de a consemna ultimul document de
intrare/iesire a bunurilor din gestiune, precum si faptul ca bunurile au fost
inventariate în prezenta „gestionarului”.

Formularele cu regim special (procesele verbale de constatare a
contraventiilor, facturi fiscale, avize de însotire a marfii etc.) nu au fost
inventariate, desi prevederile H.G. nr. 831/1997 si anexei nr. 1 din pct. IV a
O.M.A.I. nr. 334/2004 stabilesc în mod imperativ ca aceasta activitate sa se
efectueze semestrial.

Pentru achizitionarea unor produse alimentare (carcasa de porc
degresata, preparate din carne sau brânza telemea), nu au putut fi prezentate
certificate de calitate, în conformitate cu prevederile art. 13(3) din O.M.A.I. nr.
S/440/2003 privind hranirea efectivelor M.A.I. pe timp de pace si a Ordinului
sefului Directiei Generale Medicale nr. 1240106/2005 privind calitatea si
prospetimea produselor agroalimentare.

De asemenea, cu ocazia achizitionarii de produse alimentare si de
echipament, în 62 de situatii, receptia nu a fost efectuata de toti membrii
comisiei, iar în 17 note de receptie sau bonuri de consum gestionarul nu a
confirmat prin semnatura de primirea/distribuirea marfii în/din gestiune.

Cu privire la rapoartele de echipare ale cadrelor, mentionam faptul ca o
parte dintre acestea nu au fost întocmite de cei în drept, iar altele nu au fost
înregistrate si aprobate de comandantul unitatii la începutul anului 2006,
conform art. 38 pct. b alin. 3 din O.M.A.I. nr. 230/1992 privind aprobarea
Regulamentului uniformelor militare din O.M.A.I. cu modificarile si
completarile ulterioare. Totodata, rubricile destinate recapitularii drepturilor,
verificarii si luarii în evidenta contabila nu au fost completate.

Referitor la activitatea de armament, geniu–chimic, nu au fost
întocmite în totalitate fisele de evidenta a mijloacelor fixe si obiectelor de
inventar pe locurile de folosinta, conform art. 58 si 60 din I.M.A.I. nr.
1031/1999 si nu a fost actualizat Registrul cu evidenta analizelor periodice ale
materialelor periculoase, conform prevederilor legale.

Cu privire la activitatea desfasurata pe linie financiar contabila nu au
fost aprobate de ordonatorul tertiar de credite 9 ordonantari la inspectoratul
judetean si 14 la gruparea mobila, în vederea întocmirii instrumentelor de plata
catre furnizori, ceea ce reprezinta aproximativ 8% din cele care au fost
verificate, conform prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792 din 2002 pentru
aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si
plata cheltuielilor.

S-a constatat ca au fost dispuse si efectuate plati, cu toate ca pentru 14
ordonantari la inspectoratul judetean si 10 la gruparea mobila, nu a fost aplicata
viza de control financiar preventiv, fiind încalcate prevederile art. 24 (2) din
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.

Nu a fost efectuata confruntarea lunara a înregistrarilor din fisele de
magazie cu evidenta contabila, fiind încalcate prevederile art. 11 din O.M.A.I.
nr. 1031/1999 privind organizarea si conducerea evidentei contabile cantitativ –
valorice a bunurilor materiale în unitatile Ministerului Internelor si Reformei
Administrative.

La inspectoratul judetean au fost constatate urmatoarele
disfunctii:

La distribuirea bonurilor valorice la subunitati, nu a fost folosit avizul
de însotire a marfii conform art. 40 din I.M.A.I. nr. 1031/1999, ci bonul de
predare-transfer-restituire, care nu a fost înregistrat în contabilitate, deoarece nu
au fost create gestiuni separate.

În cadrul analizelor lunare si trimestriale a consumului de
motokilometri, nu au fost facute propuneri de redistribuire a depasirilor de
consum la alte autovehicule apartinând unitatii, conform prevederilor legale în
vigoare (ex. autofurgoneta Dacia 1307/______, care a depasit cu 3.736 km.,
norma anuala de consum).

La atelierul de reparatii autovehicule, rubricile din registrul comenzilor
de lucru, destinate semnaturilor de primire a comenzii si de iesire din reparatie
nu au fost completate.

Pentru motorina detinuta în custodie, de la stocul de mobilizare, nu a
fost întocmita o fisa de magazie separat, iar procesul verbal nu a fost actualizat
conform cantitatii real detinute.

Cu privire la accidentele de circulatie savârsite cu vinovatia
conducatorilor auto si a caror valoare a reparatiei a fost stabilita sub limita de
5.000 lei, nu au fost efectuate actul de constatare tehnica si cercetarea
administrativa, conform anexei nr. 35 din O.M.A.I. nr. 30/2001, deoarece
inspectoratul general nu a stabilit precizari privind modul de cercetare si
raportare a acestora.

Nu a fost întocmit actul de constatare tehnica si bonul de consum în
cazul distribuirii unei camere de aer.

Reglementarea prin OZU, nu a avut în vedere comisiile care executa
controlul tehnic al magaziilor de armament, munitii, tehnica specifica, precum
si de inventariere a patrimoniului rezultat în urma desfiintarii gospodariei
agrozootehnice.

Cu ocazia constatarii unor plusuri pe timpul desfasurarii activitatilor de
inventariere la gestiunea alimente, nu au fost solicitate explicatii scrise referitor
la provenienta acestora, conform art. 49 din O.M.A.I. nr. 1753/2004 pentru
aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierilor elementelor
de activ si pasiv.

Urmare a faptului ca activitatea de gestionare a fondului de carte s-a
desfasurat fara stabilirea cadrului normativ (regulament de organizare si
functionare propriu), prin care sa fie stabilite drepturile si obligatiile ce revin
utilizatorilor, unele carti si publicatii nu au fost returnate de aproximativ 3 ani.

În ceea ce priveste modul de gestionare si întretinere al celor 24 câini
de serviciu s-a constatat faptul ca, pentru 14 dintre acestia, nu au fost asigurate
conditiile de cazare, existând doar 10 padocuri.

Referitor la activitatea pe linie de achizitii publice s-a constatat faptul
ca nu a fost actualizat contractul de furnizare a agentului termic pentru
încalzirea sediului inspectoratului si cladirilor anexa, din anul 2004, iar în cazul
efectuarii reparatiilor la acoperisul cladirii de la sediul central, nu a fost
comunicat societatii care nu a câstigat procedura de cerere de oferta, avantajul
ofertei câstigatoare conform prevederilor art. 207, lit. c din O.U.G. nr. 34/2004
privind atribuirea contractelor de achizitie publica.

De asemenea, au fost constatate nereguli referitoare la conditiile de
forma ale actelor procedurale de achizitie a bunurilor materiale, în sensul ca,
procesul verbal de deschidere al ofertelor de produse agroalimentare nu a fost
semnat de presedintele comisiei de evaluare, iar declaratia de impartialitate a
unui membru nu a fost depusa la dosarul achizitiei, fiind încalcate prevederile
art. 33, alin. 4 din HGR nr. 461/2001 cu modificarile si completarile ulterioare
si art. 75 alin. 1 din HGR nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din O.U.G.
nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Totodata, au fost încalcate prevederile art. 9 pct. (5) din O.U.G. nr.
119/99 privind controlul intern si financiar contabil în sensul ca, persoana care
întocmeste ordonantarea a semnat si pentru viza de control financiar preventiv.

Pentru neregulile constate responsabili se fac:

– mr.______, sef Serviciu suport logistic, pentru ca nu a urmarit
respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea inventarierii tuturor
bunurilor rezultate în urma desfiintarii gospodariei agrozootehnice, nu a semnat
procesul-verbal de deschidere a ofertelor pentru procedura din____, în calitate
de presedinte al comisiei de evaluare, nu a urmarit modul în care a fost
efectuata receptia bunurilor materiale si certificarea prin semnatura a membrilor
acestora pe parcursul anului ____ si nu a stabilit prin proiectul ordinului de zi
pe unitate persoana care verifica foile de parcurs, în perioada cât ofiterul cu
atributii pe linie de exploatare a autovehiculelor s-a aflat în concediu de odihna.

– lt. col._________, ofiter specialist II auto, pentru ca nu a raportat
faptul ca a fost depasit consumul de motokilometri, la autofurgoneta Dacia
1307 nr. de înmatriculare_______, în cadrul analizelor lunare, nu a propus

masuri de redistribuire între autovehicule a depasirilor constatate si a dispus
distribuirea unor bunuri materiale fara a fi întocmite documentele de scadere a
acestora.

– lt. col.____, ofiter specialist II în Compartimentul intendenta, pentru
neexecutarea inventarierii, în luna iunie____, a formularelor cu regim special si
completarea în mod necorespunzator a rapoartelor de echipare pe anul_____;

La gruparea de jandarmi mobila _______

Pentru autovehiculele la care a fost efectuata revizia tehnica si nu au
fost utilizate piese de schimb si materiale, nu a fost întocmit procesul verbal de
receptie al lucrarii, conform prevederilor legale în vigoare.

Nu a fost întocmita evidenta rezervei de carburanti si kilometri,
conform art. 61 din O.M.A.I. nr. 30/2001.

Cu privire la activitatea pe linie financiar–contabila, s-a constatat
faptul ca viza de certificare a realitatii, regularitatii si legalitatii operatiunilor,
nu a fost aplicata sub semnatura pe toate facturile fiscale, conform art. 9 din
O.U.G. nr. 60/2001, privind achizitiile publice, aprobata prin Legea nr.
212/2002 cu completarile si modificarile ulterioare.

Referitor la modul de efectuare al achizitiilor publice si întocmirea
actelor procedurale s-a constatat faptul ca, nu a fost transmis spre publicare
anuntul de atribuire al contractului de furnizarea combustibilului lichid usor tip
III, încheiat cu SC Rafinaria Steaua Româna SA Câmpina, fiind încalcate
prevederile art. 98 din HGR nr. 925/2006, iar unele contracte de furnizari de
produse agroalimentare nu au fost avizate pentru conformitate de înlocuitorul
legal al juristului unitatii, în perioada cât consilierul juridic s-a aflat legal în
concediu de odihna.

În ceea ce priveste activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar
si încheierea contractului de achizitie confectii tâmplarie PVC si geam
termopan, nr. 418.451/21.09.2006, în valoare totala de ______ lei, pentru
efectuarea lucrarilor de modernizare la pavilionul central, nu a fost verificata de
catre presedintele comisiei de evaluare declaratia de eligibilitate a societatii
câstigatoare din dosarul de achizitii.

De asemenea, s-a constatat faptul ca dirigintele de santier si gestionarul
bunurilor materiale nu au fost stabiliti prin O.Z.U., fapt care a condus la tinerea
unei evidente tehnic-operative necorespunzatoare, prin neînregistrarea
documentelor justificative de consum, conform art. 52 si 56 din I.M.A.I. nr.
1031/99 privind organizarea si conducerea evidentei contabile, cantitativ-
valorice a bunurilor materiale.

Planul de situatie al cazarmilor si evidenta de cadastru nu au fost
actualizate, procedurile pentru atribuirea nr. cadastral provizoriu nu au fost

initiate, iar imobilele aflate în administrare nu au fost notificate în baza Legii nr.
10/2001.

La efectuarea inventarierii anuale din_____, nu au fost întocmite lista
pentru lucrarile de reparatii capitale si cartile tehnice pentru cladirile aflate în
administrare, conform Regulamentului nr. 273/1994.

La cele ___ unitati inspectate au fost efectuate ___ cercetari
administrative, pentru acordarea unor drepturi peste norma anuala stabilita prin
dispozitiile de linie, compensatii ale chiriei fara drept, precum si a unor bunuri
materiale constatate lipsa la inventariere, în cuantum total de ____ lei ( situatii
prevazute în anexele 4, 5 si 6).

Totodata, au fost constatate plusuri pentru care s-au dispus si efectuat
înregistrari în evidenta contabila.

Pentru neregulile constatate responsabili se fac:

– col._______, sef Serviciu suport logistic, deoarece nu a îndrumat si
controlat în mod eficient activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar,
nu a stabilit masuri de remediere a neajunsurilor privind evidenta tehnic-
operativa de cadastru si nu a îndeplinit în mod corespunzator atributiile de
presedinte al comisiei pentru verificarea conditiilor de acordare a compensatiei
lunare pentru chirie cuvenita cadrelor militare în activitate;

– mr.________, contabil sef, pentru ca nu a efectuat inventarierea
semestriala a formularelor cu regim special si a dispus efectuarea de plati fara
aprobarea „ordonantarilor” de catre ordonatorul tertiar de credite;

– cpt._______, ofiter specialist II A.P.I., pentru ca nu a actualizat
„planul de situatii al cazarmilor, nu a demarat procedurile de atribuire a
numarului cadastral provizoriu, nu a întocmit cartile tehnice pentru cladirile
aflate în administrare, nu a planificat zilnic activitatile ce urmau a fi desfasurate
si nu a verificat conform mandatului existenta unor acte în original al
societatilor participante la procedura de achizitii.

9.9. Activitatea de secretariat si relatii cu publicul

Aceste activitati au fost organizate si desfasurate, în cadrul celor doua
unitati, potrivit prevederilor si instructiunilor Ministerului Internelor si
Reformei Administrative.

În perioada de referinta, la inspectoratul judetean, au fost înregistrate
81 petitii si primite în audienta ___ persoane, iar la gruparea mobila ___ petitii
si ___ persoane.

Majoritatea petitiilor au fost solutionate conform prevederilor O.M.A.I.
nr. 190/2004, iar petentilor le-a fost comunicat, în scris, rezultatul acestora.

Primirea cetatenilor în audienta s-a realizat de catre conducerea celor
doua institutii, în zilele si orele stabilite.

Pe timpul inspectiei la inspectoratul judetean au fost identificate
deficiente pe linie de secretariat cu privire la neînregistrarea tuturor petitiilor în
registrul special constituit, clasarea unora fara referate aprobate de conducerea
unitatii si lipsa semnaturilor în condicile de predare primire a corespondentei
ordinare, pentru documentele remise altor structuri din organica.

9.10. Activitatea pe linia protectiei informatiilor
clasificate si INFOSEC

Prin Dispozitia inspectorului sef, respectiv comandantului gruparii
mobile, au fost numiti functionarii de securitate si întocmite programele de
prevenire a scurgerii de informatii clasificate.

De asemenea, au fost eliberate autorizatii de acces la informatii
clasificate pentru întreg personalul celor doua structuri.

La inspectoratul judetean au fost constatate disfunctionalitati si
nereguli dupa cum urmeaza:

Nu au fost aplicate teste de vigilenta de catre functionarul de
securitate, lt. col.______, pe linia protectiei informatiilor clasificate, conform
prevederilor O.M.A.I. nr. 177/2004.

Desi, nu au fost întrunite toate elementele unui incident de securitate,
la data de_____, plt. _____a introdus în unitate un laptop fara a avea aprobare,
motiv pentru care subofiterul a fost sanctionat disciplinar cu „consemnare 5
zile”.

Pe linie de INFOSEC, mediile de stocare amovibile personale, nu au
fost eliminate în totalitate, fiind necesara utilizarea doar a celor înregistrate si
nu a fost activata functia de auditare de securitate pentru accesul la informatii
clasificate la nivelul SIC.

La gruparea mobila nu au fost efectuate teste de vigilenta de
functionarul de securitate, lt. col._______, si nu au fost organizate si desfasurate
controale inopinate la intrarea si iesirea din zonele de securitate.

Pe linie de INFOSEC s-a constatat ca nu au fost respectate normele de
protectie a informatiilor clasificate de catre sg. maj.______, care a copiat, în
vederea prelucrarii pe calculatorul personal, unele documente din unitate, fapt
pentru care a fost sanctionat cu „mustrare scrisa”.

De asemenea, s-a constatat ca schema mediului de securitate locala si
lista cu S.I.C. aflate în exploatare nu au fost actualizate, nu s-a procedat la
aplicarea marcajelor de secretizare pe fiecare S.I.C. si nu a fost activata functia

de auditare de securitate pentru accesul la informatii clasificate, stocate la
nivelul S.I.C.

9.11. Competenta manageriala si climatul organizational

Formarea echipei manageriale, de la nivelul Inspectoratului de
Jandarmi Judetean_____, s-a realizat în trei etape. Astfel, în octombrie 2005, a
fost numit inspectorul sef, col._____, în decembrie ____, primul adjunct
lt.col._____, iar în iulie ____, adjunctul, col. _______.

La Gruparea de Jandarmi Mobila _____echipa manageriala a fost
constituita în luna mai____, când au fost numiti col.______, în functia de
comandant al gruparii si lt.col.______, în functia de adjunct.

La baza întregului proces de formare si dezvoltare a echipelor
manageriale a stat întelegerea de catre fiecare factor de decizie a esentei muncii
în echipa manageriala, cu componentele sale majore: planificarea
responsabilitatilor, pozitia managerului si a membrilor echipei, echilibrul dintre
lider si membrii echipei manageriale.

De asemenea, în constituirea celor doua echipe manageriale s-a tinut
cont de calitatile membrilor acestora, referitoare la onestitate, capacitate de
asumare a raspunderii fata de riscurile unitatilor, curaj în tratarea problemelor
dificile, discernamânt si flexibilitate în gândire.

Prin metodele manageriale aplicate de catre cele doua echipe de
conducere s-a reusit, în general, îndeplinirea eficienta a atributiilor si sarcinilor
specifice, prin întrepatrunderea judicioasa a obiectivelor stabilite la nivelul
unitatilor cu cele ale subunitatilor, existând în acest context o corelare strânsa a
trinomului obiective – rezultate – recompense/sanctiuni.

Comenzile celor doua unitati au manifestat preocupare pentru
cunoasterea si stapânirea situatiei operative de la obiectivele din zonele de
competenta, precum si a starii reale din cadrul detasamentelor. În acest sens, la
nivelul inspectoratului judetean au fost executate ___ controale tematice si ___
controale inopinate, în urma carora au fost stabilite ___ de masuri pentru
înlaturarea neajunsurilor si îmbunatatirea muncii si au fost aplicare ___
sanctiuni disciplinare.

La gruparea mobila au fost efectuate 9 controale tematice si ___
controale inopinate, finalizate cu masuri de remediere a neajunsurilor si
aplicarea a ___ sanctiuni disciplinare.

Sedintele de lucru ale inspectorului sef, respectiv ale comandantului
gruparii mobile au constituit modalitati eficiente de analiza a modului de
îndeplinire a atributiilor specifice, de realizare a indicatorilor si de stabilire a

masurilor necesare eliminarii neajunsurilor si îmbunatatirea muncii în toate
domeniile de activitate.

O atentie deosebita a fost acordata activitatilor desfasurate pe linia
evidentierii locului si rolului unitatilor în misiunile de asigurare, restabilire si
mentinere a ordinii si linistii publice, precum si mediatizarii actiunilor initiate si
executate în zona de responsabilitate.

Studiul realizat, la nivelul inspectoratului judetean si gruparii
mobile, de catre Centrul de Psihologie, a avut ca obiectiv general
realizarea diagnozei climatului organizational, din perspectiva
urmatoarelor aspecte: atitudinea fata de schimbare a personalului de
conducere si a celui de executie, cooperarea cu celelalte institutii si, în
special, cu politia si analiza eficientei stilului de conducere a sefilor si
adjunctilor celor doua structuri (Anexa 7).

Referitor la necesitatea efectuarii unor schimbari în vederea
îmbunatatirii activitatii si directia stabilirii posibilelor schimbari, s-a
constatat ca aproximativ 66% din totalul respondentilor ar opta pentru o
modificare a strategiei de organizare si actiune, 24,1% considera ca nu sunt
necesare schimbari si numai 9,1% sunt de parere ca s-ar impune o conducere
noua.

Semnificativ în acest sens este faptul ca, respondentii din cadrul
inspectoratului judetean considera, în procent de 18%, ca este necesara si o
conducere noua si numai 10% nu sunt adeptii vreunei schimbari, în timp ce o
treime din cei de la gruparea mobila sunt împotriva schimbarilor si numai 2,5%
ar opta si pentru o conducere noua.

Aceste rezultate capata consistenta suplimentara în conditiile în care
sunt corelate cu cele referitoare la satisfactia generala a activitatii profesionale.

În acest context, procentul celor de la gruparea mobila care se declara
„multumiti, în foarte mare masura” de activitatea lor (34,7%), este aproape
acelasi cu cel care sustine ca nu sunt necesare schimbari (33,3%).

La inspectoratul judetean ponderea celor care sunt „multumiti, într-o
oarecare masura” de activitatea profesionala, opteaza mai degraba pentru
schimbare, fie a conducerii, fie a strategiei de organizare si actiune.

La inspectoratul judetean, posibile schimbari sunt percepute în mod
diferit de catre personalul de conducere si cel de executie, în sensul ca, sefii
sunt în totalitate pentru operarea de schimbari, iar personalul de executie
opteaza în proportie de aproape 14% împotriva schimbarii. La gruparea mobila
cele doua categorii de personal au opinii foarte asemanatoare, cu privire la
directia schimbarii, ceea ce conduce la concluzia ca exista o cunoastere
obiectiva a realitatii profesionale la nivelul ambelor categorii de personal si o
comunicare buna între manageri si executanti.

