INDICAŢII TEHNICE PENTRU CUNOAŞTEREA, ÎNTREBUINŢAREA ŞI ÎNTREŢINEREA PISTOLULUI Calibru 7,65 mm Md. 1974

PARTEA I-a
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
DESTINAŢIA ŞI CARACTERISTICILE DE LUPTA ALE PISTOLULUI

1.1. Pistolul 7,65 mm Md. 1974 (fig. 1) serveşte pentru atac şi apărare la distanţe scurte (până la 50 m) precum şi în lupta corp la corp.

Fig. 1. — Pistol calibru 7,65 mm Md. 74
Tragerea cu acest pistol se execută numai foc cu foc, iar declanşarea focului se face manual, prin repetiţie. Pentru tra¬gerea cu pistolul se folosesc cartuşe 7,65 mm.

Fig. 2. — Cartuşe 7,65 mm
Pistolul este simplu în ceea ce priveşte construcţia şi mânuirea. Formatul şi gabaritul redus al pistolului permit purtarea lui neobservabilă.
1.2. Caracteristicile tehnico-tactice ale pistolului şi mu¬niţiei aferente sunt arătate în anexa nr. 2.
Reperele şi subansamblele ce intră în compunerea ansam¬blului general al pistolului sunt arătate în fig. 3 şi 4, iar de¬numirile acestora în anexa nr. 3.

28 şurub

Fig. 3. — Corp pistol complet
1 — arcul recuperator; 2 — ax trăgaci; 3 — arc trăgaci; 4 — trăgaci; 5 — pârghia trăgaciului; 6 — agăţător; 7, 8 — cepii agăţătorului ; 9 — opritorul închizătorului ; 10 — arc opritor închizător; 11 — opritorul agăţătorului ; 12 — arcul opritorului agăţătorului; 13 — ştift opritor agăţător; 14 — declanşator; 15 — cocoşul cu clichet, ştift şi arc; 16 — axul cocoşului; 17 — garda trăgaciului; 18 — fixatorul gărzii; 19 — arcul gărzii trăgaciului; 20 — ştift fixare gardă; 21 — corpul pistol cu ţeavă şi ştiftul de fixare a ţevii; 22 — pârghia cocoşului; 23 — arcul pârghiei; 24 — zăvorul încărcătorului; 25 — ştiftul ză¬vorului încărcătorului; 26 — arc fixare zăvor încărcător; 27 — plăseaua  dreaptă; 28  —  şurub   fixare   plasele;  29  —  plăseaua   stângă.

Fig. 4. — Manşonul-închizător
1  — închizător ;  2 — ţel ;  3 — piedica  de siguranţă ;  4 — arcul per¬cutorului ;   5   —  percutorul ;   6   —   gheara   extractoare ;   7   —   ştift   de poziţionare ;    8   —   arcul    ghearei    extractoare ;    9   —   ştiftul    ghearei extractoare

Unităţile şi subunităţile, vor folosi denumirile şi specifi¬caţiile tehnice din anexa respectivă pentru cereri de piese de schimb, identificări, etc.

NOŢIUNI PRIVIND CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA PISTOLULUI
1.3. Pistolul este o armă cu încărcare automată, deoarece energia produsă de gazele rezultate din arderea pulberii este utilizată atât pentru a imprima glonţului mişcarea de rotaţie şi translaţie cu viteza necesară, cât şi pentru a imprima manşonului închizător mişcarea spre înapoi. Prin mişcarea sa spre înapoi, în recul şi revenirea din recul manşonul închizător execută două operaţii, şi anume:
— armarea cocoşului;
— introducerea cartuşului din încărcător în canalul ţevii.
Funcţionarea pistolului se bazează pe principiul utilizării energiei de recul a manşonului închizător eliberat. Pistolul dispune de un mecanism de darea focului cu autoarmare, fapt ce permite deschiderea focului cu rapiditate, apăsând în mod direct pe trăgaci, fără o armare prealabilă a cocoşului.
Securitatea mânuirii pistolului împotriva unei funcţionări premature este asigurată de piedica de siguranţă, care în timpul nefuncţionării trebuie să se găsească în poziţia „sigur”, blocând declanşatorul.
Alimentarea pistolului cu cartuşe se face dintr-un încărcător cu o capacitate de 7 cartuşe, aşezate succesiv.

1.4. Pistolul se compune din următoarele mecanisme principale:
— corpul ;
— ţeava ;
— manşonul închizător, pe care este montat percutorul, piedica de siguranţă şi gheara extractoare ;
— arcul recuperator;
— cocoşul pe care este montat un clichet;
— pârghia cocoşului;
— opritorul închizătorului;
— agăţătorul;
— pârghia trăgaciului;
— trăgaciul;
— încărcătorul (pentru 7 cartuşe).
În completul individual al pistolului intră :
— 1 încărcător ;
— 1 vergea ;
— 1 toc piele pentru pistol.

1.5. Funcţionarea pistolului în timpul tragerii.
La apăsarea pe trăgaci, cocoşul eliberat de pragul de armare al agăţătorului loveşte, sub acţiunea arcului de armare al cocoşului, percutorul. Acesta loveşte cu vârful său capsa de aprindere a cartuşului, iniţiază încărcătura pe bază de fulminat de mercur şi ulterior aprinde încărcătura de pulbere din tubul cartuşului.
Concomitent cu arderea încărcăturii de pulbere, în ţeavă se formează gaze care exercită o presiune în toate direcţiile. Sub acţiunea exercitată de presiunea gazelor rezultate din arderea încărcăturii de pulbere, glonţul este împins prin canalul ţevii, fiind angajat între plinurile ghinturilor după care se deplasează în traiectorie.
Ghinturile din interiorul ţevii permit să se imprime glonţului viteza de rotaţie necesară asigurării stabilităţii pe traiectorie. După aceasta, manşonul închizător, sub presiunea gazelor ce se transmit prin fundul tubului cartuş se deplasează înapoi, comprimând arcul recuperator. În acest timp gheara extractoare, extrage tubul cartuş rămas din camera cartuşului. Întâlnindu-se cu dintele opritorului manşonului închizător, tubul cartuş este aruncat afară prin fereastra prevăzută la manşonul închizător în acest scop.
În cursa sa până în poziţia extremă dinapoi, manşonul închizător deplasează cocoşul trecându-l pe pragul de armare al agăţătorului, efectuându-se în acest fel şi operaţia de armare a cocoşului. După efectuarea cursei sale spre înapoi până la refuz, manşonul închizător sub acţiunea arcului recuperator revine în poziţia dinainte. În cursa spre înainte închizătorul angrenează cartuşul următor de pe ridicătorul de cartuşe al încărcătorului şi îl introduce în camera cartuşului. Canalul ţevii este închis de închizătorul aflat în poziţia dinainte, pistolul fiind din nou gata pentru tragere.
Pentru a trage focul următor este necesar să se elibereze trăgaciul, revenind astfel în poziţia iniţială şi apoi să se apese din nou pe el. In acest fel se va efectua tragerea până la consumarea completă a cartuşelor din încărcător.
După consumarea cartuşelor din încărcător, manşonul închizător trebuie să fie reţinut în poziţia extremă dinapoi de către opritorul său.
CAPITOLUL II
DEMONTAREA ŞI MONTAREA PISTOLULUI

2.1. Demontarea pistolului.
Demontarea pistolului se face pentru curăţirea, ungerea şi controlul acestuia precum şi pentru repararea sau înlocuirea pieselor defecte, ori lipsă.
La demontarea şi montarea pistolului este necesară respectarea
următoarelor reguli :
— demontarea şi montarea să se facă pe o masă sau pe o bancă iar în teren pe un aşternut sau o scândură curăţată în prealabil de praf şi murdărie;
— pe timpul montării se va ţine seama de seriile pieselor, pentru a nu le amesteca cu piesele altor pistoale.

2.2. Demontarea pistolului poate fi parţială sau completă.
Demontarea  parţială se  execută în scopul curăţirii, un¬gerii şi controlului pistolului.
Demontarea  completă se  execută în scopul înlocuirii pieselor defecte sau lipsă, precum şi în cazurile când i se face o nouă întreţinere (cu ulei sau unsoare) după efectuarea unei trageri îndelungate.

2.3.Demontarea parţială a pistolului se efectuează în or¬dinea următoare:
a)  Se scoate încărcătorul din mânerul pistolului   (fig.  5).
Se ţine pistolul de mâner cu mâna dreaptă, apoi cu degetul mare de la mâna stângă se apasă pe zăvorul încărcătorului spre înapoi iar cu degetul arătător de la mâna stângă, se prinde de baza încărcătorului şi se extrage încărcătorul din interiorul mânerului pistolului.
Tot prin ţinerea pistolului în mâna dreaptă se trage de manşonul închizător cu mâna stângă, în direcţia părţii din spate a pistolului, iar prin fereastra pentru aruncarea tubu¬rilor, de la manşonul închizător se verifică vizual dacă interiorul camerei cartuşului este liber, fără tub sau cartuş, apoi se eliberează manşonul  închizător  şi  se  deblochează piedica  de  siguranţă.

Fig. 5. — Scoaterea încărcătorului din mânerul pistolului

b) Se scoate manşonul închizător de pe corpul pistolului (fig. 6.

Fig.   6.   —   Scoaterea   manşonului   închizător   de   pe    corpul    pistolului
Ţinând pistolul în mâna dreaptă, cu mâna stângă, se duce cocoşul în poziţia armat, se scoate capătul nearticulat al gărzii trăgaciului din corpul pistolului, apoi cu degetul arătător al mâinii drepte se apasă pe capătul gărzii trăgaciului care a fost scos din corp pentru a nu reveni în locaşul său. Cu mâna stângă se prinde de partea striată a manşonului închizător, se trage înapoi până la refuz, se ridică puţin în sus de partea posterioară dându-i-se posibilitatea de a se deplasa către înainte sub ac¬ţiunea arcului recuperator şi apoi se scoate cu mâna de pe corpul pistolului. Se introduce capătul gărzii în locaşul său din corpul pistolului. În timpul acestei operaţii nu se apasă pe trăgaci.
c) Scoaterea arcului recuperator de pe ţeavă.
Se ţine pistolul de mâner în mâna dreaptă iar cu mâna stângă se prinde de arc, se răsuceşte puţin spre dreapta şi se trage de el, spre partea din faţă a pistolului până când iese de pe ţeavă.
2.4. Montarea pistolului după demontarea parţială se exe¬cută în ordine inversă  demontării, astfel:
a)    Se montează arcul recuperator pe ţeavă. Ţinând pis¬tolul cu mânerul în mâna dreaptă, cu mâna stângă se introduce arcul recuperator pe ţeavă, în mod obligatoriu cu capătul la care ultima spiră are un diametru mai mic decât celelalte spire ale arcului recuperator. Se apasă pe arc până când intră cu capătul în şanţul circular dimprejurul ţevii, la îmbinarea acesteia în corpul  pistolului.
b)    Se montează manşonul închizător pe corpul pistolului.
Se ţine pistolul cu mânerul în mâna dreaptă, cu mâna stângă se duce cocoşul spre poziţia armat, după care se scoate capătul nearticulat al gărzii trăgaciului din locaşul său din corpul pistolului, apoi cu de¬getul arătător de la mâna dreaptă se apasă pe capătul gărzii trăgaciului care a fost scos din corp pentru a nu-i permite revenirea în locaş.
Cu mâna stângă se ia manşonul închi¬zător de partea striată, se introduce cu capătul din faţă pe ţeavă, se trage de el spre înapoi până la comprimarea arcului recuperator, apoi se aşează pe ghidajele de pe interiorul manşonului închizător să intre în canalele longitudinale ale corpului. Sub acţiunea arcului recuperator, închizătorul va reveni în poziţia din faţă, adică în poziţia iniţială, apoi se introduce capătul nearticulat al gărzii trăgaciului în locaşul său din corpul pistolului.
Se apasă pe trăgaci pentru a readuce cocoşul în poziţia iniţială, apoi se roteşte piedica de siguranţă în „poziţia „sigur” creând posibilitatea declanşatorului să blocheze mecanismul de darea focului.
c)    Introducerea încărcătorului în mânerul pistolului.
Se ţine pistolul cu mânerul în mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă se in¬troduce încărcătorul în mânerul pistolului prin fereastra in¬ferioară a acestuia. Se apasă pe baza încărcătorului până când zăvorul încărcătorului trece peste pintenul din talpa încărcătorului, în acest timp se va auzi clic-ul de blocare.

