RAPORT DE ACTIVITATE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ PE ANUL 2002

 

     – SINTEZĂ –  

  Activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a desfăşurat în anul 2002, sub auspiciile continuării reformei economice şi a instaurării unei economii de piaţă funcţionale, obiective prioritare ale Guvernului pentru perioada 2001-2004. Creşterea economică înregistrată în anul 2002, accelerarea proceselor de privatizare şi restructurare a diferitelor sectoare de activitate au fost însoţite, inevitabil, de restructurarea pieţei muncii. Schimbările produse în repartizarea activităţilor economice şi sociale, schimbarea locurilor de muncă şi de rezidenţă, problemele de adaptare la noile cerinţe de piaţă ale forţei de muncă precum şi persistenţa riscului de marginalizare socială a unor categorii de persoane cu dificultăţi de reintegrare pe piaţa muncii au fost premise care au generat acţiunile de protecţie socială a şomerilor.

  Obiectivele şi principalele acţiuni ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în domeniul ocupării forţei de muncă Obiectivele şi strategia managerială a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă   Activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a desfăşurat în cadrul obiectivelor generale stabilite în Planul de Acţiuni al Programului de Guvernare şi a Strategiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă 2002-2004, urmărind:  creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi implicit reducerea şomajului;  diversificarea pachetului de măsuri active pentru stimularea ocupării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;  creşterea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj în vederea asigurării resurselor financiare necesare pentru susţinerea măsurilor active de stimulare a ocupării forţei de muncă;  utilizarea eficientă a bugetului asigurărilor pentru şomaj şi creşterea ponderii sumelor alocate măsurilor active în totalul cheltuielilor efectuate. Pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul ocupării, conducerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a definit politica managerială pentru anul 2002, caracterizată, în esenţă, prin: managementul pe bază de programe; definirea indicatorilor de performanţă care să stea la baza diagnosticării şi analizei efectelor pe piaţa muncii ale implementării programelor de ocupare; implementarea unui sistem de monitorizare a realizării programelor de ocupare a forţei de muncă şi a indicatorilor de performanţă şi întărirea controlului asupra îndeplinirii sarcinilor;  creşterea eficienţei prestării serviciilor oferite beneficiarilor de drepturi acordate prin Legea nr. 76/2002;  îmbunătăţirea îndrumării metodologice a tuturor activităţilor şi standardizarea procedurilor de lucru pentru creşterea operativităţii în îndeplinirea atribuţiilor;  consolidarea bugetului asigurărilor pentru şomaj in vederea asigurării resurselor necesare finanţării tuturor categoriilor de cheltuieli cât şi pentru intervenţia în cazuri speciale pentru soluţionarea unor probleme grave apărute pe piaţa muncii;  desfăşurarea unei activităţi mediatice susţinute pentru a face cunoscute prevederile noii legislaţii în domeniul ocupării forţei de muncă şi gama de servicii oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ;  modernizarea serviciilor de formare profesională şi finalizarea, în vederea punerii în funcţiune, a centrelor regionale pentru formarea profesională a adulţilor;  asigurarea perfecţionării pregătirii profesionale a personalului propriu prin implementarea unei strategii de formare a personalului propriu în scopul asigurării creşterii gradului de competenţă a angajaţilor; perfecţionarea activităţilor de ocupare a forţei de muncă, în concordanţă cu cerinţele şi practicile Uniunii Europene.   Realizarea obiectivelor din Programul naţional de ocupare a forţei de muncă în anul 2002   Programul naţional de ocupare a forţei de muncă în anul 2002 şi structura acestuia   Managementul pe bază de programe s-a concretizat prin aprobarea şi implementarea Programului naţional de ocupare a forţei de muncă în anul 2002 în care s-a prevăzut încadrarea în muncă a cel puţin 250.000 persoane. Acest program s-a adresat tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a fost structurat pe tipuri de măsuri active pentru stimularea ocupării şi a avut definite obiective clare pe tipuri de măsuri de protecţie socială orientate către:  grupurile ţintă care includ categorii sociale cu acces mai dificil pe piaţa muncii: femei, tineri, şomeri de lungă durată, persoane cu handicap, persoane eliberate din detenţie, absolvenţi peste 18 ani proveniţi din instituţiile de ocrotire socială, rromi;  şomerii din zonele defavorizate, localităţi industriale sau monoindustriale. În programul aprobat pentru anul 2002 au fost incluse şi două programe speciale: Programul 180 –program de creştere a gradului de ocupare în 140 localităţi din zonele declarate defavorizate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.24/1998 şi 40 localităţi din zone industriale şi monoindustriale, prin care s-a prevăzut încadrarea în muncă a 29.376 persoane. Programul Valea Jiului – destinat creşterii ocupării şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din această zonă, prin care s-a prevăzut încadrarea în muncă a 4.653 persoane. Pe baza programului naţional aprobat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a încheiat cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă un contract – angajament pentru ocuparea forţei de muncă, prin care s-au stabilit indicatorii de performanţă care să constituie pârghia de control şi cuantificare a eficienţei activităţii Agenţiei în domeniul ocupării şi formării profesionale a pesoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, pentru descentralizarea