În ceea ce priveste cooperarea cu celelalte unitati de jandarmi,
organele administratiei publice locale, structurile de politie cu atributii de
ordine publica, inspectoratul pentru situatii de urgenta, politia de frontiera
si categoriile de cetateni cu care se intra în contact, în virtutea atributiilor
de serviciu, s-a constatat ca aprecierile personalului celor doua unitati au cam
aceeasi distributie. Totusi, specificul activitatilor predominant de interventie al
gruparii mobile, comparativ cu cea de paza a inspectoratului, face ca personalul
gruparii sa relationeze mai mult si sa cunoasca mai bine atât partile placute, cât
si cele mai putin placute ale cooperarii cu institutiile si cetatenii, iar necesitatea
ducerii la bun sfârsit a misiunilor, indiferent de caracterul relatiilor cu acesti
parteneri, sa depaseasca nivelul parerilor de conjunctura.

De asemenea, echipa manageriala a gruparii mobile dovedeste o mai
buna capacitate de armonizare a relatiilor institutionale si cu cetatenii.

Aprecierile cu privire la cooperarea cu politia pun în evidenta fie o
colaborare globala satisfacatoare si în limitele unei minime functionalitati, fie
un parteneriat care sub anumite aspecte functioneaza bine, dar în altele necesita
îmbunatatiri de substanta.

Analiza eficientei manageriale a sefilor si adjunctilor celor doua
unitati a condus la urmatoarele concluzii:

Inspectorul sef, col._____, este considerat, la modul general de catre
subordonatii sai, ca fiind un manager bun, ale carui puncte forte sunt
gestionarea sarcinilor si actiunea, iar ca puncte critice dezvoltarea personala
si construirea relatiilor. De asemenea, a obtinut o medie a aprecierii stilului de
conducere de 3,77 ceea ce îl pozitioneaza la limita de demarcatie a zonei
„situatie normala, atentie probleme” de „situatie normala, buna”. Pe de alta
parte, media notelor (pe scala de la 1 la 10) acordate pentru eficienta
manageriala perceputa de respondenti este de 8,07, ceea ce confirma
semnificatia „situatie normala: buna” a coeficientului de eficienta generala.

Sugestiile privind dezvoltarea abilitatilor manageriale vizeaza, în
special, urmatoarele aspecte:

• Sa încurajeze personalul sa-si împartaseasca opiniile, chiar si pe
cele care difera de ale sale si sa accepte criticile constructive în spiritul în care
au fost facute, criticând inducerea unei atitudini rigide în comunicarea cu
ceilalti.
• Chiar daca manifesta stilul de conducere al unui manager orientat
preponderent pe sarcina, este important sa înteleaga ca stilurile de munca
diferite ale subordonatilor se completeaza reciproc pentru rezultate globale mai
bune.
• Sa ia în calcul informatiile primite de la toate nivelurile
organizatiei si sa constientizeze ca propria abordare a activitatii, chiar daca este
corecta, nu înseamna ca este singura de acest fel.

Prim adjunctul inspectorului sef, lt.col. ____ si adjunctul inspectorului
sef, col. _____ au obtinut o reprezentare a competentelor manageriale mai buna
decât a inspectorului sef, iar raportat unul la celalalt s-a constatat ca adjunctul a
primit o apreciere mai buna decât primul adjunct si în special în ceea ce priveste
adaptabilitatea, gestionarea sarcinilor si actiunea. Ambii au obtinut un
coeficient al eficientei generale a stilului de conducere mai mare decât al
inspectorului sef (3,90 respectiv 3,96), situându-se detasati în zona „normala,
buna”. În privinta notelor acordate pentru aprecierea activitatii manageriale,
adjunctul cu media 8,55 se situeaza peste primul adjunct având media de 8,09.

Sugestiile privind dezvoltarea abilitatilor manageriale ale primului
adjunct vizeaza, în special, urmatoarele directii:

• Sa fie constient ca actiunile cu cele mai mari beneficii potentiale
implica anumite riscuri, iar pentru obtinerea rezultatelor optime pe termen lung
este necesara asumarea riscurilor.
• Sa actioneze permanent pentru a mentine o atitudine pozitiva în
rândul personalului, sa aiba încredere în fortele proprii si în activitatea depusa.

Comandantul Gruparii de Jandarmi Mobile col. ___ si adjunctul lt.col.
____ au obtinut rezultate care pun în evidenta competente manageriale bune si
foarte bune, majoritatea fiind situate în zona de apreciere „situatie foarte buna”.

Chiar daca diferentele dintre cei doi nu sunt semnificative în aprecierea
sefilor de serviciu si detasamente, adjunctul a obtinut o reprezentate mai buna
decât comandantul.

Atât comandantul, cât si adjunctul au obtinut scoruri foarte bune la
coeficientul de eficienta generala a stilului de conducere, 4,36 respectiv 4,38,
ceea ce îi pozitioneaza în zona „situatie foarte buna”, fapt confirmat si de notele
de apreciere a activitatii manageriale foarte ridicate, 9,14 si 9,23.

Din analiza profilelor pe abilitati manageriale, s-a constatat ca nu
exista diferente semnificative între cei doi la nici una din abilitati, ceea ce
demonstreaza ca au stiluri de conducere asemanatoare si au reusit sa-si
armonizeze conduita manageriala, astfel încât, subordonatii sa-i perceapa în
aceeasi masura din punct de vedere a eficientei stilului de conducere.

Principala recomandare de îmbunatatire a stilului de conducere a
celor doi se refera la constientizarea impactului pe care ordinele si actiunile lor
îl au asupra întregului colectiv si acordarea respectului pentru toate categoriile
de personal din subordine.

9.12. Masuri de ordin disciplinar

Având în vedere concluziile rezultate în urma desfasurarii inspectiei,
precum si disfunctiile si neregulile profesionale prezentate, s-au aprobat
urmatoarele masuri de ordin disciplinar.

9.12.1. La Inspectoratul Judetean de Jandarmi ______

.. Atentionarea lt. col.______, prim adjunct al inspectorului sef, pentru
ca nu a întreprins demersurile necesare în vederea obtinerii aprobarii prelungirii
pazei la cele doua obiective la care conducerea ministerului a dispus ridicarea
pazei. De asemenea, nu s-a implicat în activitatea de analiza si control a
structurilor pe care le coordoneaza si nu a aplicat teste de vigilenta pe linie de
informatii clasificate, în calitate de functionar de securitate.

.. Atentionarea lt. col._______, sef Serviciu organizare si coordonare
misiuni, pentru ca nu a analizat, în toate situatiile, activitatea pe linia
constatarii, înregistrarii si raportarii infractiunilor si nu a dispus masuri concrete
pentru remedierea disfunctiilor din activitatea subordonatilor.

.. Atentionarea mr.______, sef Serviciu suport logistic, pentru ca nu a
urmarit respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea inventarierii
tuturor bunurilor rezultate în urma desfiintarii gospodariei agrozootehnice, nu a
semnat procesul-verbal de deschidere a ofertelor pentru procedura din _____, în
calitate de presedinte al comisiei de evaluare, nu a urmarit modul în care a fost
efectuata receptia bunurilor materiale si certificarea prin semnatura a membrilor
acestora pe parcursul anului ____ si nu a stabilit prin proiectul ordinului de zi
pe unitate, persoana care verifica foile de parcurs, în perioada cât ofiterul cu
atributii pe linie de exploatare a autovehiculelor s-a aflat în concediu de odihna.

.. Atentionarea lt. col.______, ofiter specialist II auto, pentru ca nu a
raportat faptul ca a fost depasit consumul de motokilometri, la autofurgoneta
Dacia 1307 nr. de înmatriculare_____, în cadrul analizelor lunare nu a propus
masuri de redistribuire între autovehicule, a depasirilor constatate si a dispus
distribuirea unor bunuri materiale fara a fi întocmite documentele de scadere a
acestora.

.. Atentionarea lt. col.______, ofiter specialist II, Compartimentul
intendenta, pentru neexecutarea inventarierii, în luna iunie____, a formularelor
cu regim special si completarea în mod necorespunzator a rapoartelor de
echipare pe anul 2006.

.. Atentionarea lt._____, ofiter specialist II, Compartimentul
prevenirea si combaterea criminalitatii, pentru faptul ca a încalcat dispozitiile
Ordinului I.G.J.R. nr. 42744 din _____ referitoare la încadrarea infractiunii de
„asociere pentru savârsirea de infractiuni” si nu a analizat si controlat activitatea
privind înregistrarea proceselor – verbale de constatare a contraventiilor.

.. Sanctionarea cu „Avertisment” a mr._____, ofiter specialist II,
Serviciul centru operational, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu
modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. -3
(R.D.M.), pentru ca, în calitate de raportor al Consiliului de Onoare al ofiterilor,
întrunit în luna decembrie____, a omis sa precizeze în continutul raportului
toate datele rezultate în urma cercetarilor.

.. Sanctionarea cu „Avertisment” a lt._____, comandant pluton 1 la
Detasamentul ___ Jandarmi paza si protectie vile____, conform art. 33 din
Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art.
nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru ca nu a întocmit si prezentat spre aprobare
inspectorului sef „Programul activitatilor de tutela profesionala”, nu a dirijat si
controlat studiul individual si nu a evaluat lunar activitatea persoanei tutelate.

.. Sanctionarea cu „Mustrare scrisa” a cpt.____, comandant
Detasament __ Jandarmi, Paza si Protectie Institutionala_____, conform art. 33
din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu
art. nr. 47 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru ca nu a coordonat si monitorizat
activitatea de tutela profesionala, nu s-a implicat în activitatea de pregatire a
personalului, în calitate de sef grupa, si nu a completat si particularizat la
specificul zonei de responsabilitate documentele operative.

.. Sanctionarea cu „Mustrare scrisa” a plt. maj._____, subofiter
operativ în cadrul Detasamentului __ Jandarmi paza si interventie conducte
transport produse petroliere, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu
modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. nr. 47 din R.G. – 3
(R.D.M.), pentru ca a prezentat în mod eronat conducerii inspectoratului
judetean, situatia în cazul anularii din oficiu a unui proces-verbal.

9.12.2. La Gruparea de Jandarmi Mobila ______

.. Atentionarea lt. col.______, sef Serviciu suport logistic, deoarece nu
a îndrumat si controlat în mod eficient activitatea de administrare a
patrimoniului imobiliar, nu a stabilit masuri de remediere a neajunsurilor
privind evidenta tehnic-operativa de cadastru, si nu a îndeplinit în mod
corespunzator atributiile de presedinte al comisiei pentru verificarea conditiilor
de acordare a compensatiei lunare pentru chirie cuvenita cadrelor militare în
activitate.

.. Atentionarea mr.______, contabil sef, pentru ca nu a efectuat
inventarierea semestriala a formularelor cu regim special si a dispus efectuarea
de plati fara aprobarea „ordonantarilor” de catre ordonatorul tertiar de credite.

.. Atentionarea lt. col.______, ofiter specialist I, Compartimentul
misiuni, ordine publica si negociatori, pentru ca nu a coordonat în mod
corespunzator activitatea pe linia organizarii si desfasurarii actiunilor punctuale.

.. Atentionarea lt.______, ofiter specialist II, Compartimentul
prevenirea si combaterea criminalitatii, pentru ca a încalcat dispozitiile
Ordinului I.G.J.R. nr. 42744 din 16.05.2006 referitoare la încadrarea infractiunii
de „asociere pentru savârsirea de infractiuni” si nu a analizat si controlat
activitatea privind înregistrarea proceselor – verbale de constatare a
contraventiilor.

.. Sanctionarea cu „Mustrare scrisa” a serg. maj.______, subofiter
operativ din cadrul Detasamentului __ Jandarmi Mobil, conform art. 33 din
Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art.
nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru ca nu a respectat normele prestabilite pe
timpul desfasurarii verificarilor la proba de rezistenta 1.000 m.

.. Trimiterea în fata Consiliului de Judecata al I.G.J.R. a cpt._____,
ofiter specialist II A.P.I., conform art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul
cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. 81
alin 2 din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din
Ministerul Internelor si Reformei Administrative, pentru ca nu a actualizat
„Planul de situatii al cazarmilor”, nu a demarat procedurile de atribuire a
numarului cadastral provizoriu, nu a întocmit cartile tehnice pentru cladirile
aflate în administrare, conform fisei postului, nu a planificat zilnic activitatile ce
urmau a fi desfasurate si nu a verificat conform mandatului existenta unor acte
în original al societatilor participante la procedura de achizitii.

9.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si
slabe

9.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe

Urmare diagnozei viabilitatii manageriale la inspectoratul de jandarmi
judetean si gruparea de jandarmi mobila, prezentata în acest capitol, analizati
cauzele generatoare de puncte forte si slabe în urmatoarele domenii de activitate:

a) îndeplinirea atributiilor specifice:

– pe linie de paza si protectie institutionala;

– pe linie de asigurare, restabilire si mentinere a ordinii publice;

b) managementul pregatirii continue a personalului;

c) relatii publice, traditii, educatie si sport;

d) organizarea iesirii la alarma si a serviciului de zi;

e) stadiul de pregatire operativa, de interventie sau în situatii deosebite;

f) ordinea interioara si disciplinara militara;

g) managementul resurselor umane;

h) managementul logistic si financiar;

i) secretariat, relatii cu publicul si protectia informatiilor clasificate;

j) competenta manageriala si climatul organizational.

9.13.2. Masuri de ordin organizatoric

Redactati un program de actiuni si masuri pentru modernizarea si
eficientizarea activitatilor inspectoratului de jandarmi judetean si gruparii de
jandarmi mobila (o varianta este prezentata în anexa nr. 3).

CAPITOLUL 10

STUDIU DE CAZ

PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE DIN
INSPECTIA DESFASURATA LA UN INSPECTORAT
JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA

10.1. Consideratii generale

Potrivit Planului anual de inspectii si controale pe anul 2007, aprobat de
conducerea ministerului, în perioada_____, au fost verificate si evaluate: capacitatea
manageriala si climatul organizational, modul în care au fost îndeplinite atributiile
specifice, managementul pregatirii continue si conduita morala a personalului,
capacitatea operationala, legalitatea utilizarii mijloacelor logistice si financiare, la
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „____” al Judetului _____.

Ca o necesitate impusa de alinierea structurilor pentru situatii de
urgenta la standardele de performanta ale institutiilor similare europene si a
renuntarii la obligativitatea stagiului militar, în anul 2006, au fost
profesionalizate efectivele de pompieri, prin transformarea posturilor de
„militar în termen” si a celor de „militar angajat pe baza de contract”, în posturi
de „subofiter”.

10.2. Îndeplinirea atributiilor specifice

Directiile de actiune în domeniul situatiilor de urgenta au vizat cu
precadere integrarea accentuata a comunitatilor umane, a factorilor de
raspundere de la toate nivelurile, a altor institutii, organisme si a organizatiilor
nonguvernamentale, în efortul de aparare a vietii, proprietatii si mediului în
situatii de dezastre.

10.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situatiilor de urgenta

În anul____, personalul inspectoratului judetean a executat un numar
de ______controale pe linia apararii împotriva incendiilor, în care au fost
cuprinsi ______ operatori economici, _____ institutii publice si ____ localitati.

Comparativ cu anul____, s-a constatat o scadere a numarului total de
controale efectuate, un accent deosebit fiind pus pe controalele la agentii
economici în detrimentul institutiilor publice.

Cu toate acestea numarul controalelor la localitati a crescut cu 20%
fata de anul 2005, urmarindu-se cu precadere operationalizarea serviciilor
voluntare pentru situatii de urgenta.

În cadrul acestor activitati au fost constatate ___deficiente, fata de
____în anul____, dintre care____, reprezentând ____%, au fost solutionate
operativ pe timpul desfasurarii activitatilor, iar celelalte, care necesitau mijloace
financiare, au fost analizate cu administratorii/conducerile institutiilor,
stabilindu-se masuri tranzitorii de diminuare a pericolului pâna la înlaturare.

Pentru încalcarea actelor normative din domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor, în anul____, au fost aplicate ____sanctiuni, din care ___ amenzi
contraventionale, în cuantum de ____ de lei si ___ avertismente, fata de anul
___ când au fost aplicate ___ sanctiuni, respectiv ___ amenzi contraventionale
si ___ avertismente, ceea ce reprezinta o crestere de ___%, aspect care confirma
faptul ca exigenta personalului cu atributii de control a crescut comparativ cu
aceeasi perioada a anului precedent.

Cu toate acestea se constata o scadere a numarului amenzilor
contraventionale cu ___%, iar ponderea avertismentelor reprezinta ____% din
totalul sanctiunilor aplicate, fapt ce situeaza inspectoratul judetean sub media
înregistrata pe tara, de ___%.

În anul____, au fost solutionate ____ petitii privind încalcarile
normelor de aparare a incendiilor, inspectoratul judetean neînregistrând plângeri
sau reveniri cu privire la modul de rezolvare a acestora.

Activitatea de avizare si autorizare a constructiilor si instalatiilor aferente
acestora, s-a desfasurat permanent atât în domeniul securitatii la incendiu, cât si al
protectiei civile, materializându-se în ____ avize si autorizatii.

În anul____, au fost acordate __ avize de protectie civila pentru
investitii în constructii, din care numai ___ documentatii tehnice cu
obligativitatea de a construi adaposturi, însumând o suprafata totala de 75 m.p.,
în conformitate cu H.G.R. nr. 560/2005, modificata si completata cu HGR nr.
37/2006 si a O.M.A.I. nr. 1435/2006 privind Normele metodologice de avizare
si autorizare privind securitatea la incendiu.

În baza Programului de masuri nr. ____din____, trimis de catre
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, a fost elaborat propriul plan
pentru implementarea criteriilor de performanta si operationalizarea serviciilor
voluntare din zona de competenta.

Astfel, în ___ localitati au fost înfiintate servicii voluntare pentru
situatii de urgenta (60 servicii categoria a IV-a si 6 de categoria I – la municipii

si orase), iar în ceea ce priveste dotarea acestora s-a constatat faptul ca 6 din
cele 8 autospeciale au o vechime de peste 25 de ani, la unele tipuri
nemaiexistând piese de schimb.

La nivelul operatorilor economici si institutiilor din zona de
competenta au fost constituite si functioneaza ___ servicii private, dotate cu ___
autospeciale de interventie cu apa si spuma, toate în functiune, fiind încadrate
cu ___ pompieri angajati si ___ pompieri voluntari. De asemenea, exista si doua
servicii private constituite ca societati comerciale, S.C. _______ care asigura
interventia la Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (Sucursalele
________si______), precum si S.C.________. S.A. – Sectia_______.

În anul___, din cele ___ incendii produse în zona de competenta a
inspectoratului judetean, serviciile voluntare si private au intervenit la___,
(54,6%), iar în primele doua luni ale anului curent, din cele ___ incendii,
serviciile voluntare au participat la___, (70,2%), constatându-se o crestere
semnificativa a ponderii interventiei acestor structuri.

În perioada analizata au fost planificate la cursuri 69 de persoane cu
functii de conducere si __ inspectori de protectie civila de la operatorii
economici si localitati, procentul de participare fiind de 89% la Centrul Zonal
de Pregatire _________si 100% la Centrul National de Pregatire pentru
Managementul Situatiilor de Urgenta________.

Pe linia gestionarii situatiilor de urgenta generate de fenomene
meteorologice periculoase, inspectoratul judetean în cooperare cu Sectorul de
Gospodarire al Apelor_______, au elaborat „Planul judetean de aparare
împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale” si au reactualizat planurile
localitatilor de aparare împotriva inundatiilor. De asemenea, a acordat asistenta
tehnica de specialitate S.C. _______S.A. ________pentru întocmirea „Planului
de avertizare-alarmare a populatiei si obiectivelor economice si sociale situate
în aval de lacurile de acumulare”, în caz de accidente la constructii
hidrotehnice.

Pe timpul situatiilor de urgenta, personalul inspectoratului judetean a
fost implicat în coordonarea unor activitati si actiuni executate în scopul
restabilirii situatiei de normalitate în zonele afectate. Reprezentative în acest
sens, au fost interventiile de evacuare a ___ de persoane în satul______,
comuna________, în luna martie___, concomitent cu luarea masurilor de
consolidare si aparare a malurilor râului _______, pe o lungime de 500 m.,
precum si evacuarea a 38 de persoane din localitatile ______si______.

Asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata s-a concretizat
prin executarea a 20 misiuni, însumând aproximativ 500 kg, munitie, respectiv:
1 bomba de aruncator, 5 proiectile de artilerie, 31 grenade defensive si ofensive,
precum si 2.434 cartuse de calibre diferite.