2.5. Verificarea montării corecte a pistolului după demon¬tarea parţială.
Pentru aceasta se roteşte piedica de siguranţă în poziţia de tragere, dând posibilitatea declanşatorului să deblocheze mecanismul de darea focului. Se trage manşonul închizător în poziţia extremă din spate şi apoi se eliberează. Manşonul închizător trebuie să rămână în poziţia din spate, reţinut de opritor. Se apasă pe zăvorul încărcătorului care trebuie să elibereze încărcătorul din mânerul pistolului pe o porţiune de 2-3 mm. Se trage de manşonul închizător în poziţia din spate, apoi se eliberează. Sub acţiunea arcului său, opritorul închizătorului trebuie să revină în poziţia iniţială iar manşonul închizător, sub acţiu¬nea arcului recuperator, va trebui să revină energic în poziţia din faţă, până când ajunge cu frontalul din faţa ligheanului în contact cu culata ţevii, iar cocoşul trebuie să rămână în poziţia armat.

2.6. Demontarea completă a pistolului se execută în ur¬mătoarea ordine :
—    Se efectuează demontarea parţială a pistolului aşa cum s-a arătat la pct. 2.3.
—    Se demontează cu ajutorul unei şurubelniţe, şurubul cu care sunt fixate plăselele. Se scot plăselele şi se separă de corpul pistolului.
—    Se  scot  opritorul  închizătorului   şi   arcul  său.
—    Cu ajutorul unui dorn se scoate axul cocoşului, după care se scot din corpul pistolului: cocoşul, declanşatorul, pârghia cocoşului şi arcul pârghiei cocoşului.
— Cu un dorn se scoate axul zăvorului încărcătorului, apoi se scoate zăvorul încărcătorului  cu  arcul său.
—    Se scoate cu un dorn subţire axul opritorului agăţă¬torului, apoi se scot pe rând arcul opritorului agăţătorului şi opritorul agăţătorului.
—    Se prinde cu mâna peste gardă în porţiunea unde este presată ţeava şi se strânge în podul palmei, iar cu cealaltă mână, se apasă cu un dorn pe capătul axului gărzii trăgaciului până la ieşirea lui. Se scoate garda trăgaciului, fixatorul gărzii şi arcul fixatorului gărzii.
—    Se scot cepii de fixare ai agăţătorului cu ajutorul unui dorn.
—    Se apasă cu un dorn pe capătul axului trăgaciului până la ieşirea acestuia. Se scoate capătul arcului trăgaciului din locaşul său din pârghia trăgaciului şi se scoate trăgaciul cu arcul său afară.
—    Se scoate pârghia trăgaciului din locaşul său, de la capătul unde fost fixată de trăgaci, apoi se roteşte agăţă¬torul până o eliberează şi de la celălalt capăt.
—    Printr-o rotire atentă a agăţătorului în locaşul său se scoate şi el din corpul pistolului.
Demontarea şi înlocuirea ştiftului ţevii şi a ţevii propriu-zise se poate face numai în atelierele autorizate de către armurieri.
—    Cu un dorn se împinge percutorul în faţă până când partea din spate a acestuia iese din locaşul său din piedica de si¬guranţă,  apoi  cu mâna se scoate piedica  de siguranţă.
—    Se scot, după aceea, percutorul cu arcul său şi gheara extractoare.
—    După ce s-a scos gheara extractoare se scoate arcul ei care este prevăzut cu cele două ştifturi de fixare.
Nu se pot demonta piesele de pe închizător atunci când piedica de siguranţă  se  află în poziţia „sigur”.

2.7. Montarea pistolului, după demontarea compilată, se execută în următoarea ordine:
—    Se introduce în locaşul său din corpul pistolului agă¬ţătorul, apoi se introduce pârghia trăgaciului care intră cu un capăt după dintele de agăţare al agăţătorului.
—    Se introduce în degajarea sa din corp, trăgaciul şi arcul trăgaciului. Capătul îndoit al arcului trăgaciului se in¬troduce în degajarea din partea inferioară a pârghiei trăga¬ciului, apoi cepul pârghiei se introduce în orificiul din partea superioară a trăgaciului, după care se fixează trăgaciul cu axul său.
—    Se fixează agăţătorul cu cepii de fixare.
—    Se introduc în locaşurile lor sau din partea superioară a corpului pistolului, opritorul agăţătorului şi arcul opritorului agăţătorului care se fixează cu ajutorul unui ax.
—    Se montează zăvorul încărcătorului cu ajutorul axului său, apoi se introduce arcul zăvorului încărcătorului.
—        Se introduce arcul pârghiei cocoşului pe pârghia co¬coşului, apoi se introduc împreună în locaşul lor din ză¬vorul încărcătorului.
—    Cu o mână se ţine de mânerul pistolului şi în acelaşi timp se apasă pe trăgaci până la refuz, iar cu cealaltă mână se introduce cocoşul în aşa fel încât să se aşeze cu ştiftul pe locaşul  din  capătul pârghiei, apoi  se introduce  declanşatorul.
—    Se fixează atât declanşatorul cât şi cocoşul cu axul cocoşului.
—    Se introduce arcul fixatorului gărzii trăgaciului în fixatorul gărzii, apoi se introduce împreună în orificiul din corpul pistolului şi se fixează garda cu ajutorul axului său care trebuie să intre atât prin orificiile pentru fixarea gărzii cât şi prin orificiul din gardă.
— Se fixează cele două plăsele cu ajutorul şurubului pentru fixarea plăselelor.
—    Se introduce arcul opritorului manşonului închiză¬tor în degajarea din opritor apoi se montează opritorul man¬şonului închizător cu arcul pe corpul pistolului.
—    Se introduce percutorul în arcul percutorului, ambele se introduc în locaşul percutorului din închizător, apoi se îm¬pinge cu un dorn percutorul în faţă, iar cu cealaltă mână se introduce piedica de siguranţă.
—    Se introduce în orificiul din închizător arcul ghearei extractoare, cu cepul ascuţit la vârf spre piedica de siguranţă, cu cel care este prevăzut cu o porţiune înclinată spre partea unde vine fixată gheara. Se introduce gheara şi se apasă cu o şurubelniţă până când se aşează la locul ei, iar cepul de la arcul ghearei vine în contact cu umărul din spate al ghearei extractoare.
—    În continuare montarea se face la fel ca la montarea parţială (conform paragrafului 2.4.).
CAPITOLUL III
DESTINAŢIA Şl CONSTRUCŢIA PIESELOR
ŞI MECANISMELOR  PISTOLULUI
3.1. Corpul cu ţeava şi ştiftul pentru fixarea ţevii.
—  ŢEAVA — are rolul de mecanism motor, în interiorul ei având loc arderea încărcăturii de pulbere. Cele patru ghinturi din interiorul ţevii permit să se imprime glonţului mişcarea de rotaţie necesară asigurării stabilităţii lui pe traiec¬torie. Pereţii părţii ghintuite sunt prevăzuţi cu ghinturi în traseu elicoidal, format din goluri şi plinuri.
Diametrul ţevii între plinuri poartă denumirea de calibrul ţevii, care este de 7,65 mm.
Partea dinapoi a interiorului ţevii constituie ca¬mera de încărcare(culata) care serveşte ca locaş pentru cartuş şi este prevăzută cu un umăr care se reazemă pe o porţiune din corpul pistolului. Capătul de dinapoi al ţevii este prevăzut cu o porţiune înclinată în scopul dirijării cartuşului din încărcător în camera de încărcare şi cu o degajare care serveşte ca locaş pentru gheara extractoare în timpul funcţionării. Conul de forţare este porţiunea din interiorul ţevii care leagă camera cartuşului de partea ghintuită şi are rolul de a asigura glon¬ţului o poziţie optimă înaintea amorsării încărcăturii de pulbere.
Interiorului ţevii îi este aplicat un tratament de supra¬faţă cu un strat subţire de crom, devenind în felul acesta o suprafaţă rezistentă şi lucioasă. Exteriorul ţevii este neted şi bromat.
—    ŞTIFTUL ŢEVII — serveşte pentru rigidizarea fixării ţevii cu corpul. Asamblarea ţevii cu corpul pistolului se face prin presare.
—    CORPUL — este piesa pe care se montează toate re¬perele ce formează ansamblul pistolului. Corpul pistolului formează corp comun cu mânerul.
În partea anterioară a corpului pistolului se găsesc :
—    DEASUPRA  —  suportul  pentru  fixarea  ţevii ;
—    DEDESUBT — fereastra pentru introducerea trăga¬ciului şi o fereastră pentru introducerea capătului nearticulat al gărzii trăgaciului.
În partea posterioară a corpului pistolului se găsesc:
—    DEASUPRA — orificiul pentru opritorul agăţătorului;
—    canalul pentru introducerea declanşatorului;
—    orificiul pentru arcul şi pârghia cocoşului;
—    locaşul pentru funcţionarea cocoşului.

—    DEDESUBT — fereastra pentru introducerea încăr¬cătorului  care este străpunsă până  deasupra;
—    oficiul pentru   arcul  şi   fixatorul   gărzii   trăgaciului;
—    canalul pentru arcul şi zăvorul încărcătorului;
Pe partea dreaptă a corpului pistolului se găsesc:
—    orificiul pentru axul trăgaciului, străpuns până în partea stângă;
—    o fereastră  pentru fixarea pârghiei  trăgaciului  cu  ca¬pătul arcului trăgaciului şi cu trăgaciul ;
—    orificiul   pentru   axul    trăgaciului,   străpuns   până   în partea stângă ;
—    orificiul pentru axul opritorului agăţătorului, străpuns până în partea stângă printr- un canal pentru ghidarea închizătorului ;
—    orificiul  pentru capătul axului  cocoşului ;
—    locaşul  pentru   puntea   agăţătorului,  străpuns  până   în partea stângă;
—    canalul  unde  funcţionează pârghia  trăgaciului;
—    orificiul   pentru   cepii   agăţătorului,   străpuns   până   în partea stângă;
—    fereastra  pentru   uşurare,    străpunsă    până  în    partea stângă;
—    orificiul   pentru   şurubul   plăselelor,   străpuns  până    în partea stângă;
—    două orificii  pentru uşurare, străpunse până în partea stângă;
—    orificiul  pentru   axul   zăvorului    încărcătorului,   stră¬puns până în partea stângă;
—    fereastra pentru fixarea plăselelor,  străpunsă  până  în partea stângă a corpului pistolului.
Pe partea stângă a corpului pistolului se găsesc :
—    orificiul pentru fixarea opritorului închizătorului ;
—    canalul   pentru   opritorul   manşonului   închizător pre¬văzut în partea superioară cu o degajare în formă de unghi ;
—    canalul   pentru ghidarea  manşonului  închizător;
—    orificiul pentru fixarea şi poziţionarea axului cocoşului.
3.2. Mecanismul de dare a focului se compune din ;
—    zăvorul  încărcătorului   cu   axul  său,    care    este    legat funcţional de pârghia cocoşului ;
—    pârghia cocoşului ;
—    cocoşul ;
—    agăţătorul cu cepii de fixare ;
—    opritorul agăţătorului cu arcul şi axul său ;
—    declanşatorul ;
—    pârghia trăgaciului ;
—   trăgaciul.

