Pentru cine se face reesalonarea datoriilor?

Pentru cine se face reesalonarea datoriilor?
Guvernul nu a decis inca ce categorii de companii vor beneficia de proiectata anulare sau amanare a debitelor restante

Un proiect de ordonanta de urgenta a pus pe jar lumea oamenilor de afaceri din Romania. Posibilitatea aparitiei unor noi scutiri de datorii pentru companiile privatizate si privatizabile starneste reactii dintre cele mai diverse. De mai bine de un deceniu, guvernele din Romania promit reducerea arieratelor din economie. In ciuda tuturor incercarilor, cuantumul datoriilor intre intreprinderi si al datoriilor acestora catre banci si catre bugetul de stat a ramas la cote alarmante, variind intre o cincime si jumatate din produsul intern brut.

 Daca sunt economisti care considera ca, in anumite circumstante, un anumit nivel al arieratelor poate avea efecte pozitive, cum ar fi stoparea inflatiei, specialistii sunt in marea lor majoritate de acord ca, de la o cota in sus, datoriile nu fac altceva decat sa duca la blocarea economiei. Unele cabinete au reusit, intr-adevar, sa scada, cel putin pentru o vreme, nivelul arieratelor. Din pacate, performantele inregistrate in acest domeniu nu s-au bazat pe insanatosirea economiei, ci pe stergerea cu buretele a unor datorii sau a dobanzilor si penalitatilor aplicate la sumele restante. Care, mai intotdeauna, au revenit in scurt timp la cota anterioara, daca nu chiar au depasit-o. Astfel, daca in 1992 arieratele reprezentau 33,6% din PIB, in 1994 ele scazusera la 20,2%, dar in 1996 ajunsesera la 36,6% din produsul intern brut. Dupa o noua scadere usoara (33,6% din PIB in 1997), nivelul a urcat pana la peste 40% in 1999 si 2000. A urmat o noua diminuare, la 35,7% in 2001, dar minunea nu a durat mult, in cursul anului trecut vorbindu-se de depasirea cotei de 50% din PIB. Desi reesalonarile sau anularile datoriilor catre buget sau catre companiile de stat nu s-au dovedit niciodata solutia miraculoasa la problema arieratelor, se pare ca aceasta este, deocamdata, singura metoda pe care si-o pot imagina guvernantii de la Bucuresti pentru a scapa, macar pe hartie, de aceasta povara, care ingreuneaza, printre altele, negocierile cu oficialii europeni. In acest sens, se afla in pregatire, in aceste zile, un proiect de ordonanta de urgenta care ar urma sa introduca noi scutiri de la plata debitelor restante. Conform unui memorandum al Autoritatii pentru Privatizare, ar urma sa fie sterse sau reesalonate datoriile societatilor aflate in portofoliul APAPS, ale societatilor de stat care au beneficiat de facilitati pana la 31 decembrie 2001 (in acest caz se prelungeste cu un an perioada de inlesniri) si ale companiilor privatizate dupa 1 decembrie 2001, care au beneficiat de esalonari, dar nu au respectat graficul de rambursare. Deocamdata, forma finala a ordonantei este inca in discutie. Cei de la APAPS spun ca au trimis varianta lor la Finante, dar functionarii MFP declara senini ca nu au primit inca nimic. Din cate se pare, insa, inca misterioasa decizie are acceptul Uniunii Europene. „Este clar ca o astfel de decizie nu se ia fara stiinta UE. Imi aduc aminte ca, in urma cu cativa ani, Germania a incercat ceva oarecum similar, respectiv o reevaluare a rezervelor de aur, astfel incat sa poata indeplini o serie de cerinte europene. Bruxelles-ul nu a fost atunci de acord, dar se stie ca in cazul nostru criteriile sunt mult mai laxe”, afirma Liviu Voinea, analist, membru al Societatii Romane de Economie. El spune ca e posibil ca Guvernul sa transfere greutatea arieratelor asupra