Ministrul muncii se pregateste sa modifice si sa completeze Codul muncii

Marian Sarbu reproseaza patronatelor prezente la dialogul tripartit pasivitatea din cursul discutiilor si le suspecteaza ca sunt nereprezentative la nivel national . Pentru prima data, de la intrarea in vigoare a Codului muncii, ministrul Marian Sarbu a acceptat sa participe la un dialog direct cu angajatorii. Reuniunea a fost ocazionata de Forumul de dezbateri pe probleme de legislatia muncii, organizat de Fundatia Resurse Umane Romania, in parteneriat cu revista Profesii si Locuri de Munca.

 Iesirea in „ring” a ministrului, pregatit sa faca fata „atacurilor” angajatorilor, a dovedit insa ca nu avem un patronat capabil sa se confrunte cu reprezentantii puterii.Desi au fost invitati in mod expres sa participe la dezbateri, intre cei 150 de participanti la Forumul initiat de RFUR nu s-a gasit nici un reprezentant al patronatelor care sa raspunda prezent la provocarea acceptata de ministru in momentul inceperii discutiilor despre Codul muncii. Majoritatea participantilor la Forum a fost alcatuita din directori de resurse umane sau specialisti in domeniu, interesati in gasirea unor solutii de lucru operationale si mai putin determinati in a lua taurul de coarne pentru a pune legislatia in domeniul muncii pe linie dreapta, cu argumente ce tin de puterea de decizie si raspunderea top managementului in afaceri. Constatarea absentei angajatorilor la dezbateri a permis ministrului sa faca, pe buna dreptate, observatia ca „Nu stim daca patronatele cu care suntem in permanent dialog sunt intr-adevar reprezentative la nivel national. Cum pot interpreta altfel toate obiectiile venite dupa ce fiecare pagina din proiectul pentru Codul muncii a fost discutata cu patronatele si sindicatele, in cadrul dialogului tripartit, si semnata de toti? Pana acum nu m-a chemat nici un patron sa stam de vorba despre problemele invocate dupa adoptarea Codului muncii. Nu am vazut o dezbatere pe tema costurilor fortei de munca in noile conditii, pentru a vedea daca temerea patronilor ca s-ar produce dezechilibre este reala. Este o zona a angajatorilor extrem de mare nereprezentata de nimeni la nivel national. Multi dintre ei se trezesc insa, dupa ce deciziile au fost luate, ca nu sunt de acord si ca nu sunt luati in considerare. Intrati in legatura cu acesti oameni, schimbati-i pe cei care participa la dialog si nu reprezinta cu adevarat interesele patronilor!” In absenta unui partener de discutii din tabara patronilor, desigur ca indemnuri si declaratii de genul „Din ianuarie 2004 sper sa asistam la o scadere cu 4-5% a fiscalitatii pe forta de munca, ceea ce va duce la o scadere cu 15% a sarcinii fiscale a angajatorilor” nu au fost greu de facut de domnul Sarbu. Dar, chiar si asa, numarul problemelor, inadvertentelor legilor si balbaielilor in contradictoriu ale functionarilor din sistemul central al administrarii fortei de munca, invocate de participantii la Forum, au fost suficient de multe si de serioase pentru a-l determina pe ministru sa faca promisiunea ca va analiza toate aspectele relevante din cadrul dezbaterilor, si va initia masuri si proiecte legislative de natura sa remedieze sau sa imbunatateasca relatiile de munca. Daca ministrul se va tine de promisiune, inseamna ca: 1. vor fi adoptate in regim de urgenta HG-uri pentru modificarea elementelor neconcordante semnalate de specialisti in cuprinsul Codului muncii; 2. vor fi adoptate in regim de urgenta legi speciale pentru sectoare cu activitate specifica; 3. in termen de o luna va exista un cadru legislativ adecvat desfasurarii muncii in regim temporar; 4. in toamna vom avea un cadru legal de reglementare a contractului de ucenicie; 5. in urmatoarele saptamani se vor publica normele metodologice, si din toamna se va putea incepe implementarea noilor prevederi privind pregatirea profesionala continua a adultilor. Dar, vestea cea mare pentru intreprinzatori este aceea ca Executivul nu se grabeste sa elaboreze si nici sa puna in aplicare legea speciala privind fondul de garantare a salariilor. Constatand ca nu este nici o graba din partea sindicatelor, domnul Sarbu a apucat sa declare participantilor la Forum ca nu este nici o graba: „Trebuie sa chibzuim serios asupra acestui aspect. Pentru a adopta legea speciala prind fondul de garantare a salariilor trebuie sa vedem daca angajatorii sunt in stare sa suporte aceasta taxa. Este o problema de fiscalitate, care trebuie abordata din aceasta perspectiva si nu din cea a raporturilor de munca.” In plus, reprezentantul Guvernului a dat de inteles ca sarcina constituirii fondului de garantare este acum mai mult in curtea puterii decat a patronilor, pentru ca „angajatorii trebuie sa contribuie la finantare in masura in care aceasta nu este acoperita integral de catre autoritatile publice.” Or, se stie ca bani la pusculita statului sunt doar pe… hartie. In tot cazul, discutiile aprinse dintre directorii de resurse umane si reprezentantii puterii, prezenti la dezbaterile Forumului, au scos la lumina o multime de probleme generate de implementarea prevederilor noului Cod, nu numai din cauza imperfectiunii legii, ci si a incompetentei functionarilor publici de a face fata problemelor cu care se confrunta. Participantii au reclamat faptul ca intr-un fel li se raspunde de la inspectoratele teritoriale de munca si intr-altul cand stau de vorba cu ministrul sau reprezentantii