3.2.1. Zăvorul  încărcătorului este  fixat  în mânerul pisto¬lului cu ajutorul axului său.
Prin forma constructivă zăvorul îndeplineşte două roluri importante şi anume: la capătul in¬trodus în corp are prevăzut un orificiu cu două diametre. Pe diametrul mic al orificiului este permisă ieşirea capătului pârghiei cocoşului, când cocoşul este în poziţia armat, iar pe diametrul mare al orificiului se aşează un capăt al arcului pârghiei cocoşului. La capătul opus, este prevăzut cu un dinte pentru  fixarea  încărcătorului  în  mânerul  pistolului.

3.2.2.    Pârghia cocoşului are rolul de a transmite cocoşului forţa cu care acţionează arcul ei în vederea efectuării percu¬ţiei. La partea superioară este prevăzută cu un locaş semi
rotund care îi permite sprijinirea pe ştiftul montat în corpul cocoşului şi un prag pentru sprijinirea părţii inferioare a cocoşului. Sprijinirea cocoşului în cele două puncte ale pârghiei creează posibilitatea unei balansări elastice a acestuia, în partea de mijloc este prevăzută cu doi umeri care folosesc la  fixarea  capătului   arcului   pârghiei   cocoşului.
Arcul pârghiei cocoşului serveşte pentru acţionarea pârghiei asupra cocoşului. Este un arc spiral, dare se introduce pe pârghia cocoşului. Se sprijină cu un capăt pe umerii pârghiei, iar cu celălalt capăt în orificiul din zăvorul încărcă¬torului.

3.2.3.    Cocoşul are rolul de a lovi percutorul, în vederea percuţiei.  Ansamblul  cocoş are  în componenţa sa:
—    cocoşul propriu zis;
—    arcul clichetului;
—    clichetul;
— două ştifturi cilindrice.
Cocoşul este prevăzut la capătul superior cu o porţiune striată, care uşurează armarea manuală. La capătul inferior este prevăzut cu o degajare pentru introducerea pârghiei co¬coşului cu capătul care arc un locaş semirotund.
Partea din faţă a cocoşului este prevăzută cu un pinten care au permite lovirea percutorului, decât în cazul când se apasă pe trăgaci şi un locaş pentru clichet şi arcul lui.
Pe partea laterală este prevăzut cu un orificiu străpuns, pentru rotirea lui în jurul axului. Celelalte două orificii sunt unul pentru fixarea clichetului, iar celălalt pentru fixarea ştiftului cliche¬tului.
Arcul clichetului are rolul de a menţine clichetul cu ca¬pătul inferior în poziţia extremă din faţă, în aşa fel încât să se găsească întotdeauna deasupra părţii superioare a agăţă¬torului.
Clichetul face posibilă repetarea percuţiei fără ca cocoşul să se afle în poziţia armat.
Prin acţionarea asupra trăga¬ciului, agăţătorul apasă vârful clichetului prin intermediul căruia cocoşul este obligat să se rotească spre înapoi până când vârful clichetului scapă de agăţător, iar cocoşul revine şi lo¬veşte percutorul.
Cele două ştifturi, se montează în orificiile lor de pe partea laterală a cocoşului, unul pentru a permite fixarea capătului pârghiei cocoşului, iar celălalt pentru fixarea cli¬chetului.  Ambele  ştifturi  se  teşesc  la   ambele   capete.
Axul cocoşului fixează cocoşul şi declanşatorul în corpul pistolului.

3.2.4. Agăţătorul serveşte la menţinerea cocoşului în po¬ziţia limită din spate, cu ajutorul pragului său de armare. Partea laterală din dreapta agăţătorului are un profil în forma de camă, dare acţionează asupra pârghiei trăgaciului, în ve¬derea rotirii acestuia în poziţia limită de jos. Tot pe această parte are un locaş prevăzut cu un dinte pentru agăţarea ca¬pătului inferior al pârghiei trăgaciului. În ambele părţi late¬rale se află două orificii coaxiale în care se introduc cepii pentru fixarea agăţătorului. Puntea de legătură a celor două părţi laterale ale agăţătorului are în partea superioară o formă semirotundă care vine în contact cu clichetul şi opri¬torul agăţătorului, iar partea inferioară (pragul de armare) vine în contact cu vârful de agăţare al cocoşului.
Cepii de fixare ai agăţătorului servesc pentru fixarea agă¬ţătorului în corpul pistolului.

3.2.5. Opritorul agăţătorului, sub acţiunea arcului său, apasă puntea agăţătorului, în aşa fel încât în timpul tragerii să menţină cocoşul agăţat prin intermediul agăţătorului, eliminând astfel posibilitatea funcţionării automate a pistolului. Constructiv este prevăzut la partea superioară cu un orificiu pentru introducerea arcului şi cu un canal pentru permiterea glisării lui în partea superioară a corpului pistolului. La ex¬terior are o proeminenţă care permite glisarea lui în corpul pistolului şi nu permite cocoşului să lovească percutorul pentru a  face  percuţie,  decât prin  apăsarea  trăgaciului.
Arcul opritorului agăţătorului are rolul de a împinge opritorul tot timpul spre partea inferioară a pistolului deoa¬rece, prin construcţia sa, un capăt este introdus în orificiul opritorului,  iar  celălalt „capăt  este  fixat  de  axul   opritorului.
Axul opritorului agăţătorului are rolul de a fixa în corpul pistolului  atât opritorul  cât  şi arcul  opritorului  agăţătorului.

Declanşatorul serveşte la aducerea cocoşului în po¬ziţia iniţială, când cocoşul se află în poziţia armat, iar piedica de siguranţă se roteşte în poziţia „sigur”. Este prevăzut cu un orificiu în care intră axul cocoşului, un profil semirotund care vine în contact cu piedica de siguranţă când este rotită în poziţia „sigur”. Mai are o faţetă care acţionează pa muchia din faţă a punţii agăţătorului atunci când cocoşul este în po¬ziţia extremă din spate şi se află cu vârful de agăţare pe pragul de agăţare al agăţătorului.

3.2.6.    Pârghia trăgaciului face legătura între trăgaci şi agăţător în scopul producerii declanşării. La capătul superior este prevăzută cu un cep care intră în orificiul de la partea superioară ă trăgaciului, iar la partea de deasupra are o ner¬vură care are rolul de a ghida pârghia în canalul prevăzut în corpul pistolului. Tot la acest capăt, în partea de jos are un canal în care se asamblează capătul îndoit al arcului trăga¬ciului.
La capătul inferior este prevăzută cu un dinte care an¬grenează cu dintele agăţătorului. Mai are o proeminenţă care vine în contact cu profilul în formă de camă al agăţătorului, permiţând rotirea în limita de jos a acestuia, atunci când nu se mai apasă pe trăgaci. La acţionarea pe trăgaci, când închi¬zătorul a făcut bine închiderea, această proeminenţă intră în degajarea sa din închizător, producându-se astfel declan¬şarea. În cazul când închizătorul nu a făcut corect închiderea, la apăsarea pe trăgaci proeminenţa se loveşte de marginea inferioară a închizătorului şi dintele pârghiei nu prinde din¬tele agăţătorului,  neproducându-se  declanşarea.

3.2.8.    Trăgaciul cu arcul său este folosit pentru eliberarea cocoşului de pe pragul de armare cât şi pentru producerea percuţiei fără ca cocoşul să fie în poziţia armat. La capătul superior al trăgaciului se găseşte un orificiu pentru asamblarea cu cepul pârghiei trăgaciului. Se mai găseşte o degajare unde se fixează partea înfăşurată a arcului trăgaciului, iar pe suprafaţa dreaptă a trăgaciului se află un canal unde se introduce capătul drept al arcului. De asemenea, mai are un
orificiu pentru  fixarea  lui  în  corpul  pistolului cu axul  său.
Arcul trăgaciului — este un arc special care îndeplineşte mai multe roluri şi anume :
— fixarea axului trăgaciului, cu capătul care intră în ca¬nalul trăgaciului ;
. — fixarea pârghiei trăgaciului în canalul din corpul pis¬tolului, cu ajutorul capătului liber ;
—    aducerea trăgaciului  în poziţia  din faţă.
Axul trăgaciului este prevăzut cu un canal circular în care intră capătul arcului ce se găseşte în canalul din trăgaci. Serveşte pentru fixarea trăgaciului în corpul pistolului.
3.2.9.    Garda trăgaciului, arcul fixatorului, fixatorul şi axul gărzii trăgaciului.
—    Garda trăgaciului are rolul de a proteja trăgaciul împotriva unei apăsări involuntare.
Capătul din faţă al gărzii are drept scop, limitarea închi¬zătorului în cursa sa spre înapoi. Acest capăt este prevăzut cu un orificiu pentru uşurare şi un prag care se reazemă pe partea inferioară din faţă a corpului. Capătul din spate este prevăzut cu un orificiu pentru a putea fi fixată în corp prin intermediul axului său.
—    Arcul fixatorului gărzii este un arc care se introduce cu un capăt în orificiul din fixatorul gărzii, iar cu un capăt în locaşul său din corpul pistolului.
Are rolul de a obliga fixatorul să menţină tot timpul garda în contact cu corpul.
—    Fixatorul gărzii are formă cilindrică, prevăzut cu un capăt mai ascuţit, care se fixează pe gardă. Are un orificiu pentru introducerea unei  porţiuni  din  arcul său.
—    Axul gărzii serveşte pentru fixarea gărzii în corpul pistolului. Este prevăzut cu două diametre pentru a nu per¬mite ieşirea lui în timpul funcţionării pistolului.

3.2.10.Arcul recuperator şi arcul zăvorului încărcătorului.
Arcul recuperator serveşte pentru readucerea manşonului închizător în poziţia din faţă, după plecarea loviturii.
Capătul care se introduce pe ţeava are o spiră mai mică, în comparaţie cu celelalte spire, pentru a sta fixat pe ţeava. La celălalt capăt are o spiră mai mare decât celelalte pentru a nu permite ieşirea arcului pe lingă ţeava, prin orificiul man¬şonului închizător.
Arcul zăvorului încărcătorului este folosit pentru a men¬ţine tot timpul zăvorul în poziţia din faţă, făcându-l pe zăvor să fixeze încărcătorul în corp. Este un arc spiral, cu o lun¬gime mică.
3.2.11.    Opritorul manşonului închizător cu arcul său, este aşezat pe partea stângă a corpului pistolului. Datorită formei sale constructive, îndeplineşte două roluri şi anume :
— opreşte manşonul închizător după ultimul cartuş tras, în poziţia din spate ;
— aruncă tuburile extrase din ţeava, pe fereastra manşo¬nului închizător.
La capătul din faţă este prevăzut cu un cep pentru fixarea lui în corp şi un canal pentru fixarea arcului. În interior are un pinten care vine în contact cu lama ridicătorului de car¬tuşe, după tragerea ultimului cartuş, oprind astfel manşonul închizător în poziţia extremă din spate. Tot în interior, sus, are un dinte care aruncă tuburile trase, pe fereastra man¬şonului închizător în timpul tragerii.