Totusi în acest domeniu de activitate au fost identificate disfunctii
si nereguli dupa cum urmeaza:

Pe linia avizarii/autorizarii documentelor privind securitatea la
incendiu si protectia civila s-a constatat ca nu a fost efectuata prin grija
investitorului, verificarea proiectului pentru cerinta „C”, conform prevederilor
art. 21 lit. c din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, corelate cu
cele ale Anexei nr.1 – Cerintele la care se verifica tehnic proiectele de
specialitate din Îndrumatorul privind aplicarea prevederilor „Regulamentului de
verificare si expertizare de calitate a proiectelor, executiei lucrarilor si
constructiilor” aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996 si acceptarea
documentatiei incomplete spre verificare de catre inspector ing.________,
urmata de eliberarea autorizatiei în aceste conditii ( în cazul a 10 autorizatii si
avize).

Pentru situatiile solicitate prin certificatele de urbanism nu au fost
emise avize pe fisele tehnice, în conformitate cu cerintele O.M.L.P.T.L. nr.
1943/2001, O.M.T.C.T. nr.1430/2005 si Ordinul inspectorului general nr.
66512/11.02.2005.

Pentru eliberarea autorizatiilor si avizelor P.S.I., personalul desemnat
la nivelul unitatii nu a întocmit, în toate cazurile, referatul cu concluziile
rezultate si propunerile privind emiterea sau respingerea motivata a acestor
documente.

Nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. (1), Anexa nr. 1 din
O.M.A.I. nr. 1435/2006 privind Normele metodologice de avizare si autorizare
privind securitatea la incendiu si protectia civila, referitoare la retinerea de catre
emitentul avizelor/autorizatiilor, prevazute de legislatie, a câte unui exemplar
din cerere si opisul cu documentele depuse de solicitant, aspect constatat la
aproximativ 14% din documentatiile verificate prin sondaj.

Nici unul din avizele care s-au emis pe fise tehnice, nu a fost semnat de
inspectorul sef si nu s-a aplicat stampila unitatii. Acestea au fost semnate de
inspector ing. _______ care a aplicat o stampila cu textul „Comisia de acorduri
unice”, aspect ce încalca prevederile art. 7, Anexa nr. 1 din O.M.A.I.
nr.1435/2006 si Ordinul inspectorului general nr. 66512/11.02.2005 .

Au fost interpretate în mod eronat prevederile art. 24 si 25 din H.G.R.
nr. 525/1996, coroborat cu prevederile O.M.A.I. nr.1435/2006, astfel ca la
verificarea prin sondaj a modului de eliberare a avizelor de securitate la
incendiu, s-a constatat ca din totalul de 517 avize emise, 119 nu se încadrau în
prevederile actelor normative sus mentionate, toate aceste documentatii fiind
semnate de inspectorul sef.

Mai grav este faptul ca, inspectoratul general a trimis, în data de
26.02.2007, precizari privind interpretarea actelor normative mai sus

mentionate, însa si dupa aceasta data au mai fost emise un numar de 34 avize,
desi trebuia întocmita doar adresa de raspuns catre solicitant, prin care sa i se
precizeze faptul ca nu este necesara emiterea avizului de securitate la incendiu
pentru amplasarea în parcela.

Nu în toate situatiile scenariile de siguranta la foc au fost semnate de
cei care le-au întocmit, iar în cele mai multe cazuri documentatiile nu au fost
vizate spre neschimbare.

La emiterea avizelor si autorizatiilor nu a fost retinut în original un
exemplar a avizului/autorizatiei remisa beneficiarului, fiind oprita doar o copie
dupa aceste documente, ceea ce contravine art. 11 alin. 2, coroborat cu art. 12,
Anexa 1, din O.M.A.I. nr. 1435/2006.

Nu exista concordanta, în doua cazuri, între referatul de verificare
întocmit de cadrele unitatii si documentatia prezentata în vederea emiterii
avizului/autorizatiei P.S.I.

A fost emisa autorizatie la incendiu, pentru un imobil apartinând S.C.
_______S.R.L._________, cu toate ca receptia acestuia s-a realizat la o data
ulterioara, fiind încalcate prevederile art. 13 alin. 1, din Anexa nr. 1, din
O.M.A.I. nr. 1435/2006.

Planificarea activitatilor de prevenire a inspectiei judetene a fost
întocmita în exemplar unic, contrar prevederilor art. 15 alin. 2 din O.M.A.I. nr.
1474/2006.

În fisele posturilor cadrelor din inspectia de prevenire nu au fost
evidentiate atributiile care revin personalului cu sarcini de control, în
conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului general nr. 1119/2005.

În Ordinul de zi pe unitate nr. 1/2007, a fost desemnat personalul care
„are dreptul sa elaboreze scenarii de securitate la incendii”, contrar prevederilor
art. 23 alin. 1 din Legea nr. 307/2006, ce stipuleaza ca aceasta obligatie revine
proiectantilor de constructii si amenajari de echipamente, utilaje si instalatii.

La nivelul localitatilor verificate nu au fost regasite notele de control
întocmite de catre inspectori, aspect care contravine prevederilor art. 8 alin. 1 si
2 din Ordinul inspectorului general nr. 1115/2005, (p.v. 4632/26.09.2006 –
plt._______, p.v. 2038/08.06.2006 – p.c._________).

În majoritatea proceselor verbale de control nu au fost consemnate
prevederile legale care au stat la baza aplicarii sanctiunii contraventionale cu
„Avertisment”. De asemenea, nu au fost înregistrate procesele verbale de
aplicare a acestor sanctiuni în documentele de evidenta.________, care nu a
îndeplinit în mod corespunzator atributiile specifice pe linia avizarii/ autorizarii
documentatiilor privind securitatea la incendiu si protectia civila, precum si lt.
col. _______, adjunct al inspectorului sef si lt. col._______, sef Serviciu
prevenirea incendiilor, pentru ca nu au coordonat si controlat în mod

corespunzator activitatea în acest domeniu. De asemenea, lt.col. _____nu a
stabilit în fisa postului personalului din subordine atributii specifice controlului,
conform prevederilor Ordinului inspectorului general nr. 1119/2005 si nu a
evidentiat în procesele verbale întocmite, cu ocazia controalelor efectuate,
disfunctionalitatile constatate si modul de rezolvare a acestora.

10.2.2. Activitatea de monitorizare, analiza, sinteza si evaluare a
situatiilor de urgenta

În perioada inspectata a fost asigurata monitorizarea urmatoarelor
misiuni: 259 interventii pentru stingerea incendiilor, 32 inundatii, 20 pentru
asanarea munitiei ramasa neexplodata, 52 de asistenta medicala de urgenta si
descarcerare si 31 alte actiuni.

În anul 2006, rata incendiilor la 100.000 locuitori a fost de 54 (locul 22
pe tara), iar la 1.000 km2 a fost de 33 (locul 30 pe tara). De asemenea, în
perioada 01.01–20.03.2007 au fost înregistrate 154 incendii din care 98 la
gospodarii ale populatiei si vegetatie uscata, rata incendiilor la 100.000 locuitori
fiind de 35 (locul 1 pe tara), iar la 1.000 km2 de 22 (locul 5 pe tara), situatie
înregistrata ca urmare a secetei prelungite.

Totodata, a fost asigurata permanent monitorizarea transporturilor de
substante periculoase care au tranzitat zona de competenta, personalul
dispeceratului mentinând legatura cu organele implicate în siguranta
transporturilor si cu comandantii subunitatilor din raioanele de interventie
tranzitate.

Centrul operational judetean a realizat preluarea datelor de la
interventii, analiza, sinteza si întocmirea documentelor de evidenta si raportarea
operativa a acestora. Zilnic a fost întocmita si transmisa la prefectura sinteza
evenimentelor produse în judet, precum si masurile întreprinse pentru
înlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta.

Pregatirea si antrenarea efectivelor pentru interventie s-a materializat
în organizarea si executarea a 3 aplicatii tactice complexe de stingere a
incendiilor la societatile____, ____si un exercitiu de aparare la inundatii, la care
au participat Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta ale
municipiului_____, comunei ______ si celula de urgenta a Sucursalei_______.

În cadrul acestor activitati, au fost create situatii tactice pentru
antrenarea si verificarea modului de actiune al grupelor operative,
comandantilor de subunitati, efectivelor proprii si celor cu care s-a cooperat în
conditii grele si de lunga durata. În acelasi scop, la nivelul subunitatilor au fost
organizate, pregatite si desfasurate 90 aplicatii tactice.

Pentru stabilirea conceptiei de actiune la agentii economici si
institutiile cu risc ridicat, în localitatile predispuse la inundatii sau alte tipuri de

risc, au fost planificate si executate 133 recunoasteri si 8 studii tactice, în
special la obiectivele la care s-au desfasurat aplicatii complexe. În urma acestor
activitati s-a reanalizat raionul de interventie al Pichetului, au fost actualizate 8
planuri de interventie si 127 fise operative.

Pe timpul verificarilor au fost constatate urmatoarele neajunsuri:

Planurile de protectie si interventie, precum si de evacuare a personalului în
situatii de urgenta nu au fost întocmite, în conformitate cu prevederile
Regulamentului nr. 1388/2006 pentru aplicarea masurilor de protectie civila în
unitatile M.A.I., iar în planurile de interventie ale agentilor economici nu au fost
materializate dispozitivele de interventie ale subunitatilor din organica.

La nivelul subunitatilor nu s-a urmarit stadiul îndeplinirii masurilor
stabilite pentru înlaturarea deficientelor constatate pe timpul controalelor
tematice si inopinate.

10.3. Activitatea de management resurse umane

În prezent, din totalul de 741 posturi prevazute în statul de organizare,
sunt încadrate 340, în procent de 80% la ofiteri si maistrii militari, 43% la
subofiteri, 50% la functionarii publici, 67% la personalul contractual si 89% la
gradatii si soldatii voluntari.

Din punct de vedere al studiilor absolvite, inspectoratul judetean
dispune de un colectiv de cadre care îi permite îndeplinirea la nivelul cerintelor
actuale a sarcinilor si misiunilor ce-i revin.

În urma eforturilor depuse de Compartimentul resurse umane, printr-o
strânsa colaborare cu conducerea unitatii si cu sprijinul celorlalte
compartimente functionale si subunitati din organica, s-a reusit primirea unui
numar de aproximativ 1.200 cereri de participare la concursul din luna august
2006, pentru ocuparea posturilor de servanti si conducatori auto, iar 741
candidati au depus dosarele complete. De asemenea, prin organizarea a trei
concursuri, s-a reusit încadrarea tuturor celor 231 posturi de subofiteri,
prevazute pentru prima etapa de profesionalizare.

În perioada de referinta au fost tutelati profesional un numar de 2
ofiteri, un maistru militar, 234 subofiteri si 4 militari angajati pe baza de
contract, iar la evaluarea activitatii personalului pe anul 2006, au fost acordate
99 de calificative de „Foarte bun”, 12 „Bun” si 1 „Corespunzator”.

Verificarile efectuate au scos în evidenta urmatoarele neajunsuri:

Atât în anul 2006, cât si în anii anteriori, au fost încalcate prevederile
art. 29 si 30, din O.M.A.I. nr. 214/2004 privind aprobarea „Normelor

metodologice privind activitatea de organizare în unitatile M.A.I.”, privind
disciplina de stat, prin efectuarea de miscari a ofiterilor si subofiterilor între
compartimente/servicii/subunitati, prin ordin de zi pe unitate, cu preluarea
tuturor atributiilor din fisa altui post decât cel pe care personalul a fost încadrat.
În cele mai multe cazuri aceasta neregula a condus la încalcarea prevederilor
art. 54, din O.M.A.I. nr. 300/2004 privind activitate de management resurse
umane în unitatile M.I.R.A., cu privire la tutela profesionala si generarea unor
disfunctii în acordarea unor sporuri suplimentare (exemplificam cazurile
lt._______, lt.______, plt.maj.________, plt. adj.________, plt. adj. _______si
plt._______).

Comanda inspectoratului judetean a încalcat prevederile Anexei nr. 2
la O.M.A.I. nr. 588/2005, modificat si completat prin O.M.A.I. nr. 1463/2006
cu privire la obligativitatea încadrarii si exercitarii functiei timp de 1 an, pe
acelasi post, pentru sg. maj.________, sg. maj. _______ si plt.__________, care
au fost încadrati direct din sursa externa.

Inspectorul sef nu a avut motive întemeiate pentru punerea la
dispozitie a lt._________, din cadrul Centrului operational judetean si atribuirea
unor sarcini la Statia de Pompieri________, deoarece ofiterul nu a comis fapte
pentru care sa fie cercetat si judecat în stare de libertate ori sanctionat. De
asemenea, conducerea inspectoratului nu poate invoca prevederile art. 82 lit.
„a” din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare cu modificarile si
completarile ulterioare, în ordinul de personal emis, întrucât, dupa ce ofiterul a
fost pus la dispozitie timp de doua luni si jumatate, a fost numit pe un post cu
aceeasi denumire (ofiter specialist I).

Comanda inspectoratului, la acordarea premiului anual pentru
activitatea desfasurata de personalul unitatii în anul 2006, nu a pus în discutie în
cadrul sedintei de comanda, situatia abaterilor grave si sanctiunilor disciplinare
aplicate, în cazul plt.maj.________, comandantul Pichetului de
Pompieri_______, care a fost trimis în fata Consiliului de Judecata pentru
conducerea autovehiculului sub influenta bauturilor alcoolice.

De asemenea, în cazul lt.________, inspectorul sef i-a diminuat
premiul anual proportional cu timpul cât a fost pus la dispozitie, retinându-i,
fara drept, suma de 251 lei brut, interpretând în mod eronat institutia punerii la
dispozitie si a suspendarii.

Inspectorul sef nu a respectat prevederile art. 7(13) din O.M.A.I. nr.
1111/2005, cu privire la desemnarea col.________, consilier juridic, ca ofiter cu
cercetarea penala speciala, pentru întocmirea dosarului de trimitere în fata
Consiliului de Judecata a plt.maj.________.

În cazul gradatului voluntar, cap._______, inspectorul sef a emis ordin
de mutare la o subunitate pentru care nu exista prevedere de stat în acest sens.

În urma desfasurarii activitatii de cunoastere a personalului încadrat
din sursa externa în anul 2006, s-a constatat ca un numar de 17 subofiteri au
fost cercetati pentru savârsirea unor fapte de natura penala, din care 7 au fost
condamnati definitiv cu pedeapsa închisorii sau amenda penala, iar pentru 10 s-
a dispus scoaterea de sub urmarire penala, conform art. 181 Cod penal si
aplicarea unei sanctiuni administrative.

10.4. Managementul pregatirii continue a personalului

În baza ordinelor inspectorului general privind organizarea si
desfasurarea pregatirii continue a personalului, la începutul anilor 2006 si 2007,
au fost întocmite planurile anuale de pregatire a personalului, care au cuprins
denumirile disciplinelor si temelor planificate pe luni, persoanele responsabile
sa conduca activitatea, metoda, locul de desfasurare, bibliografia si timpul
alocat.

În cadrul acestor planuri, nu au fost formulate obiectivele specifice de
pregatire si nu se regasesc programele pentru îndrumarea pregatirii
manageriale, integrarii profesionale si pregatirii complementare.

Diagnoza anuala a nevoilor de pregatire continua pentru anul 2006 a
fost întocmita, însa nu a fost actualizata dupa încheierea procesului de evaluare,
iar pentru anul curent acest document nu a fost elaborat.

În perioada analizata nu a fost întocmit niciun program lunar de
pregatire, iar mapele cu temele prezentate, în cadrul activitatilor de pregatire, nu
contin toate lectiile planificate.

În anul 2006, desi se cunostea situatia deficitului cartuselor cal. 7,65
mm., au fost planificate sedinte de trageri cu pistolul în lunile februarie, mai si
octombrie, cu toate ca, prin adresa I.G.S.U. nr. 59317 din 24.03.2006, se
comunica faptul ca munitia solicitata nu poate fi trecuta temporar „la serviciu”
sau „uzul curent” si pe cale de consecinta se dispuneau masuri pentru
replanificarea sedintelor de tragere cu pistolul, în conditiile existentului de
munitie actual.

Din studiul documentelor puse la dispozitie de catre col._________,
prim adjunct al inspectorului sef, în data de 24.03.2007, au rezultat diferente
între numarul persoanelor apreciate cu calificativ la tragerile cu armamentul
individual din lunile mai si noiembrie, cele consemnate în buletinele de tragere
si tabelele cu prezenta, fapt pentru care ofiterul, în aceeasi zi, a modificat
tabelul cu evidenta rezultatelor.

Pe linia tutelei profesionale nu au fost respectate normele prevazute în
instructiunile de linie, cu privire la desemnarea tutorelui profesional si

evaluatorului la compartimentele financiar, resurse umane, secretariat si
documente clasificate, precum si informare si relatii publice, în sensul ca
persoanele numite au îndeplinit ambele calitati. De asemenea, nici un tutore
profesional nu a avut în vedere, la întocmirea fiselor lunare, sa evalueze
persoanele tutelate, prin teste scrise sau activitati practice de elaborare a unor
documente ori lucrari specifice fisei postului.

Conducerea inspectoratului judetean nu a stabilit, la începutul anilor de
învatamânt, personalul care necesita pregatirea în domeniul limbilor straine si
nu a organizat în unitate desfasurarea instruirii curente în domeniu, pentru
însusirea si utilizarea terminologiei profesionale uzuale.

În vederea asigurarii pregatirii autoplanificate, sefii grupelor de
pregatire au sprijinit dezvoltarea pregatirii individuale a subordonatilor, astfel
ca 30 subofiteri au absolvit cu diploma de licenta o forma de învatamânt
superioara, 97 sunt înscrisi în diferiti ani de studii la institutii de acelasi nivel si
5 subofiteri au urmat cursuri postuniversitare.

Ofiterul desemnat ca responsabil cu pregatirea fizica a întocmit Planul
anual de educatie fizica a personalului, în care a inclus elementele de conceptie,
obiectivele specifice, constituirea grupelor, graficul activitatilor, baza de calcul,
tematica si repartitia sedintelor pe unitate de timp.

Din situatia prezentata la verificarile periodice desfasurate în
inspectorat si rezultatele obtinute de personalul verificat pe timpul inspectiei, nu
au rezultat diferente semnificative.

În anul 2006, au fost planificate 11 controale tematice la subunitati, pe
linia pregatirii continue a personalului, însa au fost executate doar 8, întrucât
documentele referitoare la conceptia de pregatire continua a personalului au fost
primite de la I.G.S.U. cu întârziere.

Pe timpul inspectiei au fost organizate si desfasurate activitati practice
de evaluare a nivelului de pregatire profesionala, militara si a performantelor
fizice a unui numar de 9 ofiteri si 203 subofiteri de la sediul inspectoratului
judetean, din cadrul detasamentului, statiei si Pichetului__________.

La specialitate s-au obtinut 2 calificative de „Foarte Bine” (1%), 124
„Bine” (61,7%), 74 „Satisfacator” (36,8%) si 1 „Nesatisfacator” (0,5%).

La aceasta categorie de pregatire s-au evidentiat plt.maj. _______si
plt.maj.________, din cadrul Pichetului________. La polul opus se situeaza
lt.col.________, din Inspectia de Prevenire caruia i s-a acordat calificativul
„Nesatisfacator”.

Rezultatele obtinute de ofiterii si subofiterii evaluati potrivit specificului
locului de munca se situeaza la nivelul calificativului de „Foarte Bine”.

Personalul inspectoratului verificat la educatie fizica a fost apreciat cu
62 calificative de „Foarte Bine” (33%), 95 „Bine” (50,5%), 22 „Satisfacator”
(11,7%) si 9 „Nesatisfacator” (4,8%).

10.5. Activitatea desfasurata pe linia ordinii si disciplinei
militare

În urma activitatilor derulate si a rezultatelor obtinute în executarea
misiunilor si a sarcinilor specifice, în perioada analizata au fost acordate 809
recompense, din care 346 premii în bani, 5 înaintari în gradul urmator înaintea
expirarii stagiului minim, 445 multumiri verbale sau scrise, precum si 6 ridicari
de sanctiuni. Totodata, au mai fost acordate 6 sporuri de 50% si 69 salarii de
merit.

În perioada analizata au fost sanctionate 20 cadre militare de catre
inspectorul general si 7 de catre inspectorul sef si comandantii directi.

De o gravitate deosebita este faptul ca, în cursul anului 2006, întreaga
echipa manageriala a fost trimisa în fata Consiliului de Judecata al I.G.S.U. si s-
a dispus de catre inspectorul general sanctionarea col. dr.___________,
inspector sef, cu „Avertisment”, pentru neîndeplinirea atributiilor de serviciu,
col, ________________, prim adjunct al inspectorului sef, cu „Mustrare
scrisa”, pentru lezarea onoarei si demnitatii militare si. lt.col.____________,
adjunct al inspectorului sef cu „Avertisment”, pentru lezarea onoarei si
demnitatii militare.

Din verificarile efectuate la nivelul inspectoratului judetean s-au
constatat urmatoarele disfunctii:

Într-o perioada relativ scurta au fost aplicate un numar mare de
sanctiuni disciplinare, fapt ce releva ca la nivelul unitatii au existat disfunctii pe
linia: organizarii si desfasurarii unor activitati specifice, organizarii
concursurilor de încadrare directa, relationarii între cadrele cu functii de
conducere, precum si a modului de exercitare a controlului asupra
subordonatilor.

