Componenţa comitetelor, consiliilor, comisiilor şi grupurilor de lucru şi rapoartele activităţii desfăşurate de acestea în anul 2003

I. COMISIA INTERMINISTERIALĂ PRIVIND ASISTENŢA SOCIALĂ
Comisia interministerială privind asistenţa socială s-a întrunit în cursul anului 2003  în cadrul a patru şedinţe de lucru în care, a fost  abordată următoarea problematică legată de :
– Finanţarea şi modul de acoperire a drepturilor restante din anul 2002 şi a plăţilor curente din anul 2003 din bugetul de stat şi bugetele locale a măsurilor de protecţie, ca urmare a descentralizării unor prestaţii şi activităţi din domeniul asistenţei sociale, prevăzute de următoarele acte normative:


Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat – ajutoarele sociale;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice – ajutoarele pentru încălzirea locuinţei;
Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale .
– Situaţia înfiinţării serviciilor publice de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă socială, servicii care au preluat şi activităţile inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap, precum şi baza de date existentă cu privire la această categorie de persoane defavorizate.
– Situaţia fondurilor alocate în anul 2003 pentru măsurile şi prestaţiile de asistenţă socială care se acordă la nivel local, precum şi sumele cheltuite cu această destinaţie în anul 2002.
–  Analizarea proiectului de reformă administrativă a sistemului naţional de asistenţă socială :
Etapele ce urmează a fi realizate în semestrul I 2004 în acest sistem:
prezentarea prevederilor Legii nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie cu privire la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, care va avea un compartiment de violenţă în familie înfiinţat în cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socială

Etapele ce urmează a fi realizate în semestrul II 2004 în sistemul naţional de asistenţă socială:
o construcţie mai voluntară a prestaţiilor;
înfiinţarea unui compartiment de plăţi în cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socială, care va dezvolta plăţile pe baza unui dosar unic;
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie va prelua întreaga problematică referitoare la dezvoltarea protecţiei copilului în familie;
un sistem de automatizare modern de care va beneficia Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei (va fi inclusă în ANPCA).

Etapele ce urmează a fi realizate în perioada 2005 – 2006 în sistem:
prezentarea organigramei direcţiilor deconcertate ale MMSSF – organizarea la nivel teritorial a acestora: partea de plăţi, inspecţia generală a sistemului, societatea civilă, evaluare şi monitorizare asistenţă socială şi Comisia de Mediere Socială;
prezentarea organizării teritoriale a sistemului de asistenţă socială – local şi judeţean:
prin Proiectul Phare 2001 se susţine construcţia instituţională a sistemului de asistenţă socială (finanţare 5 milioane EURO), precum şi dezvoltarea serviciilor sociale, investiţii în coeziunea economică şi socială (11 milioane EURO), evaluarea sistemului şi pregătirea construcţiei instituţionale;
prin programul de Dezvoltare a Sectorului Social, Banca Mondială finanţează automatizarea sistemului şi diversificarea serviciilor sociale.

– Stadiul aplicării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/2002 referitor la înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă medico-sanitară ale căror cheltuieli legate de întreţinere, construcţie, reparaţie, amenajare şi modernizare sunt finanţate din Fondul naţional de solidaritate.

