Metodologie IPC, site statistica

 Preturi 
Indicele preturilor de consum (IPC)
Sursele de date
Sistemul de ponderare
Metoda de calcul a IPC
Rata lunara a inflatiei
Rata medie lunara a inflatiei
Rata anuala a inflatiei
Indicele preturilor productiei industriale pentru piata interna
Construirea sistemului de ponderare si algoritmul de calcul
Indicele preturilor de consum (IPC) masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie intr-o anumita perioada (perioada curenta), fata de o perioada anterioara (perioada de baza sau de referinta). Indicele preturilor de consum se calculeaza numai pentru elementele care intra in consumul direct al populatiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de investitii si acumulare, dobanzile platite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele etc., precum si cheltuielile aferente platii muncii pentru productia agricola a gospodariilor individuale.


Sursele de date
1. Inregistrarea preturilor si tarifelor practicate de unitatile comerciale sau prestatoare de servicii se realizeaza printr-o cercetare selectiva organizata de INS. Colectarea datelor, asigurata de personal statistic specializat, se efectueaza pe baza unor caiete-chestionar corespunzatoare grupelor de marfuri (alimentare, nealimentare) si servicii luate in calculul IPC. Cercetarea statistica asupra preturilor de consum utilizeaza urmatoarele esantioane:
i) Esantionul de localitati – stabilit cu respectarea restrictiilor de reprezentativitate in functie de numarul de locuitori si de volumul desfacerilor de marfuri si al prestarilor de servicii. Acesta cuprinde 42 de localitati din mediul urban din care au fost selectate 68 de centre de cercetare.
ii) Esantionul unitatilor de observare – cuprinde magazine si unitati prestatoare de servicii catre populatie din centrele de cercetare. Selectia s-a bazat pe necesitatea asigurarii reprezentativitatii din punct de vedere al volumului desfacerilor de marfuri si al prestarilor de servicii. Unitatile in care se inregistreaza preturile / tarifele sunt mentinute in esantion, pe cat posibil, o perioada mai mare pentru a asigura continuitatea si comparabilitatea in timp a seriilor de date. Esantionul cuprinde circa 6000 de unitati din care aproximativ 80% sunt proprietate privata. Preturile / tarifele unice pe tara stabilite prin acte normative sau note de negociere (energie electrica si termica, gaz metan, transport pe calea ferata transport, aerian si fluvial, servicii de corespondenta si curierat, abonamente radio-TV) sunt inregistrate pe baza informatiilor primite de la unitatile care le practica.
iii) Esantionul de marfuri si servicii – cuprinde sortimente care au o pondere semnificativa in consumul populatiei. Nomenclatorul utilizat este structurat pe 3 nivele de agregare( grupe, posturi si sortimente, astfel:
* grupa marfurilor alimentare cuprinde 54 posturi cu 312 sortimente
* grupa marfurilor nealimentare cuprinde 112 posturi cu 770 sortimente
* grupa serviciilor cuprinde 48 posturi cu 378 sortimente.
Sortimentele se individualizeaza in teren prin varietati de marfuri si servicii.
2. Informatiile colectate prin aceasta cercetare sunt completate cu cele provenite din cercetarea privind preturile principalelor produse agricole vandute de producatorii particulari in pietele agroalimentare, asigurandu-se astfel acoperirea principalelor surse de aprovizionare a populatiei.
Sistemul de ponderare
Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preturilor de consum sunt obtinute prin Ancheta Integrata in Gospodarii (AIG) si rezulta din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodarie pentru cumpararea bunurilor si pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Astfel, in urma analizei comparative a structurilor de consum din anul 1999 fata de 1998 au rezultat schimbari care au impus actualizarea ponderilor care vor fi utilizate in calculul IPC din anul 2001. Incepand din ianuarie 2001 in calculul IPC se utilizeaza ponderile rezultate din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodarie in anul 1999.
Metoda de calcul a IPC
IPC se calculeaza ca un indice de tip Laspeyres cu baza fixa. Incepand din ianuarie 2001, calculul indicilor lunari cu baza fixa se face utilizand preturile medii din anul 1999 (anul 1999=100) si ponderile din acelasi an determinate pe baza cheltuielilor medii din Ancheta Integrata in Gospodarii.