Aplicarea succesiva a unor sanctiuni disciplinare acelorasi cadre (col.
________si col.________) a condus la crearea unei stari tensionate între acestia
si conducerea inspectoratului judetean si ,totodata, la diminuarea efectului
acestor masuri.

În cadrul analizelor efectuate pe linia starii si practicii disciplinare nu
au fost identificate si stabilite cauzele care au condus la producerea abaterilor,
precum si masurile ce se impuneau pentru eliminarea acestora.

Necunoasterea prevederilor regulamentare de catre sg.maj._____,
comandant pichet, privind sanctionarea, conform competentelor, a plt.maj.
________si aprobarea de catre inspectorul sef a aplicarii sanctiunii disciplinare
în mod eronat.

10.6. Activitatea de informare, relatii publice, traditii si
educatie

În perioada supusa inspectiei, activitatea de informare si relatii publice
s-a concretizat prin organizarea a 7 conferinte de presa si a 4 briefinguri,
elaborarea unui numar de 192 comunicate de presa, 81 buletine informative si
11 documentare, precum si aparitia a 200 articole în mass-media locala si 73 în
presa centrala.

În anul 2006, în cotidienele „Evenimentul Zilei” si
„Obiectivul______” au aparut doua articole negative la adresa inspectorului sef,
în care se mentiona ca acesta a publicat un îndrumar pentru sustinerea
examenelor de încadrare.

De asemenea, în acest an cotidianul „Gazeta de Sud” a prezentat
aspecte negative cu privire la interventia tardiva a pompierilor cu ocazia
rasturnarii unui autotren pe raza comunei ______, precum si la adresa
inspectorului sef.

Din analiza situatiilor lunare privind monitorizarea presei, a rezultat ca
cele 3 articole negative la adresa inspectorului sef, nu au fost cuprinse în
raportarile periodice înaintate catre inspectoratul general, iar gradul de
pozitivitate al reprezentarii inspectoratului judetean în mass-media scrisa si
audio-vizuala a scazut cu 29%.

De asemenea, în pagina Web a inspectoratului judetean nu au fost
afisate toate informatiile care se comunica din oficiu, potrivit art. 5 din Legea
nr. 544/2001, respectiv sursele financiare, bugetul, bilantul contabil, lista cu
documentele de interes public si lista cuprinzând categoriile de documente
produse si/sau gestionate, potrivit legii.

Pe linie de traditii si educatie au fost derulate manifestari specifice,
constând în expozitii documentare, simpozioane, întâlniri cu veteranii de razboi,
dezbateri cu ocazia zilelor celor doua arme, invitarea la sediul unitatii a
reprezentantilor bisericii si a unor personalitati din diferite domenii de
activitate.

10.7. Organizarea iesirii la alarma si a serviciului de
permanenta. Stadiul de pregatire operativa si de interventie în
situatii deosebite

Activitatile pe care le desfasoara personalul din serviciul de
permanenta au fost prevazute pentru fiecare categorie de servicii, sub forma de

sinoptic si înscrise în „Registrul cu atributiile personalului care asigura serviciul
de permanenta pe inspectorat”.

Planul de paza al sediului inspectoratului judetean a fost întocmit
potrivit dispozitiilor de linie, însa nu contine masurile specifice pentru paza
întarita.

Pentru verificarea capacitatii operative si de interventie a personalului,
în anul 2006, au fost planificate, organizate si desfasurate, doua exercitii de
alarmare cu personalul de la sediul unitatii, un exercitiu cu fiecare subunitate,
mai putin cu Pichetul de Pompieri_______, al carui sediu este în reconstructie
si amenajare.

La nivelul inspectoratului judetean nu au fost prevazute proceduri
specifice în situatii deosebite, pentru subofiterul de serviciu pe unitate si ofiterul
la continuitatea conducerii.

În urma exercitiilor de alarmare executate de conducerea
inspectoratului judetean cu personalul de la sediul unitatii si subunitatilor nu s-a
urmarit micsorarea timpilor de prezentare pentru personalul din cele 2 urgente,
iar pentru personalul care nu se poate încadra în timpul prevazut pentru urgenta
a II-a, nu s-au efectuat verificari practice, mergându-se pe timpul maxim
prevazut în instructiunile de alarmare.

10.8. Activitatea de organizare, asigurare cu efective si
folosirea acestora

Personalul din cadrul inspectoratului judetean si-a desfasurat
activitatea potrivit ordinului de personal si atributiilor din fisele postului.

Regulamentul de organizare si functionare a fost întocmit fara
respectarea prevederilor de stat, în sensul ca au fost stabilite atributii pentru
Centrul de Pregatire si Perfectionare –––, care nu este prevazut în statul de
organizare.

Fisele posturilor celor doi ofiteri din cadrul Compartimentului
management organizatoric planificare misiuni si resurse, nu cuprind atributii pe
linie de organizare, iar fisa postului unui subofiter, din Serviciul protectie civila,
contine alte sarcini, specifice administratorului Centrului de conferinte si relatii
publice.

Inspectorul sef, din cauza interpretarii în mod eronat a prevederilor
O.M.A.I. nr. 214/2004, a nominalizat prin O.Z.U., un alt ofiter sa gestioneze
activitatea de organizare, iar statul de organizare l-a pastrat asupra sa, fapt ce a
generat si alte disfunctii cu privire la modul de operare a modificarilor
organizatorice aprobate. Astfel, nu au fost materializate, pe prima fila a statului,

numarul de posturi actualizat si denumirea unor categorii de personal, la pct.
„c”, nu s-a aprobat schimbarea denumirii a doua compartimente, la pozitia 21,
nu s-a modificat gradul functiei, iar coeficientii tuturor functiilor nu au fost
actualizati.

10.9. Activitatea de management logistic

Activitatea de logistica s-a desfasurat în conformitate cu prevederile
ordinelor si instructiunilor în vigoare. În acest sens, au fost numite comisiile de
receptie, inventariere, declasare si casare a bunurilor materiale, de evaluare si
atribuire a contractelor de achizitii publice etc. De asemenea, a fost întocmit
programul anual al achizitiilor în functie de necesitate si obiective.

Inventarierea bunurilor materiale a fost efectuata conform planificarii
si a avut în vedere determinarea situatiei reale a patrimoniului, sens în care
conducerea inspectoratului judetean a dispus masuri de organizare a acestei
activitati.

Referitor la activitatea de achizitii a bunurilor materiale, un numar de 8
ordonantari de plata si 7 facturi fiscale nu au fost avizate de ordonatorul tertiar
de credite si persoana care acorda viza de control financiar-preventiv, contrar
prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea normelor
metodologice privind organizarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor
în institutiile publice si art. 24 alin. 2 din Legea nr. 500/2002 privind finantele
publice. De asemenea, s-a constatat nerespectarea principiului conform caruia
persoana care întocmeste ordonantarea nu poate sa semneze si pentru acordarea
vizei de control financiar preventiv, fiind încalcate prevederile art. 9 pct. 5 din
O.U.G. nr. 119/1999 a controlului intern si financiar preventiv cu modificarile
si completarile ulterioare, referitoare la competenta de aprobare.

La Pichetul _____ si punctul de documentare al inspectoratului
judetean nu au fost efectuate confruntari lunare a înregistrarilor din fisele de
magazie cu evidenta contabila, fapt care încalca prevederile art. 11 din
Instructiunea nr. 1031/1999 privind organizarea si conducerea evidentei
contabile cantitativ valorice a bunurilor materiale în unitatile Ministerului
Internelor si Reformei Administrative.

În ceea ce priveste aplicarea procedurii de cumparare directa a unor
bunuri materiale nu a fost confirmat de contabilul sef procesul verbal de selectie
a ofertantilor, iar unele bonuri de consum nu au fost încheiate dupa ultima
înregistrare. În unele situatii, receptia bunurilor materiale s-a efectuat fara
participarea tuturor membrilor comisiei, iar în altele, gestionarul nu a confirmat
prin semnatura de primirea bunurilor.

Totodata, la contractele încheiate pentru anul 2006, având ca obiect
produse agroalimentare, s-a aplicat procedura atribuirii prin „cerere de oferta”
fara a fi asigurate fondurile necesare, fiind încalcate prevederile art. 23 alin.(1)
lit. c din H.G. nr. 461/ 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr.
60/2001 privind achizitiile publice.

Referitor la activitatea financiar-contabila, necesarul de credite nu este
solicitat conform normelor metodologice specifice, fapt pentru care trimestrial
se înregistreaza depasiri ale alocatiilor bugetare.

Certificatele de calitate aferente contractului de achizitie la produsul
„pâine” nu au putut fi prezentate, în timp ce, pentru alte produse alimentare
acestea nu respecta conditiile de forma si fond stabilite prin contract si actele
normative în vigoare.

Cu privire la inventarierea anuala, procesul verbal de instruire a
membrilor comisiei nu a fost semnat de toti participantii, iar formularele cu
regim special nu au fost verificate în termenul stabilit prin O.M.A.I. nr.
334/2002 si nu au fost mentionate în liste pe serii si numere de înregistrare.
Totodata nu s-au întocmit liste distincte pentru formulare ordinare.

Pentru bunurile materiale detinute în comodat, listele de inventariere
nu au fost semnate de toti membrii comisiei, conform prevederilor art. 27 alin. 2
din O.M.A.I. nr. 334/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind
organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a pct. 5, din anexa la
O.M.F.P. nr. 1753/2004, care prevede continutul minimal obligatoriu de
informatii al formularului „lista de inventariere”.

De asemenea, nu toate declaratiile de inventar contin date despre
ultimele documente de intrare-iesire în/din gestiune, conform punctului 9 lit. a
din O.M.F.P. nr. 1753/2004.

Referitor la plusurile constatate la Pichetul ____________ cu ocazia
inventarierii lunare, din data de 30.06.2006, în cadrul compartimentului
alimente, nu au fost solicitate explicatii în scris gestionarului, privind cauzele si
scopul constituirii acestora si nu au fost înregistrate în evidenta contabila, fapt
ce contravine prevederilor art. 49 din actul normativ mai sus mentionat.
Comisia de inspectie a constatat ca în celelalte subunitati nu au fost înregistrate
diferente cantitative scriptice sau faptice, care sa justifice necesitatea
compensarii plusurilor mai sus mentionate, drept pentru care a procedat la
efectuarea cercetarii administrative.

În urma efectuarii controlului prin sondaj a unor bunuri materiale s-a
constatat lipsa unui binoclu 7×40 IOR fara ecran si filtru. Aceasta situatie s-a
datorat gestionarii necorespunzatoare, precum si faptului ca inventarierea
anuala a bunurilor materiale nu s-a efectuat pe diversi detinatori.

Pentru recuperarea pagubei a fost efectuata cercetarea administrativa,
iar pentru suma de 983 lei a fost întocmit angajament de plata în sarcina celui
vinovat.

În privinta fondului de carte existent la punctul de documentare, au
fost constatate lipsa unor volume care nu au fost retrase de la persoanele carora
le-au încetat raporturile de serviciu sau au fost transferate la alte unitati din
structura M.I.R.A.. Acest fapt s-a datorat lipsei controlului ierarhic de catre
seful serviciului logistic si a ofiterului cu atributii în domeniul traditiei,
educatiei si sportului.

Totodata, este de mentionat ca unii cititori nu au restituit cartile
împrumutate din perioada 2003–2005, în timp ce altii nu au semnat de primirea
acestora. În urma inventarierii partiale s-au constatat diferente fata de evidenta,
drept pentru care s-a efectuat cercetarea administrativa.

Rapoartele de echipare ale unor cadre, pentru anul 2006 nu au fost
înregistrate si aprobate de inspectorul sef, conform prevederilor art. 38 pct. b
alin. 3 din O.M.A.I. nr. 230/1992 privind aprobarea regulamentului uniformelor
din M.A.I. cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, nu au fost solicitate rapoarte scrise cadrelor nou
încadrate, prin care sa se angajeze ca în caz de trecere în rezerva, înainte de anul
în care au dreptul la materialele respective, vor suporta contravaloarea bunurilor
primite.

În urma verificarii unor fise de magazie si confruntarii cu actele
contabile aferente Pichetului________, s-a constatat ca acestea nu au fost
operate la zi, fapt ce contravine prevederilor art. 52 din I.M.A.I. nr. 1031/1999.

La nivelul serviciului logistic nu a fost organizata si întocmita evidenta
tehnico-operativa, conform prevederilor art. 56 din I.M.A.I. nr. 1031/1999 si nu
au fost întocmite si înaintate spre aprobare listele cu propuneri de scoatere din
functiune a mijloacelor fixe.

Cu privire la modul de utilizare a bonurilor de valoare pentru
achizitionarea carburantilor, s-a constatat faptul ca bonul de predare-transfer-
restituire si bonul de consum nu au fost întocmite pe baza situatiilor
centralizatoare, ci a distributiilor individuale, iar plinurile tehnice nu au fost
distribuite scriptic la fiecare autovehicul.

În ceea ce priveste efectuarea reviziilor tehnice care nu au necesitat un
consum de materiale, nu a fost întocmita comanda de lucru si procesul-verbal
de receptie, fiind încalcate prevederile art. 143 din O.M.A.I. nr. 30/2001 privind
exploatarea, întretinerea si repararea autovehiculelor din dotare.

De asemenea, foile de parcurs nu au fost verificate din punct de vedere
al încadrarii în normele de consum, al realitatii si legalitatii datelor înscrise,
înainte de întocmirea situatiei centralizatoare.

Totodata, unele foi de parcurs nu au fost confirmate prin semnatura, la
rubrica destinata persoanei care a folosit autovehiculul, iar altele nu au fost
completate cu itinerariul parcurs, conform orarului din registrul de intrare-
iesire.

Referitor la accidentele de circulatie, în care au fost implicate
autovehicule din dotarea ministerului, s-a constatat faptul ca în 5 situatii nu
s-a raportat la inspectoratul general evenimentele rutiere, desi s-a primit si
nota observatoare în acest sens emisa de aceasta institutie în data de
01.03.2006.

De asemenea, nu a fost efectuata constatarea tehnica si cercetarea
administrativa în cazul accidentelor de circulatie, conform anexei 35 din
O.M.A.I. nr. 30/2001, deoarece inspectoratul general nu a emis precizari în
acest sens, iar prevederile O.M.A.I. nr. 1116/2001 au fost interpretate în mod
necorespunzator.

Cu privire la modul de înstiintare si alarmare s-a constatat ca pentru un
numar de 293 de localitati nu sunt asigurate mijloacele de legatura (telefon sau
statie radio).

Evidenta documentelor de conducere în secret este tinuta de
ofiterul care coordoneaza activitatea de mobilizare si care nu are prevazut
în fisa postului atributii în acest sens. Totodata, cooperarea cu celelalte
structuri ale M.I.R.A. a fost realizata în baza unor documente care nu au
fost actualizate.

De asemenea, inventarierea trimestriala a documentelor de conducere
în secret nu a fost efectuata.

Registrele de evidenta din dispecerat nu au fost înregistrate si înseriate,
iar persoana responsabila cu tinerea evidentei suportilor magnetici nu a fost
nominalizata prin O.Z.U.

Controlul ierarhic nu a fost materializat în note de constatare, iar fisele
de evidenta a documentelor de conducere în secret nu au fost completate
corespunzator.

Nu au fost actualizate hartile codificate cu tabelul numarul 6 din CHT-
07-DTI pentru conducerea în secret a misiunilor specifice în cooperare cu alte
structuri ale M.I.R.A. si obiectivele din carnetul cu abrevieri pentru convorbiri
radio CR 06.

Pentru neregulile constatate sunt responsabili urmatorii ofiteri:

– lt. col.________, sef Serviciu logistic, care în anul 2006, a initiat
aplicarea procedurii „cererii de oferta” la achizitionarea de produse alimentare,
fara a avea bugetul aprobat, nu a organizat evidenta tehnic-operativa în sectorul
tehnic, nu a dispus masuri pentru raportarea în termen a accidentelor de

circulatie produse cu autovehiculele din dotarea inspectoratului judetean si nu a
efectuat controlul ierarhic la fondul de carte;

– lt. col. _________, sef Serviciu prevenirea incendiilor, care a
efectuat în mod formal inventarierea tuturor bunurilor materiale aflate pe
diversi detinatori la gestiunea punctului de documentare;

– mr. __________, contabil sef, care a avizat derularea contractelor de
achizitionare a produselor alimentare fara sa aiba aprobat bugetul unitatii, a
dispus efectuarea de plati fara avizul ordonatorului tertiar de credite si nu a luat
masuri pentru încadrarea în alocatiile bugetare trimestriale;

– mr. ___________, sef Centru operational, care pe timpul cât a
gestionat activitatea de conducere în secret nu a efectuat verificarea si
raportarea trimestriala a materialelor de conducere în secret, nu a efectuat
instruirea periodica a personalului si nu a actualizat documentele de conducere
în secret pentru cooperarea cu celelalte unitati ale M.I.R.A.;

– lt.col._________, ofiter specialist I, care nu a actualizat evidenta
functionarii mijloacelor de alarmare acustice, pentru unele localitati din judet si
nu a întocmit documentele de inventariere a bunurilor materiale aflate la diversi
detinatori, conform prevederilor O.M.F.P. nr. 1753/2004;

– lt. ____________, ofiter specialist I, care nu a verificat foile de
parcurs, nu a întocmit evidenta tehnic-operativa a mijloacelor tehnice si nu a
dispus masuri de încadrare în normele maxime anuale de rulaj la autovehiculele
din dotare.

10.10. Activitatea de secretariat, documente clasificate,
arhiva si relatii cu publicul

În cadrul inspectoratului judetean, în perioada analizata, au fost
înregistrate 5.541 documente clasificate si neclasificate, 1601 petitii si au fost
primite în audienta 193 persoane de conducerea unitatii.

În condicile de predare-primire a corespondentei ordinare s-a constatat
lipsa semnaturilor, (în 14 cazuri) pentru documentele remise celorlalte
compartimente, iar pentru 42 numere de înregistrare anulate nu au fost efectuate
mentiuni cu privire la motivele anularii.

Nu au fost distruse toate ordinele si instructiunile Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, abrogate si nu a fost efectuata, în
totalitate, clasarea lucrarilor repartizate compartimentelor din structura
inspectoratului judetean.

10.11. Activitatea pe linia protectiei informatiilor
clasificate si INFOSEC

La nivelul inspectoratului judetean a fost elaborat, în anul 2006,
Programul de prevenire a scurgerii de informatii clasificate, însa nu a fost
actualizat dupa mutatiile survenite în statul de organizare si noile zone de
securitate.

Cu toate ca nu s-au produs incidente de securitate, la sfârsitul anului
2006, s-a constatat lipsa unei tabele cu chei nr. – din carnetul de codificare ––,
initial clasificata „SECRET”, dar declasificata în urma retragerii de catre
I.G.S.U., care, ulterior a fost gasita.

În urma cercetarilor efectuate de catre I.G.S.U., a fost stabilita
vinovatia col.________, în pastrarea si manipularea documentelor în cauza,
acesta fiind sanctionat disciplinar si schimbat din functia de ofiter de securitate.
Cu aceasta ocazie, au mai fost sanctionati lt. _______si sg.maj._______, care au
manifestat superficialitate în gestionarea informatiilor clasificate si atentionate
alte 4 cadre cu atributii pe aceasta linie.

Acest eveniment s-a produs pe fondul existentei unor stari tensionate
între ofiterii din echipa manageriala, precum si a neglijentei în manipularea
documentelor clasificate.

Registrele de evidenta a documentelor clasificate „STRICT SECRET”,
„SECRET” si „NESECRET”, precum si condicile de predare-primire au fost
înregistrate în mod eronat la un alt nivel de clasificare.

Responsabil de aceste nereguli se face actualul functionar de securitate
al inspectoratului, lt. col._________.

Cu privire la circuitele telefonice închiriate, tip analogic – pentru
transmisii de voce între sediul inspectoratului, cladirea Complexului de cazare
si detasament, s-a constatat ca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de criptare
împotriva ascultarilor telefonice pasive.

10.12. Capacitatea manageriala si climatul organizational

Procesul de constituire a echipei manageriale a fost declansat în data
de 15.12.2004, prin numirea inspectorului sef, col. ______si a primului adjunct,
col. ____si s-a încheiat în 01.01.2006, prin numirea adjunctului lt. col._______.

În adaptarea si formarea membrilor echipei manageriale, precum si a
întregului personal din cadrul inspectoratului judetean, au fost valorificate
experienta si pregatirea profesionala a inspectorului sef, dar si elanul si puterea
de munca a adjunctilor. De asemenea, pentru atingerea principalelor obiective

fixate la nivelul unitatii, inspectorul sef a întreprins, în general, masurile
necesare în vederea armonizarii diferitelor personalitati ale cadrelor cu functii
de conducere, analizarii tuturor problemelor existente pe diferite domenii de
activitate, luarii si transpunerii în practica a celor mai eficiente solutii.

Pe timpul inspectiei au fost analizate, de catre o subcomisie din cadrul
Centrului de Psihosociologie al M.I.R.A., performantele manageriale, climatul
organizational si relatiile cu partenerii institutionali.