şi promovarea autonomiei activităţii serviciilor publice de ocupare, au fost încheiate contracte similare între Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti şi respectiv între acestea şi agenţiile locale. Programul aprobat pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă a fost construit ca un ansamblu de acţiuni dinamice şi complexe care, direct sau indirect, să se condiţioneze reciproc. Sincronizarea în timp şi spaţiu a acestor acţiuni a constituit o condiţie-cheie pentru atingerea obiectivelor definite. De asemenea, a fost necesară construirea şi aplicarea unui sistem de monitorizare a acestora. Prin implementarea Programului naţional pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2002 s-a realizat încadrarea în muncă a unui număr total de 540.416 persoane, din care:  78.147 persoane în cadrul Programului 180;  9.711 persoane în cadrul Programului Valea Jiului. Ocuparea unui număr de locuri de muncă mai mare decât cel programat s-a datorat creşterii economice care în anii 2001 şi 2002 a făcut posibilă atât identificarea unui număr sporit de locuri de muncă vacante, majoritatea durabile, pe care încadrările în muncă s-au făcut pe durată nedeterminată, dar şi temporară, precum şi îmbunătăţirea sensibilă a raportului cerere-ofertă pe piaţa muncii. Programul naţional pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2002 a fost structurat pe grupuri ţintă, pentru un număr total de 172.959 persoane:  53.410 femei;  53.638 tineri;  61.205 şomeri de lungă durată;  2.350 rromi;  2.356 alte categorii, din care: – 725 persoane cu handicap; – 1.020 absolvenţi de peste 18 ani postinstituţionalizaţi; – 611 persoane eliberate din detenţie. În anul 2002, au fost încadrate în muncã 390.437 persoane aparţinând grupurilor ţintã, în următoarea structură:      141.588 femei;      114.999 tineri;      126.685 şomeri de lungă durată;      5.535 rromi;      1.630 alte categorii, din care: –         763 persoane cu handicap; –         613 absolvenţi de peste 18 ani postinstituţionalizaţi; –         254 persoane eliberate din detenţie. Programele pe grupuri ţintă au fost realizate la următoarele categorii: femei, tineri, şomeri de lungă durată, persoane cu handicap şi rromi, în timp ce la persoanele provenite din detenţie şi absolvenţii de 18 ani postinstituţionalizaţi nu s-au atins nivelurile propuse. Prin implementarea cu succes a măsurilor de acces la locurile de muncă vacante, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a contribuit la eliminarea formelor explicite sau disimulate de discriminare şi inegalitate de pe piaţa muncii. Programul naţional pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2002 a fost structurat şi pe tipuri de măsuri active. În cadrul acestor măsuri distingem: a) măsuri active “clasice”, prevăzute şi de legislaţia anterioară: formarea profesională, subvenţionarea încadrării absolvenţilor şi crearea de noi locuri de muncă prin creditarea intreprinderilor mici şi mijlocii, medierea muncii; b) măsuri active noi promovate prin Legea nr.76/2002: consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajaţilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de şomaj, stimularea mobilităţii forţei de muncă, acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează persoane în vârstă de peste 45 ani sau întreţinători unici de familie, subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă efectuate în cadrul programelor de realizare a lucrărilor de interes comunitar; c) măsuri active finanţate din împrumutul acordat de Banca Mondială. Potrivit programului, prin măsurile active s-a prevăzut încadrarea în muncă a 250.000 persoane, în următoarea structură: a) prin măsurile active “clasice”: – 10.100 persoane prin cursuri de formare profesionalã; – 14.000 absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ; – 13.300 persoane prin creditarea intreprinderilor mici şi mijlocii; – 49.000 persoane prin acordarea serviciilor de mediere a muncii; b) prin noile măsuri active : –         90.000 şomeri prin acordarea de alocaţii pentru încadrarea înainte de expirarea perioadei de şomaj; –         27.000 şomeri peste 45 ani sau întreţinători unici de familie; –         7.200 persoane prin stimularea mobilităţii forţei de muncă; –         400 persoane cu handicap; –         4.000 persoane prin acordarea serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri; –         35.000 persoane prin finanţarea unor lucrări publice de interes comunitar. c) prin măsuri active finanţate din împrumutul acordat de Banca Mondială pentru derularea Programului de redistribuire a forţei de muncă, s-a prevăzut plasarea pe piaţa forţei de muncă, pe locuri de muncă vacante sau prin iniţierea unei afaceri a 2.120 persoane. Având în vedere că acest program a început în anul 1998, a fost evidenţiat în mod distinct, nefiind inclus în Programul naţional de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2002.   Rezultatele implementării măsurilor active de stimulare a ocupării promovate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă   Măsuri active “clasice” Una din măsurile active importante pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă este formarea profesională. În contextul economic actual, formarea profesională a adulţilor are un dublu obiectiv: să răspundă solicitărilor imediate pe piaţa muncii şi să anticipeze evoluţiile viitoare ale pieţei muncii. Prin Programul naţional de formare profesională pentru anul 2002, în care au fost cuprinse diferitele categorii de persoane ce urmau să participe la cursurile organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi aprobat la sfârşitul anului 2001, când era în vigoare Legea nr.1/1991, privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, cu modificările şi completările ulterioare, s-a prevăzut organizarea a 2.830 cursuri