Pentru asigurarea continuitatii seriilor de indici construiti cu baze diferite s-a utilizat un „coeficient de racordare” care permite legarea (racordarea) seriei de indici lunari din anul 2001 cu baza 1999=100 la seria de indici cu baza 1998=100. Coeficientul de racordare s-a determinat ca raport intre un indice de tip Laspeyres calculat pentru luna decembrie 2000 in vechea baza (1998=100) si un altul de acelasi tip si pentru aceeasi luna in noua baza (1999=100). In vechea baza indicii la nivel sortiment au fost calculati ca medie aritmetica a indicilor varietatilor, iar in noua baza, ca medie geometrica, a indicilor varietatilor, potrivit prevederilor Concil Regulation nr. 1749/1996. Compararea a doi indici calculati in baze diferite se face raportand indicele de comparat in noua baza multiplicat cu coeficientul de racordare la indicele cu care se compara calculat in vechea baza.
Rata lunara a inflatiei reprezinta cresterea preturilor de consum intr-o luna, fata de luna precedenta.
Rata medie lunara a inflatiei exprima media cresterilor lunare ale preturilor. Se calculeaza ca o medie geometrica a indicilor lunari ai preturilor de consum cu baza in lant din care se scade baza de comparatie egala cu 100.
Rata anuala a inflatiei reprezinta cresterea medie a preturilor de consum intr-un an fata de anul precedent.
Aceasta rata se calculeaza ca un raport, exprimat procentual, intre indicele mediu al preturilor dintr-un an si cel al anului precedent, din care se scade 100. La randul lor, indicii medii ai preturilor din cei doi ani se determina ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculati fata de aceeasi baza (octombrie 1990=100).
Rata inflatiei la sfarsitul anului reprezinta cresterea preturilor de consum in luna decembrie a unui an fata de aceeasi luna a anului precedent.
Rata se calculeaza pe baza produsului indicilor lunari cu baza in lant raportati la 100. Din acest produs exprimat in procente, se scade 100.
Indicele preturilor productiei industriale pentru piata interna
Indicele preturilor productiei industriale masoara evolutia de ansamblu a preturilor produselor/serviciilor industriale fabricate si livrate de producatorii interni intr-o anumita perioada (denumita perioada curenta) fata de o perioada anterioara (denumita perioada de baza sau de referinta), in primul stadiu de comercializare a produselor/serviciilor.
Sfera de cuprindere a indicelui preturilor productiei industriale este reprezentata de ansamblul produselor fabricate si comercializate (la intern) de catre intreprinderile industriale a caror activitate principala se inscrie in cadrul diviziunilor CAEN 10, 11, 13, 14, 15 – 37, 40 si 41.
Pentru construirea indicelui preturilor productiei industriale nu sunt luate in calcul decat tranzactiile corespunzatoare primului stadiu de comercializare a produselor, adica la iesirea acestora din intreprinderile producatoare.
Variabila observata este pretul asociat acestor tranzactii care va fi determinat in functie de vanzator (agentul economic), de specificul produsului supus tranzactionarii, de tipul de cumparator si de alte caracteristici ale tranzactiei.
Numarul mare de tranzactii efectuate de agentii economici industriali, in cadrul economiei nationale, face imposibila urmarirea lor in totalitate. De aceea, observarea si culegerea preturilor de vanzare a produselor industriale care intra in calculul indicelui preturilor productiei industriale se realizeaza pe un esantion de agenti economici reprezentativi in cadrul fiecarei clase de activitate CAEN, avand la baza un nomenclator unic de produse industriale.
Indicele preturilor productiei industriale acopera aproape in totalitate sectoarele industriilor extractiva si prelucratoare, precum si sectorul energetic.
In calculul indicelui nu se cuprind:
* extractia si prepararea minereurilor radioactive;
* productia de armament si munitie;
* productia industriala cu ciclu lung de fabricatie;
* productia de nave si aeronave;
* productia de unicate din ramurile constructoare de masini;
* productia fabricata si livrata in cadrul aceleiasi intreprinderi (consumul intern).
