Ministrul Muncii habar nu are ca trebuie sa modifice Codul muncii

LEGISLATIE Tara angajatilor-regi Dupa Legea anticoruptie, si cea privind Codul muncii va fi schimbata, dupa cum au anuntat guvernantii. Ambele acte normative au parcurs aceeasi traiectorie, a asumarii raspunderii guvernamentale, fiind scurtcircuitat astfel traseul normal de dezbatere a unei legi in Parlament, si amandoua au necesitat modificari in scurt timp dupa punerea lor in practica. Modul in care a aparut Codul muncii a constituit, ieri, tinta generala a criticilor reprezentantilor patronatelor, in cadrul unei dezbateri publice organizate de Coalitia ProGLOBE. Aceasta reprezinta clasa intreprinzatorilor si considera ca actualul Cod al muncii „a avut ca model si experienta numai situatii stabile si stationare, pierzand din vedere flexibilitatea si procesul dinamic de transformare si adaptare a unei afaceri in functie de cerintele pietei”.

Initiatorilor Codului muncii le mai este reprosat ca „au avut ca model si experienta numai marile intreprinderi, cu un numar foarte mare de angajati, fara a cunoaste realitatile concrete ale vietii intreprinderilor mici si mijlocii. In consecinta, acestea nu-si gasesc corespondent real in Codul muncii. Analizand din punct de vedere statistic cele 208 articole ale legii, analistii ProGLOBE au gasit ca numarul de drepturi pentru salariati este 246, dintre care drepturi directe 120, in timp ce obligatiile pentru salariati se regasesc in 58 de articole, dintre acestea 15 obligatii fiind directe. Situatia este inversa pentru angajatori: numarul de drepturi ale patronilor este numai 58, dintre care cele directe sunt 43, iar numarul de obligatii este 246, dintre care cele directe sunt in numar de 126. Coalitia intreprinzatorilor crede despre Codul muncii ca are, din pricina posibilitatii de imixtiune a angajatilor in actul de conducere si administrare a unei societati comerciale, efecte negative asupra economiei romanesti. Angajatorii au cerut in dezbaterea de ieri revizuirea unor articole din Codul muncii, printre care cel privind concedierile colective, cerandu-se ca aplicarea acestei prevederi sa se faca doar in cazul cand se concediaza minim un sfert dintre angajati. S-a mai cerut eliminarea articolului care prevede un maximum de 8 ore suplimentare la locul de munca, a articolului care prevede o cota de 75% din salariul de baza care se acorda angajatului care sta un timp acasa si eliminarea articolului ce permite elaborarea normelor de munca doar cu ajutorul sindicatelor. Nemultumirile patronilor nu ar trebui sa surprinda pe nimeni, dat fiind ca, la momentul elaborarii actului normativ, uniunile patronatelor nu au fost consultate, cu exceptia celor agreate de MMSS. Mai interesant este ca, ieri, in ciuda anuntului oficial facut de vicepresedintele Sorin Oprescu dupa Delegatia Permanenta, Ministerul Muncii habar nu are ca opera sa urmeaza sa fie modificata prin ordonanta de urgenta. Dupa cum au declarat consilierii ministrului Marin Sarbu, la MMSS nu este in lucru nici un proiect de modificare a textului si nici nu li s-a adus la cunostinta ca acesta ar urma sa fie schimbat. Cotidianul, 11.06.03

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s