Astfel, col.________, inspector sef, prezinta o buna viziune de
ansamblu asupra dinamicii evenimentelor si fenomenelor din planul
profesional. De asemenea, manifesta exigenta, nu se multumeste cu rezolvarea
unor sarcini profesionale într-un mod facil sau superficial si se abate destul de
rar de la principiile sau concluziile la care ajunge, în absenta unor argumente
demne de a-l face sa-si reorienteze opiniile.

Totodata, studiul a evidentiat faptul ca inspectorul sef nu comunica
mai deschis cu persoanele care dovedesc cinste si loialitate în relatiile directe de
munca si nu si-a adaptat modul de abordare a colaboratorilor directi, în functie
de capacitatile profesionale si aptitudinile acestora, pentru a fi perceput cât mai
constructiv de majoritatea subordonatilor.

În activitatea de management nu a reusit ordonarea mai buna a
propriilor activitati, astfel încât sa aloce un spatiu mai mare de timp pentru o
prezenta activa în cadrul colectivului, precum si pentru identificarea completa a
cunostintelor, abilitatilor si aptitudinilor subordonatilor.

De asemenea, nu s-a concentrat suficient asupra obiectivelor principale
si nu a reusit sa se adapteze la diferitele stiluri de munca ale cadrelor cu functii
de conducere, în vederea crearii unui climat de munca favorabil obtinerii de
rezultate mai bune.

Sugestiile privind dezvoltarea abilitatilor manageriale vizeaza, în
principal, urmatoarele directii:

– sa pastreze întotdeauna o atitudine pozitiva si sa constientizeze ca
exista probabil o multitudine de solutii pertinente;

– sa faca abstractie de propriul rol încercând sa priveasca problemele si
din alte perspective;

– sa se concentreze asupra abilitatilor comune si valorilor esentiale
care reprezinta liantul între membrii colectivului manageriat.

Referitor la col._________, prim adjunct al sefului inspectoratului
judetean, s-a constatat ca acesta reuseste sa-si exprime cu usurinta si în mod
manipulativ opiniile în exterior, putând sa produca rasturnari de situatii care sa
nu fie neaparat în favoarea majoritatii.

Desi, pare concentrat pe ceea ce se întâmpla în mediul socio-
profesional, este în realitate preocupat preponderent de sine si nevoile proprii.

Are spirit diplomatic, atunci când este necesar, abilitati de comunicare,
tenacitate comportamentala în plan socio-profesional, fara a excela si fara a se
autodepasi pentru a ajunge la rezultatele dorite.

Pentru domeniile de activitate coordonate nemijlocit, nu a stabilit
obiective si termene realiste, nu a conferit controlului atributele de sprijin si
îndrumare, nu a motivat, evaluat si promovat subordonatii pe baza rezultatelor
obtinute si nu a desfasurat o activitate corespunzatoare pe linia cunoasterii
acestora.

Pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale, trebuie sa aiba în vedere
urmatoarele:

– sa încurajeze personalul sa împartaseasca opiniile lor, chiar si cele
care difera de ale sale, acceptând criticile constructive în spiritul în care au fost
facute si sa evite adoptarea unei atitudini defensive;

– în cadrul sedintelor de lucru sa prezinte, în linii generale, informatiile
importante, sa le organizeze de o maniera logica, usor de urmarit si sa elimine
detaliile inutile;

– sa se asigure ca actiunile sale sunt în conformitate cu ideile sustinute
si determinate de cele mai bune intentii, demonstrându-si moralitatea pentru
ambele cazuri;

– sa caute în mod constant noi oportunitati si modalitati de
perfectionare si derulare a activitatilor.

În ceea ce priveste situatia medicala a ofiterului s-a constatat ca acesta
a fost clasat „apt limitat în timp de pace si de razboi” potrivit Certificatului -
Decizie Medicala nr. __________, emis de Comisia de expertiza medicala si
evaluare a capacitatii de munca a Spitalului Militar de Urgenta________, cu
revizuire în perioada 01 – 15.09.2007.

Adjunctul sefului inspectoratului judetean, lt. col. ________, este
considerat ca fiind un bun executant, care rezolva sarcinile profesionale la timp
si se caracterizeaza prin dinamicitate si disponibilitate actionala, indiferent de
context sau perioada de timp. Releva o buna capacitate de analiza si sinteza,
putere de selectie si facilitate în gasirea de solutii pentru majoritatea
problemelor profesionale specifice. Discret si responsabil are un bun spirit de
conlucrare cu sefii ierarhici si disponibilitate de lucru în vederea atingerii
obiectivelor.

Studiul a scos în evidenta ca ofiterul nu a organizat în mod
corespunzator actiunile/activitatile ce au aparut ca urmare a unor situatii
neprevazute si nu a manifestat flexibilitate comportamentala pentru a acoperi
diversitatea de sarcini profesionale.

De asemenea, nu a stabilit obiective profesionale corelate cu nivelul de
pregatire si competenta a colectivului, nu si-a asumat cu mai multa forta unele

esecuri ale activitatii desfasurate si nu a dat dovada întotdeauna de flexibilitate
în raporturile cu membrii colectivului.

Recomandarile privind dezvoltarea abilitatilor manageriale ale acestuia
vizeaza, în principal, urmatoarele:

– sa-si îmbunatateasca perceptia globala asupra dinamicii profesionale
si sa se perfectioneze pentru a fi la curent cu tot ceea ce este nou si poate fi
exploatat la nivelul specific profesional;

– sa constientizeze ca perceptia proprie asupra performantei poate fi
diferita de a celorlalti si ca acceptarea altor opinii îi poate îmbunatati rezultatele
obtinute;

– sa fie mai operativ în desemnarea sarcinilor si informatiilor, iar
deciziile pe care le transmite subordonatilor sa se realizeze printr-o procedura
mai simpla, fara a pierde prea mult timp;

– în aprecierea performantelor sa nu se limiteze la recunoasterea
succeselor individuale, ci sa aprecieze, în egala masura, realizarile colectivului,
cooperarea eficienta din cadrul acestuia, confirmând importanta contributiei
fiecarui membru.

Din discutiile purtate cu reprezentantii organelor administratiei publice
locale, cât si din rezultatele studiului realizat a reiesit faptul ca exista o buna
colaborare între inspectoratul judetean si aceste institutii.

În ceea ce priveste colaborarea/cooperarea cu reprezentantii unitatilor
Ministerului Internelor si Reformei Administrative din judet, s-a constatat ca
actiunile desfasurate în comun, nu au fost întotdeauna la nivelul asteptarilor, iar
contactele cu managerii acestora au fost caracterizate ca fiind marcate de
anumite elemente negative: comunicare insuficienta în cazul unor situatii
deosebite, mediatizarea unor aspecte din competenta inspectoratului judetean
pentru situatii de urgenta – politie fara o consultare prealabila si neefectuarea
unor exercitii în comun pentru preîntâmpinarea, înlaturarea efectelor unor
eventuale dezastre în zonele de competenta.

10.12.1. Masuri de ordin disciplinar

Urmare a disfunctiilor si deficientelor constatate s-au dispus
urmatoarele masuri de ordin disciplinar:

a) Trimiterea în fata Consiliului de Judecata a Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 80/1995
privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare,
coroborat cu art. 75, lit. b si c, art. 81, alin. (2) si art. 82 lit. (a) din O.M.A.I. nr.
400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M.A.I., a col. __________
, pentru „comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor
militare, ordinelor si instructiunilor ministrului administratiei si

internelor, sau de la alte reglementari legale”si „aducerea unor grave
prejudicii onoarei si demnitatii militare”, referitoare la:

– încalcarea prevederilor art. 29 si 30, din O.M.A.I. nr. 214/2004
privind aprobarea „Normelor metodologice privind activitatea de organizare în
unitatile M.A.I.”, prin aceea ca nu a respectat disciplina de stat efectuând
miscari de personal între compartimente/servicii/subunitati prin ordin de zi pe
unitate. Acest fapt a condus si la încalcarea prevederilor art. 54, din O.M.A.I.
nr. 300/2004 privind activitate de management resurse umane în unitatile
M.A.I., cu privire la tutela profesionala;

– încalcarea prevederilor art. 18, din O.M.A.I. nr. 214/2004, prin aceea
ca a emis ordin de mutare pentru gradatul voluntar, ________, la o alta
subunitate, fara a exista prevedere de stat;

– încalcarea prevederilor Anexei nr. 2, la O.M.A.I. 588/2005 pentru
aprobarea ghidului carierei personalului M.A.I., modificat si completat prin
O.M.A.I. nr. 1463/2006, pentru modificarea si completarea ghidului carierei
personalului M.A.I., prin aceea ca nu a mentinut pe aceeasi functie, timp de un
an, pe sg. maj._________, sg. maj. _________si ___________încadrati direct
din sursa externa;

– încalcarea prevederilor art. 120, din O.M.A.I. nr. 300/2004, prin
faptul ca a pus la dispozitie pe lt. ________fara a avea motive întemeiate, ceea
ce a condus si la diminuarea în mod eronat a premiului anual;

– încalcarea prevederilor art. 7(13), din O.M.A.I. nr. 1111/2005
privind activitatea de asistenta juridica în M.A.I., prin aceea ca a numit ofiter cu
cercetarea penala speciala pe col.________, consilierul juridic al inspectoratului
judetean, pentru întocmirea dosarului de trimitere în fata Consiliului de
Judecata a plt. maj _______;

– încalcarea prevederilor art. 8(4) si (5) din Dispozitia directorului
D.M.R.U. nr. II/971/2006 pentru modificarea si completarea Dispozitiei
directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004 privind procedurile si formularele
utilizate în activitatea de management resurse umane în unitatile M.A.I., cu
modificarile si completarile ulterioare, în sensul ca, la evaluarea anuala a unui
ofiter nu a efectuat calculul mediei aritmetice ponderata, fapt pentru care
calificativul anual a fost diminuat de la „Foarte Bun” la „Bun”.

– încalcarea prevederilor art. 19, lit. k, din R.G. 3, Regulamentul
Disciplinei Militare, prin aceea ca a propus ridicarea unui numar de 6 sanctiuni
disciplinare fara a efectua o analiza, a fiecarui caz în parte, în sedinta de
comanda;

– încalcarea prevederilor Anexei 5, din O.M.A.I. nr. 0472/1995 pentru
aprobarea normativului privind atribuirea posturilor telefonice de oras si
institutie în unitatile M.A.I., prin aceea ca a aprobat instalarea, la domiciliu sau,
a unui post telefonic conectat în centrala de interior a unitatii;

– nu a luat masuri de executare si raportare, la ordinul I.G.S.U. nr.
S/89219 din 15.11.2006, privind acordarea sporului de 50%, pentru lucrari de
exceptie;

– desfasurarea unor activitati care contravin normelor de comportare ce
decurg din calitatea de militar, conform art. 30, din Legea nr. 80/1995, în sensul
ca a determinat cadre din unitate si din afara acesteia sa participe la un joc
piramidal si a organizat vânzarea unei carti, a carei autor este împreuna cu
adjunctul sau, în incinta unitatii, prin sotiile acestora, cadre militare în
inspectoratul judetean;

– afectarea imaginii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „____”
al judetului_____, precum si a climatului organizational prin existenta unui
numar mare de rude si afini, fapt ce a condus la aparitia unor articole negative
în presa locala, dar si la crearea unor stari tensionate si de nemultumire în
rândul celorlalte cadre.

Mentionam faptul ca, ofiterul a mai fost judecat, în cursul anului 2006,
în Consiliul de Judecata al I.G.S.U., pentru „neurmarirea îndeplinirii Ordinului
inspectorului general nr. 1428/2006, privind numirea la termen a comisiilor de
concurs” si sanctionat disciplinar cu „Avertisment”.

b) Analizarea în sedinta de lucru a inspectorului general, a situatiei
medico-militare a col.______, dupa prezentarea la Comisia de expertiza
medicala si evaluare a capacitatii de munca a Spitalului Militar de Urgenta
______ în vederea revizuirii, si luarea masurilor ce se impun, în conformitate cu
prevederile art. 92 alin 2 din O.M.A.I. nr. 516/2003 privind acordarea asistentei
medicale în reteaua sanitara a M.A.I..

c) Sanctionarea cu „Avertisment” a lt. col.______, conform art. 33 din
Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art.
nr. 46 din R.G. 3 Regulamentul Disciplinei Militare, pentru ca nu a verificat
modul de îndeplinire a atributiilor specifice de catre personalul din subordine,
pe linia avizarii/autorizarii documentatiilor privind securitatea la incendiu, nu a
stabilit în fisa postului personalului din subordine atributii specifice controlului,
conform prevederilor ordinului inspectorului general nr. 1119/2005, nu a
evidentiat în procesele verbale întocmite în urma controalelor efectuate
disfunctionalitatile constatate si modul de rezolvare a acestora, precum si
efectuarea în mod formal a inventarierii tuturor bunurilor materiale aflate pe
diversi detinatori, la gestiunea punctului de documentare.

d) Sanctionarea cu „Avertisment” a lt.col._______, conform art. 33 din
Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art.
nr. 46 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, pentru ca, nu a actualizat
evidenta functionarii mijloacelor de alarmare acustice pentru unele localitati din
judet si nu a întocmit documentele de inventariere a bunurilor materiale aflate la

diversi detinatori, conform prevederilor ordinului ministrului finantelor publice
nr. 1753/2004.

e) Sanctionarea cu „Avertisment” a lt._________, conform art. 33 din
Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art.
nr. 46 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare pentru ca, nu a verificat
foile de parcurs, nu a dispus masuri de încadrare în normele maxime anuale de
rulaj la autovehiculele din dotare si nu a întocmit evidenta tehnico operativa a
mijloacelor tehnice.

f) Sanctionarea cu „Mustrare scrisa” a lt.col.________, conform art. 33
din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu
art. nr. 47 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, pentru ca nu a
respectat prevederile legale, în anul 2006, referitoare la faptul ca a initiat
aplicarea procedurii cererii de oferta la achizitionarea de produse alimentare,
fara a avea bugetul aprobat, nu a organizat evidenta tehnic-operativa în sectorul
tehnic, nu a dispus masuri pentru raportarea în termen a accidentelor de
circulatie produse cu autovehiculele din dotarea inspectoratului judetean, nu a
efectuat controlul ierarhic la fondul de carte si nu a efectuat inventarierea
patrimoniului conform instructiunilor în vigoare.

g) Sanctionarea cu „Avertisment scris” a inginer___________,
conform art.264 alin 1 lit a. din Legea nr. 53/2003, Codul muncii cu
modificarile si completarile ulterioare, pentru ca nu a îndeplinit în mod
corespunzator atributiile specifice pe linia avizarii/autorizarii documentatiilor
privind securitatea la incendiu si protectia civila.

h) Pentru îndeplinirea în mod necorespunzator a sarcinilor si
atributiilor specifice pe timpul inspectiei au fost atentionate urmatoarele cadre
militare: lt.col.________, mr.________si mr._______.

10.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si
slabe

10.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte si slabe

Urmare a diagnozei viabilitatii manageriale la inspectoratul judetean
de politie, analizati cauzele generatoare de puncte forte si slabe în urmatoarele
domenii de activitate:

a) activitatea în domeniul prevenirii situatiilor de urgenta;

b) activitatea de monitorizare, analiza, sinteza si evaluare a situatiilor
de urgenta;

c) managementul resurselor umane;

d) ordinea si disciplina militara;

e) relatii publice, traditii, educatie si sport;

f) organizarea iesirii la alarma si a serviciului de permanenta;

g) pregatirea operativa si de interventie în situatii deosebite;

h) organizarea, asigurarea cu efective si folosirea acestora;

i) managementul financiar si logistic;

j) activitatea de secretariat, documente clasificate, arhiva, relatii cu
publicul si protectia informatiilor clasificate;

k) capacitatea manageriala si climatul organizational.

10.13.2. Masuri de ordin organizatoric

Redactati un program de actiuni si masuri pentru modernizarea si
eficientizarea activitatilor inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta (o
varianta este prezentata în anexa nr. 4).

ANEXA NR. 1

PROGRAMUL DE ACTIUNI SI MASURI

pentru îmbunatatirea activitatii unui inspectorat de politie
judetean

I. Pe linia activitatii de resurse umane

1. Elaborarea unei metodologii proprii si realizarea unor instructaje
bine documentate ale politistilor care au atributii de evaluare a personalului si
de solutionare a contestatiilor, precum si a politistilor cooptati pentru efectuarea
cercetarilor prealabile si analizarea în consiliile de disciplina, în vederea
respectarii întocmai a prevederilor legale în vigoare referitoare la activitatea de
evaluare a personalului, modul de organizare si desfasurare a concursurilor,
respectiv efectuarea cercetarilor prealabile/analizarea în consiliile de disciplina.

Termen:______

Raspunde: Seful inspectoratului

Seful Serviciului Management Resurse Umane

2. Planificarea, în regim de urgenta, a comisarului de politie____
pentru a participa la un curs în specialitatea postului pe care îl ocupa în prezent.

Termen:______

Raspunde: Seful Inspectoratului

Seful S.M.R.U.

3. Reanalizarea situatiei ag. sef adj.___ ag.sef adj.__ si ag. sef pr. ___,
sanctionati cu „Amânarea promovarii în grade profesionale sau functii superioare”,
în vederea individualizarii uneia din cele doua sanctiuni si întocmirea dispozitiilor
de personal privind modificarea, în parte, a celor emise anterior.

Termen:_____

Raspunde: Inspectorul sef

Seful S.M.R.U.

4. Abrogarea Metodologiei nr.70822 din____, de aplicare a Ordinului
M.A.I. nr.1251/30.03.2006 privind modificarea si completarea Anexei
Ordinului M.A.I. nr.600/2005.

Termen______

Raspunde: Inspectorul sef

Seful S.M.R.U.

5. Întreprinderea demersurilor necesare pentru procurarea modelului de
Fisa matricola, conform Anexei nr. 6 la Ordinul M.A.I. nr. 300/2004, pentru tot
personalul unitatii.

Termen:_____

Raspunde: Seful S.M.R.U.

6. Actualizarea dosarelor personale, cu toate modificarile survenite în
activitatea socio-profesionala a personalului inspectoratului.

Termen:_____

Raspunde: Seful S.R.M.U.

7. Actualizarea si corectarea istoricului persoanelor din aplicatia e-
management resurse umane, cu cele din dosarele personale, conform adresei
Directiei Generale Management Resurse Umane nr. 144162.

Termen:______

Raspunde: Seful S.M.R.U.

8. Refacerea planurilor de pregatire continua a personalului acolo unde
se impune pentru anul 2007, în stricta conformitate cu prevederile
Instructiunilor nr. 363/2002 privind pregatirea continua a personalului.

Termen:_____

Raspunde: Seful S.M.R.U.

9. Îmbunatatirea procesului de pregatire continua a personalului
prin elaborarea unor teme specifice si însusirea temeinica a reglementarilor
cu privire la activitatea de management resurse umane, în vederea aplicarii
de catre personalul Serviciului cu bune rezultate în practica a tuturor
cerintelor specifice.

Termen:_____

Raspund: Seful Inspectoratului

Seful S.M.R.U.

10. Întocmirea lectiilor prevazute în cadrul activitatilor de pregatire cu
indicarea bibliografica în detaliu.

Termen: _____

Raspunde: Seful S.M.R.U.

11. Analizarea periodica a activitatilor desfasurate privind completarea
pregatirii profesionale si formare a politistilor nou încadrati, respectarea
reglementarilor în vigoare privind tutela profesionala.

Termen:_____

Raspunde: Seful inspectoratului

Seful S.M.R.U.

II. Pe linia activitatii financiar-contabile

12. Actualizarea si retinerea garantiei materiale la nivelul soldei
indexate pentru _____ cadre ale unitatii.

Termen:______

Raspund: contabil sef _____

ag. sef pr. _____

13. Retinerea diferentei achitate în plus la compensatia de chirie pentru
ag. _____.

Termen: ______

Raspund: contabil sef cms.sef .____

cms._____

14. Întocmirea conform prevederilor legale în vigoare a notelor
justificative aferente achizitiilor directe pentru compartimentul „alimente“.

Termen: _____

Raspund: contabil sef _____

15. Vizarea pentru „Bun de plata” a tuturor facturilor aferente
achizitiilor publice de catre ordonatorul de credite.

Termen: _______

Raspund: Insp. sef – cms. sef _____

contabil sef – cms.sef _____

III. Pe linia activitatii de management logistic

16. Identificarea unui imobil corespunzator functionarii Politiei
Municipiului _____ sau demararea negocierilor, conform prevederilor legale,
cu actualul proprietar în vederea achizitionarii imobilului în care functioneaza
structura respectiva.

Termen: _____

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Serviciului de Logistica

17. Solicitarea fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea
lucrarilor la spatiile pentru persoanele retinute sau arestate din cadrul arestului
preventiv al unitatii.

Termen: ______

Raspund: Seful Inspectoratului

Seful Serviciului de Logistica

18. Întocmirea si transmiterea catre I.G.P.R.-D.L. a documentelor
aferente pentru imobilele achizitionate, respectiv pentru Serviciul Politiei

Rutiere din cadrul I.P.J._____, Politia orasului _____ si Postul de Politie____,
pentru elaborarea proiectelor de hotarâre de guvern, în vederea înscrierii
acestora în inventarul Ministerului Finantelor Publice.