de formare profesională, prin care să fie ocupate 10.100 persoane. În anul 2002, au fost organizate 4.232 cursuri de formare profesională la care au participat 81.572 persoane, din care:  19.536 şomeri, respectiv 13.705 sunt şomeri indemnizaţi şi 5.831 sunt şomeri neindemnizaţi ; 25.436 salariaţi încadraţi la diverşi agenţi economici, la solicitarea angajatorilor;  36.600 persoane fizice care solicită înscrierea la un curs de formare profesională. În funcţie de categoria de persoane cărora li s-au adresat cele 4.232 de cursuri s-au structurat astfel:      1.782 cursuri la cererea persoanelor fizice interesate;      1.345 cursuri la cererea angajatorilor;      890 cursuri pentru şomerii indemnizaţi;      215 cursuri pentru şomerii neindemnizaţi. Cursurile de formare profesională realizate în cadrul programului naţional au fost organizate de:  compartimentele de formare profesională din cadrul agenţiilor judeţene (1.262 cursuri);  centrele proprii de formare profesională (1.096 cursuri);  fundaţiile româno-germane (28 cursuri);  alţi furnizori de formare profesională autorizaţi (1.846 cursuri). Analizând eforturile financiare şi umane depuse pentru creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale ale şomerilor în scopul reintegrării lor pe piaţa muncii rezultă că această măsură activă a avut efecte benefice deoarece: – la cursurile organizate au fost cuprinşi cu 17,81% mai mulţi şomeri indemnizaţi decât cei prevăzuţi prin program; – structurarea judicioasă a cheltuielilor cu logistica activităţii de formare profesională a condus la cheltuirea a 37,4 miliarde lei din cele 124,5 miliarde lei prevăzute în Bugetul asigurărilor pentru şomaj aprobat; – până la data de 31.12.2002, din totalul celor 19.536 şomeri cursanţi au absolvit cursurile 13.311 şomeri, restul urmând să absolve în primele luni ale anului 2003; – din cei 13.311 şomeri absolvenţi, 9.710 (72,9%) au fost încadraţi în muncă (7.510 şomeri indemnizaţi şi 2.200 şomeri neindemnizaţi). Prin organizarea cursurilor de formare profesională la cererea agenţilor economici şi a altor persoane fizice, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a suplinit nevoia de învăţare pe tot parcursul vieţii, respectiv de formare profesională continuă, măsuri care au efecte pe termen lung pe piaţa muncii, având şi un caracter preventiv de combatere a şomajului. În conjunctura schimbărilor socio-economice din România, prevenirea şomajului în rândul tinerilor şi stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ au constituit unele din principalele preocupări ale agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a propus să asigure încadrarea a 14.000 absolvenţi pentru care a întreprins următoarele acţiuni: • utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă cu privire la facilităţile acordate angajatorilor care încadrează în muncă absolvenţi; • identificarea agenţilor economici care şi-au manifestat dorinţa de a încadra în muncă absolvenţi; • informarea şi consilierea privind cariera tinerilor din anii terminali de studii; • organizarea, în data de 27 septembrie 2002, a bursei speciale a locurilor de muncă pentru această categorie de tineri, la nivel naţional; • acordarea, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj, a sumelor necesare susţinerii financiare a acestei măsuri active. Prin aceste acţiuni au fost încadraţi în muncă 16.970 absolvenţi, din care cca. 20% cu studii superioare şi 80% cu studii medii, profesionale şi generale. Principalele profesii şi meserii ocupate de tinerii absolvenţi au fost: inginer, economist, informatician, profesor, confecţioneri îmbrăcăminte şi încălţăminte, confecţioner construcţii metalice, agent de vânzare. Plecând de la realitatea că prin crearea şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii – segment extrem de dinamic şi flexibil al climatului economic – nu numai că se crează premisele unei autentice şi durabile creşteri economice, dar se contracarează dezechilibrele de pe piaţa muncii, prin creşterea gradului de ocupare a forţei de muncã, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a adus contribuţia la dezvoltarea şi consolidarea acestor unităţi, acordând din Bugetul asigurărilor pentru şomaj, credite avantajoase, condiţionate de crearea de noi locuri de muncă, în sumă de 1.000 miliarde lei. Din totalul celor 19.996 locuri de muncă nou create, pe seama creditelor acordate, au fost ocupate 13.810 locuri de muncă, urmând ca diferenţa să fie ocupate în primele luni ale anului 2003, conform graficelor de angajare convenite cu beneficiarii de credite. Potrivit prevederilor legale, beneficiarii creditelor au obligaţia ca pe cel puţin 50% din locurile de muncă nou create să angajeze persoane din rândul şomerilor, astfel că, în cursul anului 2002 au fost încadrate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, cu obligaţia de a fi păstraţi în activitate cel puţin 3 ani, un număr de 7.183 persoane care au ieşit astfel din evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Modificările aduse Legii nr.76/2002, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.124/2002, au impulsionat, spre sfârşitul anului, activitatea de creditare, iar creditele aprobate s-au orientat, în mod natural, spre zonele cu rată mare a şomajului. Analizând situaţia repartizării creditelor acordate şi a locurilor de muncă ocupate, se pot concluziona următoarele:  valoarea medie a creditelor acordate/judeţ, după zonele geografice, este următoarea: 35,74 mld.lei/judeţ în Moldova, 24,70 mld.lei./judeţ în Banat, 23,60 mld.lei/judeţ în Transilvania, 20,38 mld.lei/judeţ în Muntenia, 18,17 mld. lei/judeţ în Oltenia şi 5,65 mld. lei/ judeţ în Dobrogea;  cele mai multe locuri de muncă nou create au fost în judeţele: Botoşani (851), Hunedoara (735), Prahova (691), Vaslui (592), Bacău (572), Covasna (489), Braşov (481), Galaţi (469);  cele mai multe locuri de muncă ocupate până la data de 31.12.2002 s-au înregistrat în judeţele cu rată mare a şomajului: Botoşani, Bacău, Braşov, Covasna, Călăraşi, Hunedoara, Neamţ, Prahova, Vaslui. Creditele acordate s-au îndreptat către următoarele domenii principale de activitate: industria alimentară (11,3%), industria lemnului (13,6%), industria uşoară (11,2%), alte industrii prelucrătoare (21,6%), construcţii (8,0%), agricultură (3,1%), transporturi (3,2%), hoteluri şi restaurante (2,9%), tranzacţii imobiliare (2,7%), sănătate, asistenţă socială, învăţământ (1,1%), industria extractivă (0,7%), silvicultură (0,7%), alte domenii de activitate (19,9%).   