– Situaţia persoanelor fără adăpost în care s-a făcut referire la starea existentă şi la principalele direcţii de acţiune ce ar putea fi luate în considerare în demersul de soluţionare a situaţiilor de extremă dificultate  în care se află persoanele ce îşi duc existenţa în stradă.
Prezentarea situaţiei actuale a persoanelor fără adăpost sau care trăiesc în stradă a subliniat faptul că în  legislaţia în vigoare, accentul ar trebui  pus pe actele normative  care să reglementeze înfiinţarea  centrelor de urgenţă sau a adăposturilor temporare destinate persoanelor fără adăpost şi servicii minimale pe care aceste centre ar trebui să le ofere beneficiarilor.
Legislaţia în vigoare privind persoanele fără adăpost are, de fapt, în vedere, în principal:
măsuri de suport acordate tinerilor fără locuinţă;
acordarea de locuinţe sociale;
dezvoltarea de servicii sociale pentru persoanele aflate în nevoie.
Relatarea succintă a principalelor aspecte desprinse  în urma analizei actelor normative în vigoare şi a acţiunii de implementare a acestora relevă:
inexistenţa unei definiţii privind persoanele fără adăpost sau care trăiesc în stradă;
lipsa unor reglementări legislative adresate în mod expres persoanelor adulte sau familiilor care trăiesc în stradă;
legislaţia actuală prevede o serie de măsuri de suport, materializate prin acordarea de facilităţi, în bani sau în natură, pentru persoanele şi familiile fără locuinţă, în special pentru tineri;
consiliile locale sau consiliile judeţene au responsabilitatea de a identifica potenţialii beneficiari, de a stabili drepturile, de a iniţia măsuri adecvate  şi fezabile, precum şi de a finanţa aceste măsuri de suport;
în baza programelor locale şi construcţiei bugetare proprii, finanţarea este susţinută şi prin transferuri de la bugetul de stat sau alte surse;
inexistenţa unei evaluări reale a eficienţei prevederilor legislative actuale privind, în special, măsurile de suport acordate tinerilor, inclusiv programul de locuinţe sociale.
existenţa unor cauze multiple care determină apariţia tardivă a rezultatelor scontate în aplicarea prevederilor legislaţiei, ca de exemplu:  limitele bugetelor locale, lipsa de interes a administraţiei locale pentru acest domeniu, personal insuficient care să administreze problema persoanelor fără locuinţă, nerespectarea prevederilor legale privind monitorizarea situaţiei etc.

Totodată a fost subliniat faptul că singura legislaţie care reglementează modalităţile de înfiinţare a centrelor de urgenţă sau adăposturilor temporare  pentru persoanele fără adăpost sau care locuiesc în stradă este cea care acţionează în domeniul asistenţei sociale, în timp ce măsurile de sprijin pentru facilitarea procurării sau asigurării unei locuinţe pentru persoanele şi familiile tinere sunt reglementate prin mai multe acte normative.
( Legea nr.114/1996 republicată – Legea locuinţei, Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate persoanlă, Legea nr.646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediu rural, Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Proiectul de Strategie pentru crearea unui cadru instituţional  necesar susţinerii tinerilor care, după împlinirea vârstei de 18 ani, încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi, Hotărârea nr.811/2002 pentru aprobarea Programului Social pe perioada 2002-2003).

Din evaluările existente privind situaţia persoanelor fără adăpost, se constată următoarele:
riscul de marginalizare sau de excludere socială al acestei categorii de persoane creşte odată cu instalarea sezonului rece;
persoanele adulte care trăiesc în stradă nu beneficiază de minime măsuri de suport materializate, cel puţin, prin asigurarea unui adăpost temporar;
dezvoltarea sporadică a programelor de locuinţe sau centrelor de găzduire temporară a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie al copilului;
adăposturile temporare sunt înfiinţate în doar câteva capitale de judeţ şi au un număr insuficient de locuri;
serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean nu realizează o evaluare reală  privind potenţialul număr de beneficiari şi nevoia de servicii specializate;
activităţile specifice de prevenţie a riscului de a ajunge în stradă sunt aproape inexistente;
absenţa echipelor mobile, dotate cu personal specializat capabil să acţioneze rapid şi eficient  în ceea ce priveşte integrarea socială a acestor persoane.