Termen:______

Raspund: Seful Inspectoratului

Seful Serviciului de Logistica

19. Întocmirea si transmiterea catre I.G.P.R. a documentatiilor aferente
pentru imobilele retrocedate, respectiv cele în care a functionat Politia
Municipiului _____ si Gospodaria Agrozootehnica a unitatii, pentru elaborarea
proiectelor de hotarâre de guvern, în vederea scaderii acestora din inventarul
Ministerului Finantelor Publice.

Termen:_____

Raspund: Seful inspectoratului

Seful serviciului de logistica

IV. Pe linie de comunicatii si informatica

20. Actualizarea si completarea planului comunicatiilor I.P.J.____,
conform prevederilor, instructiunilor si ordinelor în vigoare.

Termen:______

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Compartimentului Comunicatii si Informatica

21. Întocmirea formelor legale în vederea declasarii si casarii
mijloacelor fixe, obiectelor de inventar si a materialelor depasite din punct de
vedere tehnic si moral.

Termen: _____

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Compartimentului Comunicatii si Informatica

22. Comunicarea cooperarii pe linie de conducere în secret, cu celelalte
structuri M.I.R.A. din judetul _____, prin înscrierea acestora în Carnetul cu
prescurtari pentru convorbiri radio ––.

Termen:______

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Compartimentului Comunicatii si Informatica

23. Mentinerea permanenta în stare de receptie, în cadrul dispeceratelor a
echipamentelor din reteaua PHOENIX, pentru asigurarea gradului de operativitate
a comunicatiilor, între inspectoratul judetean si subunitati

Termen:______

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Compartimentului Comunicatii si Informatica

24. Instruirea periodica a personalului ce utilizeaza aparatura de
comunicatii fir, radio si echipamente informatice asupra modului de exploatare
si întretinere a acestora.

Termen:______

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Compartimentului Comunicatii si Informatica

25. Instruirea periodica a personalului, pe baza de semnatura, privind
Dispozitia de comunicatii nr. S/933561 din ______

Termen:______

Raspund: Seful inspectoratului

Seful Compartimentului Comunicatii si Informatica

V. Pe linia managementului activitatilor de investigare a
fraudelor

26. Se va analiza nivelul de acoperire informativa a locurilor si
mediilor de interes operativ, se va proceda la reevaluarea informatorilor
existenti si se va stabili un nou necesar pentru o acoperire informativa eficienta.

Termen:_______

Raspund: cms. sef _____

Seful S.I.F.

27. Vor fi analizate persoanele aflate în atentie, urmând a se identifica
noi elemente potential periculoase a savârsi infractiuni de natura economico-
financiara, cu grad de complexitate si prejudicii mari si se va proceda la
scoaterea din evidenta a celor care au fost luate în atentie, în mod nejustificat.

Termen:______

Raspund: cms. sef _____

Seful S.I.F.

28. În baza prevederilor Dispozitiei D.I.F. nr. 420.795 din____, pentru
eficientizarea si alinierea la standardele institutionale si profesionale în
domeniu, vor fi efectuate demersurile necesare în vederea includerii pe statul de
organizare al S.I.F. a ofiterilor care îsi desfasoara activitatea pe linia
criminalitatii economico-financiare la Politia municipiului____, si Politia
orasului ______, Politia orasului ______ si Politia orasului ______.

Termen: ______

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului Investigare a Fraudelor

29. Realizarea unei activitati de documentare privind cunoasterea
fenomenelor infractionale cu caracter local sau regional, care afecteaza în mod

deosebit climatul de afaceri, valorificarea datelor si informatiilor colectate prin
colaborare cu alte structuri specializate, în acest sens.

Termen: ______

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului Investigare a Fraudelor

30. Folosirea capacitatilor structurii teritoriale de analiza a
informatiilor în realizarea de analize operationale si harti relationale necesare
documentarii activitatii infractionale în dosarele de urmarire informativa, acest
lucru rezultând din conceptul Politiei Române, de conducere pe baza
informatiilor – „intelligence led policing“ – în vederea sustinerii
managementului si echipelor de investigatori prin pachete analitice.

Termen: _____

Raspunde: cms. sef _____

Seful S.I.F

31. Accesarea bazelor de date existente la nivelul Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, (Furt Auto, Urmariti, Verificari Vama,
Pasapoarte, Evidenta Populatiei, Trecerea Frontierei, Permise Autor si
Înmatriculari, ReCom on line, Firme Fantoma etc.), pentru obtinerea unor
informatii cât mai exacte în toate cauzele aflate în lucru ( penale, diverse
secrete, petitii etc);

Termen: _____

Raspunde: cms. sef _____

32. Întocmirea mapelor documentare, în conformitate cu prevederile
art. 57 din O.M.A.I. nr. 01410/2006 existente asupra ofiterilor de investigare a
fraudelor din unitatile teritoriale, si actualizarea documentelor componente,
astfel încât sa devina instrumente utile de lucru;

Termen: _____

Raspunde: Seful S.I.F.

33. Dinamizarea activitatii de constatare si solutionare a infractiunilor
din domeniile subsecvente subprogramului sectorial „Antifrauda“, pe liniile de
munca: „fraude vamale“, „valuta, aur si pietre pretioase“, „transporturi rutiere“,
„asigurari reasigurari“, „lichidare si organizare judiciara“;

Termen: _____

Raspunde: cms. sef _____

Seful S.I.F.

34. Identificarea de catre conducerea S.I.F. si a Politiei or. Horezu, a
modalitatii de preluare de catre S.I.F. a dosarului nr. 1338/P/2005 în care se

reclama un prejudiciu de _____ lei, aflat în lucru la sinsp. ____care este în
tutela profesionala.

Termen: _____

Raspunde: Seful S.I.F.

35. Îmbunatatirea marketingului institutional prin: informarea opiniei
publice asupra activitatii S.I.F., sens în care:

– vor fi organizate si desfasurate conferinte de presa pe probleme de
interes general, în domeniul prevenirii si investigarii fraudelor;

– briefing-uri periodice pentru prezentarea subiectelor de actualitate
din activitatea de investigare a fraudelor si a informatiilor de interes public;

– transmiterea în timp util a tuturor cazurilor semnificative
instrumentate la Directia de Investigare a Fraudelor, în vederea mediatizarii sau
informarii conducerii I.G.P.R. si M.I.R.A.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful S.I.F.

VI. Pe linia managementului activitatii de investigatii
criminale

36. Evaluarea potentialului informativ existent la nivelul inspectoratului,
analiza contributiei retelei informative la constatarea unor infractiuni si
documentarea activitatii infractionale a persoanelor aflate în atentie.

Termen: _____

Raspund: Seful Inspectoratului

Seful S.I.C.

37. Analizarea cauzelor si lucrarilor cu A.N. aflate în lucru la nivelul
tuturor structurilor subordonate Inspectoratului de Politie al Judetului_____,
evidentierea deficientelor si dispunerea masurilor necesare, pentru
îmbunatatirea procentului de solutionare a acestora prin identificarea autorilor.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful S.I.C.

38. Analizarea, distinct, în cadrul consiliului de conducere a tuturor
programelor si planurilor de prevenire si combatere a criminalitatii judiciare,
privind stadiul desfasurarii actiunilor stabilite si dispunerea masurilor necesare
pentru atingerea scopurilor propuse.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful S.I.C.

VII. Pe linia managementului activitatii de criminalistica

39. Restudierea Dispozitiilor I.G.P.R. nr ––, de catre personalul
serviciului criminalistic.

Termen:_____

Raspund: cms. sef _____

Seful S.C.

40. Planificarea unor aplicatii practice cu politistii criminalisti în
vederea perfectionarii metodelor de descoperire, ridicare si conservare a
urmelor criminalistice si a fotografierii acestora.

Termen: _____

Raspund: cms. sef._____

Seful S.C.

41. Evaluarea lunara de catre seful serviciului criminalistic a cel putin
un lucrator din subordine.

Termen: _____

Raspund: cms. sef______

Seful S.C.

VIII. Pe linia managementului activitatii privind regimul
armelor, explozibililor si substantelor toxice

42. Reevaluarea informatorilor din legatura politistilor Biroului
A.E.S.T., recrutarea unor noi informatori cu posibilitati de penetrare în locurile,
mediile, obiectivele de interes operativ, în rândul persoanelor care comit
infractiuni pe aceasta linie de munca.

Termen: _____

Raspund: cms. sef____

Seful Serviciului A.E.S.T.

IX. Pe linia managementului activitatii de ordine publica

43. Se va analiza contributia agentilor de siguranta publica la
prevenirea infractionalitatii stradale în mediul urban, urmata de masuri
corespunzatoare pentru îmbunatatirea acestui indicator.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului P.O.P.

44. Se va analiza contributia personalului de la posturile de politie
comunale la prevenirea infractiunilor de natura judiciara din mediul rural si vor
fi stabilite masurile ce urmeaza a fi întreprinse.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului P.O.P.

45. Vor fi evaluate în cadrul consiliului de conducere toate programele
si planurile de actiuni aflate în derulare si vor fi dispuse masurile necesare care
sa permita antrenarea întregului personal, cu atributii în domeniul ordinii si
sigurantei publice la realizarea obiectivelor si tintelor propuse; se va acorda o
deosebita atentie programului „Prevenirea si combaterea criminalitatii stradale
în sistem integrat” si programului „Sa exmatriculam violenta”.

Termen: _____

Raspund: cms.sef _____

Seful Serviciului P.O.P.

46. Realizarea unor activitati de monitorizare si verificare cu privire la
managementul organizarii dispozitivelor de siguranta publica si patrulare
privind controlul si coordonarea în teren a acestora, întretinerea echipamentelor
din dotare si portul uniformei.

Termen: _____

Raspund: cms.sef _____

Seful Serviciului P.O.P.

47. Monitorizarea functionarii conceptului de utilizare a
autovehiculelor de patrulare repartizate în mediul urban si rural, în special, în
cazul interventiilor la solicitarile primite prin S.U.A.U. 112., respectarea
procedurilor instituite prin Manualul de bune practici.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului P.O.P.

48. Intensificarea activitatilor de parteneriat cu populatia, de
cunoastere a politistului de proximitate si a atributiilor acestuia.

Termen: _____

Raspund: cms. sef_____

Seful Serviciului P.O.P.

49. Monitorizarea activitatii de pregatire a personalului cu ajutorul
ofiterilor formatori, organizarea la nevoie a unui curs de pregatire a formatorilor
(numai în situatia existentei fluctuatiei de personal).

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului P.O.P.

X. Pe linia managementului activitatii Politiei Rutiere

50. Seful Politiei Rutiere va întocmi o dispozitie pentru monitorizarea
activitatii de înregistrare si raportare a celor ______ de accidente de circulatie,
care se încadrau în categoria accidentelor grave de circulatie conform
Instructiunilor M.I.R.A. nr. 766/1998, dar care au fost raportate ca accidente
usoare.

Termen: ______

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului Politie Rutiera

51. Monitorizarea activitatii ofiterilor politiei rutiere privind implicarea
acestora în îndrumarea si controlul agentilor cu atributiuni specifice de la
posturile de politie comunale.

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful Politiei Rutiere

52. Intensificarea actiunilor preventive cu atragerea tuturor ofiterilor si
agentilor cu atributii în domeniu si ridicarea fermitatii personalului fata de
abaterile la regimul circulatiei rutiere.

Termen: _____

Raspund: cms. sef ____

Seful Politiei Rutiere

XI. Pe linia managementului activitatii de urmarire
penala

53. Analizarea periodic, de catre conducerea inspectoratului împreuna
cu sefii celorlalte structuri subordonate, a dosarelor mai vechi de ____ zile si
adoptarea unor masuri în vederea solutionarii conform termenelor prevazute de
Dispozitiile I.G.P.R. precum si a celor dispuse de catre procuror.

Termen: _____

Raspund: cms. sef ____

Seful Serviciului Cercetari Penale

54. Îmbunatatirea conditiilor arestatilor si a personalului de serviciu
prin definitivarea lucrarilor de modernizare a arestului (cabinet medical, grupuri
sanitare, birou de ancheta) .

Termen: _____

Raspund: cms. sef _____

Seful Serviciului Cercetari Penale

XII. Pe linia activitatii de cazier judiciar, statistica si
evidenta operativa

55. Definitivarea implementarii datelor de identitate a persoanelor cu
fise nominale de cazier judiciar, evidenta operativa si speciala în aplicatia de
emitere a certificatelor de cazier create de C.N.A.B.D.E.P.

Termen: _____.

Raspund: cms. sef _____.

Seful S.C.J.S.E.O.

56. Intensificarea cooperarii cu structurile judetene si centrale ale
C.N.A.B.D.E.P. si I.N.E.P., în vederea identificarii de catre aceste autoritati,
conform competentelor, a persoanelor cu fise nominale de cazier judiciar,
evidenta operativa si speciala implementate în aplicatia de emitere a
certificatelor de cazier, creata de C.N.A.B.D.E.P., dar neidentificate.

Termen: ____

Raspund: cms. sef _____

Seful S.C.J.S.E.O.

57. Identificarea, amenajarea si dotarea unui spatiu corespunzator
pentru ghiseul de cazier judiciar, la momentul definitivarii implementarii fiselor
persoanelor cunoscute cu antecedente, în aplicatia C.N.A.B.D.E.P. pentru
eliberarea pe loc a certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fara
antecedente penale.

Termen: _____

Raspunde: cms. sef _____

Seful S.C.J.S.E.O.

58. Efectuarea de controale periodice pentru asigurarea securitatii
fiselor nominale de cazier judiciar, în sensul depistarii eventualelor defectiuni
ale sertarelor de clasor.

Termen: _____

Raspunde: Sef S.C.J.S.E.O.

59. Începerea înscrierii codului numeric personal al titularilor fiselor
de dactiloscopie, prin identificarea persoanelor în baza de date a
C.N.A.B.D.E.P., dupa definitivarea introducerii datelor de cazier judiciar.

Termen: _____

Raspunde: Sef S.C.J.S.E.O.

60. Crearea unor aplicatii informatice locale, din care sa poata fi
extrasi indicatori în timp real si care sa reflecte situatia operativa a unitatilor de
politie comunale, orasenesti, municipale etc.

Termen: _____

Raspund: Inspectorul sef.

Seful S.C.J.S.E.O.

61. Intensificarea pregatirii profesionale, pe linia cunoasterii legislatiei
generale si de uz intern în domeniul statistic judiciar, pentru lucratorii
formatiunilor operative si prelucrarea cu acestia a necesitatii completarii
corespunzatoare a tipizatelor de lucru.

Termen: _____

Raspund: Conducerea I.P.J. ____

Seful S.C.J.S.E.O

Sefii formatiunilor operative

62. Intensificarea pregatirii în domeniul informatic specific, pentru
lucratorii de statistica judiciara din formatiunile orasenesti si municipale.

Termen: _____

Raspunde: Seful S.C.J.S.E.O.

63. Identificarea din timp a unor lucratori tineri cu aptitudini specifice
care sa fie în prima faza detasati, instruiti si apoi titularizati pe post, la
compartimentele de profil de la unitatile de politie orasenesti si municipale.

Termen: _____

Raspund: Inspectorul sef

Seful S.C.J.S.E.O.

64. Sprijinirea practica a lucratorilor de statistica judiciara de catre
seful ierarhic si conducerea I.P.J., precum si instruirea lucratorilor operativi de
catre sefii formatiunilor respective, în ceea ce priveste modul de lucru,
colaborarea profesionala si relatiile de serviciu, pentru bunul mers al activitatii
specifice.

Termen: _____

Raspund: Conducerea I.P.J._____

Seful S.C.J.S.E.O.

Sefii formatiunilor operative

65. Îmbunatatirea cooperarii cu unitatile de parchet în vederea
evidentierii în situatia statistica a rechizitoriilor întocmite de catre acestea.

Termen: Permanent

Raspund: Seful inspectoratului

Seful S.C.J.S.E.O.

66. Suplimentarea statului de organizare a Serviciului Cazier Judiciar,
Statistica si Evidente Operative al I.P.J. cu un post de ofiter informatician si cu

un post de agent, având în vedere proiectele existente pe linie de cazier judiciar,
evidenta speciala si statistica judiciara si evitarea blocajelor în procesul muncii.

Termen: _____

Raspunde: Seful inspectoratului

67. Efectuarea demersurilor necesare pentru transformarea actualei
functii de personal contractual din compartimentul de statistica judiciara a
Politiei Municipiului _______în post de agent si suplimentarea statului acestei
formatiuni cu o functie de agent.

Termen: _____

Raspunde: Seful inspectoratului

68. Identificarea unui spatiu corespunzator ca dimensiune, conditii de
pastrare, amenajare si securitate pentru camera de corpuri delicte de bunuri
comune si arme si mentinerea acestor spatii din punct de vedere al stabilitatii
locative.

Termen: ____

Raspunde: Seful inspectoratului

69. Efectuarea controlului periodic asupra activitatii desfasurate de
gestionarii camerelor de corpuri delicte privind modul de pastrare si conservare
a acestor bunuri.

Termen: _____

Raspunde: Seful S.C.J.S.E.O.

XIII. Pe linia activitatii de asistenta juridica

70. Constituirea unei evidente centralizate a dispozitiilor cu caracter
normativ si a protocoalelor la nivelul I.P.J.____; consilierii juridici vor avea
permanent în vedere avizarea pentru legalitate a proiectelor de protocoale,
conventii si întelegeri derulate de inspectorat, ori în legatura cu obiectul de
activitate al acestora, emise ori semnate de seful inspectoratului.

Termen: ____

Raspund: Seful I.P.J.____

Consilierii juridici

71. Organizarea primirii, evidentei, pastrarii si arhivarii documentelor
la nivelul compartimentului juridic, în conformitate cu prevederile Instructiunii
M.A.I. nr. 1000/2005, completarea registrelor de evidenta prevazuta de I.M.A.I.
nr. 1111/2005, cu respectarea rubricilor prevazute în modelele puse la dispozitie
de catre ofiterii din cadrul D.G.J.

Termen:_____

Raspunde: Seful I.P.J.____

72. Refacerea apararii formulate în dosarul nr. 280/46/2007 si în
actiunea promovata împotriva pârâtului _____

Termen: _____

Raspund: Seful I.P.J._____

Consilierii juridici

73. Întocmirea programului anual al achizitiilor publice în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.

Termen: ____

Raspunde: Seful inspectoratului

XIV. Pe linia activitatii de secretariat si protectia
documentelor clasificate

74. Organizarea si desfasurarea unor controale periodice de catre
structura de securitate, vizând respectarea masurilor de protectie a informatiilor
clasificate.

Termen: _____

Raspund: Seful inspectoratului

Functionarul de securitate

75. Monitorizarea activitatii de primire, înregistrare si solutionare a
petitiilor, urmarindu-se eliminarea disfunctiilor grave constatate cu ocazia
inspectiei, analizarea acestei activitati conform art. 26 din O.M.A.I. nr.
190/2004.

Termen: _____

Raspund: Seful inspectoratului

Seful S.M.O.C.P.

ANEXA NR. 2

PROGRAM DE ACTIUNI SI MASURI

pentru eficientizarea activitatilor directiei politiei de frontiera si
inspectoratelor judetene din subordine

1. Organizarea si executarea unui control la structurile de relatii
internationale, juridic si management logistic din cadrul I.G.P.F.R., în vederea
verificarii modului de îndeplinire a obiectivelor specifice domeniilor din
responsabilitate.

Executa: Corpul de Control în cooperare cu specialisti din
D.G.A.E.R.I; D.G.J.; D.G.M.L.A.

Raspunde: Directorul general al Corpului de Control.

2. Actualizarea procedurilor de control în punctele de trecere a
frontierei în concordanta cu prevederile Manualului practic pentru politistul de
frontiera (Manualul Schengen) si Regulamentul EC nr. 562/2007 al
Parlamentului European (exemplificam cazurile de nepermitere a intrarii în tara,
obiectul consemnelor de tipul „controlului amanuntit” în cazul persoanelor
etc.).

Termen: _____

Executa: D.C.M.I. din cadrul I.G.P.F.R.

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

3. Elaborarea unui proiect de modificare a Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 194/2002 actualizata (respectiv legea nr. 56/2007), privind
regimul strainilor în România, în referire la art. 32 privind conditiile de anulare
a vizelor de politistii de frontiera. Se vor armoniza astfel prevederile cu
Manualul Schengen, care da posibilitatea anularii vizelor tarilor membre ale
Uniunii Europene de politistii de frontiera, în timp ce pentru viza româneasca
acestia trebuie sa solicite acordul D.G.A.C. din M.A.E.

Termen: ______

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

4. Realizarea unor proceduri unitare de control, constatare si
consemnare a litigiilor, precum si prezentarea unor teme de pregatire
profesionala, însotite de aplicatii practice, pentru ofiterii si agentii care

desfasoara activitati în punctele de trecere, cu privire la evenimentele a caror
producere constituie litigiu si activitatile care se desfasoara în asemenea situatii.