Măsuri active noi promovate prin Legea 76/2002   Prin aplicarea noilor măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncă au fost încadrate în muncă 176.850 persoane care se structurează pe tipuri de măsuri active astfel:      106.395 persoane prin încadrarea şomerilor înainte de expirarea şomajului;      17.490 prin încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau întreţinători unici de familie;      3.983 persoane prin stimularea mobilităţii forţei de muncă;      475 persoane prin încadrarea persoanelor cu handicap;      3.812 persoane prin acordarea de servcii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri;      44.695 persoane prin ocuparea forţei de muncă în lucrări publice de interes comunitar. Încadrarea în muncă a şomerilor înaintea expirării perioadei de şomaj, prin acordarea de alocaţii, este considerată o măsură de succes a anului 2002. Efectele pozitive ale acestei măsuri active s-au cuantificat în dinamică şi prin reducerea duratei şomajului, respectiv a ponderii şomerilor de lungă durată. Cea mai mare pondere (68,55%) în totalul celor 106.395 şomeri încadraţi în muncă înaintea expirării perioadei de şomaj o deţin tinerii (44.235) şi femeile (28.701). Prin urmare, implementarea măsurii a contribuit la reducerea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor. Măsura a avut impact în judeţele cu rată mare a şomajului: Braşov, Brăila, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Prahova, Vaslui. Şomajul în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 ani şi a întreţinătorilor unici de familie a devenit una din problemele stringente ale pieţei forţei de muncă. În anul 2002 s-au prevăzut fondurile necesare pentru încadrarea, prin subvenţii, a 27.000 persoane cu vârsta de peste 45 ani sau unici întreţinători de familie. Prin această măsură activă s-a reuşit încadrarea a 17.490 persoane, din care:      4.613 femei;      408 tineri;      7.263 şomeri de lungă durată;      5.206 alte categorii de persoane. Experienţa celor 10 luni de aplicare a noii legi arată cã mulţi angajatori, cu toate cã încadrează persoane aparţinătoare acestui grup ţintă, refuză să beneficieze de facilităţile acordate de legiuitor deoarece fie încheie cu persoanele în cauză contracte de muncă pe perioadă determinată fie, prin politica lor de personal, nu au certitudinea că pot să-i menţinã în activitate o perioadă minimã de 2 ani. Din analizele efectuate se constată o anumită reticenţă a angajatorilor cu privire la încadrarea în muncă a şomerilor de peste 40 ani. Angajatorii preferã recrutarea forţei de muncă tinere, adaptabilă mai uşor la managementul schimbării şi cerinţele calitative şi salariale ale postului pentru care sunt anagajaţi. O altă cauză este necunoaşterea de către angajatori a facilitatilor oferite, întrucât procesul de informare şi de conştientizare a avantajelor oferite de lege, necesită o perioadă mai lungă de timp. Pentru anul 2002 s-a prevăzut încadrarea în muncă a 7.200 persoane la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea în care îşi au domiciliul sau urmare schimbării domiciliului. Deşi au existat posibilităţi de finanţare pentru toţi beneficiarii prevăzuţi ai acestei măsuri, doar 3.983 persoane au fost ocupate în muncă, şi anume: 3.307 persoane care au fost angajate într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea unde îşi au domiciliul stabil şi 676 persoane care şi-au schimbat domiciliul ca urmare a angajării lor. Aşa cum a rezultat şi din analiza de perspectivă a pieţei muncii, această măsură a avut cel mai mare impact în judeţele cu rată mare a şomajului: Vâlcea, Prahova, Neamţ, Bistriţa, Vaslui, Ialomiţa. Totodată, aplicarea acestei măsuri active a avut cele mai bune rezultate în rândul tinerilor şi al şomerilor de lungă durată deoarece: –         tinerii nu sunt legaţi neapãrat de un domiciliu stabil şi adesea nu au obligaţii familiale deosebite; –         şomerii de lungă durată, mai ales cei care locuiesc într-o zonă puternic afectată de şomaj sunt mai dispuşi să-şi schimbe domiciliul în vederea obţinerii unor venituri salariale stabile. Încadrarea în muncă a 475 persoane cu handicap a constituit contribuţia specifică a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în setul de măsuri sociale prevăzute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor din această categorie care au aptitudinile necesare pentru a putea fi ocupate în condiţii relativ normale de muncă. Pentru a identifica şi facilita accesul persoanelor cu handicap la locurile de muncă vacante, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat, în data de 24 mai 2002, minibursa locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap, prima de acest fel în România. Prin participarea angajatorilor şi a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, minibursa a constituit un succes remarcabil, având în vedere şi faptul că prin intermediul acesteia au fost încadrate 324 persoane. Prin acordarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru începerea unei activităţi independente, oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în anul 2002, 3.812 persoane au