În vederea soluţionării situaţiilor de extremă dificultate  în care se află persoanele ce îşi duc existenţa în stradă, ar putea fi luate în consideraţie două direcţii de acţiune:
1.Programul de măsuri pentru perioada de iarnă 2003-2004: organizarea de întâlniri cu primari de sector, evaluarea situaţiei existente privind numărul persoanelor fără adăpost şi serviciile special adresate acestora, informare privind eventualele spaţii ce pot fi transformate în adăposturi de urgenţă, contactarea unor organizaţii neguvernamentale cu experienţă în domeniu etc.
2.Programul naţional privind înfiinţarea de adăposturi sau centre de găzduire temporară care să vizeze crearea unei reţele de astfel de servicii, bazată pe evaluarea nevoilor şi a numărului de beneficiari.

S-a concluzionat subliniind-se deficienţa legislativă din domeniu, că  majoritatea proiectelor de acte normative fiind pe termen lung sau mediu nu pot satisface, într-o manieră optimă, nevoile persoanelor fără adăpost pe perioada sezonului rece 2003-2004.
În consecinţă a fost subliniată importanţa adoptării în Guvern a unui plan de acţiuni pentru următorii 2-3 ani care să aibă în principal un rol de prevenire şi care ar urma să fie aplicat de urgenţă în mediul urban care se confruntă cu cele mai mari probleme în privinţa persoanelor fără adăpost.

II. CONSILIUL NAŢIONAL AL PERSOANELOR VÂRSTNICE

În cadrul reuniunilor comisiei permanente a Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, în cursul anului 2003, au fost abordate, în mod prioritar, următoarele:
– propunere de modificare a Legii 16/ 2000 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, în sensul ca din sumele aprobate din bugetul de stat, acesta să poată aloca Consiliilor Judeţene ale Persoanelor Vârstnice, sume pentru desfăşurarea activităţii acestora.

–  stadiul administrării şi funcţionării unităţilor de asistenţă medico – sociale

– iniţierea şi analizarea proiectului legii privind utilizarea unor venituri provenind din privatizare, pentru susţinerea sistemului public de pensii

 – modalităţi legale de protecţie a vârstnicilor la încheierea actelor de înstrăinare

–  legea bugetului asigurărilor sociale de stat 2004, indexarea şi  recorelarea pensiilor
III. COMISIA ANTI-SĂRĂCIE ŞI PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE

În anul 2003 Comisia Anti – Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale a încheiat prima fază de implementare a Planului Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale.
Această fază a presupus:
construcţia unei structuri instituţionale la nivel central şi local
dezvoltarea competenţei instituţionale de elaborare şi implementare a planurilor anti-sărăcie şi de combatere a excluziunii sociale la diferite nivele (central/judeţean, ministerial/de agenţie guvernamentală)
promovarea unei culturi instituţionale de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale

Direcţii de acţiune:

a. Coordonarea construcţiei unei structuri instituţionale:
înfiinţarea Comisiilor Judeţene Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale şi consolidarea Secretariatelor Tehnice ale acestora
orientarea ministerelor şi celorlalte agenţii guvernamentale pentru a include în planurile lor sectoriale obiectivele CASPIS

b. Constituirea unui mecanism de monitorizare a implementării PNAinc la nivel naţional şi la nivelul judeţean
PRINCIPALELE OBIECTIVE REALIZATE ÎN 2003

1.Constituirea Comisiilor Judeţene Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale în toate judeţele ţării şi sectoarele capitalei

2.Elaborarea de Planuri Judeţene Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale de către toate Comisiile Judeţene Anti-Sărăcie

3.Colectarea de  rapoarte de monitorizare a implementării PNAinc de la ministerele şi agenţiile guvernamentale cu cele mai importante atribuţii în domeniul social

4.Colectarea de rapoarte de monitorizare a implementării PJAinc de la Comisiile Judeţene Anti-Sărăcie

5.Elaborarea primei forme a sistemului de monitorizare a sărăciei şi excluziunii sociale

6.Desfăşurarea unor întâlniri de lucru cu toţi donorii importanţi şi centralizarea programelor care pot susţine obiectivele CASPIS şi CJASPIS. Comisia Naţională Anti-Sărăcie îşi continuă demersurile pentru concretizarea acordurilor obţinute la nivel de principiu privind colaborarea pe această direcţie

7.Colaborarea la realizarea raportului de Evaluare a Sărăciei coordonat de Banca Mondială.