Termen: _____

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

5. Initierea demersurilor necesare pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, la
art. 16 punctele (2), (3) si (4) care se aplica cetatenilor straini, în sensul
introducerii unei prevederi care sa permita aplicarea unui consemn de tip N.P.I.
(pe diferite perioade), pentru cetatenii straini, care nu si-au achitat obligatiile
fata de statul român, înainte de iesirea din tara (în cazul sanctiunilor
contraventionale aplicate si neachitate).

Termen: _____

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

6. Actualizarea dispozitiei I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003 privind
organizarea si functionarea camerelor de triere si retinere administrativa în
concordanta cu modificarile aduse C.P.P. si normele Uniunii Europene.

Termen: _____

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

7. Analizarea oportunitatii preluarii atributiilor sefului de punct
(prin radierea functiei) de catre sefii de ture având în vedere ca acesta nu
poate gestiona permanent atât activitatea lucratorilor repartizati în P.T.F., din
cele 4 ture de serviciu, cât si solutionarea cu operativitate a litigiilor aparute.

Termen: ______

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

8. Armonizarea Metodologiei I.G.P.F.R. nr. S/418/16.07.2004. cu
privire la activitatea de relatii cu publicul si a Dispozitiei I.G.P.F.R. nr.
S/788/26.11.2004, cu privire la circuitul si gestionarea documentelor cu
prevederile O.M.A.I. nr. 190/2004 si Instructiunile nr. 1000/2005, privind
activitatea de secretariat.

Termen: _____

Executa: conducerea I.G.P.F.R.

9. Armonizarea continutului Dispozitiei I.G.P.F.R. nr. 4410 din ____,
privind verificarea sesizarilor referitoare la personalul Politiei de Frontiera cu
prevederile art.13 aliniat (2) din ordinul M.A.I. nr. 190/2004, în legatura cu
modul de înregistrare si clasare a petitiilor.

Termen: _____

Executa: Serviciul Cabinet din I.G.P.F.R;

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

10. Conducerea I.G.P.F.R. va analiza posibilitatea acoperirii cu
absolventi ai Scolii de Agenti P.F.____. promotia ___, a celor ___ posturi
vacante din statul de organizare al I.J.P.F.____ de posturi vacante de la I.J.P.F.
____ si ____de posturi vacante de la I.J.P.F. ____

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R;

11. Remedierea deficientelor constatate la I.J.P.F. Iasi pe linie de
achizitii publice si respectarea cu strictete a prevederilor O.U.G.nr. 34/2006 si a
H.G. nr. 925/2006.

Termen: _____

Executa: seful D.M.L. al I.G.P.F.R;

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

12. Pentru o acoperire corespunzatoare radioelectrica a zonei de
responsabilitate, dar si în functie de posibilitatile tehnice si financiare, se va
muta antena repetorului automat – de la S.P.F. ____ pe turnul de
radiocomunicatii al I.J.P.F. ____

Termen: ______

Executa: seful I.J.P.F.______

Raspunde: Centrul de Comunicatii si Tehnologia Informatiei din
I.G.P.F.R.

13. Pâna la ____, se vor întreprinde demersuri de catre Directia
Generala Juridica, Directia Generala Financiara si Directia Generala
Management Logistic si Administrativ din cadru M.I.R.A., în vederea
promovarii hotarârii de guvern pentru trecerea în domeniul privat al
statului a ___ apartamente locuinte de serviciu din Blocul ___ situat în
municipiul ____, aflate în administrarea I.J.P.F.____, în scopul vânzarii
acestora catre chiriasi, în conformitate cu legislatia în vigoare si solicitarile în
scris ale acestora.

Raspund: Directorul Directiei Generale Juridice;

Directorul Directiei Generale Financiare;

Directorul Directiei Generale Management Logistic si
Administrativ.

14. Întocmirea notelor de fundamentare si a temelor de proiectare
pentru aprobarea si avizarea de noi lucrari de investitii: garaj si centrala termica
la sediul S.P.F. ____, statii de alimentare cu carburanti la sediul S.P.F. _____si
sediul I.J.P.F._____, în conformitate cu ordinul M.A.I., nr. 412/2003.

Termen: _____

Raspund: adjunctul pentru logistica al I.J.P.F.____;

ofiterul A.P.I. al I.J.P.F.____

15. Initierea demersurilor în vederea demararii lucrarilor de
investitii pentru Remiza auto la sediul I.J.P.F. _____ si sediul nou de la
S.P.F._____, pentru desfasurarea în bune conditii a misiunilor unitatii.

Termen: _____

Raspund: Directorul U.M.P. din cadrul I.G.P.F.R;

Ofiterul A.P.I. din cadrul I.J.P:F. _____

16. Finalizarea documentelor de transfer fara plata a imobilelor
disponibilizate catre Consiliul Judetean _____, în conformitate cu Raportul
nr. 317444 din iunie 2005, aprobat de Secretarul general al M.A.I., în vederea
promovarii Hotarârii de Guvern.

Executa: inspectorul sef al I.J.P.F. _____

adjunctul pentru logistica al I.J.P.F____

ofiterul A.P.I. de la I.J.P.F. _____

Raspunde: D.M.L. din I.G.P.F.R.

17. Identificarea constructiilor din carul imobilelor ce nu mai sunt
necesare si au durata de utilizare îndeplinita si întocmirea documentelor de
scoatere din functiune si de trecere în domeniul privat al statului, în vederea
demolarii.

Termen: ______

Executa: adjunctul pentru logistica al I.J.P.F._____

ofiterul A.P.I. al I.J.P.F.____

Raspunde: D.M.L. din I.G.P.F.R.

18. La nivelul I.G.P.F.R., se va efectua o activitate de auditare având
ca obiectiv evidenta si gestionarea echipamentelor achizitionate din fonduri
PHARE, urmarindu-se daca sunt respectate scopurile pentru care au fost
achizitionate si daca modul de utilizare corespunde obiectivelor prevazute în
memorandumurile de finantare semnate între Guvernul României si Comisia
Europeana.

Termen: _____

Executa: Directia Integrare Europeana Colaborare Internationala
si Programe;

Raspunde: conducerea I.G.P.F.R.

19. Conducerea I.G.P.F.R. va raporta la Corpul de Control al
ministrului stadiul realizarii sarcinilor din prezentul plan de masuri.

Termen: ______

Executa: conducerea I.G.P.F.R.

ANEXA NR. 3

PROGRAM DE ACTIUNI SI MASURI

pentru îmbunatatirea muncii la Inspectoratul de Jandarmi
Judetean si Gruparea de Jandarmi Mobila _________

I. Pe linia organizarii si îndeplinirii atributiilor si
misiunilor specifice de ordine publica si paza institutionala

1. Modificarea art. 3, litera b) si c) din Ordinul I.G.J.R. nr. 21/2006
privind metodologia constatarii infractiunilor de catre jandarmi, în sensul
armonizarii continutului acesteia cu prevederile art. 214 C.pr.pen., si aplicarea
întocmai a prevederilor art. 233 C.pr.pen. si a Ordinului inspectorului general.
nr. 42747/2006 privind constatarea infractiunilor de asociere pentru savârsirea
de infractiuni.

Termen: ________

Raspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române

2. Stabilirea unui set de indicatori în concordanta cu competentele si
misiunile executate pe linie de ordine publica, astfel încât, rezultatele finale sa
nu fie marite în mod artificial (ex. numarul actiunilor punctuale, numarul de
jandarmi care participa la misiuni etc.).

Termen:______

Raspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române

3. Întocmirea rapoartelor cu rezultatele obtinute în urma executarii
actiunilor punctuale de catre efectivele ce desfasoara activitati de ordine publica
si analizarea eficientei dispozitivelor adoptate, în concordanta cu prevederile
Dispozitiei I.G.J.R. nr. 36/21.11.2006

Termen: cu ocazia executarii actiunilor punctuale

Raspunde: comandantul gruparii

4. Actualizarea tuturor documentelor în care este reflectata activitatea
de paza, în concordanta cu noua structura organizatorica a inspectoratului.

Termen: _______

Raspunde: primul adjunct al inspectorului sef

5. Analizarea, la nivelul Inspectoratului General a situatiei imobilelor
„Cazarma Lumina si Cazarma Obor – ______” a oportunitatii mentinerii sau

ridicarii pazei, având în vedere faptul ca în prezent paza se executa cu efective
ce nu mai sunt prevazute în statul de organizare.

Termen:________

Raspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române

6. Întreprinderea demersurilor necesare la esalonul superior pentru
reanalizarea Protocolului încheiat între Ministerul Internelor si Reformei
Administrative si Ministerul Justitiei, referitor la paza, supravegherea, controlul
accesului si mentinerea ordinii interioare la instantele judecatoresti si parchete,
în vederea stabilirii numarului obiectivelor în care se desfasoara activitati si cel
al indicatorilor necesari pentru fiecare obiectiv în parte.

Termen:________

Raspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Român

II. Pe linia managementului pregatirii continue a
personalului

7. În cadrul convocarilor de pregatire profesionala se va pune accent pe
studierea, însusirea si aplicarea cu strictete a prevederilor ordinelor si
instructiunilor, nou aparute, ce reglementeaza activitatea pe linia asigurarii
ordinii si sigurantei publice, prevenirea si combaterea criminalitatii.

Termen: cu ocazia convocarilor

Raspunde: inspectorul sef

8. Includerea în programul de pregatire anual a unor antrenamente
periodice, întrunite pe detasamente, cu toata gruparea, precum si cu alte forte
care participa la asigurarea misiunilor de ordine publica, în vederea armonizarii
procesului de instruire cu activitatea de îndeplinire a misiunilor specifice.

Termen: ________

Raspunde: adjunctul comandantului gruparii

9. Redactarea unor teme de relatii publice si prezentarea acestora în
cadrul convocarilor lunare ce se desfasoara la nivelul subunitatilor.

Raspunde: inspectorul sef

10. Aprofundarea în cadrul studiului individual dirijat a prevederilor
ordinelor si instructiunilor ce reglementeaza activitatea de secretariat, de
primire, evidenta, examinare si solutionare a petitiilor si de gestionare a
documentelor neclasificate.

Termen: _______

Raspund: inspectorul sef

11. Includerea într-un program de pregatire intensiv a subofiterilor care
au fost apreciati cu calificativul „NESATISFACATOR” pe timpul desfasurarii
inspectiei, la educatie fizica si tragerile cu armamentul din dotare.

Termen: ________

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

III. Pe linia activitatii de relatii publice, traditii educative
si sport

12. Completarea listei privind categoriile de documente produse si
gestionate, potrivit legii de catre ofiterii cu relatiile publice si afisarea acestora
atât la avizierul unitatii cât si în pagina de Web a unitatilor.

Termen:________

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

13. Derularea unor campanii de informare a opiniei publice în vederea
promovarii imaginii institutiei în exterior.

Termen: semestrial

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

14. Participarea ofiterului cu atributii pe linie de relatii publice si a
purtatorului de cuvânt din cadrul inspectoratului judetean la cursul de
specialitate organizat de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

Termen: cu ocazia organizarii cursului

Raspunde: inspectorul sef

15. Identificarea unor materiale si documente referitoare la istoria
recenta a unitatii si amenajarea unor vitrine, baza pentru viitoarea sala a
traditiilor Inspectoratului de Jandarmi Judetean Constanta.

Termen:______

Raspunde: inspectorul sef

IV. Pe linia activitatii privind organizarea iesirii la
alarma a stadiului de pregatire operativa, de interventie sau în
situatii deosebite si a serviciului de zi

16. Elaborarea extraselor din Planul de alarmare, Planul de protectie si
interventie în situatii de protectie civila, Planul de evacuare în situatii de
urgenta, pentru toate subunitatile dislocate în alte localitati, cu particularizari la
specificul zonei din responsabilitatea acestora.

Termen:_______

Raspunde: inspectorul sef

17. Redactarea atributiilor personalului din serviciul de permanenta,
organizat la nivelul unitatilor, pentru toate categoriile de personal nominalizate
în ordinele de zi.

Termen:________

Raspund: prim adjunct al inspectorului sef

adjunctul comandantului gruparii

18. Completarea Registrului istoric al unitatilor, pe anul 2006, cu toate
datele de interes operativ cuprinse în Instructiunea nr. 887/1999 privind
întocmirea Registrului istoric si a jurnalului actiunilor de lupta în unitatile
Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Termen: ________

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

V. Pe linia activitatii de organizare

19. Analizarea posibilitatilor de asigurare, prin redistribuirea de posturi
de subofiter, a unui compartiment la nivelul detasamentelor de paza, în vederea
asigurarii continuitatii la comanda.

Termen:________

Raspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul sef

20. Analizarea posibilitatilor de suplimentare a statului de organizare
cu 3 posturi de subofiter, pentru grupa de comunicatii din Plutonul logistic din
cadrul Inspectoratului de Jandarmi si încadrarea cu personal de specialitate a
functiilor vacante din structura Serviciilor de comunicatii si informatica de la
nivelul celor doua unitati.

Termen:_______

Raspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul sef

comandantul gruparii

21. Analizarea posibilitatilor de asigurare, prin redistribuire sau
suplimentare, a doua posturi de ofiter, respectiv subofiter, care sa asigure la
nivelul unitatilor, gestionarea armamentului si materialelor de geniu – chimic.

Termen:______

Raspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul sef

comandantul gruparii

22. Analizarea posibilitatilor de asigurare, prin redistribuire de posturi
si creare a unei functii de subofiter administrativ la subunitatile izolate.

Termen: _______

Raspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul sef

VI. Pe linia activitatii de management resurse umane

23. Completarea tuturor fiselor matricole din dosarele personale ale
cadrelor cu toate modificarile survenite în activitatea profesionala.

Termen: _______

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

24. Întocmirea si aprobarea unui grafic anual, prin intermediul caruia
sa se poata urmari activitatea de completare a dosarelor si actualizare a
cunoasterii personalului pe urgente (cadre cu functii de conducere/executie).

Termen:________

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

25. Înaintarea la Tipografia Ministerului Internelor si Reformei
Administrative a documentelor necesare editarii legitimatiilor pentru personalul
nou încadrat.

Termen: ________

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

26. Intensificarea activitatii de mediatizare a locurilor repartizate si
conditiilor de admitere în institutiile militare de învatamânt ale M.I.R.A. si
M.Ap., ce pregatesc tineri pentru arma „jandarmi”, astfel încât la încheierea
activitatii, unitatea sa realizeze cel putin cifrele minimale.

Termen: ______

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

27. Organizarea concursurilor pentru ocuparea functiilor vacante de sef
serviciu la gruparea de jandarmi mobila si comandant de detasament la
inspectoratul de jandarmi judetean.

Termen: _______

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

VI. Pe linia activitatii de management logistic

28. Elaborarea si transmiterea, în scris, catre sefii de compartimente, a
bugetelor aprobate, pe articole si alineate bugetare.

Termen: pâna la data de 05 ale fiecarei luni

Raspunde: comandantul gruparii

contabilul sef

29. Redactarea documentatiei necesare si înaintarea spre aprobare la
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, în vederea obtinerii autorizatiei
de functionare a unitatii din punct de vedere a protectiei muncii.

Termen:______

Raspunde: comandantul gruparii

30. Constituirea fiselor de evidenta a mijloacelor fixe si obiectelor de
inventar pe locurile de folosinta, pentru diversi detinatori, care au în primire
bunuri materiale de resortul a.g.ch.

Termen:_______

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

31. Întocmirea si promovarea la Serviciul administrarea patrimoniului
imobiliar din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a
documentelor de cadastru constituite la zi (Plan de situatie si fise de cadastru A,
B si C).

Termen:______

Raspunde: comandantul gruparii

32. Completarea evidentei de cadastru, întocmirea cartilor tehnice
pentru toate pavilioanele din imobil si a proceselor verbale de predare a starii de
fixatie pentru spatiile din cazarma, care nu sunt incluse în procesul de
conservare.

Termen:_______

Raspunde: comandantul gruparii

33. Actualizarea evidentei tehnico-operative, pe locuri de folosinta si
demararea procedurilor pentru atribuirea numarului cadastral provizoriu,
necesar înscrierii în cartea funciara a imobilului aflat în administrare.

Termen:________

Raspunde: comandantul gruparii

34. Întocmirea si promovarea la Serviciul administrarea patrimoniului
imobiliar din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a
documentelor necesare trecerii din domeniul public în cel privat al statului,

pentru cladirile avizate de Grupul de Proiectare pentru Constructii al
Ministerului Internelor si Reformei Administrative, în vederea demolarii.

Termen: ______

Raspunde: inspectorul sef

35. Identificarea unui spatiu pentru construirea unui padoc de câini,
obtinerea „Certificatului de Urbanism”, întocmirea temei de proiectare si
promovarea acesteia pentru avizare.

Termen: ______

Raspunde: inspectorul sef

36. Efectuarea demersurilor necesare în vederea alocarii fondurilor
financiare pentru proiectele de amenajare în incinta unitatilor a poligoanelor de
tragere si salilor de sport .

Termen: ______

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

37. Întreprinderea demersurilor necesare pentru identificarea solutiilor
legale si tehnice în vederea înlocuirii ambulantei aflate în dotarea gruparii.

Termen: trim. III/2007

Raspunde: comandantul gruparii

38. Alocarea la termen a fondurilor financiare necesare executarii
actiunilor sanitar veterinare, în conformitate cu „Programul de supraveghere,
prevenire si control a bolilor la animale” si de prevenire a transmiterii de boli de
la animale la om.

Termen: conform planului cifric al actiunilor sanitare

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

39. Identificarea, cu sprijinul specialistilor din cadrul Centrului
Medical Judetean______, a solutiilor optime necesare desfasurarii activitatilor
popotei organizate la inspectoratul de jandarmi judetean, în conformitate cu
normele sanitare si sanitar-veterinare în vigoare.

Termen: _______

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

40. Întocmirea formelor legale în vederea dezmembrarii autostatiilor
radio pe U.S., depasite din punct de vedere tehnic si moral, si a listelor de
casare a bunurilor materiale care îndeplinesc conditiile.

Termen: _______

Raspunde: inspectorul sef

41. Completarea Dispozitiei pentru comunicatii nr. S/164036/2007 a
I.G.J.R. în concordanta cu precizarile facute în acest sens de Directia Generala
pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

Termen: ________

Raspund: adjunctul inspectorului general

directorul D.C.I.

42. Completarea capitolului IX „Obiective importante din Bucuresti si
teritoriu” din CR-06, prin stabilirea obiectivelor de interes operativ local, de
comun acord cu reprezentantii tuturor institutiilor Ministerului Internelor si
Reformei Administrative din judet.

Termen: 30.04.2007

Raspunde: inspectorul sef

VII. Pe linia activitatii de secretariat si relatii cu publicul

43. Clasificarea documentelor din evidenta registrelor de
corespondenta ordinara repartizata structurilor din subordine si
compartimentelor de profil din cadrul inspectoratului judetean de jandarmi si
gruparea de jandarmi mobila pe anul 2006

Termen: _________

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

44. Selectionarea si predarea documentelor din arhiva Inspectoratul
Judetean de Jandarmi cu termenul de valabilitate expirat.

Termen: ________

Raspunde: inspectorul sef

45. Informarea S.I.I.P.I. (respectiv D.G.I.P.I.) cu aspecte referitoare la
fapte si actiuni ce par a fi verosimile si pot afecta capacitatea de interventie a
structurilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ori securitatea
nationala, rezultate din continutul petitiilor ori în urma audientelor acordate
cetatenilor, activitatilor de verificare a petitiilor sau informatiilor telefonice.

Termen: când situatia impune

Raspund: inspectorul sef

comandantul gruparii

VIII. Pe linia activitatii de protectie a informatiilor
clasificate si INFOSEC

46. Actualizarea si înaintarea spre avizare de catre S.I.I.P.I. ______ a
Programului de prevenire a scurgerilor de informatii clasificate, detinute de

Gruparea de Jandarmi Mobila_______, în conformitate cu modificarile
survenite ca urmare a dotarii cu noi S.I.C.

Termen: ________

Raspund: inspectorul sef

functionarul de securitate

47. Aplicarea cu strictete a masurilor de protectie fizica, în sensul
delimitarii zonelor de securitate de cele administrative, folosirea de dispozitive
de alerta cu supraveghere video la încaperile unde se pastreaza/arhiveaza
documente ce contin informatii clasificate.

Termen: ________

Raspund: inspectorul sef

functionarul de securitate

48. Elaborarea unui plan etapizat de implementare a normelor
INFOSEC, care sa cuprinda procedurile de retragere, respectiv suspendare a
conturilor de acces.

Termen: _________

Raspund: inspectorul sef

functionarul de securitate

49. Activarea auditorilor de securitate pentru accesul la informatii
clasificate la nivelul S.I.C., a ferestrei de securitate, a screen-saver-ului parolat,
precum si demararea procesului de acreditare a CSTIC atât la nivelul structurii
centrale, cât si la subunitati.