reuşit să-şi înceapă o activitate pe cont propriu sau o afacere. Instrumentul specific prin care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă poate interveni direct şi operativ pentru a oferi locuri de muncă în zonele şi localităţile cele mai afectate de şomaj, sunt programele al căror scop este ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale. În anul 2002 au fost încadrate în muncã pe perioadă determinată, în cadrul unor astfel de programe 44.695 persoane, din care:  36.968 persoane în serviciile de refacere şi întreţinere a infrastructurii, de ecologizare şi de realizare a unor lucrări edilitare;  7.727 persoane în serviciile sociale care cuprind activităţi de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap. Din totalul celor 44.695 persoane încadrate prin programele de ocupare temporară a forţei de muncă 30.985 persoane au aparţinut grupurilor ţintă. Ponderea cea mai mare au avut-o: 37,2% şomeri de lungă durată (16.647 persoane), 16,5% femei (7.361 persoane), 12,6% tineri (5.635 persoane), iar 4,3% alte categorii (1.342 persoane). Pentru a face mai bine cunoscute facilităţile oferite angajatorilor şi stimulentele care se acordă persoanelor active în căutarea unui loc de muncă, se va desfăşura o campanie de informare publică privind serviciile oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, finanţată dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială.           Măsuri active finanţate din împrumutul acordat de Banca Mondială   Prin Programul pentru redistribuirea forţei de muncă, cofinanţat din împrumutul acordat de Banca Mondială, ratificat prin OG nr. 35/1995, aprobată prin Legea nr. 121/1995 şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, de la începutul programului – anul 1998 – şi până în prezent au fost semnate 1.324 contracte. În anul 2002 s-au încheiat 199 contracte de mãsuri active, dintre acestea 105 contracte au fost finalizate, 89 contracte sunt în derulare urmând să se finalizeze în anul 2003, iar 5 contracte au fost reziliate. În cadrul celor 105 contracte finalizate în anul 2002, au fost cuprinse în măsuri active un număr total de 4.632 persoane, dintre acestea 1080 persoane au fost ocupate pe piaţa muncii, astfel: -125 persoane şi-au iniţiat o afacere pe cont propriu; -422 persoane încadrate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată; -533 persoane încadrate cu contract de muncă pe perioadă determinată. Pentru implementarea acestor măsuri active au fost cheltuite peste 21 miliarde lei din împrumutul BIRD şi peste 4 miliarde lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Evaluarea Programului de redistribuire a forţei de muncă urmează a se face după încheierea acestuia, data limită a derulării măsurilor active fiind 30 septembrie 2003. Medierea muncii   În anul 2002, prin serviciile de mediere a muncii au fost ocupate 316.251 persoane. O influenţă directă asupra rezultatelor finale ale serviciilor de mediere a avut-o acţiunea de gestionare şi modernizare a serviciilor de ocupare conjugată cu dezvoltarea serviciilor de informare şi consiliere privind cariera, a Serviciului Electronic de Medierea Muncii (SEMM) şi a comunicării săptămânale către agenţiile teritoriale a tuturor locurilor de muncă vacante din ţară. Organizarea, la nivel naţional, a bursei generale a locurilor de muncă pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ, femei şi persoane cu handicap a impulsionat activitatea de mediere a muncii, îmbunătăţind substanţial raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii. Prin intermediul acestor burse s-a oferit posibilitatea tuturor celor care solicită şi celor care oferă forţă de muncă de a se întâlni în mod direct şi de a-şi prezenta oferta, de a avea discuţii preliminare înaintea interviului propriu zis (concurs, proba de lucru). Prin intermediul burselor locurilor de muncă, în anul 2002, au fost încadrate în muncă un număr total de 34.600 persoane, din care: o       15.700 persoane prin Bursa generală a locurilor de muncă; o       11.858 persoane prin Bursa locurilor de muncă pentru femei; o       324 persoane prin Minibursa locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap; o       6.718 persoane prin Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. Serviciile de preconcediere Pentru persoanele ameninţate de riscul de a deveni şomeri ca urmare a restructurărilor de activitate şi pentru prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor restructurări şi asigurarea unui climat de pace socială, agenţiile judeţene au oferit servicii de preconcediere, în condiţiile legii. La nivelul celor 42 agenţii judeţene, în anul 2002, au fost înfiinţate şi au funcţionat: 115 comitete de sprijin pentru salariaţii care urmau sã fie disponibilizaţi, format din reprezentanţi ai angajatorilor şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative; 55 centre de tranziţie care să ofere un cadru organizat pentru acordarea în mod rapid a serviciilor de preconcediere. La nivel naţional, s-au acordat servicii de preconcediere la 42.245 persoane, fiecăreia dintre ele dându-i-se posibilitatea de a participa la unul sau mai multe tipuri de servicii. Persoanelor ameninţate de riscul şomajului li s-a acordat o atenţie deosebită în perioada preavizului, fiind cuprinse în mai multe tipuri de servicii de preconcediere în scopul reintegrării cât mai rapide pe piaţa muncii. Astfel, la serviciile de asistenţă în vederea plasării pe locurile de muncă vacante, au participat 35.506 persoane; la sesiunile de informare privind prevederile legale referitoare la protecţia şomerilor şi acordarea serviciilor de ocupare şi de formare profesionalã au participat 38.250 persoane; la sesiunile de instruire în modalităţile de căutare a unui loc de muncă au participat 30.950 persoane; au fost reorientate profesional 4.723 persoane. Ca