8.Coordonarea procesului de elaborare a formei finale a Raportului asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, iniţiat de reprezentanţa Sistemului ONU in România

9.Iniţierea unei serii de cercetări în 2003:
Diagnoza locuirii – lipsa unei locuinţe şi locuirea în condiţii precare
Elaborarea unei hărţi a sărăcei şi excluziunii la nivel comunitar
Cauzele medico-sociale ale mortalităţii infantile
Factorii cauzatori ai fenomenului naşterilor nedorite: accesul la planningul familial; factorii abandonului
Polarizarea accesului la serviciile medicale şi de educaţie ca sursă a sărăciei în viitor
Violenţa asupra tânărului şi copilului în familie şi societate
Harta sărăciei
Analiza indicatorilor sociali de incluziune/excluziune utilizaţi de UE
Sărăcie urbană şi sărăcie rurală
Condiţiile sociale ale excluziunii copilului
Programe de acţiune Anti-Sărăcie şi promovare a incluziunii sociale
Interacţiunea sărăcie-excluziune socială. Incluziunea socială ca obiectiv al sistemului de protecţie socială în România
Evaluarea Venitului Minim Garantat
IV. COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ŞI PREVENIREA CAZURILOR DE INFECŢIE HIV/SIDA
Obiectivele întâlnirilor Comisiei Naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA au vizat, îndeosebi, următoarele:
Aprobarea Regulamentului de funcţionare al Comisiei naţionale pentru prevenirea, supravegherea şi controlul cazurilor de infecţie HIV/SIDA
Aprobarea componenţei grupului de lucru desemnat pentru elaborarea normelor de aplicare ale Legii  584/2002  privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.
Avizarea unor programe de consiliere/testare HIV/SIDA.
 Raportul de activitate al Principal Recipient in cadrul aplicaţiei României la Fondul Global de lupta împotriva infecţiei tip HIV/SIDA, tuberculozei si malariei.
Stabilirea  componentei Comitetului Executiv si a Comitetului tehnic al CCM
La şedinţele Comisiei participa in calitate de invitaţi
1 reprezentant al Administraţiei prezidenţiale
reprezentanţi al Comisiilor de Sănătate ale Parlamentului
reprezentanţi ai agenţiilor  Organizaţiei Naţiunilor Unite din România
reprezentanţi al Asociaţiei producătorilor si importatorilor de medicamente
principali donatori in domeniu si reprezentanţi ai Agenţiilor internaţionale de dezvoltare
V. COLECTIVUL INTERMINISTERIAL DE LUCRU CONSTITUIT ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROGRAMULUI SOCIAL PE PERIOADA 2003-2004 ( în calitate de coordonator)
A fost elaborat şi urmărit în implementarea sa Programul social pentru perioada 2002-2003, care a asigurat o mai bună gestionare a resurselor şi permiţând o mai judicioasă alocare a fondurilor în atingerea scopurilor sociale şi a avut ca efect pozitiv diminuarea sărăciei extreme şi creşterea gradului de incluziune socială a celor mai defavorizate persoane.
Programul Social pentru perioada 2002-2003, prin activitatea de monitorizare a constituit o bună bază de evaluare a politicilor sociale generale, aşa cum a rezultat şi din evaluarea de fond realizată la sfârşitul trimestrului III al anului 2003.

Programul social pentru perioada 2002-2003, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 811 din 31 iulie 2002, dă răspuns cerinţelor şi preocupărilor celor mai largi categorii sociale ale populaţiei, precum şi prevederilor Programului de guvernare pe perioada 2001-2004.
Acest document consolidează politica socială a guvernului şi materializează, prin acţiuni concrete, solidaritatea şi echitatea socială, amplifică sprijinul acordat populaţiei în perioada proceselor de reformă economică şi promovează un model social bazat pe un echilibru stabil între competiţie, parteneriat şi solidaritate.