datoriei publice interne, aflata inca la un nivel acceptabil. „Oricum, apare o problema de concurenta”, crede Voinea. Nici Daniel Daianu nu considera ca o asemenea initiativa este cea mai corecta din punct de vedere economic. „Apar o serie de dezbateri: cum sa stergi datoriile fara sa amplifici fenomenul evazionist sau care sunt criteriile pe baza carora se acorda astfel de scutiri?”, spune el. In opinia presedintelui CNSLR Fratia, Marius Petcu, facilitatile fiscale acordate companiilor privatizate in ultimii opt ani nu inseamna altceva decat „o noua mana de ajutor imbogatitilor de tranzitie”. „Daca nu s-au descurcat, inseamna ca nu sunt buni manageri”, crede el. Ceva mai ingaduitori par a fi potentialii beneficiari ai deciziei guvernamentale. „Noi credem ca orice masura care duce la cresterea sectorului privat este benefica. Dorim, insa, ca tratamentul sa fie nediscriminatoriu si sa se gaseasca metode transparente si echidistante de rezolvare a acestor probleme. Astfel, datoriile ar putea fi transformate in obligatiuni, care sa nu poata fi schimbate in actiuni pentru unu pana la trei ani, sau direct in actiuni, care sa nu poata fi tranzactionate decat dupa o anumita perioada, cu drept de preemtiune pentru cel care a avut creantele. Daca nimeni nu se declara interesat, este clar ca societatea trebuie inchisa”, spune Cristian Parvan, directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. Mai mult, spune Parvan, ar trebui ca proiectul sa aiba o cuprindere mult mai mare: scutirile sa fie totale, nu doar pentru dobanzi si penalitati, sa fie incluse companiile privatizate incepand cu 1 ianuarie 1995 si nu doar cele din portofoliul APAPAS, ci si cele din subordinea unor ministere. Nu la fel de satisfacuti sunt, se pare, reprezentantii multinationalelor care actioneaza in Romania. Acestia au refuzat sa faca, insa, comentarii oficiale pana la aparitia efectiva a actului normativ. De altfel, in piata se poate observa deja o polarizare a opiniilor, in functie de interesele fiecaruia. Sunt doua mari categorii de nemultumiti: companiile fara datorii, care au facut eforturi pentru a-si plati obligatiile (printre acestea se numara sucursalele firmelor cu nume pe plan mondial) si companiile cu datorii, care nu au fost in proprietatea statului. Printre acestea, Original Prod SRL, cu 1.009 miliarde de lei restante numai la buget la 30 iunie, General Transilvania Exim SRL, cu 695 de miliarde, sau Media Pro, cu 429 de miliarde. De cealalta parte, spera sa li se mai stearga din debite societati privatizabile ca Petrom (58.573 de miliarde de lei datorii la buget) sau Energoconstructia (423 de miliarde debite restante) ori deja privatizate, cum ar fi Rompetrol Rafinare, cu 17.716 miliarde, sau RAFO SA, cu 6.347 de miliarde de lei.
1995: 140 de societati comerciale aflate in proprietatea statului si care acumulasera datorii de aproximativ 650 milioane USD au fost trecute sub supraveghere financiara, in vederea reesalonarii debitelor;
1997: datorii de 625 milioane USD ale Companiei Romane de Petrol si de 500 milioane USD ale producatorilor agricoli au fost preluate la datoria publica;
1998: reesalonari de 2,45 milioane USD acordate companiilor de stat si private;
1999: cuantumul amanarilor restantelor scade la circa 1,75 milioane USD;
2001: controversatele facilitati acordate Petromidia, RAFO, SNTR si Fulger SA, totalizand circa 308 mil. USD amanari si 136 mil. USD scutiri;
2002: primesc, printre alte companii, inlesniri de circa 47 mil. USD Petrom si Lukoil.

Capital. 29.10.03

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s