Arcul opritorului manşonului închizător are o formă spe¬cială şi menţine opritorul în poziţie orizontală, în timpul tra¬gerii.

3.2.12.    Plăselele mânerului cu şurubul.
Plăselele acoperă ferestrele laterale ale mânerului pisto¬lului şi servesc la prinderea comodă a acestuia cu mâna. Sunt confecţionate din bachelită cauciucată.
Ambele plasele sunt prevăzute cu câte o gaură. În gaura de la plăseaua stângă se află o piuliţă, iar în gaura de la plăseaua dreaptă este introdusă o şaibă specială. Piuliţa şi şaiba fac posibilă fixarea plăselelor pe mâner cu ajutorul şurubului.
Şurubul plăselelor serveşte la fixarea acestora pe mânerul pistolului, fiind prevăzut cu cap semirotund cu canal pentru şurubelniţă.

3.2.13.    Manşonul închizător asamblat se compune din: închizător, ţel, arcul percutorului, percutorul, piedica de si¬guranţă, arcul ghearei şi gheara extractoare.
Manşonul închizător participă la reîncărcarea pistolului (împingerea cartuşului în camera de încărcare), serveşte drept locaş pentru piesele mecanismului de percuţie a capsei şi contribuie la extracţia tubului cartuş din camera de încărcare cu ajutorul ghearei extractoare montată pe corpul său.
La capătul din faţă se găseşte un orificiu, care face po¬sibilă intrarea manşonului închizător pe ţeava, iar în partea de sus se găseşte cătarea. La capătul din spate, are un canal transversal în formă de coadă de rândunică pentru fixarea ţelului.  Porţiunea dintre   cătare  şi   canalul   pentru  ţel   este striată pentru a evita reflexele de lumină în timpul ochirii. Pe suprafaţa laterală dreaptă se află fereastra pentru arun¬carea tuburilor cartuş şi canalul pentru fixarea ghearei ex¬tractoare.
Pe suprafaţa laterală stângă se află gaura şi locaşul pie¬dicii de siguranţă.
Pe ambele suprafeţe în partea din spate se găsesc crestă¬turi care uşurează manevrarea manşonului închizător cu mâna şi două degajări pentru uşurare. La capătul din spate se află un canal care permite trecerea cocoşului dintr-o poziţie în alta. în partea interioară se află canalul pentru ţeava şi arcul recuperator. La mijlocul închizătorului se află împingătorul care duce cartuşul în cameră, ligheanul pentru fundul tubului cartuşului şi în centrul ligheanului gaura pentru ieşirea vârfului percutorului, iar în partea dreaptă un orificiu pentru arcul ghearei extractoare. În porţiunea din spate pe ambele suprafeţe se găsesc ghidaje pentru mişcarea manşonului închizător pe carpul pistolului. În partea stângă se găseşte un canal în care intră opritorul manşonului închizător, iar în dreapta un canal pentru trecerea peste partea laterală a încărcătorului şi pen¬tru simetria manşonului închizător. în partea centrală se gă¬seşte un canal pentru arcul percutorului’ şi pentru condu¬cerea percutorului. Pe suprafaţa laterală dreapta jos, are o degajare în care intră proeminenţa pârghiei trăgaciului, fă-când posibilă percuţia numai la sfârşitul cursei de revenire a manşonului închizător.
Ţelul este prevăzut la partea superioară cu o crestătură prin intermediul căreia, cu ajutorul catarii trăgătorul ia linia de ochire. Partea inferioară are forma de coadă de rândunică şi se introduce în canalul de aceeaşi formă din spatele man¬şonului închizător. Asamblarea ţelului pe manşonul închi¬zător se face prin presare în sistemul arbore unitar. – Arcul percutorului este un arc spiral care se introduce pe partea din faţă a percutorului. El are drept scop împin¬gerea percutorului în poziţia din spate a închizătorului, după efectuarea percuţiei. Astfel vârful percutorului ajunge sub nivelul suprafeţei ligheanului închizătorului.
Percutorul are rolul de a efectua iniţierea capsei cartu¬şului prin lovirea acesteia. Vârful percutorului este sferic, iar partea din spate pătrată care serveşte la ghidarea percu¬torului în canalul său din închizător. Percutorul este prevăzut cu un cep care intră în orificiu din piedica de siguranţă, blocându-se astfel, în momentul când piedica de siguranţă se află în poziţia „sigur”.
Piedica de siguranţă realizează blocarea şi deblocarea prin manevrarea de către trăgător a paletei în poziţia „sigur” şi „foc”. La mijlocul piedicii de siguranţă se află o degajare prin care percutorul glisează în timpul tragerii. Pe partea ex¬terioară, la capătul ce se introduce în închizător, are două degajări de formă ovală în care se fixează cepul de la capătul arcului ghearei extractoare, când piedica de siguranţă se află atât în poziţia „foc” cât şi în poziţia „sigur”. Aproape de ce¬lălalt capăt se află o degajare care face posibilă trecerea în¬chizătorului peste vârful declanşatorului, în timpul funcţio¬nării manşonului închizător pe ghidajele corpului, atunci când se fac trageri.
Arcul ghearei extractoare cu cepi este un arc spiral care are spirele de capăt mai mici decât celelalte pentru fixarea celor doi cepi. Acest arc are rolul de a menţine continuu gheara extractoare înclinată în direcţia ligheanului închiză¬torului. La capătul care se introduce în închizător are un cep cu două diametre : capătul având diametrul mai mic se intro¬duce în arc, iar celălalt capăt cu diametrul mai mare se ter¬mină cu o porţiune conică. Al doilea cep are de asemenea două diametre : cel mic se introduce în arc, iar capătul cu diame¬trul mai mare are o teşitură cu ajutorul căreia se fixează pe degajarea de la gheara extractoare pentru a nu-i permite ie¬şirea din închizător.

Gheara extractoare are rolul de a extrage din camera de încărcare tubul cartuş tras. La partea din faţă este prevăzută cu o gheara cu ajutorul căreia prinde tubul cartuş de guler, pentru a-l extrage din camera de încărcare. La partea din spate are un cep cu ajutorul căruia se fixează în închi¬zător.

Fig. 7. — Încărcătorul
1  — Corp ;  2  —  Ridicător   de   cartuşe ;  3 — Arcul    ridicătorului   de cartuşe ; 4 — Baza încărcătorului ;
5 — Plăcuţa de fixare
3.2.14. Încărcătorul (fig.  7)  este utilizat la pistol pentru înmagazinarea cartuşelor. Capacitatea lui este de 7 cartuşe.
Corpul încărcătorului — are la capătul superior un canal care permite alimentatorului de cartuşe să ia cartuşul şi să-1 introducă în camera de încărcare.  Pereţii laterali se termină cu o porţiune uşor curbată în interior în scopul reţinerii car¬tuşelor şi a ridicătorului de cartuşe. La partea inferioară are un pinten cu ajutorul căruia se reazemă pe zăvorul încărcătorului. Pereţii   laterali, în partea de jos,   au   forma a   două| aripioare pentru fixarea bazei încărcătorului. Corpul încărcătorului este prevăzut pe ambele părţi cu câte 7 orificii pentru a. observa numărul  cartuşelor   existente  în  încărcător  cât  şi pentru uşurarea acestuia.
Ridicătorul de cartuşe serveşte pentru alimentarea pisto¬lului cu cartuşe. Cele două extremităţi sunt îndoite pentru a permite mişcarea sa în interiorul corpului închizătorului. Pe partea stângă are o lamă care ridică opritorul închizătorului, după terminarea cartuşelor din încărcător. Pe partea stângă are o degajare care ghidează pe ambutisarea peretelui cor¬pului încărcătorului.
Arcul ridicătorului de cartuşe — se destinde şi împinge cartuşul din interiorul încărcătorului în camera cartuşului. Acumularea cantităţii de energie necesară arcului alimentator pentru deplasarea cartuşelor are loc în cursul introducerii muniţiei în încărcător, operaţie pe baza căreia arcul respectiv este comprimat.
Plăcuţa de fixare a bazei încărcătorului — este prevăzută cu o proeminenţă care intră în orificiul bazei încărcătorului pentru fixarea acesteia.
Baza încărcătorului are un orificiu pentru introducerea proeminenţei plăcuţei de fixare şi două canale în care intră cele două aripioare ale corpului încărcătorului.

CAPITOLUL IV

CONSTRUCŢIA Şl AMBALAREA CARTUŞELOR
4.1. Construcţia cartuşului, (fig. 8).
Cartuşul pentru pistolul 7,65 mm. se compune din :
—    Tubul cartuş.
—    Glonţul.
—  Încărcătura de asvârlire.
—    Capsa.
—    Tubul cartuş — serveşte pentru îmbinarea tuturor ele¬mentelor cartuşului, pentru protejarea încărcăturii de azvâr¬lire, împotriva acţiunii agenţilor externi, iar în timpul tra¬gerii opreşte dirijarea gazelor spre închizător. În corpul tu¬bului se introduce încărcătura de azvârlire deasupra căreia se fixează glonţul. Fundul tubului este prevăzut la exterior cu un guler de care se prinde gheara pentru extragerea acestuia din cameră, iar în cen¬trul are un locaş pentru fixarea capsei de aprindere şi două orificii pentru transmiterea flăcării.
—    Glonţul — se compune dintr-un miez de plumb in¬trodus prin presare într-o cămaşă de oţel placată cu tombac. Glonţul este fixat la tubul cartuş prin sertizare.
—  Încărcătura de azvârlire — este formată din pulbere fără fum şi are rolul de a imprima   glonţului mişcarea de înaintare în canalul ţevii,   prin  presiunea   exercitată  de  gazele  rezultate   din arderea pulberii.
— Capsa de aprindere — serveşte pentru aprinderea în¬cărcăturii de azvârlire se compune dintr-o alveolă de alamă, în care este presată o compoziţie de iniţiere şi o rondelă de staniol care acoperă încărcătura de iniţiere.

Fig. 8 — Cartuş calibrul 7,65 mm
1. Glonţ       3.Încărcătura de pulbere.
2.Tub cartuş   4.        Capsa de iniţiere.
Cartuşele pentru pistol, calibrul 7,65 mm. (fabricaţie R.S.R.), sunt ambalate în lăzi de cartuşe — tip, din lemn, a 3.360 bucăţi fiecare. În ladă se găsesc două cutii din tablă ermetizate etanş a câte 1.680 bucăţi cartuşe, cuprinzând 70 bucăţi pachete a câte 24 cartuşe fiecare.

Pe perenii laterali ai lăzii de lemn există inscripţii care indică numărul lotului de cartuşe, fabrica producătoare, marca şi  lobul pulberii, cantitatea de cartuşe din ladă.
Greutatea unei lăzi este de aproximativ 36 kgf.