urmare a evaluării efectelor implementării serviciilor de prevenire a şomajului, s-au constatat următoarele: 2.761 persoane au fost reîncadrate în muncă la 30 de zile de la data disponibilizării; 2.247 persoane au fost cuprinse, după disponibilizare, la cursuri de calificare/recalificare; 565 persoane şi-au înfiinţat o afacere la 60 de zile de la încheierea serviciilor de consultanţă la care au participat. Din aceste date rezută că 5.573 persoane, respectiv 13,2% din totalul celor cuprinse în măsurile de preconcediere şi-au găsit o ocupaţie care i-au scos din situaţia de şomaj. Fără să fi rezolvat pentru majoritatea celor disponibilizaţi problema ocupării, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a avut un rol important în contracararea efectelor sociale negative înregistrate în această perioadă de referinţă, contribuind activ la ameliorarea condiţiilor celor afectaţi de şomaj pe fondul continuării, în ritm accelerat, a proceselor de privatizare şi restructurare din economie.   Bugetul asigurărilor pentru şomaj   Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2002 a fost întocmit în baza noii concepţii de abordare a problemelor şomajului, care decurge din prevederile Legii nr.76/2002, şi acordă un rol preponderent măsurilor de motivare şi de stimulare a ocupării forţei de muncă. Bugetul anului 2002 a fost aprobat prin Legea nr.744/2001 şi a fost rectificat în luna noiembrie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 145/2002. În forma sa iniţială, bugetul prevedea la venituri 18.733,2 mld lei, la cheltuieli 13.834,8 mld lei şi un excedent de 4.898,4 mld lei . După rectificare, prevederile bugetare s-au modificat în sensul ca la venituri a ramas de realizat suma de 18.733,2 mld lei, iar cheltuielile s-au redus cu 807,2 mld.lei fiind stabilite la 13.027,6 mld lei .Excedentul s-a majorat corespunzator ajungând la 5.705,6 mld lei. Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj la data de 31.12.2002 se prezintă astfel:         VENITURI 18.000,0 mld lei         CHELTUIELI 11.198,0 mld lei         EXCEDENT 6.802,0 mld lei Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj Veniturile la bugetul asigurărilor pentru şomaj s-au realizat în proporţie de 96.08% faţă de prevederi. În cifre absolute, nerealizarea veniturilor totale este de 733 mld.lei şi se datorează, pe de o parte, neîncasării la nivelul programat a contribuţiei datorate de angajatori, de 1.013 mld lei, precum şi din neîncasarea a 142 mld.lei din sumele prevazute în buget pentru Programul RICOP. Nerealizările de la capitolele menţionate au fost parţial compensate prin depăşirea prevederilor privind încasarea contribuţiilor de la salariaţi, 46 mld.lei şi la venituri nefiscale 448 mld.lei. Deşi au existat nerealizări la unele categorii de venituri, capacitatea lunară de încasare a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a menţinut la o medie de 1500 mld lei, fapt ce a condus la asigurarea resurselor pentru finanţarea tuturor activităţilor prevazute în programele de ocupare. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj Cheltuielile efectuate în anul 2002 se situează sub nivelul prevăzut la rectificarea bugetară. Faţă de suma totală prevăzută la cheltuieli, de 13.027,7 mld lei, s-au cheltuit efectiv 11.198 mld lei, ceea ce reprezintă 85.9% . Cu toate acestea, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a avut capacitatea de a finanţa toate drepturile acordate potrivit legislaţiei în vigoare ca şi programele de măsuri active pentru stimularea ocupării. În consecinţă, nerealizarea volumului programat al cheltuielilor nu semnifică o restrângere a resurselor alocate ci dovedeşte fie că estimările iniţiale pentru unele cheltuieli nu au fost realiste şi acesta este cazul unora dintre măsurile active noi, care decurg din prevederile Legii nr.76/2002, fie că s-a reuşit, printr-o mai bună gestionare, realizarea serviciilor cu costuri mai mici decât cele previzionate. Este de remarcat faptul că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a avut suficiente resurse prevăzute în buget pentru a face faţă unor situaţii speciale, apărute după aprobarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, cum a fost cazul restructurărilor din industria de apărare, aprobate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.170/2001 şi a veniturilor de completare acordate în ultimele luni ale anului disponibilizaţilor de la SC SIDEX SA Galaţi. Cheltuielile cu plata drepturilor băneşti ale şomerilor, indemnizaţii, ajutoare , alocaţii şi plăţi compensatorii, au fost uşor majorate şi restructurate la rectificare de la 7.299,6 mld lei la 7.585,6 mld lei, dar cheltuielile efective totale s-au situat chiar sub nivelul programat iniţial, fiind de 6918 mld lei şi au reprezentat 91,2% din prevederile bugetului rectificat. Indemnizaţia medie lunară de şomaj a fost, în 2002, de 1.310.575 lei, cu 31,5% mai mare decât in anul 2001, când a fost 966.720 lei. Numărul mediu lunar de şomeri beneficiari a scăzut, faţă de acelaşi an, de la 255.806 persoane la 226.949 persoane, iar numărul de om zile pentru care s-a efectuat plata a scăzut, de la 89.865.831 în 2001 la 80.281.363 în 2002, fapt ce explică nerealizarea cheltuielilor la acest articol bugetar. Fata de suma de 4.464,55 mld.lei prevazută în bugetul rectificat, s-au cheltuit 4.311,02 mld.lei. Sumele pentru alocaţii de sprijin şi pentru ajutorul de integrare, drepturi în lichidare acordate pe Legea nr.1/1991, au fost diminuate la rectificare fiind stabilite la 1.784,0 mld.lei şi s-au realizat in proporţie de 82,74% respectiv 1476,2 mld.lei. Sumele alocate pentru plăţile compensatorii au fost majorate cu 76,8% la rectificarea bugetară de la 756,5 mld.lei la 1.337 mld.lei şi au fost cheltuite în proporţie de 84,6% respectiv 1.131 mld.lei. Odată cu sumele cheltuite pentru