Termen: ________

Raspund: inspectorul sef

functionarul de securitate

ANEXA NR. 4

PROGRAM DE ACTIUNI SI MASURI

pentru îmbunatatirea activitatii la Inspectoratul pentru

Situatii de Urgenta al Judetului _________

I. Pe linia organizarii si îndeplinirii atributiilor si
misiunilor în domeniul prevenirii situatiilor de urgenta si
protectiei civile, precum si în domeniul managementului
situatiilor de urgenta

1. Stabilirea unui cadru unitar de desfasurare a activitatilor pe linia
avizarii constructiilor, în vederea respectarii prevederilor art. 31, alin. (5) din
Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1430/2005,
de catre specialistii din cadrul structurilor de urbanism, care functioneaza la
nivelul primariilor si consiliului judetean.

Termen: __________

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

2. Întocmirea unui plan de masuri cu sarcini concrete în vederea
eliminarii disfunctiilor si neregulilor constatate pe linia activitatii de avizare /
autorizare.

Termen:________

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

3. Reanalizarea tuturor hotarârilor consiliilor locale de înfiintare a
serviciilor voluntare, a regulamentelor de organizare si functionare a acestor
structuri si acordarea asistentei de specialitate, potrivit atributiilor legale, pentru
dimensionarea lor în concordanta cu riscurile identificate în plan teritorial.

Termen: _______

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

4. Actualizarea evidentelor nominale si statistice, întocmite la nivelul
inspectiei de prevenire, în functie de stadiul finalizarii masurilor cuprinse în
procesele verbale de control.

Termen:_______

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

5. Continuarea demersurilor necesare alocarii de fonduri financiare de
catre presedintii consiliilor locale pentru situatii de urgenta, în vederea
achizitionarii de tehnica, mijloace si materiale de protectie si interventie, pentru
anul 2007.

Termen:_______

Raspunde: inspectorul sef

6. Stabilirea ca obiectiv distinct în cadrul controalelor planificate si
efectuate în localitatile din judet, a respectarii prevederilor H.G. nr. 1579/2005
referitoare la încheierea contractelor de voluntariat si acordarea drepturilor
personalului voluntar.

Termen:_______

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

7. Participarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta la
aplicatiile tactice de specialitate, desfasurate de catre serviciile de urgenta
profesioniste în sectorul de competenta stabilit pentru serviciul voluntar.

Termen: conform planificarii lunare

Raspund: inspectorul sef

primul adjunct

8. Asigurarea încadrarii cu specialisti pe tipuri de risc, dupa intrarea în
vigoare a noului stat de organizare si desfasurarea concursului, în vederea
ocuparii posturilor vacante.

Termen: cu ocazia desfasurarii concursurilor pentru încadrare
directa

Raspunde: inspectorul sef

9. Efectuarea demersurilor necesare catre Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, în vederea reorganizarii raionului de interventie al
Pichetului ___ prin cedarea localitatilor _____ si _______ si includerea acestora
în raionul de interventie al detasamentului _____din cadrul I.S.U.J. _____.

Termen: ________

Raspund: inspectorul general

inspectorul sef

10. Întocmirea Planului de protectie si interventie, a Planului de
evacuare a personalului în situatii de urgenta de la nivelul inspectoratului
judetean si actualizarea evidentelor mijloacelor de înstiintare-alarmare de la
nivelul localitatilor si operatorilor economici.

Termen: trimestrul III

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

II. Pe linia activitatii de pregatire continua a
personalului

11. Actualizarea diagnozei din anul 2006 cu nevoile de pregatire
potrivit rezultatelor obtinute în cadrul evaluarilor anuale, în vederea elaborarii
acesteia pe anul 2007, precum si completarea mapelor documentare ale sefilor
grupelor de pregatire.

Termen:_______

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

12. Includerea personalului apreciat cu calificative de „Satisfacator” si
„Nesatisfacator,” la verificarile desfasurate pe timpul inspectiei, într-un
program de pregatire intensiv, cu o durata de 30 zile si evaluarea acestuia în
vederea îmbunatatirii nivelului de pregatire.

Termen: trimestrul III

Raspunde: adjunctul inspectorului sef

III. Pe linia activitatii de informare, relatii publice,
traditii si educatie

13. Întocmirea, potrivit legii, a listelor cu documentele de interes
public si afisarea acestora la avizierul unitatii cât si pe pagina de Web.

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

14. Participarea personalului cu atributii pe linie de relatii publice la
cursurile de specializare organizate de catre Ministerul Internelor si Reformei
Administrative.

Termen: la organizarea cursurilor

Raspunde: inspectorul sef

15. Derularea unor campanii de informare a opiniei publice în vederea
îmbunatatirii imaginii institutiei în exterior, identificarea unor materiale si
documente referitoare la istoria recenta a inspectoratului judetean si amenajarea
unor vitrine în vederea constituirii salii de traditii a unitatii.

Termen: semestrial

Raspunde: inspectorul sef

IV. Pe linia activitatii serviciului de permanenta si al
organizarii, alarmarii, pregatirii operative si de interventie în
situatii deosebite

16. Planificarea si desfasurarea de activitati practice, conform
Instructiunilor nr. 0723/1997 privind alarmarea unitatilor Ministerului

Internelor si Reformei Administrative, pentru verificarea capacitatii operative si
de interventie a personalului inspectoratului judetean.

Termen: trimestru III

Raspunde: inspectorul sef

17. Completarea Planului de paza al inspectoratului, cu masurile
specifice pentru paza întarita a sediului, actualizarea si completarea Planului de
aparare împotriva incendiilor, cu masuri specifice de prevenire si stingere,
precum si pregatirea personalului subunitatilor cu responsabilitati în domeniu.

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

18. Organizarea, la nivelul Inspectoratului General pentru Situatii de
Urgenta, a unei instruiri cu ofiterii ce încadreaza compartimentul „Management
organizatoric, planificare misiuni si resurse” în vederea aplicarii unitare a
normelor prevazute în ordinele de linie privind activitatea de organizare.

Termen: trimestrul IV

Raspunde: inspectorul general

V. Pe linia activitatii de ordine interioara si disciplina
militara

19. Identificarea, în cadrul analizelor pe linia starii si practicii
disciplinare a cauzelor care au condus la producerea abaterilor disciplinare si
stabilirea masurilor ce se impun, în conformitate cu prevederile Regulamentului
Disciplinei Militare (R.G.3).

Termen: cu ocazia analizelor trimestriale.

Raspund: inspectorul sef

comandantii de subunitati

20. Prelucrarea cazurilor de abateri disciplinare sau evenimente
deosebite, cu întregul personal din subordine, în vederea prevenirii producerii
unor situatii similare si întaririi disciplinei militare.

Termen: lunar

Raspund: inspectorul sef

comandantii de subunitati

VI. Pe linia activitatii de management resurse umane

21. Completarea de catre D.G.M.R.U. a O.M.A.I. nr. 300/21.06.2004
privind activitatea de resurse umane în unitatile M.A.I., cu prevederi referitoare
la conditiile de recrutare în vederea încadrarii din sursa externa a

politistilor/cadrelor militare, astfel încât sa se evite situatiile angajarii în
M.I.R.A. a unor persoane care au fost condamnate pentru savârsirea de
infractiuni.

Termen:________

Raspunde: directorul general al D.G.M.R.U.

22. Anularea ordinelor de personal prin care plt.________, sg.
maj._______ si sg. maj.__________ au fost numiti pe alte functii decât cele
pentru care au promovat concursul.

Termen:________

Raspunde: inspectorul sef

23. Analizarea împreuna cu factorii de conducere, în sedintele de lucru
ale inspectorului sef, a conditiilor de diminuare a premiului anual, precum si a
celor de acordare a sporului de 50% pentru lucrari de exceptie si misiuni
speciale.

Termen: cu 15 zile înaintea efectuarii propunerilor

Raspunde: inspectorul sef

24. Mentinerea unei legaturi permanente cu Directia de Munca,
Familie si Egalitate de Sanse a Judetului_________, în vederea procurarii de
imprimate necesare completarii carnetelor de munca.

Termen: la epuizarea stocului existent

Raspunde: ofiterul de resurse umane

25. Întocmirea de catre gradatii voluntari a rapoartelor de prelungire a
contractelor de munca, pentru a fi analizate în sedinta de lucru a comenzii
unitatii.

Termen: cu cel putin 60 zile înainte de expirare

Raspunde: ofiterul de resurse umane

26. Continuarea activitatilor de mediatizare a conditiilor de
selectionare si recrutare a candidatilor pentru încadrarea posturilor de subofiter
ce vor fi scoase la concurs în etapa a II-a de profesionalizare.

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

27. Redistribuirea, prin noul stat de organizare al inspectoratului
judetean, a unui post de gradat voluntar la subunitatea_________, pentru
numirea cap._______, încadrat în mod eronat pe un post de subofiter.

Termen: la intrarea în vigoare a noului stat de organizare

Raspunde: inspectorul sef

VII. Pe linia activitatii de management logistic

28. Întocmirea si înaintarea spre aprobare a listelor cu propuneri de scoatere
din functiune a mijloacelor fixe si a celor pentru casarea bunurilor materiale

Termen: trimestrul III

Raspunde: seful serviciului logistic

29. Întocmirea evidentei tehnico-operative pentru toate bunurile materiale
din sectorul tehnic si verificarea foilor de parcurs la sfârsitul fiecarei luni.

Termen: trimestrul III

Raspunde: seful serviciului logistic

30. Executarea activitatii de control dupa aspectul exterior al munitiilor
în conformitate cu Precizarile tehnice nr. S/273.390/1994, precum si întocmirea
inventarelor de complet pentru toate bunurile materiale ce necesita aceasta
operatiune.

Termen: trimestrul III

Raspunde: seful serviciului logistic

31. Repararea sau instalarea sistemelor de alarma contra efractiei la
magaziile de armament si munitie, verificarea din punct de vedere metrologic a
instrumentelor de masurare din dotarea Detasamentului _______.

Termen: trimestrul III

Raspunde: seful serviciului logistic

32. Înregistrarea în evidenta cantitativ-valorica a componentelor
investitiei „Modernizare sistem încalzire” pe grupe de clasificare.

Termen: trimestrul III

Raspunde: seful serviciului logistic

33. Întreprinderea demersurilor necesare în vederea obtinerii
autorizatiei ISCIR de catre personalul desemnat cu activitatea de supraveghere
tehnica pentru verificarea instalatiilor sub presiune.

Termen: trimestrul III

Raspunde: seful serviciului logistic

34. Analizarea posibilitatilor tehnice si identificarea resurselor
financiare pentru initierea cursurilor de formare în specialitatea de ambulantier
(paramedic) din rândul personalului subunitatilor de interventie, în scopul
acordarii primului ajutor personalului propriu, pe baza unor cursuri teoretice si
practice efectuate la o structura acreditata.

Termen: trimestrul III

Raspund: Directia Generala Medicala

I.G.S.U.

38. Actualizarea hartilor topografice si de cooperare cu celelalte
structuri ale M.I.R.A. de pe teritoriul judetului pentru zona de responsabilitate,
în conformitate cu instructiunile de linie în vigoare.

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

VIII. Pe linia protectiei informatiilor clasificate,
secretariat si arhiva

39. Reactualizarea Programului de prevenire a scurgerilor de informatii
clasificate detinute de catre inspectoratul judetean, având în vedere mutatiile
survenite în statul de organizare si a noilor zone de securitate, precum si
urgentarea procedurii de eliberare a permiselor de acces în zonele de securitate.

Termen: trimestrul III

Raspunde: functionarul de securitate

40. Înregistrarea documentelor de evidenta (registrelor), precum si a
condicilor de predare-primire a lucrarilor clasificate si nesecrete la nivelurile
corespunzatoare continutului acestora.

Termen: trimestrul III

Raspunde:functionarul de securitate

41. Finalizarea masurilor necesare de protectie fizica, a birourilor
secretariat si management organizatoric, prin instalarea unor dispozitive de

35. Luarea masurilor ce se impun pentru asigurarea conditiilor de
pastrare în siguranta a numerarului în cadrul unitatii, prin înzestrarea casieriei
cu un mijloc de alarmare, în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. 266/1992
pentru aprobarea „Normelor privind operatiunilor de casa ale unitatilor M.A.I.

Termen: trimestrul III

Raspunde: contabilul sef

36. Studierea împreuna cu specialistii din I.G.S.U. a posibilitatilor de
achizitionare si instalare a unui repetor necesar cresterii gradului de acoperire la
nivelul judetului a retelei radio semiduplex.

Termen: trimestrul III

Raspund: inspectorul general

inspectorul sef

37. Întocmirea formelor legale, în vederea declasarii si casarii
aparaturii radio, depasita din punct de vedere tehnic si moral.

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

44. Clarificarea situatiei circuitelor închiriate prin S.C. Romtelecom
S.A. si elaborarea unor proceduri de utilizare, precum si etichetarea în totalitate
a echipamentelor din componenta SIC.

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

alarma, având în vedere faptul ca se pastreaza/arhiveaza documente ce contin
informatii clasificate.

Termen: trimestrul III

Raspunde: functionarul de securitate

42. Efectuarea unor teste de verificare a modului de respectare a
normelor de protectie a informatiilor clasificate, în conformitate cu prevederile
O.M.A.I. nr. S/177/2004.

Termen: trimestrul III

Raspunde: functionarul de securitate

43. Urgentarea procedurii de întocmire si aprobare a normelor de lucru
interne pe linia informatiilor clasificate, conform art. 31 lit. I din O.M.A.I.
nr.353/2002.

Termen: trimestrul III

Raspunde: functionarul de securitate

Termen: trimestrul III

Raspunde: inspectorul sef

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Andreescu, A.; Gegea, N.; Nedelcu, Gh.; Pruna, St. – Notiuni ale managementului
din Ministerul de Interne, Editura Ministerului de Interne, 1998;

2. Andreescu, A.; Pruna, St. – Psihopedagogie militara, Editura Timpolis, Timisoara,
1999;

3. Andreescu, A. (coord.) – Managementul stresului, vol. 1 si 2, Editura MAI,
Bucuresti, 2006;

4. Alexandru M.; Stoica, V. – Teoria conducerii militare, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare, Bucuresti, 1998;

5. Alexandru, M. – Evaluare si eficienta în fundamentarea si conducerea stiintifica a
actiunilor militare, Editura Militara, Bucuresti, 1996;

6. Aradavoaice, Gh. – Ghid practic al comandantului eficient, Editura Sylvy, Bucuresti,
1991;

7. Aradavoaice, Gh. – Managementul organizatiei si actiunii militare, Editura Sylvy,
Bucuresti, 1998;

8. Androniceanu, A. – Management public, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

9. Burdus, E.; Caprescu, G. – Fundamentele managementului organizational, Editura
Economica, Bucuresti, 1999

10. Boaru, G. (coord.) – Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militara,
Bucuresti, 1999;

11. Boldur Latescu, Gh. – Logica decizionala si conducerea sistemelor, Editura
Academiei Române, Bucuresti, 1992;

12. Bulz, N. – Decizia în rezolvarea problemelor operative, Editura Militara, Bucuresti,
1992;

13. Basanu, Gh.; Pricop, M. – Managementul aprovizionarii si desfacerii, Editura
Economica, Bucuresti, 1996;

14. Carl von Clausewitz – Despre razboi, Editura Militara, Bucuresti, 1982;

15. David Rees, W. – Arta Managementului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996;

16. Gâdiuta, I., Sava, D. – Decizia militara, rationalitate si legitimitate, Biblioteca
Statului Major General, Bucuresti, 1998;

17.Gerald A. Cole – Management, teorie si practica, Editura Stiinta, Bucuresti, 2004;

18. Grad, V. (coord) – Hotarârea comandantului în viziune sistemica, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 1994;

19. Grad, V. (coord) – Metode de fundamentare a hotarârilor, Editura Militara,
Bucuresti, 1982;

20. Gustave Le Bon – Psihologia multimilor, Editura Anina, Bucuresti, 1980;

21. Lefter, V.; Manolescu, A. – Managementul resurselor umane, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1999;

22. Muresan, M. – Riscul si decizia militara, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucuresti, 1996;

23. Manolescu, A. – Managementul resurselor umane, Editura Coresi, Bucuresti, 1999;

24. Mathis, R. (coord) – Managementul resurselor umane, Editura Economica,
Bucuresti, 1999;

25. Marinescu, G. – Timpul si deciziile manageriale, Editura Junimea, Iasi, 1998;

26. Nicolescu, O. – Perfectionarea organizarii conducerii întreprinderii, Editura
Academiei Române, Bucuresti, 1973;

27. Nicolescu, O. (coord) – Strategii manageriale de firma, Editura Economica,
Bucuresti, 1996;

28. Nicolescu, O. – Management comparat, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

29. Nicolescu, O.; Verboncu., I. – Management, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

30. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Profitul si decizia manageriala, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, 1999;

31. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Sistemul decizional al firmei, Editura Economica,
Bucuresti, 1998;

32. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Managementul pe baza centrelor de profit, Editura
Tribuna Economica, Bucuresti, 1998;

33. Nicolescu, O. (coord.) – Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei,
Editura Economica, Bucuresti, 2000;

34. Patrascu, I. – Managementul modern al structurilor de ordine publica, Editura
Tribuna Economica, Bucuresti, 2004;

35. Patrascu, I. – Reeingineeringul sistemului logistic al structurilor de ordine publica,
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2004;

36. Patrascu, I.; Rotaru C. – Managementul resurselor comunitatii si siguranta
cetateanului, Editura Bren, Bucuresti, 2005;

37. Patrascu, I. – Managementul organizatiilor politienesti, Vol. I, Abordari moderne,
Editura TipoRadicu, 2007;

38. Patrascu, I.; Ionescu, V.; Panea, V., – Managementul resurselor organizatiilor de
politie, Editura Printech, Bucuresti, 2007;

39. Petrescu, I. – Management, Editura Tipoart Brasovia, Brasov, 1993;

40. Petrescu, I.; Dragomir C.; Gherasim S. – Succesul managerial, Editura Lux Libris,
Brasov, 2000;

41. Petrescu, I. – Fundamentele managementului organizatiei – Abordari moderne,
Editura Alma Mater, Sibiu, 2005;

42. Petrescu I. – Management general, Sinteze teoretice, aplicatii practice, Editura
Alma Mater, Sibiu, 2005;

43. Petrescu I. – Managementul crizelor, Editura Expert, Bucuresti, 2006;

44. Popescu, D. – Logistica, secretul succesului managerial, Editura Luceafarul,
Bucuresti, 2000;

45. Popescu, I. – Introducere în fundamentarea deciziei, Editura stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1993;

46. Profiroiu, M. – Managementul strategic al colectivitatii locale, Editura Economica,
Bucuresti, 1999;

47. Plumb, I. (coord.) – Managementul serviciilor publice, Editura A.S.E., Bucuresti,
2000;

48. Simionescu, A. (coord) – Control managerial, Editura Economica, Bucuresti, 2006;

49. Simulescu, C., – Noi abordari privind politia comunitara, Editura MAI, Bucuresti,
2002;

50. Udrescu, M. – Conducerea logisticii armatei, Editura Sylvy, Bucuresti, 1996;

51. Verboncu, I. – Management. Întrebari si raspunsuri, Editura Holding Reporter,
Bucuresti 1996;

52. Verboncu, I. – Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1996;

53. Verboncu, I. – Manageri & Management, Editura Economica, Bucuresti, 2000;

54. Voicu, C.; Sandu, F. (coord.) – Management organizational în domeniul ordinii
publice, Vol. 1 si 2, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 2001;

55. Voicu C.; Pruna, S. – Managementul politiei, Editura Mediauno, Bucuresti, 2004;

56. W. David Rees, Christine Proter – Arta managementului, editia a V-a, Editura
Tehnica, Bucuresti, 2005.

57. Zorlentean, T.; Burdus, E.; Caprarescu, G. – Managementul organizatiei, Editura
Economica, Bucuresti, 1999;

58. Zegrean, C. – Timpul si implicatiile sale în activitatea de conducere, Editura
Ministerului de Interne, Bucuresti, 1998;

59.*** A descentraliza luarea deciziilor, Traducere din limba franceza, Biblioteca
Academiei de Înalte Studii Militare, cota T. III, 639;

60.*** Doctrina conducerii si pregatirea pentru conducere, Traducere din limba
engleza, Biblioteca Academiei de Înalte Studii Militare, cota T. III, 2731;

61.*** Drepturile omului si activitatea fortelor de ordine publica, Culegere de
comunicari, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1995; p. 46.

62.*** Ordinea publica componenta a securitatii nationale, Editura Ministerului de
Interne, Bucuresti 1996;

63.*** Ordinea publica în unele state ale lumii, Editura Ministerului de Interne,
Bucuresti, 1998;

64.*** Probleme ale stiintei conducerii cu aplicabilitate în domeniul militar, Editura
Militara, Bucuresti, 1973;

65.*** Legea nr. 360 din 06 iunie 2002, privind Statutul politistului, Monitorul Oficial
al României, nr. 440, 2002,Bucuresti;

66.*** Legea nr. 80 din 11 iunie 1995 privind Statutul cadrelor militare, Monitorul
Oficial al României, nr. 155, 1995, Bucuresti.

About these ads

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s