De-ale bugetului


Citind Raportul privind situatia macroeconomica pentru anul 2004, preambul al proiectului de buget pe anul viitor, nu poti sa nu admiri bucuria pe care o incearca Guvernul, si pe care eu o socotesc sincera, laudandu-se de unul singur. Totul este minunat. Cresterea economica este puternica, economia este sustenabila si are un caracter functional, inflatia, somajul, deficitul contului curent, cheltuielile publice scad vazand cu ochii, in timp ce exporturile, productia industriala, investitiile cresc cu neinduplecare.
Crestere economica iluzorie
Noi nu dorim sa stricam bucuria Guvernului. Dar, in fine, el cu ale lui si noi cu ale noastre. De aceea, nu putem sa nu ne intrebam, de pilda, cat de realista este cresterea economica de 5,5% preconizata pentru anul 2004.

 Cum bine se vede cresterea economica a inregistrat o anumita slabire din 2001 incoace. Iar daca socotim ca din cresterea prognozata pe anul 2003, de 4,3%, binisor peste 1% se datoreaza contributiei impozitelor nete si a productiei industriale din gospodarii, tendintele de crestere economica nu mai par atat de voioase. La aceasta se adauga efectele ciclului decenal, care a inceput perioada de avant in anul 2000 si care e pe cale sa treaca in faza descendenta. Luand in calcul toate acestea, e foarte posibil ca in estimarile privind marimea produsului intern brut, cresterea sa fi fost fortata cu cel putin 1,5%, ceea ce inseamna cam 11.000 de miliarde de lei, venituri inchipuite la bugetul de stat. Ce se va intampla pana la urma, nu vom sti, asa cum nu am stiut niciodata pana acum. Caci, daca veti fi vreodata curiosi sa vedeti cum s-au realizat, pe capitole si subcapitole, obligatiile bugetare la sfarsit de an, nu o veti putea face caci situatia realizarii executiei bugetare este prezentata mult mai putin detaliat decat legea bugetului. Si, evident, mult mai tarziu.
In ceea ce priveste veniturile bugetare, se poate trage o concluzie amara. Deunazi, presimtind parca retinerile Uniunii Europene, ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, marturisea ca 50% din economia romaneasca este economie de stat. O astfel de economie, adaugam noi, nu poate fi una capitalista. Acest lucru apare evident, daca privim structura veniturilor bugetare. Contributiile de asigurari sociale reprezinta 35% din venituri. In acelasi timp, impozitul pe profit reprezinta doar 8%. Practic, bugetul de stat, ca sa nu mai vorbim de bugetul asigurarilor sociale si de bugetele locale din majoritatea localitatilor, sta pe impozitarea fortei de munca. Impozitarea profiturilor, dividendelor si capitalurilor reprezinta ponderi neglijabile. Asta nu inseamna ca impozitarea profiturilor este prea mica. Dimpotriva. Inseamna doar ca rentabilitatea economiei romanesti este extrem de scazuta si ca, in lipsa de altceva, forta de munca ramane principala sursa de venituri pentru buget.
Guvernul spreiaza cu subventii
Jumatate din cheltuielile bugetare o reprezinta subventiile, primele si transferurile. Guvernul imparte bani multimii precum, pe vremea fanariotilor, la inscaunarea Domnului. Si evident, tot ca atunci, are grija sa si-i ia inapoi, cu varf si indesat.
Principiul subventionarii bugetare este simplu: „Nu conteaza cat, conteaza la cati”. Cea mai interesanta dintre toate, in aplicarea acestui principiu, este viziunea cu privire la subventionarea agriculturii. Sustinerea producatorilor agricoli printr-o suma de 2 milioane de lei/ha se regaseste la capitolul privind transferurile neconsolidabile. Acest mod de sustinere a agriculturii a fost aprins disputat iar modul in care el este prevazut in buget nu face decat sa dea noi valvatai. In anul 2003, se prelimina o suma de 8301 miliarde de lei. Aceasta suma ar urma sa creasca in 2004 la 16.185 miliarde de lei. Interesant este ca sumele alocate in anul 2005 pentru astfel de programe scad brusc la 7222 miliarde de lei. Din doua una, ori noua viziune pivind sustinerea agriculturii este buna si atunci nu intelegem de ce se va renunta la ea? Ori nu este buna si atunci de ce s-a recurs la ea in 2004? Eu cred ca solutia aleasa de Guvern nu este potrivita unei agriculturi capitaliste, lucru pe care l-am evidentiat intr-un editorial precedent. Iar cifrele pe care le-am prezentat deja arata fara putinta de tagada ca nici macar PSD nu e convins de justetea noii sale viziuni si ca miza este pur electorala. Evaluand diferentele in ce priveste programele de sustinere a agricultorilor, pentru cei trei ani succesivi, 2003, 2004, 2005, rezulta ca numai la acest capitol PSD va investi electoral 250 milioane de dolari. Halal sa ne fie!
Varujan VOSGANIAN

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s