plata drepturilor băneşti ale şomerilor s-au achitat şi contribuţiile sociale pentru acestea în sumă totală de 1.940 mld.lei. Faţă de nivelul prevăzut în bugetul rectificat, sumele cheltuite pentru contribuţiile sociale reprezintă 83,8%. Susţinerea financiară a tuturor categoriilor de măsuri active pentru stimularea ocupării a constituit un principiu fundamental în construcţia bugetului pe 2002. În acest sens, prin Legea bugetului asigurărilor sociale, au fost alocate pentru măsuri active 3.108,6 mld.lei, cu o pondere în totalul cheltuielilor bugetului de 22.5% . Fundamentarea acestei prevederi nu a putut fi foarte riguroasă deoarece multe măsuri active erau cu totul noi şi informaţiile pe care le aveam în baza de date nu au fost suficiente pentru a estima numărul unor categorii de beneficiari. Execuţia bugetară în primele opt luni de aplicare a Legii nr.76/2002 a evidenţiat faptul că sumele alocate pentru unele măsuri active au fost supradimensionate şi în consecinţă, la rectificarea din luna noiembrie s-a operat o reducere a sumelor pentru măsuri active cu 909,8 mld lei, de la 3.108,6 mld.lei la 2198,8 mld.lei. În structură, reducerile s-au operat la plăţi pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă de la 356,7 mld lei la 125,3 mld.lei, la plăţi pentru stimularea angajatorilor care încadrează şomeri din rândul unor categorii defavorizate, de la 630 mld. lei la 158,5 mld lei şi la finanţarea lucrărilor în folosul comunităţii de la 602,5 mld lei la 370,5 mld.lei. Pentru stimularea şomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de şomaj, sumele s-au majorat cu 25 mld.lei, iar pentru cursurile de calificare, pentru stimularea angajatorilor care încadrează absolventi şi la împrumuturi acordate IMM sumele prevăzute iniţial au rămas nemodificate. Pe ansamblu, ponderea măsurilor active de stimulare a ocupării a scăzut după rectificare la 16,9%. Realizările la sfârşitul anului privind cheltuielile pentru măsuri active sunt de 70,7% faţă de prevederile din bugetul rectificat, sumele cheltuite fiind de 1.556,1 mld.lei iar ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor bugetare a fost de 13,9%. Faţă de anul 2001 această pondere a cunoscut o creştere cu 1, 8 puncte procentuale, dar s-a situat sub nivelul care s-a dorit atestând faptul că unele dintre măsurile active nu au fost cunoscute de cei interesaţi sau nu au fost suficient de motivante. După modificările aduse Legii nr.76/2002 prin care s-au reglementat forme mai stimulative pentru acordarea de credite în judeţele cu rate ale şomajului peste media pe ţară şi pentru angajatorii care încadrează în perioada 1 noiembrie – 31 martie şomeri pentru execuţia unor lucrări în folosul comunităţii, cheltuielile pentru aceste măsuri active au cunoscut creşteri substanţiale. Sumele alocate pentru acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii, deşi substanţiale, 1.000 mld lei, s-au dovedit insuficiente. La sfârşitul anului s-a cheltuit întreaga sumă şi s-au înregistrat solicitări de credite care au depăşit limitele stabilite, urmând ca proiectele depuse dupa epuizarea liniei de creditare pentru anul 2002, să fie finanţate din bugetul pe anul 2003. Măsura acordării de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a dovedit astfel o acţiune de succes prin care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă poate interveni direct pe piaţa forţei de muncă pentru a crea locuri de muncă acolo unde, din motive diferite acest lucru este mai greu de realizat de către angajatori. De asemenea, prin sumele acordate în ultimii doi ani sub formă de credite si care evaluate în dolari pentru facilitarea comparaţiilor depăşesc 63,8 milioane USD, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi-a adus contribuţia la înfiinţarea, dezvoltarea şi consolidarea acestor unităţi de bază în sistemul nostru economic şi implicit la crearea de locuri de muncă durabile. Cheltuielile pentru stimularea mobilităţii, cheltuielile de calificare şi recalificare si cele pentru stimularea angajatorilor care încadrează persoane aparţinând unor categorii defavorizate s-au situat sub nivelul prevăzut. Potrivit datelor din contul de execuţie întocmit la 31 decembrie 2002, structura cheltuielilor pentru măsuri active se prezintă în felul următor:      cursuri de calificare-recalificare: 41 mld lei;      acordarea de subvenţii pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă: 16 mld lei;      acordarea de credite avantajoase IMM-urilor: 1000 mld lei;      acordarea de subvenţii angajatorilor ce încadrează absolvenţi de învăţământ: 201 mld lei;      plăţi efectuate pentru categorii defavorizate de persoane: 62 mld lei;      subvenţii acordate persoanelor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de şomaj: 118 mld lei;      ocuparea forţei de muncă prin efectuarea de lucrări publice în interes comunitar: 118 mld lei. Concluzionând, se poate aprecia că anul 2002 a constituit un an de testare a unor categorii de măsuri active pentru stimularea ocupării în care s-a dobândit o experienţă preţioasă şi s-au identificat procedurile cele mai potrivite de promovare a acestor măsuri. Chiar dacă se situează sub nivelul aşteptărilor cheltuielile pentru măsuri active au contribuit la realizarea programelor de ocupare şi au ajutat mulţi şomeri să-şi găsească un loc de muncă. Ţinând seama de toate acestea, s-au făcut propuneri de perfecţionare a cadrului juridic pentru a conferi un rol stimulativ mai puternic măsurilor active în folosul ocupării şi s-au structurat mai bine cheltuielile în bugetul pe 2003. Alături de cele două mari categorii de cheltuieli care au fost prezentate au fost prevăzute în buget cheltuieli pentru administrarea fondului care au cuprins: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital şi rambursarea de credite externe, plăţi de comisioane