CAPITOLUL V
5.1. Funcţionarea pieselor şi mecanismelor pistolului.
5.1.1. Poziţia pieselor şi a mecanismelor pistolului în timp de repaus este următoarea :
—    Manşonul închizător, sub acţiunea forţei arcului re¬cuperator se găseşte în poziţia din faţă, cu frontalul de la lighean, sprijinit pe culata ţevii, făcând în felul acesta închiderea ţevii de către închizător.
— Ghidajele din interiorul manşonului închizător se aşează în canalele din partea posterioară a corpului pistolului.
Cocoşul se află în poziţia din faţă, iar clichetul se află deasupra agăţătorului.
—    Agăţătorul se află în poziţia de jos, pragul de armare aflându-se în apropierea vârfului de armare al cocoşului, iar clichetul se află deasupra agăţătorului. Când piedica de sigu¬ranţă se află în poziţia „sigur”, se apasă pe trăgaci, cocoşul nu se armează însă efectuează o mică cursă spre înapoi.
—    Încărcătorul este introdus în mânerul pistolului. Ridi¬cătorul de cartuşe se găseşte în poziţia de sus şi lama elastică a încărcătorului se reazemă pe dintele opritorului manşonului încărcător.

5.1.2. Funcţionarea pieselor şi mecanismelor pistolului în timpul tragerii.

Înainte de tragere se efectuează următoarele operaţiuni :
Fig. 9. — Introducerea cartuşelor în încărcător

—    Se încarcă încărcătorul cu cartuşe : (fig. 9).
—    Se introduce încărcătorul în mânerul pistolului până la fixarea acestuia de către zăvor.
—    Se aşează piedica de siguranţă în poziţia „foc”.
— Se trage manşonul închizător în   poziţia   extremă din spate, pentru a efectua armarea, apoi se eliberează brusc pentru a lua primul cartuş din încărcător şi îl introduce în ca¬mera cartuşului.
Pentru  încărcarea  încărcătorului  cartuşele  se   aşează   pe ridicătorul de cartuşe unul câte unul, într-un singur rând. În timpul introducerii cartuşelor, arcul ridicătorului  de   cartuşe se comprimă.
În timpul funcţionării pistolului sau al descărcării încăr¬cătorului, arcul ridicătorului de cartuşe se destinde, ţinând tot timpul cartuşul deasupra, rezemat de capetele pereţilor laterali ai încărcătorului.
La introducerea încărcătorului în mânerul pistolului, pin¬tenul din capătul de jos al încărcătorului, trebuie să se rea¬zeme pe dintele opritorului închizătorului,   pentru a se fixa.
La trecerea piedicii de siguranţă în poziţia „foc” se de¬blochează declanşatorul şi percutorul şi apăsând pe trăgaci agăţătorul vine în contact cu clichetul cocoşului, permiţând rotirea cocoşului.
Aducând manşonul închizător în poziţia limită din spate, se roteşte cocoşul şi mânerul de agăţare, al lui, vine în con¬tact cu pragul de armare al agăţătorului. Sub acţiunea opri¬torului agăţătorului, cocoşul rămâne în această poziţie producându-se în acest fel armarea.
La eliberarea manşonului închizător, arcul recuperator deplasează manşonul închizător în partea din faţă a pistolului şi împinge cartuşul în camera cartuşului. Cartuşul este ghidat de părţile laterale ale încărcătorului şi alunecând pe partea înclinată a corpului şi a ţevii (panta de alimentare) intră în camera cartuşului şi se reazemă cu frontalul de la gura tu¬bului pe pragul din camera cartuşului. în acelaşi timp se face şi închiderea canalului ţevii de către închizător.
Sub acţiunea arcului ridicătorului de cartuşe, următorul cartuş ia locul celui care a fost introdus în camera cartuşului.

5.1.3. Funcţionarea pistolului în timpul tragerii şi după plecarea loviturii.
Pentru executarea tragerii, piedica de siguranţă trebuie să se afle în poziţia „foc”, iar cocoşul să fie în poziţia „armat” şi să se apese pe trăgaci.
La apăsarea pe trăgaci, acesta prin intermediul pârghiei trăgaciului acţionează asupra agăţătorului, scoţîndu-1 de pe vârful de armare al cocoşului.
Cocoşul eliberat sub acţiunea agăţătorului, se roteşte brusc spre înainte şi loveşte percutorul care cu vârful său percutează capsa cartuşului, determinând în acest fel plecarea loviturii.
Datorită presiunii gazelor care s-au format, glonţul este scos din canalul ţevii, concomitent cu aceasta, gazele exercitând o presiune asupra pereţilor şi fundului tubului cartuş, producând mişcarea spre înapoi a manşonului închizător îm¬preună cu tubul cartuşului tras. La mişcarea sa spre înapoi, manşonul închizător roteşte cocoşul înapoi până la refuz, astfel încât vine cu vârful în contact cu pragul de armare al agăţătorului. Tubul cartuş fiind reţinut de gheara extractoare în ligheanul închizătorului, se loveşte de dintele aruncător de la opritorul manşo¬nului închizător şi este aruncat afară prin fereastra pentru aruncarea tuburilor.
Manşonul închizător este dus din nou în poziţia din faţă a pistolului de către arcul recuperator. în cursa sa spre îna¬inte ia un nou cartuş din încărcător şi-1 introduce în camera cartuşului.
Pentru plecarea loviturii următoare trebuie să se apese din nou pe trăgaci.
După consumarea ultimului cartuş din încărcător, ridică¬torul de cartuşe acţionează cu lama sa elastică asupra dintelui inferior de la opritorul manşonului închizător pe care îl ridică în sus pentru a opri manşonul închizător în partea din spate a pistolului (fig. 10).

Fig.10. — Poziţia   agăţat   a   manşonului   închizător   după   consumarea ultimului cartuş
din încărcător.

CAPITOLUL VI

CURĂŢIREA ŞI UNGEREA PISTOLULUI

Pistolul trebuie să se găsească întotdeauna curat şi în stare bună de funcţionare. Aceasta se obţine printr-o curăţire şi ungere efectuată la timp, prin mânuirea şi păstrarea corectă a pistolului.

6.1. Curăţirea pistolului.
Pentru curăţire pistolul se demontează parţial. Se demon¬tează complet numai dacă pistolul este foarte murdar şi necesită o curăţire şi o revizuire generală.
Canalul ţevii se curăţă cu ajutorul vergelei, cu câlţi sau cârpe unse cu un strat subţire de ulei. Se curăţă până când nu mai rămâne pete de zgură provenită din arderea pulberii. După curăţire, canalul ţevii se şterge cu o cârpă uscată, dândui-se o atenţie deosebită camerei cartuşului şi golurilor ghinturilor. Corectitudinea curăţirii se verifică vizual aşezând ţeava cu un capăt spre o sursă de lumină şi prin celălalt capăt se uită cu ochiul liber.
Mecanismul de dare a focului şi manşonul închizător se curăţă cu cârpe îmbibate în ulei AU. Se va acorda o atenţie deosebită curăţirii ligheanului închizătorului, frontalului care face alimentarea cu cartuşe şi a ghidajelor din interiorul man¬şonului închizător care alunecă pe canalele corpului pistolului. După curăţire se şterge cu o cârpă uscată.
Corpul pistolului se va curaţi cu o cârpă îmbibată în ulei pe porţiunea canalelor pentru ghidarea manşonului închizător, pe panta de alimentare cu cartuşe şi pe celelalte părţi. După curăţire se şterge cu o cârpă uscată.

6.1.2. Ungerea pistolului.
Uleiurile şi unsorile folosite la ungerea pistolului se în¬trebuinţează pentru :
—    protecţia suprafeţelor pieselor componente ale pisto¬lului   împotriva  coroziunii  din   cauza   agenţilor   atmosferici;
—    ungerea în scopul micşorării frecării şi protejării îm¬potriva unei uzuri premature a pieselor şi mecanismelor care vin. în contact, în timpul funcţionării.
Pentru ungerea, întreţinerea şi conservarea pistoalelor pe o perioadă mai îndelungată se folosesc următoarele uleiuri şi unsori.
a) Unsoarea pentru armă (vaselină tehnică artificială) se foloseşte pentru :
—    diluarea şi îndepărtarea reziduurilor depuse pe canalul ţevii şi pe piesele supuse acţiunii gazelor;
— ungerea pentru protecţia de scurtă durată a pieselor
metalice; asigură o funcţionare normală şi protecţia acestora împotriva coroziunii numai la temperaturi mai ridicate de 5° C. ;
— ungerea pentru protecţia de lungă durată a pieselor şi ansamblelor metalice (conservare pentru depozitare îndelun¬gată), în amestec cu unsoarea de tun în proporţie de 1/1.
Unsoarea pentru armă este un produs uleios, semifluid, cu vâscozitate mare, având o culoare brun deschisă până la brun închis.
b)    Unsoare pentru tun (aprovizionată sub denumirea de„vaselină tehnică artificială tip C”). Este o unsoare consistentă, care are în compoziţia sa ulei mineral rafinat, rezidiuri de parafinare şi cerezină. Are o culoare brun deschis până la brun închis.
În amestec cu unsoarea de armă, în proporţie de 1/1, un¬soarea pentru tun se foloseşte pentru conservarea pistolului în scopul păstrării lui în depozite pe o perioadă îndelungată de timp.
c)    Ulei de funcţionare AU (se aprovizionează sub   denumirea de „ulei de frână”). Este un ulei lichid, subţire, rezultat din amestecul a două uleiuri minerale rafinate şi are o  cu¬loare galben deschis.
Acest ulei se foloseşte pentru ungerea pieselor şi meca¬nismelor pistolului în orice anotimp.
Se recomandă folosirea acestui ulei la pistoalele date în dotare, care după curăţire se ung cu un strat subţire de ulei şi apoi se introduc în tocul de piele.
d)    Whitespirt, este un produs lichid obţinut prin distilarea primară a ţiţeiului şi are o culoare roşiatică cu proprietăţi asemănătoare cu ale benzinei. Este folosit pentru îndepărtarea unsorii de pe piesele şi ansamblele pistolului (de conservare), atunci când pistoalele sunt scoase din depozit şi trebuiesc date în dotare. Whitespirt-ul se foloseşte în orice anotimp.

