Codul muncii va creste taxele studentilor


Aplicarea noului Cod al muncii a ridicat serioase probleme si conducerilor universitatilor. Codul muncii, fiind o lege generala, nu prevede modul de aplicare in cazul unor profesii ce functioneaza prin statute proprii si corelarea cu legislatia specifica acestei profesii.
Activitatile in regim de plata cu ora – predare, seminarizare, intocmirea referatelor de catre persoanele numite ca membri in cadrul comisiilor de doctorat, precum si realizarea contractelor de cercetare, participare la examenele de admitere si licenta – nu se incadreaza in dispozitiile Codului muncii privind contractul cu timp partial, de doua ore pe zi, 10 ore pe saptamana.


„In cazul renuntarii la regimul actual, adica plata cu ora si conventiile civile, obligatiile financiare ale angajatorului, dar si cele ale salariatului se vor majora considerabil, cu 24% pentru angajator si 10,5% pentru angajat. Practic, in acest mod reducem la jumatate fondul de salarii´´, a precizat rectorul Academiei de Studii Economice, prof. univ. dr Paul Bran.
Potrivit rectorului ASE, aproximativ 40% din profesorii universitatii sunt platiti in regim de plata cu ora sau in baza unor conventii civile.
´´Daca prevederile Codului muncii se mentin, ne vom afla in situatia de a majora cu cel putin 30% taxele de scolarizare´´, a conchis Bran.
De exemplu, un cadru didactic angajat cu contract de munca, fiecare cu norma intreaga la angajatori diferiti, „cotizeaza” de doua ori la sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Codul muncii nu stipuleaza insa daca profesorul in cauza, disponibilizat de conducerea uneia dintre universitatile la care functioneaza, va primi ajutor de somaj in baza contractului pe care il are cu universitatea ce l-a disponibilizat…
Codul muncii, statutul cadrelor didactice – „Biblia” profesorilor?
Raporturile de munca ale cadrelor didactice sunt reglementate special prin statutul personalului didactic. De aceea, trebuie facuta distinctia intre categoria de salariati carora li se aplica exclusiv prevederile Codului muncii si personalul cu functii didactice, cercetare si de conducere caruia i se aplica, in principal, actul normativ special, Legea 128/1997, si in completare dispozitiile Codului muncii.
Conducerile universitatilor propun – ca o posibila rezolvare a acestei probleme – ca desfasurarea activitatilor pentru care nu se pot incheia contracte de munca cu timp partial sa se faca pe baza unor contracte de prestari servicii. In acest caz nu se platesc contributii la fondurile de asigurari sociale, institutia retinand doar impozitul pe venitul aferent. In acest caz, sunt de parere rectorii, Ministerul Educatiei si Cercetarii ar trebui sa intervina, stabilind clar limitele incheierii acestor contracte, viitoarea Lege a invatamantului superior trebuind sa contina o stipulare clara in acest sens.
Profesorii nu pot cumula functii de conducere
Potrivit Codului muncii, orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre ele. Statutul personalului didactic stipuleaza insa clar ca functiile de conducere din institutiile de invatamant nu se cumuleaza, enumerand limitativ care functii sunt vizate, rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare si sef de catedra.
In ceea ce priveste incadrarea in munca, potrivit Codului muncii la incheierea contractului individual de munca poate fi stabilita o perioada de proba de maximum 30 de zile pentru functiile de executie si maximum 90 de zile pentru cele de conducere, iar, pe de alta parte, pentru absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza la debutul in profesie pe baza unei perioade de proba cuprinse intre trei si sase luni. Statutul personalului didactic nu prevede efectuarea vreunei perioade de proba.
Conducerea Universitatii ´´Vasile Goldis´´ din Arad sustine ca normele de angajare salariala prevazute de Codul muncii contravin prevederilor statutului privind plata cu ora, in vreme ce plata cu ora este de natura civila, forma exclusa de Codul muncii, care prevede contract individual de munca pe perioada determinata, cu timp partial.
Plata cu ora, o necesitate in invatamant
Prevederile din statutul personalului didactic se stipuleaza clar ca in sistemul de invatamant posturile didactice rezervate, vacante sau temporar vacante sa fie ocupate temporar, prin cumul sau plata cu ora in regim de colaborare, cu reconfirmare anuala, devin imposibil de aplicat raportate la prevederile Codului muncii care reglementeaza in amanunt contractul individual de munca in raport de durata acestuia.
Rectorii sustin ca este necesara reglementarea cadrului legal de acoperire a posturilor vacante prin cumul sau plata cu ora, deoarece pentru respectivele situatii nu pot fi intocmite contracte individuale de munca pe timp partial, legea impunand existenta unei fractiuni de cel putin doua ore pe zi si cel putin 10 ore pe saptamana. In fapt, exista situatii in care sunt acoperite prin plata cu ora discipline care prin planurile de invatamant sunt prevazute cu una, doua sau trei ore pe saptamana.
Intr-o comunicare adresata MEC, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale sustine ca pentru activitatile didactice din posturi vacante nu se incheie un alt contract de munca, acestea se atribuie de conducatorul institutiei de invatamant, prin cumul sau plata cu ora personalului didactic titular, personalului didactic asociat sau cadrelor didactice pensionate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s