Pentru realizarea acţiunilor au fost numite ca autorităţi responsabile următoarele ministere şi instituţii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor; Prefecturile judeţene; Consiliile judeţene; Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC); Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; Agenţia Naţională a Locuinţelor; Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Finanţelor Publice; Oficiul Concurenţei; Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului; Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare; Ministerul Sănătăţii; Casa Naţională pentru Asigurări Sociale de Sănătate; Colegiul Medicilor din România; Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie; Banca Naţională a României; Ministerul Justiţiei; Ministerul Apărării Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului.
Stadiul realizării acţiunilor prevăzute în Program se monitorizează şi se raportează periodic în şedinţe ale Guvernului.

Prin acest Program au fost acordate beneficii directe şi indirecte în bani şi în natură, categoriilor de populaţie aflate în nevoie.
Considerând politica socială ca o parte componentă a reformei, Guvernul a urmărit realizarea măsurilor din Programul social pentru perioada 2002-2003, măsuri care s-au concretizat în:
1) indexarea cu 17%, începând cu 1 ianuarie 2003 a venitului minim garantat, în funcţie de care se calculează efortul social. Au beneficiat de ajutor social în anul 2002 un număr mediu lunar de 375 mii familii pentru care s-a plătit suma de 3.141 miliarde lei, iar în anul 2003 beneficiază de acest drept 378 mii familii, care au primit în semestrul I suma totală de 1.505  miliarde lei;
2. Măsuri de care au beneficiat copii:
a)majorarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii de la 180.000 lei la 210.000 lei/copil începând cu 1 ianuarie 2003. În anul 2002, au beneficiat de alocaţie de stat un număr de 4.826.620 copii în sumă de 9.287,8 miliarde lei. În primele 6 luni ale anului 2003 suma plătită cu acest titlu a fost de 6.081,5 miliarde lei.
Introducerea alocaţiei pentru copii nou născuţi s-a concretizat in anul 2002 într-o sumă de 209,9 miliarde lei de care au beneficiat 149.201 copii, iar în semestrul I 2003 un beneficiat un număr de 89.654 cu o sumă totală de 125,5 miliarde de lei.
b) o măsură importantă a Programului social pentru 2002-2003 a constituit-o acordarea de produse lactate şi de panificaţie elevilor din clasele I-IV din învăţământul de stat, în limita unei valori zilnice de 7.000 lei/elev. Programul a avut succes şi îl putem evidenţia astfel:
● număr de elevi care au beneficiat de program                  1.006.981   ● numărul zilelor de distribuţie în anul şcolar 2002/2003        175
● sume cheltuite de la bugetul de stat (miliarde lei)      1.081
● număr de şcoli cuprinse în program                                   12.400● investiţii constând în frigidere şi lucrări de amenajare
    şi igienizare (miliarde lei)            365
     
Programul a avut implicaţii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea prezenţei copiilor la şcoală cu 7% iar în rândul copiilor aparţinând copiilor etnie romilor frecvenţa s-a îmbunătăţit cu 10%. De asemenea, distribuirea produselor lactate şi de panificaţie a avut implicaţie şi din punct de vedere al abandonului şcolar, în sensul că a contribuit la reducerea semnificativă a acestuia.
Măsura a fost extinsă în anul 2003 şi la copiii preşcolari din grădiniţele de stat. Astfel, de această măsură vor beneficia, în anul şcolar 2003-2004, un număr total de 1.543.000 copii, iar efortul financiar de la bugetul statului va fi de 1.430 miliarde lei.
c) elevii au beneficiat şi de facilităţi în natură (prezentate la punctele 5 şi 6) a căror evaluare în bani înseamnă 3.412,5 miliarde lei

Copii au beneficiat în anii 2002-2003 de o sumă globală de:

ceea ce înseamnă că într-o perioadă de 18 luni copii între 0-18 ani în număr de 5.050.162 au beneficiat de un transfer mediu de 4.071.790 lei pentru fiecare copil.