6.1.3. Indicaţii  privind ungerea pistolului.
Unsoarea se întinde numai pe suprafeţele curăţate bine ale pistolului, imediat după curăţire, pentru a nu permite umezelii din aer să acţioneze asupra metalului curăţat. În caz contrar unsoarea nu protejează metalul de rugină.
Suprafeţele exterioare ale pistolului se ung cu ajutorul cârpelor îmbibate în unsoare sau ulei.
Degajările şi orificiile se ung cu cârpe sau câlţi îmbibaţi în ulei sau unsoare, cu aju¬torul unor beţişoare din lemn. Se recomandă ca arcurile de la pistol să fie unse numai cu unsoare de armă, aplicându-se un strat foarte subţire (în special la pistoalele date în dotare care trebuie să fie tot timpul pregătite pentru tragere).
Pentru ungerea canalului ţevii se introduce în degajarea de la capătul inferior al vergelei, câlţi sau cârpe îmbibate în ulei sau unsoare şi se trece de câteva ori în lungul canalului ţevii pentru a se acoperi cu un strat subţire şi uniform atât. camera cartuşului cât şi porţiunea ghintuită.
Celelalte piese metalice se acoperă cu un strat subţire şi uniform de ulei sau unsoare în aşa fel încât să nu împiedice buna funcţionare a pistolului în timpul tragerii.
Pistoalele păstrate în depozitare, se ung din abundenţă cu. un amestec de 50% unsoare de tun şi 50% unsoare de armă, sau se consemnează cu hârtie anticorosivă.
CAPITOLUL VII
7.1. Controlul, pregătirea pistolului şi a cartuşelor pentru tragere, întreţinerea şi păstrarea acestora.
7.1.1. Pentru a stabili starea pistolului, buna funcţionare şi pregătirea pentru luptă, este necesar să se efectueze controale periodice. Controlul se execută în stare montată sau demontată. Gradul de demontare al pistolului se stabileşte înaintea fiecărui control. Odată cu controlul pistolului se execută şi controlul încărcătorului de rezervă, a tocului şi a vergelei.
În timpul controlului zilnic al pistolului trebuie să se ve¬rifice :
—    care este gradul de ungere al pistolului, dacă este ru¬ginit, murdar, cu ştirbituri, zgârieturi sau crăpături atât la piesele metalice cât şi la cele nemetalice;
—    dacă manşonul închizător, încărcătorul, mecanismul de dare a focului şi piedica de siguranţă sunt în stare bună de funcţionare ;
—    dacă ţelul şi cătarea sunt în stare bună, nu sunt lovite sau dacă ţelul nu este deplasat faţă de linia de credinţă ;
—    dacă încărcătorul se menţine în mâner ;
—    dacă canalul ţevii este curat.
Defecţiunile pistolului trebuie înlăturate imediat ce sunt observate, atunci când acest lucru este posibil, sau dacă nu este  posibil  pistolul  se   trimite  la   atelierul   pentru   reparat.

7.1.2.    Controlul pistolului când acesta este montat şi demontat parţial.
În timpul controlului se verifică :
a) Dacă nu există rugină, zgârieturi, ştirbituri, turnări de material sau crăpături pe frontalul ligheanului închizătorului, pe umărul de oprire al opritorului, pe piedica de siguranţă, pe capătul din spate al percutorului, pe ghidajele închizăto¬rului, pe gheara extractoare, pe frontalul cocoşului, pe umărul opritorului agăţătorului, pe pârghia trăgaciului, pe culata ţevii, pe panta de alimentare, etc.
Se verifică coinciderea seriei inscripţionate pe închizător cu cea de pe corpul pistolului.
b)    Dacă nu există lovituri la cătare sau la crestătura ţe¬lului care să împiedice ochirea, dacă ţelul se menţine rigid în locaşul său de la manşonul închizător, şi dacă linia de credinţă de pe ţel coincide cu linia de credinţă de la manşonul închi¬zător.
c)    Dacă piedica de siguranţă poate fi trecută cu uşurinţă dintr-o poziţie în cealaltă şi dacă se fixează rigid în poziţia„foc” cât şi în poziţia „sigur”.
d)    Modul de funcţionare al cocoşului: cocoşul fiind de¬clanşat, iar trăgaciul fiind apăsat înapoi până la refuz, la apă¬sarea cu degetul pe creasta cocoşului acesta trebuie să se de¬plaseze spre partea din spate a pistolului iar la eliberarea lui să revină brusc în poziţia iniţială din faţă. Apăsându-se pe creasta cocoşului spre partea din spate a pistolului până la refuz, fără să se acţioneze pe trăgaci, după eliberarea lui,vârful cocoşului trebuie să rămână agăţat pe pragul de agă¬ţare al agăţătorului, deci să rămână în poziţia „armat”. Când cocoşul se află în poziţia „armat” şi se apasă pe el de sus în jos, el trebuie să aibă un joc, când se apasă de jos în sus nu trebuie să scape cu vârful său de pe pragul de agăţare al agăţătorului. Eliberarea cocoşului de pe pragul de agăţare al agă¬ţătorului trebuie să se facă apăsând cu degetul pe trăgaci.
e)    Dacă în camera cartuşului şi pe canalul ţevii nu există murdărie, zgură, rugină sau alte defecte.
f)    Dacă părţile de la capătul superior al încărcătorului nu sunt lovite, dacă lama elastică a încărcătorului de cartuşe func¬ţionează normal iar ridicătorul de cartuşe sub acţiunea ar¬cului său funcţionează lin fără opriri sau blocări. De ase¬meni, baza încărcătorului trebuie să fie fixată rigid pe plă¬cuţa de fixare, iar pintenul care fixează încărcătorul pe zăvorul său nu trebuie să fie lovit sau îndoit.
g)    Se verifică dacă încărcătoarele se introduc şi se scot cu uşurinţă în mânerul pistolului, iar fixarea lor de către ză¬vorul încărcătorului trebuie să fie rigidă.
h) Se verifică funcţionarea pieselor şi mecanismelor. Pen¬tru aceasta se execută următoarele operaţii :
—    Se introduce încărcătorul gol în mânerul pistolului, apoi se trece piedica de siguranţă din poziţia „sigur” în poziţia „foc”. Se duce manşonul închizător în poziţia limită din spate a pistolului apoi se eliberează ; manşonul închizător trebuie să rămână în poziţia din spate a pistolului oprit de opritorul manşonului închizător.
—    Se apasă pe zăvorul încărcătorului în direcţia din spa¬tele pistolului, se scoate încărcătorul afară apoi se duce man¬şonul închizător în poziţia limită din spate, timp în care arcul opritorului manşonului închizător readuce opritorul în poziţia iniţială, iar manşonul închizător trebuie să revină brusc în poziţia din faţă, sub acţiunea forţei arcului recuperator, co¬coşul rămânând în poziţia „armat”. Când se apasă pe trăgaci cocoşul trebuie să revină energic în poziţia din faţă şi să lo¬vească percutorul.
Se încarcă încărcătorul cu cartuşe de exerciţiu, se intro¬duce apoi. în mânerul pistolului încărcătorul încărcat, se duce manşonul închizător în poziţia limită din spate, apoi se eli¬berează. Sub acţiunea arcului recuperator, manşonul închizător revine energic în poziţia din faţă. În timpul revenirii în po¬ziţia din faţă închizătorul ia primul cartuş din încărcător şi îl introduce în camera cartuşului.
Dacă se repetă operaţia de ducere a manşonului închizător în poziţia din spate a pistolului, cartuşul trebuite să fie aruncat energic prin fereastra pentru aruncarea tuburilor cartuş din partea dreaptă a manşonului închizător, iar la revenire în¬chizătorul introduce următorul cartuş în cameră.
Când piedica de siguranţă este în poziţia „foc” şi se apasă pe trăgaci, cocoşul trebuie să execute o cursă care atunci când revine în poziţia iniţială să aibă forţa necesară pentru a pro¬duce percuţia.

7.1.3.  Controlul  pistolului,   când  este   demontat   complet.
Când pistolul este demontat complet se controlează amă¬nunţit fiecare piesă şi mecanism în parte, pentru a verifica dacă nu există aşchieri de metal, zgârieturi şi ştirbituri, în¬doituri, zgură şi murdărie, defecte care împiedică buna func¬ţionare a pistolului. Se verifică coinciderea seriei de pe pie¬sele neinterschimbabile.
La verificarea corpului pistolului cu ţeava şi ştiftul ţevii se va verifica în mod deosebit, gradul de curăţire al camerei, cartuşului şi canalul ţevii Această verificare se face atât de la retezătura (gura)  cât şi la culată. Se verifică dacă pe porţiunea canalurilor pentru ghidarea manşonului închizător nu au apărut fisuri sau tasări sau dacă nu au apărut fisuri la umerii de la orificiul pentru axul gărzii trăgaciului. Pe panta de alimentare nu trebuie să fie lovituri sau impurităţi.

7.1.4. La verificarea pieselor mecanismului de dare a fo¬cului se urmăreşte :
—  dacă zăvorul încărcătorului nu are ştirbituri sau lovi¬turi pe suprafaţa dintelui cu care fixează încărcătorul;
— pârghia cocoşului nu trebuie să prezinte deformări sau rupturi la capătul unde este prevăzut locaşul pentru aşezarea ştiftului din cocoş, pe suprafaţa unde se aşează baza inferioară a cocoşului, la umerii pe care se fixează capătul arcului ;
—    se verifică cocoşul asamblat pentru a nu prezenta aş¬chieri de metal pe suprafaţa cu care loveşte percutorul sau pintenul care se reazemă pe opritorul agăţătorului. De aseme¬nea, se verifică funcţionarea clichetului cocoşului, controlându-se ca aspect, pentru a nu prezenta ştirbituri sau fisuri. O atenţie deosebită se va acorda vârfului de agăţare al cocoşului care nu trebuie să fie teşit sau să prezinte ştirbituri ;
—    dacă pragul de agăţare al agăţătorului nu prezintă uzură sau rotunjire sau dacă agăţătorul nu prezintă fisuri în¬deosebi în zona dintelui de agăţare ;
—    proeminenţa opritorului agăţătorului să nu fie tasată şi în orificiul unde funcţionează arcul să nu fie murdărie;
—    dacă declanşatorul nu prezintă tasări, ştirbituri atât la partea care vine în contact cu pârghia de siguranţă cit şi la partea care vine în contact cu muchia agăţătorului ;
—    la pârghia trăgaciului se verifică rigiditatea fixării cepului care face legătura cu trăgaciul, dintele de la capătul inferior care face legătura cu agăţătorul şi proeminenţa pen¬tru a nu prezenta uzuri sau fisuri. Nervura pentru ghidare cât şi părţile laterale de la asamblarea capătului arcului tră¬gaciului nu trebuie să fie lovite sau să prezinte crăpături care să influenţeze funcţionarea pârghiei ;
—    dacă canalul unde funcţionează capătul arcului trăga¬ciului nu este înfundat cu murdărie, dacă pe lingă cele două orificii nu simt crăpături sau fisuri ; se verifică dacă capătul arcului trăgaciului care se asamblează cu pârghia, să nu fie fisurat sau rupt;
—    se verifică capătul gărzii trăgaciului, care limitează cursa spre înapoi a manşonului închizător în scopul observării tasărilor, fisurilor sau crăpăturilor.
Pentru prevenirea cazurilor de inelare sau umflare a ţevii este interzis să se astupe capătul ţevii cu dop la gura ţevii sau întrebuinţarea altor metode de astupare.
Când militarul nu se află în misiune, în timpul exerciţiilor de tragere, sau în toate cazurile când nu este necesară tra¬gerea, piedica de siguranţă trebuie să se găsească în poziţie „sigur”.
În cazul când datorită împrejurărilor, pistolul a fost pus într-un loc umed, la prima ocazie se scoate din toc, se şterge, se curăţă şi apoi se unge.
CAPITOLUL VIII
8.1. Incidente de tragere cu pistolul şi înlăturarea aces¬tora :
8.1.1.    În cazul mânuirii, îngrijirii şi întreţinerii corecte, pistolul este o armă sigură şi precisă.
În cazul folosirii lui îndelungate, datorită uzurii pieselor şi mecanismelor, iar în unele cazuri datorită unei montări gre¬şite a anumitor piese, unei mânuiri incorecte sau a întreţinerii necorespunzătoare, poate fi afectată funcţionarea normală a pistolului ceea ce poate cauza incidente în timpul tragerii.