şi dobânzi aferente acestor credite. Prevăzute la un nivel de 761,5 mld.lei în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aceste cheltuieli au fost majorate cu 20 mld.lei la rectificare şi din cele 781,5 mld.lei s-au cheltuit efectiv 672,5 mld.lei, respectiv 86% faţă de prevederi. Pe seama acestor cheltuieli s-au asigurat dotările, materialele şi serviciile necesare funcţionării agenţiei ca şi plata drepturilor salariale pentru personalul acesteia. Ţinând seama de restricţiile privind încadrarea în procentul prevăzut de lege pentru cheltuielile de funcţionare dar şi de cele prevăzute prin alte acte normative, putem spune că am asigurat condiţii decente de lucru pentru personalul agenţiei într-o perioadă de solicitare maximă determinată de schimbările legislative dar şi de alte cerinţe cărora a trebuit să le răspundă. Din sumele alocate la cheltuieli de capital au fost achiziţionate sedii pentru agenţiile judeţene Galaţi, Vaslui, Arad şi Olt şi pentru agenţiile locale Năvodari, Huşi, Bârlad, Agnita, Sector 5 din Bucureşti şi Gherla. De asemenea a fost achiziţionată o clădire în construcţie pentru CRFPA Călăraşi. Au mai fost cumpărate 50 de calculatoare, care se adaugă altor 200 achiziţionate pe baza împrumutului de la Banca Mondială, şi alte dotări. Din sumele prevăzute în buget pentru cheltuieli de capital, inclusiv cele de la capitolul „Învăţământ”, de 119,3 mld.lei s-au cheltuit 85,6 mld.lei. Diferenţa neconsumată o constituie sumele reprezentând costuri locale pentru procurări de echipamente din împrumutul acordat de Banca Mondială care nu s-au realizat la nivelul programat. Sumele prevăzute pentru reparaţii capitale şi curente au fost utilizate pentru efectuarea unor lucrări de acest gen la clădirile agenţiilor din Drobeta Turnu Severin, Slobozia, Iaşi, Slatina, Braşov, Târgu Jiu, Roman, Motru, Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea, Deva şi Reşiţa. Din suma prevăzută în buget, de 21,1 mld.lei s-au cheltuit 17,2 mld.lei . Au fost finanţate lucrările de reabilitare a clădirilor de la CRFPA Râmnicu Vâlcea şi Turnu Măgurele, care au fost inaugurate la sfârşitul anului şi au continuat lucrările la Cluj, şi Craiova. Cheltuielile totale pentru aceste lucrari au însumat 14,1 mld.lei. Din sumele prevăzute în buget agenţia a putut suporta cheltuielile cu organizarea burselor locurilor de muncă precum şi cele pentru tipărirea de imprimate, pliante şi alte materiale de lucru şi de informare. Sumele prevăzute pentru rambursarea de credite externe şi pentru dobânzi şi comisioane aferente acestora, de 120 mld.lei s-au consumat aproape de nivelul programat, diferenţele neconsumate fiind determinate de cursul valutar fluctuant ca şi de factori care nu depind de activitatea agenţiei.   Excedentul bugetului asigurărilor pentru şomaj Exerciţiul financiar al anului 2002 s-a încheiat cu un excedent de 6.802 mld.lei care se adaugă la cele 4.450 mld.lei existente la finele anului 2001 ridicând resursele financiare ale acestui buget la startul anului 2003 la peste 11.000 mld.lei. Rezultatele ultimelor două exerciţii bugetare au permis adoptarea de către Guvern a măsurii de reducere cu 1,5 puncte procentuale a cotei de contribuţie datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile asigurării resurselor pentru punerea în aplicare a unor programe de ocupare mai curajoase şi mai eficiente sub aspectul creşterii gradului de ocupare. Contribuţia angajatorilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a redus, începând cu luna ianuarie 2003, de la 5% la 3,5%.   Concluzii   Anul 2002, prin evenimentele care l-au marcat, ca şi prin bogăţia şi varietatea de activităţi care l-a caracterizat rămâne un an de referinţă în viaţa Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Având şansa de a acţiona într-un context economic favorabil, datorită evidenţei relansări a unor activităţi care a scos pe piaţa forţei de muncă peste 553.000 de locuri de muncă înregistrate de agenţiile de ocupare, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a putut să-şi stabilească şi să-şi realizeze obiectivele esenţiale în domeniul ocupării prin încadrarea în muncă a peste 540.000 persoane. Complexul de servicii, acordate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă celor în căutarea unui loc de muncă, a dus la ocuparea unui număr important de persoane, având un efect benefic şi pentru angajatori care au avut astfel posibilitatea să încadreze forţă de muncă de calitate, în concordanţă cu cerinţele lor, agenţia contribuind în acest mod la consolidarea şi dezvoltarea activităţii acestora. Noul cadru legislativ a creat condiţiile pentru a acţiona pe un front larg în favoarea ocupării, de la acţiuni simple, de punere în legătură a persoanelor care caută locuri de muncă cu potenţialii lor angajatori, până la activităţi în sprijinul şomerilor pentru a le creşte gradul de adaptabilitate şi mobilitate pe piaţa muncii şi la intervenţia directă prin contribuţii la crearea de locuri de muncă acolo unde economia locală nu are capacitatea de a absorbi forţa de muncă disponibilizată. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a folosit aceste oportunităţi, s-a manifestat ca un factor deosebit de activ pe piaţa muncii şi a contribuit la îmbunătăţirea ocupării în zonele în care şomajul tinde să devină cronic, iar factorii locali au posibilităţi limitate de a soluţiona aceste probleme. Fără a pune exclusiv pe seama activităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă rezultatele pozitive care s-au înregistrat în domeniul ocupării şi în primul rând menţinerea la niveluri acceptabile a ratei şomajului, se poate aprecia că agenţia s-a dovedit unul dintre promotorii eficienţi ai strategiilor şi programelor guvernamentale de combatere a sărăciei şi şomajului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s