In anumite sectoare timpul de lucru saptamanal va putea fi de 48 de ore pe o perioada de un an

In anumite sectoare timpul de lucru saptamanal va putea fi de 48 de ore pe o perioada de un an
– declara ministrul Marian Sarbu
– Domnule ministru, in urma cu un an Guvernul adopta un act normativ de mare importanta la a carui elaborare v-ati adus un aport semnificativ. Era o prioritate adoptarea noului Cod al Muncii?
– La aproape 15 ani de la actul revolutionar din 1989, timp in care legislatia muncii si protectiei sociale a inregistrat transformari de esenta, impuse de trecerea tarii noastre de la o economie centralizata la una de piata, s-a simtit acut necesitatea adoptarii unui nou Cod al Muncii.

Era inevitabila o adaptare a raporturilor dintre salariati si angajator, din perspectiva economiei de piata si pe principii social-democrate, care sa raspunda necesitatii de a conserva pacea sociala, in conditiile unei justitii sociale convenite, cu implicarea constructiva a partenerilor sociali.
– Ce caracterizeaza noul Cod al Muncii?
– Noul Cod reglementeaza, in spiritul celor mai recente documente ale Uniunii Europene si ale dreptului international al muncii, drepturile si obligatiile ce revin atat salariatilor, cat si angajatorilor. Un aspect important, tratat cu minutiozitate in legislatia internationala – incheierea contractului de munca pe perioada nedeterminata – se regaseste pe tot parcursul Codului, urmarindu-se aplicarea stricta a principiului stabilitatii in munca. De asemenea, Codul prevede si modalitati moderne – contractele de munca pe timp partial sau cele de munca temporara incheiate prin agent – creand un mediu competitional uniform pentru toti angajatii. Alte elemente fundamentale sunt promovarea clara a drepturilor fundamentale ale salariatilor – cel mai important fiind dreptul la salariu -, incurajarea politicilor de formare si recalificare profesionala si promovarea unei jurisdictii care sa rezolve litigiile de munca. In plus, Codul Muncii reglementeaza institutia incetarii contractului de munca in raport cu exigentele economiei de piata. In domeniul relatiilor colective i s-au conferit atributii noi institutiei reprezentantilor salariatior, in scopul de a promova si apara interesele salariatilor, reglementand, in echilibru, si raspunderea pe care angajatii o au pentru prejudiciul cauzat angajatorului prin organizarea unei greve ilegale. Raspunderea juridica a capatat in noul Cod o modalitate mai larga de reglementare, statuand principii noi legate de regulamentul intern si de raspunderea disciplinara, patrimoniala, contraventionala si penala. Acestea sunt numai cateva exemple din multiplele reglementari cuprinse in noul Cod al Muncii.
– Multe dintre articolele noului Cod au fost contestate de catre unele organizatii patronale printre care si Consiliul Investitorilor Straini. Care este atitudinea Guvernului fata de aceste observatii?
– Aceste puncte de vedere au fost tratate cu maximum de seriozitate, ele fiind discutate chiar la nivelul primului-ministru. Cred insa ca este necesar sa fie cunoscut ca, in lunile care au urmat adoptarii Codului Muncii, in vizitele pe care le-am efectuat in teritoriu, nu am remarcat existenta unor inadvertente. Exista unele probleme legate mai degraba de interpretarea unor prevederi. Si in urma unor discutii purtate cu reprezentantii Consiliului Investitorilor Straini am constatat ca majoritatea preocuparilor acestora isi gasesc solutionarea prin redactarea de catre specialistii Ministerului Muncii a unor precizari care sa vizeze aplicarea unitara a acestui act normativ. Aceste precizari se refera la anumite sectoare de activitate unde timpul de lucru saptamanal va putea fi de 48 de ore, pe o perioada de 12 luni, si la elaborarea normelor de munca. De asemenea, va trebui specificat clar ca clauza de neconcurenta, este o clauza facultativa ce devine obligatorie numai in cazul in care, cu acordul partilor, a fost introdusa in contractul de munca.
– Una dintre principalele nemultumiri ale patronilor vizeaza acordul pe care ar trebui sa-l primeasca din partea sindicatelor in cazul concedierilor colective.
– Nu este vorba de acord. Codul Muncii prevede doar consultarea si informarea salariatilor in privinta unor concedieri colective. Informarea este necesara pentru a atenua impactul social.
– Cateva organizatii patronale care initial semnasera ca sunt de acord cu noul Cod al Muncii s-au razgandit, motivand ca la vremea la care textul a fost discutat, nu au avut negociatori buni. Guvernul va accepta modificarile pe care le propun acum?
– Codul Muncii a fost rezultatul unui acord intre sindicate si patronate. Daca, in urma unor noi negocieri, organizatiile sindicale si cele patronale vor ajunge la un alt acord, Guvernul nu va avea o pozitie rigida.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s