8.1.2.    Pentru prevenirea incidentelor pe timpul tragerii şi pentru asigurarea unei funcţionări precise este necesar :
—    după curăţire, montarea pistolului să se facă corect;
—    să se pregătească corect pistolul pentru trageri ;
—    să se controleze, să se cureţe şi să se ungă la timp cu respectarea tuturor regulilor ;
—    să se urmărească cu o deosebită atenţie curăţirea şi ungerea pieselor pistolului supuse frecării ;
—    să se efectueze la timp reparaţiile necesare ;
—    să se controleze cartuşele înainte de introducerea lor în încărcător ;
—    să nu se folosească pentru tragere cartuşe defecte, ru¬ginite sau murdare ;
—    să se ferească pistoalele de eventualele loviri în timpul tragerilor sau a deplasărilor ;
—    dacă înainte de tragere pistolul a stat un timp înde¬lungat în ger puternic, atunci înainte de introducerea încăr¬cătorului încărcat în mânerul pistolului se fac câteva mânuiri de armare (cu manşonul închizător) şi declanşare, până când se constată funcţionarea normală a pistolului, fără reţineri.
8.1.3. Dacă în timpul tragerii se produce un incident, acesta va fi înlăturat prin rearmarea pistolului. Dacă şi prin rearmare, incidentul nu se înlătură este necesar să se stabi¬lească cauza incidentului înlăturând-o aşa după cum se arată în anexa nr. 4.
CAPITOLUL IX

9.1. Reglarea pistolului.
9.1.1. Verificarea reglării pistolului se execută :
—    la începerea fiecărui ciclu de instrucţie pentru pistoa¬lele care nu corespund la trageri ;
—    după reparaţii (la ţeava, înălţător, cătare etc.) care pot influenţa precizia şi justeţea ;
—    după tragerile de instrucţie sau de luptă la  care s-a constatat o precizie sau o justeţe necorespunzătoare ;
—    Ia primirea în unitate, dacă din documentele de evi¬denţă tehnică (fişa individuală) rezultă că nu are verificată precizia şi justeţea şi nu a fost reglat, sau are aceste docu¬mente însă nu a corespuns la verificarea procentuală.
Reglarea pistolului se face prin executarea tragerii la dis¬tanţa de 25 m., cu cartuşe din acelaşi lot.
Cu fiecare pistol se trag câte 4 cartuşe, până la îndepli¬nirea condiţiilor de justeţe, reglându-se înălţătorul în plan ori¬zontal.
Pistolul se consideră just dacă punctul mediu al celor 4 lovituri se găseşte într-un cerc cu raza de 4 cm. aşezat cu cen¬trul în punctul de control, care coincide cu punctul ochit.
Se admite eliminarea unei singure lovituri izolate, atât la precizie cât şi la justeţe.
Se consideră că lovitura este izolată atunci când faţă de punctul mediu al celor 3 lovituri mai grupate, aceasta se află la o distanţă mai mare sau egală cu 2,5 ori raza cercului care cuprinde cele 3 lovituri mai grupate.
Tragerea pentru reglare a pistolului se execută cu pistolul rezemat.
9.1.2. Pentru stabilirea punctului mediu pentru cele 4 lo¬vituri se folosesc două metode şi anume :
a) se unesc cu o linie dreaptă două dintre loviturile mai apropiate şi se împarte această linie în două jumătăţi. Punctul care defineşte jumătatea acestei linii se uneşte cu cea de a treia lovitură, iar această linie se împarte în trei părţi egale. Se ia punctul care defineşte 1/3 din linia care uneşte centrul liniei de la cele două puncte cu al treilea punct. Acest punct se uneşte cu a patra lovitură. Această linie se împarte în patru părţi egale şi se ia punctul care defineşte 1/4 din linia care uneşte treimea cu a patra lovitură. Acest punct este punctul mediu al celor patru lovituri. Exemplu (fig.  11).

Fig.   11.   —   Determinarea   punctului   mediu   a   patru   lovituri,    dispuse
asimetric

Punctul de control,
b) Când loviturile sunt mai apropiate, se unesc cu o linie dreaptă două câte două lovituri. Se împart aceste linii în două părţi egale şi apoi punctele obţinute se unesc printr-o linie. Se împarte această linie în două părţi egale. Punctul care de¬fineşte jumătatea acestei linii, este punctul mediu al lovitu¬rilor. Exemplu (fig. 12).
Fig.   12.   —   Determinarea   punctului   mediu   a   patru   lovituri   dispuse simetric

c) Pentru stabilirea punctului mediu când se iau în con¬siderare numai trei lovituri, una considerându-se izolată, se procedează astfel :
— se unesc două lovituri cu o linie şi se împarte această linie în două părţi .Punctul care a împărţit această linie în două părţi egale se uneşte cu o linie, cu cea de a treia lovi¬tură. Această linie se împarte în trei părţi egale. Se ia 1/3 din linia care uneşte centrul liniei de la cele două puncte, cu al treilea. Punctul care defineşte această 1/3 se numeşte punctul mediu al celor trei lovituri. Exemplu (fig. 13).

Fig.   13.   —  Determinarea   punctului   mediu   a   trei   lovituri   (cea   de   a patra lovitură este izolată)
9.1.3. Ţelul este executat pe cinci grupe de înălţimi. Creş¬terea înălţimii înălţătorului coincide cu numărul grupei. Exemplu grupa I-a este cea mai mică, iar grupa a V-a este cea mai mare.
Se acţionează la schimbarea ţelului în următoarele cazuri :
—    dacă punctul mediu al loviturilor se află deasupra punctului de control, peste limita admisă, se înlocuieşte ţelul existent cu altul cu o grupă mai mică decât el;
—    dacă punctul mediu al loviturilor se află sub punctul de control, peste limita admisă, se înlocuieşte ţelul existent cu altul cu o grupă mai mare decât el.
Pentru reglarea pistolului pe orizontală, se deplasează ţelul astfel :
—    dacă punctul mediu al loviturilor se află deplasat în partea dreaptă faţă de punctul de control, peste limita admisă, se deplasează ţelul în partea stângă ;
—    dacă punctul mediu al loviturilor se află deplasat în partea stângă faţă de punctul de control, peste limita admisă, se deplasează ţelul în partea dreaptă.
Pistolul se consideră reglat când îndeplineşte condiţiile arătate la pct. 9.1.1.
9.1.4. Defecţiunile care afectează reglarea pistolului. Defecţiunile caracteristice care constituie cauza dereglării pistolului sunt următoarele :
—    cătarea lovită sau îndoită, loviturile se vor abate în partea opusă deplasării catarii ;
—    ţelul este deplasat — loviturile se vor abate în partea în care este deplasat ţelul;
—    ştirbiturile de la retezătura ţevii (gura ţevii) — lovi¬turile se vor abate în partea opusă acestor ştirbituri ;
—    decalibrarea ţevii (îndeosebi în partea de la gura ţevii) uzura muchiilor ghinturilor, zgârieturi şi ştirbituri în canalul ţevii, fixarea nerigidă a ţelului — măresc împrăştierea lovi¬turilor.
CAPITOLUL X
10.1. Tragerea cu pistolul.
Tragerea cu  pistolul  se  execută din următoarele poziţii :
—    din picioare, din genunchi, culcat, rezemat sau nere¬zemat precum şi de pe mijloace mobile.
Tragerea cu pistolul comportă executarea următoarelor operaţiuni :
a)    Pregătirea pentru tragere :
—    introducerea încărcătorului, încărcat cu cartuşe, în mânerul pistolului ;
—    luarea poziţiei pentru tragere.
b)    Executarea tragerii :
—    aşezarea piedicii de siguranţă în poziţia „foc” ;
—    introducerea cartuşului pe ţeava şi armarea cocoşului prin manevrarea manşonului închizător :
—    ochirea ;
— mânuirea trăgaciului.
c)    Încetarea tragerii :
d)    Reluarea tragerii.
În vederea tragerii, când încărcătoarele sunt încărcate cu cartuşe şi nici unul nu este introdus în mânerul pistolului, trăgătorul introduce încărcătorul în mânerul pistolului în po¬ziţia în care se află. Pentru aceasta se scoate cu mâna dreaptă pistolul din toc, ţinîndu-1 cu ţeava pe direcţia de tragere, cu mâna stângă se prinde încărcătorul de talpa lui şi îl introduce în mânerul pistolului şi se apasă pe el până se aude o ţăcănitură. Se trage piedica de siguranţă în poziţia „foc” apoi printr-o manevrare a manşonului închizător se produce mai întâi armarea cocoşului apoi introducerea cartuşului pe ţeava.
Când încărcătoarele sunt încărcate şi unul este introdus în mânerul pistolului, iar piedica de siguranţă se află în poziţia „sigur”, trăgătorul scoate cu mâna dreaptă pistolul din toc, ţinîndu-1 cu ţeava pe direcţia de tragere, iar cu degetul mare sie duce piedica de siguranţă în poziţia „foc” şi se manevrează manşonul închizător pentru armarea cocoşului şi introducerea cartuşului pe ţeava.
Când încărcătoarele nu sunt încărcate şi unul din încărcă¬toare se află în mânerul pistolului, trăgătorul scoate cu mâna dreaptă pistolul din toc, ţinându-1 cu ţeava pe direcţia de tragere, iar cu mâna stângă prinde încărcătorul de partea de jos, apasă pe zăvorul încărcătorului şi-1 scoate din mânerul pisto¬lului, iar cu mâna dreaptă pune din nou pistolul în toc. Ţinând încărcătorul în mâna stângă îl încarcă cu 7 cartuşe, apoi cu mâna dreaptă scoate pistolul din toc şi ţinîndu-1 cu ţeava pe direcţia de tragere, cu mâna stângă introduce încărcătorul în mânerul pistolului până când se aude o ţăcănitură. Se duce piedica de siguranţă în poziţia „foc” şi se manevrează man¬şonul închizător pentru a produce armarea cocoşului şi intro¬ducerea cartuşului în camera cartuşului.

Fig.   14.   —  Poziţia   corectă   de  ţinere   a   pistolului   în   mână
După ce s-au executat cele arătate mai înainte, trăgătorul întinde mâna dreaptă cu pistolul spre obiectiv şi aşează degetul arătător cu prima falangă pe coada trăgaciului, iar degetul mare al mâinii drepte pe partea stângă a pistolului, paralel cu direcţia ţevii. Mâna se ţine întinsă dar nu încordată.
Ochirea şi mânuirea trăgaciului se execută ca la orice altă armă de precizie, cu precizarea că în timpul apăsării pe tră¬gaci, jocul mic al catarii în înălţător faţă de punctul de ochire, nu trebuie luat în considerare. Tendinţa, de a trage cartuşul chiar în momentul când linia de ochire coincide cu punctul ochit, atrage după sine smulgerea trăgaciului şi ca urmare tragerea este necorespunzătoare.
Pentru încetarea temporară a tragerii, trăgătorul duce piedica de siguranţă în poziţia „sigur” cu ajutorul degetului mare de la mâna dreaptă, apoi ridică pistolul cu ţeava în sus.
Pentru încetarea completă a tragerii, trăgătorul ţinând pis¬tolul cu mâna dreaptă pe mâner, apasă cu degetul mare al mâinii stingi pe zăvorul încărcătorului, scoate încărcătorul din mânerul pistolului şi îl trece în mâna dreaptă între degetul mare şi mânerul pistolului. Apoi se prinde cu mâna stângă de porţiunea striată a manşonului închizător şi se duce manşonul închizător în direcţia din spate a pistolului pentru a extrage cartuşul din camera lui. Se eliberează manşonul închizător, se duce cocoşul în poziţia lui iniţială, apoi se duce piedica de si¬guranţă în poziţia „sigur”. Trece încărcătorul în mâna stângă, îl introduce în mânerul pistolului apoi cu mâna dreaptă intro¬duce pistolul în toc.
Pentru reluarea tragerii, trăgătorul execută operaţiile şi recomandările de la acest capitol.