ministerului. Observatiile dovedesc, de parca mai era nevoie, ca in continuare nu exista o legatura intre centrul de putere si cel de executie, ca sa nu mai vorbim despre pregatirea cadrelor de specialitate si logica argumentarilor pe care le primesc angajatorii din partea pseudo-expertilor in legislatia muncii din institutiile Ministerului Muncii. Chiar daca directorii de resurse umane si juristii de intreprinderi mai au lacune in citirea si intelegerea Codului muncii, practica i-a obligat sa-si puna intrebari si sa caute rezolvarea corecta cat mai rapida a problemelor de personal. Or, cei in drept sa raspunda si sa faca fata la implementarea unitara a noului sistem continua sa-si faca lectiile cu superficialitate, ceea ce ar trebui sa-i dea de gandit domnului ministru Sarbu. Fara comunicare, pregatirea continua a angajatilor si urmarirea performantei nu ne vom integra in UE, oricat de mult ne vom stradui sa armonizam pe hartie legislatia. Marian Sarbu, ministrul muncii si solidaritatii sociale: „Pana acum nu m-a chemat nici un patron sa stam de vorba despre problemele invocate dupa adoptarea Codului muncii. Toti se plang, dar nimeni nu a initiat pana acum propuneri in vederea schimbarilor ce se impun in activitati specifice sau domenii speciale de munca. Exista posibilitatea introducerii unor reglementari prin hotarari de guvern, in concordanta insa cu directivele europene. Eu raman deschis dialogului pentru a gasi toate modalitatile rezonabile de modificare a unor prevederi din Codul muncii.” Simona Marinescu, senator independent: „Scopul acestor dezbateri asupra Codului muncii este de a se identifica problemele care apar in aplicarea prevederilor legale in organizatii, disfunctionalitatile sau neconcordantele dintre diferitele reglementari si procedurile de implementare. Punctele de vedere care se vor cristaliza din aceste dialoguri cu reprezentantii organizatiilor si cu specialistii in drept sau resurse umane vor fi transmise comisiilor de munca din Parlament, pentru a fi luate masurile legislative ce se impun in procesul de imbunatatire a raporturilor de munca si a protectiei sociale.” Oana Cazan, director legislatie, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale: „Abrogarea partiala a dispozitiilor Legii nr.130/1999 prin OUG nr. 23/2003 scoate definitiv conventiile civile de prestari de servicii din sfera dreptului muncii. Angajatorii au la dispozitie alternativa acestei forme contractuale, care se regaseste in Codul civil. In baza unei conventii civile se pot efectua activitati ocazionale, care nu fac parte din activitatile de baza ale intreprinderii si nu depasesc doua ore pe zi, respectiv zece ore pe saptamana. Angajatorul nu este obligat sa inregistreze conventiile civile la inspectoratul de munca. Prestatorul de servicii trebuie, in schimb, sa declare la administratia financiara sumele incasate, pentru a fi insumate la calcularea impozitului pe venitul total.” Roxana Prodan, presedinte ACORD: „Actualul Cod al muncii nu stabileste strict noi sarcini financiare pentru angajatori. Cu toate acestea, desi incepand cu 2003, prin OUG nr. 147/2002 s-a produs teoretic o relaxare fiscala prin reducerea unor contributii, o analiza de detaliu releva un impact marit, atat in cazul cheltuielilor companiei, cat si al contributiilor angajatului. O analiza concreta reflecta, incepand cu 01.01.2003, un cost de 3.406.250 lei pentru salariul minim pe economie, fata de 2.347.360, iar pentru salariul net de 14,8 milioane, costul societatii se ridica acum la 34.062.500 lei, fata de 32.594.342 lei pana la 31 decembrie 2002. Cu alte cuvinte, relaxarea fiscala promisa de Guvern ramane numai pe hartie.” Magda Volonciu, dr. conf.univ. ASE Bucuresti: „Conventiile civile de prestari de servicii nu mai exista, in acest moment, in nici una dintre tarile membre ale Uniunii Europene, iar acesta este un argument extrem de solid de drept comparat, care sta la baza abrogarii acestui tip de conventie in domeniul muncii si in Romania. Nimeni nu ma poate convinge insa de oportunitatea desfiintarii conventiei de prestari de servicii in acest moment al dezvoltarii noastre economice. Inlaturarea acesteia este acum un chin, cu efecte vizibile in bunul mers al economiei.” Nicolae stefan, presedinte AGROSTAR: „Potrivit reglementarilor actuale din Codul muncii, este imposibila plata orelor suplimentare in agricultura, in perioada campaniei de vara. Specificul activitatii obliga insa la desfasurarea activitatii intr-un regim orar special. Sper ca initierea unui act normativ adecvat, asa cum a promis ministrul muncii, sa permita iesirea din acest impas, cu atat mai mult cu cat se stie ca forta de munca din agricultura este in scadere si ca sunt tot mai putini salariati in acest sector economic.” Paul Dobrescu, inspector sef-adjunct, Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti: „Inceputul anului viitor va elibera probabil angajatorii de obligatia inregistrarii contractelor individuale de munca la inspectoratele teritoriale de munca, precum si de depunerea documentatiei privind executarea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de munca. Prin urmare, din punctul de vedere al tranzitului documentelor legate de activitatea in munca a angajatilor, noua legislatie a muncii elimina birocratia si responsabilizeaza angajatorii in legatura cu obligatiile ce le revin.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s