Buget deci subzist


Mircea FICA
Guvernul PSD a depus, pentru al treilea an consecutiv, proiectul de Buget la timp, dorind sa-si demonstreze seriozitatea in fata Uniunii Europene si a Opozitiei. De altfel, premierul Adrian Nastase reproseaza si acum PNL si PD, ca in perioada 1997-2000, proiectul de Buget era depus in Parlament la sfarsitul primaverii, uitand ca Executivul PDSR condus de Nicolae Vacaroiu facea la fel.


Problema este, insa, modul in care a fost alcatuit Bugetul pe anul 2004, modul de formare a veniturilor bugetare si repartizarea cheltuielilor bugetare. In acest proiect nu se regasesc politici clare de dezvoltare, restructurare si eficienta. In schimb, sunt vizibile interesele clientelare ale partidului de guvernamant, dar si incercarile de pacalire a cetatenilor, intr-un an electoral, prin subventia agricola de 2 milioane de lei/hectar si prin subventia pentru energia termica.
Tributari statisticilor din anii ’80, care raportau productii triple la hectar, expertii finantisti ai PSD au elaborat principalii indicatori economici, fara sa tina seama de realitate. In primul rand, este vorba de rata inflatiei, prognozata sa scada la 9%. De subliniat ca pentru anul in curs se urmareste obtinerea ratei de 14%, in conditiile in care Enrico Grillo Pasquarelli, negociatorul sef pentru Romania al Comisiei Europene a declarat ca in septembrie 2003, inflatia era de 16%. Asadar, este putin probabil ca anul viitor sa ajungem la o inflatie de 9%. In al doilea rand, este greu de crezut ca se va realiza o rata de crestere a Produsului Intern Brut de 5,5%, asa cum si-a propus Cabinetul Nastase. Mentionam ca aceasta rata ridicata de crestere se bazeaza pe cresterea activitatii in constructii si in sectorul tertiar. Avem de-a face aici cu o strategie foarte abila a PSD, menita sa arate Uniunii Europene ce reformist este Guvernul. Scade inflatia, creste PIB-ul, urmand sa ne incadram, pe viitor, in parametrii economici stabiliti de Comisia Europeana.
Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu a asigurat ca Fat-Frumosul PSD se va lua la tranta cu balaurul arieratelor, si va plasa echipe de la minister in societatile cu pierderi, pentru a urmari modul de efectuare a platilor si incasarilor, scopul fiind intarirea disciplinei financiare. Dar cine l-a oprit pe Tanasescu sa puna aceste echipe inca de la inceputul anului 2001, cand a venit la conducerea MFP?
O alta mare problema a acestui proiect de Buget, cel mai important act normativ supus aprobarii Parlamentului, este lipsa unei dezbateri serioase, profesioniste, care sa permita corectarea eventualelor greseli. Autosuficient si arogant, partidul de guvernamant s-a prefacut doar ca-i asculta pe „partenerii sociali”, netinand seama decat intr-o foarte mica masura de propunerile acestora (vezi refuzul de a renunta la impozitul pe profit, asa cum a solicitat Consiliul Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii).
Guvernul va ignora amendamentele depuse de senatori si deputati, in numar de 416. Este drept insa ca fondurile solicitate prin acestea ating, in total, suma de 48.000 miliarde de lei, iar majoritatea nu au precizat sursa de finantare. Ca si in anii trecuti, vor fi aprobate cateva amendamente minore, pentru repararea unei scoli, a unui drum etc., urmand sa se mai ia cateva zeci de miliarde de lei, ca este de unde, de la Fondul de rezerva al Guvernului. Si astfel s-a mai aprobat un proiect de Buget. (Ziua, supliment economic, pag. I)
Corigenti la economia de piata functionala
Autor Mircea Fica
Raportul de tara pe anul 2003 elaborat de Comisia Europeana a starnit reactii virulente, atat din partea Puterii, cat si din partea Opozitiei. Ca de obicei, dezbaterea rationala a lasat locul unor interventii intempestive, adesea emotionale. Daca premierul Adrian Nastase a acuzat dur fosta guvernare CDR-PD-UDMR pentru intarzierile reformei economice, Alianta PNL-PD a criticat lipsa unor reforme structurale profunde in ultimii trei ani, solicitand chiar demisia Executivului.
Se uita, insa, ca aproape sapte ani (1990-1996) tara noastra a facut reforma in ritm de melc, daca nu, chiar de rac. Ezitarile si lipsa de vointa politica a guvernelor din acea vreme, mai ales a cabinetului Vacaroiu, pentru o reala reforma economica, au determinat accentuarea decalajelor fata de tarile care se vor integra, anul viitor, in Uniunea Europeana. Contextul istoric, blocarea reformelor de catre structurile fostei Securitati si dilentantismul guvernelor Coalitiei au permis marirea acestui decalaj. Din fericire, in decembrie 1999, Romania a inceput negocierile de aderare la UE, acest proces fiind rezultatul unei decizii politice a Bruxelles-ului. Cabinetul Nastase a beneficiat de cu totul alte conditii decat guvernele anterioare (un sprijin mult mai consistent al UE, o flexibilitate mai mare a Fondului Monetar International, 11 septembrie 2001, nu a avut obligatia sa plateasca in doi ani o datorie externa de 5 miliarde de dolari etc.). Normal, au aparut si rezultatele pozitive. Guvernul PSD a avut, insa, numeroase ezitari pe drumul reformei. Continuarea subventionarii intreprinderilor falimentare, blocarea restructurarii sistemului energetic, tergiversarea aprobarii si aplicarii unor legi deosebit de importante (vezi Legea Concurentei), constituirea unor monopoluri locale sau regionale a baronilor locali, pseudo-privatizari. A fost insa foarte greu pentru un partid de centru-stanga sa aplice masuri dure, antipopulare.
In concluzie, putem spune ca intreaga clasa politica este vinovata pentru ramanerea in urma pe drumul integrarii europene. Toate partidele politice „au pus umarul”, mai mult sau mai putin, la acumularea deficitelor. Nu ne ramane decat sa speram ca actualul partid de guvernamant nu va sacrifica anul 2004, un an electoral, si va realiza reformele necesare pentru obtinerea statutului de economie de piata functionala.
Va prezentam, mai jos, o analiza comparativa a Rapoartelor de tara pentru Romania si Bulgaria elaborate de Comisia Europeana in ultimii sase ani, mai precis textele privind statutul de economie de piata functionala. Paradoxul este ca bulgarii nu o duc mai bine decat noi, desi au dobandit statutul. Potrivit unui studiu realizat de o institutie economica din Sofia, salariile si pensiile vecinilor de la sud de Dunare sunt cele mai reduse din tarile in curs de aderare la UE. (Ziua, supliment economic, pag. IV)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s