Produsele fabricate de agentii economici selectati in esantion sunt tratate in mod diferit in functie de principalele destinatii ale acestora, piata interna si export.
Principalele nomenclatoare utilizate in calculul indicelui preturilor productiei industriale sunt:
Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale elaborata, pe de o parte, din necesitatea de reflectare a noilor relatii economice si pe de alta parte, pentru asigurarea alinierii cu Nomenclatorul Activitatilor din Comunitatea Europeana. Potrivit acestei clasificari, activitatile economico-sociale sunt structurate pe 5 trepte (sectiune, subsectiune, diviziune, grupa si clasa), constituite pe principiul omogenitatii, structuri de clasificare comparabile cu cele existente in statistica europeana (NACE) si cea mondiala (CITI/ISIC) utilizate in statisticile ONU.
Nomenclatorul de produse
Urmarirea si inregistrarea preturilor sortimentelor fabricate si livrate de agentii economici din esantion se va face pe baza unui nomenclator unic de produse industriale – PRODIND care cuprinde 2696 de produse fizice ce caracterizeaza activitatile D, E si F din CAEN. Produsul cuprins in nomenclator reprezinta primul nivel de agregare a sortimentelor componente ce caracterizeaza miscarea preturilor productiei industriale. El reprezinta, de fapt, o familie de sortimente omogene care poseda caracteristici tehnico-functionale si fizico-chimice comune.
Nomenclatorul de sortimente
Sortimentul este un bun material care rezulta dintr-un proces tehnologic de fabricatie bine definit, avand caracteristici tehnico-functionale specifice.
Sortimentul reprezinta nivelul elementar la care se urmareste pretul asociat tranzactiilor.
Nomenclatorul de sortimente nu este unic pe tara, el se realizeaza la nivelul fiecarui agent economic de catre specialistii statisticieni impreuna cu specialistii din intreprinderi.
Nomenclatorul agentilor economici
Principala sursa de date pentru construirea esantionului de agenti economici o constituie cercetarea statistica Ancheta Statistica Anuala (structurala) in intreprinderi (ASA) din anul 1998. Pe baza datelor din aceasta cercetare statistica, agentii economici sunt ordonati descrescator dupa cifra de afaceri in cadrul fiecarei clase de activitate CAEN, retinandu-se in esantion agentii economici a caror cifra de afaceri reprezinta cel putin 60% din totalul clasei CAEN.
Gradul de acoperire obtinut este cuprins intre 60% si 100%, iar pe total industrie acesta este de peste 76%.
Construirea sistemului de ponderare si algoritmul de calcul 
Indicele preturilor productiei industriale este de tip Laspeyres, utilizandu-se un sistem de ponderi constante pentru agregarea succesiva a datelor aferente valorii productiei industriale tranzactionata, pe destinatii, din anul 1998.
Sistemul de ponderi utilizat in calculul indicelui preturilor productiei industriale se stabileste separat pe destinatii, dupa cum acesta serveste la calculul indicelui preturilor productiei industriale livrata pietei interne sau indicelui preturilor productiei industriale livrata la export. Valorile de ponderare pe destinatii pentru toate nivelele de agregare s-au determinat din Ancheta Statistica Anuala (structurala) in intreprinderi din anul 1998. 
Incepand cu anul 2001, anul de referinta este anul 1998, cel mai apropiat an de momentul actual pentru care dispunem de elemente de ponderare.
Pentru asigurarea continuitatii seriilor de indici construiti in baze diferite, se va utiliza un „coeficient de racordare” care permite legarea seriei de indici lunari din anul 2001 cu baza 1998=100 la seria de indici cu baza 1996 = 100. Coeficientul de racordare se calculeaza ca raport intre indicele de tip Laspeyres calculat ca medie lunara a anului 2000 in vechea baza (1996 = 100) fata de media lunara a anului 1999 in vechea baza (1996 = 100) si un altul pentru acelasi an 2000 in noua baza (1998 = 100) fata de media lunara a anului 1999 in noua baza (1998 = 100) pentru fiecare nivel de reprezentare in parte. Compararea a doi indici calculati in baze diferite se face utilizand coeficientul de racordare.

26 septembrie 2001

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s