NOTA:
După fiecare tragere, trăgătorul trebuie să-şi cureţe pistolul. Dacă împrejurările nu-i permit, se introduce ulei pe canalul ţevii cu ajutorul vergelei cu cârpe sau câlţi îmbibaţi în ulei. Aceasta cu scopul de a nu se întări zgura rămasă în urma tragerilor pe canalul ţevii şi se curăţă când se înapoiază în unitate.

ANEXA Nr. 1

MODUL DE INDENTIFICARE A PISTOLULUI Cal. 7,65 mm md. 1974

Pe  partea  laterală  din stânga a  manşonului   închizător :
—    sus :   cal. 7,65 mm md. 1974
—    jos : „AB-0068 1975″

Pe partea laterală  din stânga corpului pistolului : „AB-0068″

ANEXA Nr. 2

CARACTERISTICILE TEHNICO-TACTICE ALE
PISTOLULUI Calibru 7,65 mm, md. 1974

—    Calibru…………………………………………………….……7,65mm.
—    Lungimea pistolului……………………………………………167,5mm.
—    Lungimea liniei de miră………………………………………….118mm.
—    Lungimea ţevii………………………………………………….90,5mm.
—    Distanţa de tragere ochită…………………..………………………25m.

•        •

—    Greutatea pistolului cu încărcător gol ………………………..0,520 kgf.
—    Greutatea pistolului cu încărcător plin ……………………….0,580 kgf.
—    Capacitatea încărcătorului …………………………………….7 cartuşe.
—    Greutatea unui încărcător gol …………………………………0,050 kgf.
—    Greutatea   pistolului   fără   încărcător ……………………….0,470 kgf.

•        •
—    Viteza iniţială a glonţului………………………………..……..305 ± 10 m/s.
—    Presiunea medie admisă ……………………………..…..…..1 350 kgf/cm.p.
—    Bătaia maximă a glonţului ………………………….….……1 500 m.
—    Cadenţa de tragere ………………………………..…………cca. 24lov./min.
—    Lungimea cartuşului ……………………………….…………25.mm.
—    Greutatea cartuşului …………………………………………7,7 gf.
—    Lungimea glonţului………………………………..…..…….12 mm.
—    Greutatea glonţului ………………………………………….4,75 gf.
—    Greutatea încărcăturii de pulbere ……………..…………….0,22 gf.

•        •
—    Numărul de cartuşe în cutia de carton ……………….………24 buc.
—    Greutatea cutiei de carton cu 24 de cartuşe………………….192 grf.
—    Capacitatea  pentru ambalat a unei lăzi pistoale………..……60 buc.
—    Greutatea brută a lăzii…………………………………..……63 kgf.

ANEXA Nr. 3
NOMENCLATOR DE PIESE
pentru pistol, calibru  7,65 mm., Md. 1974

Nr. crt.    Nr. dese¬nului ans.
sau reperului    DENUMINEA DESENULUI SAU ANSAMBLULUI    Nr. de buc. ptr. un prod.    Obs
0    1    2    3    4
1.        Ans. 1    Corpul pistolului cu ţeava şi ştiftul.    1
2.        1—1    Corpul   pistolului.    1
3.        1—2    Ţeava    1
4.        1—3    Ştiftul pentru fixarea ţevii.    1
5.        Ans. 2    Cocoşul asamblat.    1
6.        2—1    Cocoşul.    1
7.        2—2    An-ul clichetului.    1
8.        2—3    Clichet.    1
9.        2—4    Ştiftul pentru fixarea clichetului    2
10.        Ans. 3    Pârghia trăgaciului asamblată.    2
11.        3—1    Pârghia trăgaciului.    2
12.        3—2    Cepul pârghiei.    2
13.        Ans. 4    închizător asamblat.    2
14.        4—1    închizătorul.    2
15.        4—2      înălţător (ţel).    1
16.        4—3    Arcul percutorului.    2
17.        4—4    Percutorul.    1
18.        4—5    Piedica de siguranţă.    1
19.        4—9    Gheara extractoare.    1
20.        Ans. 4—1    Arcul ghearei cu cei doi cepi.    1
21.        4—6    Arcul ghearei extractoare.    1
22.        4—7    Ştiftul de poziţionare.    1
23.        4—8    Ştiftul ghearei extractoare.    1
24.        Ans. 5    încărcător asamblat.    1
25.        5—1    Corpul încărcătorului.    1
26.        5—2    Ridicătorul de cartuşe.    1
27.        5—3    Arcul ridicătorului de cartuşe.    1
28.        5—4    Plăcuţa   pentru   fixarea   bazei  în¬cărcător.    1
29.        5—5    Baza încărcătorului.    1
30.        Ans. 6    Plăsea stânga asamblată.    1
31.        6—1    Plăsea stânga.    1
32.        6—2    Piuliţă     1
33.        Ans. 7    Plăsea dreapta asamblată.    1
34.        7—1    Plăsea dreapta.    1
35.        7—2    Bucşa     1
36.        Ans. 8    Opritorul închizătorului asamblat    1
37.        0—20    Arcul opritorului.    1
38.        0—21    Opritorul închizătorului.    1
39.        0—1    Agăţător.    1
40.        0—2    Cep pentru fixarea agăţătorului    1
41.        0—3    Arcul trăgaciului.     1
42.        0—4    Trăgaciul.     1
43.        0—5    Axul trăgaciului.     1
44.        0—6    Opritorul agăţătorului.    1
45.        0—7    Arcul opritorului agăţătorului.    1
46.        0—8    Axul opritorului agăţătorului.    1
47.        0—9    Zăvorul încărcătorului.    1
48.        0—10    Ştiftul zăvorului încărcătorului.    1
49.        0—11    Arcul pentru fixarea zăvorului’.    1
50.        0—12    Arcul pârghiei cocoşului.    1
51.        0—13    Pârghia cocoşului.    1
52.        0—14    Declanşatorul.    1
53.        0—15    Axul cocoşului.    1
54.        0—16    Arcul gărzii trăgaciului.    1
55.        0—17    Fixatorul gărzii.    1
56.        0—18    Garda trăgaciului.    1
57.        0—19    Axul gărzii trăgaciului    2
58.        0—22    Arcul recuperator.    1
59.        0—23    Şurubul pentru fixarea plăselelor.    1
60.        1 acc.    Vergea.    1

REMEDIEREA INCIDENTELOR

Nr. crt.    FELUL   INCIDENTULUI    CAUZELE INCIDENTULUI    REMEDIEREA INCIDENTULUI
0    1    2    3
1    Rateu : închizătorul se află cu   frontalul    ligheanului   pe culata   ţevii   (închidere   com¬pletă), cocoşul a făcut declan¬şarea,   dar   percuţia   nu   s-a produs.    1.    Capsă defectă, dacă
aceasta prezintă o amprentă
adâncă a percutorului.
2.    S-a întărit unsoarea şi
percutorul nu-şi face ieşirea
completă.    1.    Se  va  reîncărca  pistolul
şi se va continua tragerea (se
înlătură   cartuşul   care   nu   a
făcut  percuţia)-.
2.    Se  va   curăţa  pistolul  şi
se va controla ieşirea percu-¬
torului   care   trebuie   să   fie
1,3—1,74 mm.
2    Intrarea  incompletă  a .car¬tuşului în cameră : neînchiderea   cartuşului în   cameră de către  închizător ;  cocoşul   nu poate să fie declanşat.    Murdărie în camera car¬tuşului sau tasarea porţiunii semirotunde a ghearei extractoare, slăbirea arcului re¬cuperator şi a arcului ridi¬cătorului  de  cartuşe.       1.    Se curăţă camera cartu¬şului, ligheanul închizătorului,
panta    de   alimentare   şi   se
apretează    tasările    existente
2.    Se schimbă arcul recupe-¬
rator   şi   arcul    ridicătorului
de cartuşe.
3    Nearuncarea tubului   cartuş prin   fereastra   închizătorului sau neextragerea lui  din ca¬mera cartuşului.    1.    Piesele sunt murdare, sau
arcul ghearei extractoare nu
mai are forţa necesară.
2.    Dintele opritorului închi-¬
zătorului este defect.    1.    Se curăţă piesele mobile
ale pistolului  sau  se   înlocuieşte    arcul    ghearei    extrac¬toare.
2.    Se ajustează dintele opri¬
torului   închizătorului  sau_ se
înlocuieşte manşonul închiză-¬
torului.
4    Nefuncţionarea     opritorului închizătorului ;       închizătorul nu   s-a   oprit   în   poziţia   din spate   după     ultimul    cartuş tras.    1.    Opritorul     închizătorului
este murdar sau  uzat în  ca-
pătul de oprire.
2.    Arcul    opritorului    şi-a
slăbit forţa.    1.    Se curăţă opritorul închi-¬
zătorului  şi  se   ajustează  ca¬
pătul de oprire.
2.    Se înlocuieşte, arcul opri¬
torului   închizătorului.
5    Nefuncţionarea       zăvorului încărcătorului   şi   fixarea   in¬corectă a încărcătorului.    Este     blocat     arcul     zăvo¬rului încărcătorului din cauza unsorii sau nu există jocul de 0,2—0,8 mm între baza încărcătorului şi corpul pistolului.    Se curăţă încărcătorul, zăvo¬rul  încărcătorului,  arcul zăvo¬rului  şi  se  ajustează  pintenul de  agăţare  al  încărcătorului.
6    Se produce percuţia în po¬ziţia   când   piedica   de   sigu¬ranţă  este în  poziţia  „sigur”.    Percutorul    sau    piedica   de siguranţă sunt defecte.    În acest caz pistolul se tri¬mite   la   atelier   pentru   înlo¬cuirea   piedicii   de   siguranţă sau  a  percutorului.
7    Nearmarea     cocoşului    sau neproducerea    percuţiei   când se apasă pe trăgaci şi se gă¬seşte   cartuş   în   camera   car¬tuşului.    Ciocul  de  armare  al   coco¬şului este rupt, sau pragul de armare   al    agăţătorului    este uzat.  Clichetul  cocoşului  este rupt în  partea  inferioară.    Se  trimite   pistolul   la   ate¬lier şi se schimbă cocoşul sau agăţătorul.   Se    schimbă    clichetul cocoşului dacă se con¬stată  că  este rupt.
8    Cocoşul se   află   în   poziţia „armat”,  se apasă  pe trăgaci şi cocoşul nu revine în pozi¬ţia iniţială din faţă.    Pârghia    trăgaciului   a   ieşit din   locaşul   de   ghidare   din corp   sau   s-a   rupt   cepul   de la pârghia trăgaciului.    Se  trimite  pistolul  la  ate¬lier  şi    se   înlocuieşte    arcul trăgaciului sau pârghia trăgaciului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s