3) sprijinirea populaţiei cu venituri mici, în iarna 2002-2003, prin acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei :
4) acordarea de ajutoare băneşti familiilor aflate în extremă dificultate:

5) acordarea de facilităţi în natură pentru unele categorii de persoane:
Categoria de persoane
2002
2003
număr de beneficiari
sumă
( miliarde lei)
număr de beneficiari
sumă
( miliarde lei)
Rechizite şcolare gratuite
946.709
202
950.000
220
Medicamente gratuite

16,5

19,6
Subvenţii pentru acordarea de tichete gratuite (cf şi auto) pentru pensionari

22
106.769
36,3
Subvenţii bilete de tratament
386.701
1.859
101.042
610
Subvenţii acordate crescătorilor de animale


144
60,7
Subvenţia Gcal.

2.151

2.158,2
Total
1.333.410
4.250,5
1.157.955
3.104,8

6)dotarea unităţilor de învăţământ cu un număr de 454 microbuze în valoare totală de 198,5 miliarde lei pentru transportul elevilor şi utilizarea sumei de 2.792 miliarde lei pentru reabilitarea de şcoli frecventate de un număr de circa 270.000 elevi.
7)înfiinţarea unui număr de 633 magazine de tip „economat „ care deservesc circa 1,1 milioane persoane cu venituri mici, unităţi comerciale prin care sunt distribuite produse cu adaos mic.

Măsurile din Programul social pentru perioada 2002-2003, astfel realizate, constituie premise favorabile care dovedesc că Guvernul este preocupat ca politica socială ce o promovează să fie durabilă şi viabilă.
Totodată, aceste realizări constituie garanţia că adoptarea unui nou program social pentru perioada următoare, va contribui la creşterea bunăstării populaţiei României.

În ceea ce Programul social pentru perioada 2003-2004, acesta creează premisele continuării politicilor în domeniul social cu efecte pozitive pentru populaţie, îndeosebi datorită coroborării cu creşterea economică care a degajat resurse suplimentare şi a permis elaborarea unor acţiuni sociale precum şi unui număr sporit măsuri, ca principale acţiuni politice de combatere a sărăciei şi de promovare a solidarităţii sociale: 

creşterea în termeni reali a pensiilor agriculturilor cu până la 100% faţă de luna decembrie 2000. Efortul financiar al dublării pensiei agricultorilor se ridică la circa 7.000 mld. lei, pentru anul 2004;

încheierea procesului de recorelare a pensiilor, început în anul 2002 şi finalizat în anul 2004 prin 2 etape succesive, una în luna ianuarie şi cea de-a doua în cursul primei părţi a anului. Efortul financiar pentru bugetul asigurărilor sociale de stat se ridică la circa 5.167 mld. lei, iar numărul de pensionari care beneficiază de recorelarea pensiilor este de peste 2,6 mil. persoane; 

majorarea sprijinului financiar pe care îl primesc familiile cu copii şi cu venituri reduse, prin alocaţii familiale complementare acordate familiilor cu venituri reduse, pe tranşe de venit şi în funcţie de numărul copiilor şi prin alocaţii de susţinere acordate familiilor monoparentale. Numărul estimat de beneficiari ai acestor alocaţii este de cca. 1.104.000 familii cu copii, pentru care se preconizează un efort bugetar de 4.897,1 mld. lei, pentru anul 2004;
îmbunătăţirea sistemului de acordare a ajutoarelor pentru încălzire pe perioada noiembrie 2003 – martie 2004, prin acoperirea pentru familiile defavorizate a unei părţi din cheltuielile determinate de majorarea preţurilor la combustibili. Efortul bugetar total va fi de 4.087,5 mld.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s