Bugetul cadourilor sociale pre electorale


Modestie la incasari bugetare, exuberanta in finantarea masurilor sociale

Fara a spera in venituri mult mai mari, bugetul de stat pe 2004 isi directioneaza generozitatea catre zone aducatoare de voturi. Redus la doar doua cifre simple, corespunzatoare veniturilor si cheltuielilor, bugetul de stat pe 2004 se rezuma la 288.308 miliarde de lei ce vor intra anul viitor in pusculita publica, si putin peste 351.320 miliarde de lei care vor trebui cheltuiti in diverse domenii. In jurul acestor doua cifre Guvernul si-a constuit schema de prioritati in functie de care sa fie alocate resursele. Cum arata aceasta intr-un an electoral? La capitolul venituri, prea putine lucruri spectaculoase fata de anii anteriori.

Pe partea de cheltuieli, insa, si-au facut loc o serie de masuri sociale, unele dintre acestea foarte necesare, dar amanate ani la rand, altele discutabile si ridicand semne de intrebare asupra modului in care vor fi aplicate. „Bugetul pe 2004 exprima incordarea structurala din economia noastra, pentru ca nu reusim nici in conditiile relansarii economice sa crestem veniturile bugetare”, considera fostul ministru de finante Daniel Daianu. In opinia sa, economia nu va putea creste la nesfarsit in ritmul spectaculos de acum, astfel incat in perioadele de incetinire riscam o scadere a veniturilor bugetare. De ce nu putem avea insa venituri mult mai mari la buget? O prima cauza, dintre cele care pot fi cu greu criticate in conditiile in care stimuleaza mediul de afaceri, o reprezinta masurile de relaxare a fiscalitatii. Guvernul a anuntat o strategie fiscala care incepe chiar de anul viitor si care isi propune, pana in 2007, reducerea impozitului pe profit pana la 20-23%, introducerea cotei unice la impozitul pe venit (23%) si reducerea contributiilor sociale la circa 45% din salariul brut. Neinsotita de imbunatatirea colectarii, de masuri impotriva indisciplinei financiare, aceasta relaxare fiscala nu poate sa duca decat la stagnarea veniturilor bugetare. Cele mai recente decizii ale Guvernului au functionat insa in directia „iertarii” unor mari datornici, aflati in situatii speciale, de plata obligatiilor restante la buget. Riscurile sunt cu atat mai mari cu cat in anii urmatori vor veni mai multi bani de la Uniunea Europeana (pana la un miliard de euro). Pentru a putea fi utilizate, aceste fonduri au nevoie de cofinantarea partii romane, cu o crestere corespunzatoare, a cheltuielilor din buget. Fara o colectare mai buna, cresterea cheltuielilor de cofinantare va forta scaderea cheltuielilor la alte capitole. Cat de „social-democrat” este bugetul ? Cu resurse putine, sunt greu de hranit mai multe guri. O alegere considerata buna de analisti, facuta in proiectul bugetului pe 2004, este cresterea sumelor destinate investitiilor, carora le sunt alocate sume reprezentand 5,4% din PIB. Cea mai mare podere in PIB – 10,8% – o vor detine insa tot cheltuielile de asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii. In- tr-un an electoral, merita mentionata, de asemenea, cresterea cheltuielilor pentru subventii, prime si transferuri cu 0,9 puncte procentuale fata de 2003, acestea reprezentand 15,6% din PIB. Cheltuielile sociale mari sunt obisnuite chiar si in afara perioadelor electorale pentru un guvern social-democrat. Cat de „social-democrat” este insa bugetul pe 2004? „Mai putin chiar decat in tarile cu altfel de regimuri, in conditiile in care alocatiile noastre pentru invatamant si sanatate, raportate la PIB, se situeaza la jumatate”, considera Daianu. Astfel, sumele alocate in 2004 pentru toate actiunile de invatamant reprezinta 4,1% din PIB, iar cele pentru sanatate – 3,8% din PIB. In locul unor sume mult mai mari pentru aceste doua domenii, in care situatiile financiare precare sunt de notorietate, Guvernul a preferat directionarea ajutorului bugetar catre zone speciale, aducatoare de voturi. Beneficiarii vor fi numerosi, insa efectul la nivel individual, infim. Foarte mediatizate, cele doua milioane de lei la hectar pe care le vor primi producatorii agricoli pentru suprafetele de maximum cinci hectare reprezinta o „subventie” acordata pentru suprafata de teren detinuta, si nu pentru productie, cum ar fi fost firesc. In seria obiectivelor sociale „generoase” ale bugetului pe 2004 intra si recorelarile de pensii. Pentru a le fi stabilit printre prioritati, Guvernului nu-i revine insa vreun merit. Pensiile nu sunt ajutoare si cheltuieli sociale. Sunt drepturile oamenilor. Cele 5.167 de miliarde de lei pentru recorelarea pensiilor si cele 7.000 de miliarde de lei pentru dublarea pensiilor agricultorilor nu vor putea fi trecute in dreptul masurilor sociale bune de scos in fata in campania electorala. Ele nu fac decat sa repare, partial, inechitatile de care tot calculele guvernamentale mai vechi sau mai noi se fac vinovate.
Capital. 29.10.03

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s