PROIECT MANAGERIAL PE LINIE DE ORDINE PUBLICĂ

FUNDAMENTUL PLANULUI MANAGERIAL

  • Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
  • Legea nr.360/2002 privind Statutul Poliţistului
  • Strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale(Hotărârea 196/2005)
    – Strategia de modernizare a Poliţiei Române pentru perioada 2008-2011
    – Dispoziţia I.G.P.R. nr.7/07.02.2008 privind concepţia de organizare şi acţiune a structurilor poliţiei de ordine publică, cu propunerile de modificare.

    4.2. PRINCIPII FUNDAMENTALE

    SIGURANŢĂ

    1.Asigurarea unei prezenţe vizibile a poliţiei în uniformă în ,,punctele fierbinţi”.

    2.Prioritatea misiunii poliţistului de ordine publică o constituie prevenirea faptelor stradale.

    3.Prioritatea apelurilor 112 şi intervenţia în cel mai scurt timp posibil, conform procedurilor legale.

    ÎNCREDERE

    1. Proximizarea activităţilor de ordine publică, plecând de la aşteptările diferitelor grupuri sociale de la actul de poliţie exercitat de Poliţia Capitalei.
    1. Consolidarea încrederii comunităţii în poliţie prin comunicare şi transparenţă instituţională permanentă.
    1. Poliţia şi comunitatea formează o echipă al cărei scop este creşterea gradului de ordine şi siguranţă publică în beneficiul cetăţenilor.

    4.3. OBIECTIV FUNDAMENTAL

    Asigurarea ordinii şi siguranţei publice, a vieţii, integrităţii corporale, patrimoniului public şi privat, prin exercitarea unei activități de poliţie profesioniste care să contribuie la creşterea continuă a  sentimentului de siguranţă publică al cetăţenilor şi la creşterea încrederii populaţiei în Poliţia Capitalei.

    4.4. OBIECTIVE STRATEGICE

    • Creşterea gradului de siguranţă publică, obiectivă(reală) şi subiectivă(percepută de comunitate).
    • Menţinerea criminalităţii stradale la cote reduse, cu accent pe prevenirea şi combaterea infracţionalităţii comise cu violenţă.
    • Creşterea gradului de încredere a populaţiei în Poliţia Capitalei, pe fondul măririi transparenţei activităţilor de ordine publică.
    • Îmbunătăţirea siguranţei rutiere şi fluenţei traficului pe drumurile publice.
    • Ridicarea nivelului de pregătire profesională a poliţistului de ordine publică prin orientare către nevoile de pregătire practică şi prin standardizarea procedurilor şi metodologiilor de intervenţie.
    • Dezvoltarea conceptului de acţiune bazat pe programe preventive specializate ca suport al muncii operative.

    4.5.  ANALIZA  S.W.O.T.

    Puncte tari

    • Criminalitate stradală la un nivel scăzut faţă de anii anteriori.
    • Deficit relativ redus de personal la nivelul dispozitivului de siguranţă publică şi patrulare, existenţa unei logistici adecvate (auto, tehnică I.T., spaţii de lucru).
      • Număr mare de lucrători tineri al căror potenţial, pe măsură ce este pus în valoare, va conduce la creşterea eficienţei activităţii.
    • Angajarea unor poliţişti din rândul societăţii civile(sursă externă) a dus la creşterea diversităţii specializărilor şi viziunii la nivelul echipelor poliţieneşti şi la o posibilitate mai mare de înţelegere a percepţiei comunităţii vis a vis de actul poliţienesc.
    • Stadiul avansat al implementării conceptului poliţiei de proximitate care  a contribuit la schimbarea atitudinii poliţiştilor şi modului de abordare a problemelor comunității.
    • Creşterea permanentă a gradului de informatizare şi posibilitatea accesării bazelor de date ale instituţiei de către toţi poliţiştii.
    • Utilizarea mijloacelor moderne de abordare a fenomenului infracţional (analiză tactică, strategică, operaţională, maparea criminalităţii).
    • Experienţa pe linie de ordine publică a echipelor manageriale de la toate nivelele instituţiei.

    Puncte slabe

    • Număr insuficient de personal în cadrul structurilor Poliţiei rutiere, fapt ce diminuează capacitatea de acţiune şi fluidizare a circulaţiei în contextul creşterii masive şi continue a valorilor de trafic.
    • Lipsa unor metodologii specifice de lucru pe anumite situaţii punctuale.
    • Lipsa spaţiilor adecvate şi dotare logistică deficitară în domeniul instrucţiei  şi pregătirii practice a poliţiştilor pentru însușirea metodologiilor standardizate de lucru(bune practici, proceduri de intervenţie).
    • Lipsa capacităţii de viziune şi planificare strategică a unor manageri de nivel mediu.
    • Persistenţa la unele subunităţi a unui stil de management tributar statisticilor şi cifrelor în detrimentul urmăririi creşterii siguranţei publice prin adoptarea unei atitudini proactive de prevenire a criminalităţii.
    • Numărul semnificativ de agenţi de ordine şi siguranţă publică încadraţi în ultimii 2 ani, ceea ce presupune eforturi pentru pregătirea lor.
    • Paralelismul unor competenţe acordate în prezent mai multor instituţii pe segmentul ordinii publice, dar responsabilitate acordată doar Poliţiei.
    • Lipsa consistenței rezultatelor PdP în îmbunătățirea imaginii instituţiei, pe fondul utilizării deficitare a potenţialului uman de către managerii unor subunităţi.

    Oportunităţi

    • Integrarea României în Uniunea Europeană ceea ce conduce la:

    ü       dezvoltarea parteneriatelor cu poliţii din statele membre;

    ü       accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune destinate noilor state membre;

    ü       preluarea şi implementarea celor mai bune standarde europene în domeniu;

    ü      cursuri de pregătire şi schimb de experienţă cu celelalte poliţii din statele membre.

    Interesul manifestat de către reprezentanţii administraţiei publice locale şi societăţii civile în crearea unui parteneriat instituţional şi sprijinirea poliţiei pentru îmbunătăţirea siguranţei comunităţii.

    • Posibilităţi de participare a unor ofiţeri la cursuri de pregătire în străinătate şi folosire a experienţei astfel acumulate în materia bunelor practici.
    • Posibilitatea acumulării rapide de experienţă la nivelul tinerilor agenţi în urma participării Poliţiei Capitalei la măsurile specifice cu ocazia unor manifestări cu grad ridicat de risc în 2009, de genul alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, etc, ceea ce va duce la creşterea încrederii în competenţa proprie şi în instituţia din care fac parte.

    Ameninţări

    • Tendința mass media de a responsabiliza Poliţia pentru aspecte sociale negative ce ţin de competenţa de soluţionare a altor instituţii sau sunt generate de lipsa de implicare a instituţiilor abilitate, ce face ca gradul de încredere a populaţiei în poliţie să fie mai scăzut decât în alte ţări europene.
    • Fluctuaţia poliţiştilor în cadrul structurii de ordine publică, facilitată de posibilitatea trecerii în alte structuri prin promovarea concursurilor organizate în acest sens(comp. relaţii cu publicul, corpul ofiţerilor, etc.).
    • Existența unei tendinţe de creştere a manifestărilor de violenţă de toate genurile(verbală, fizică, atitudinală) la nivelul întregii societăţi româneşti, generate în principal de lacune legislative.
    • Absenţa conştiinţei şi atitudinii civice a populaţiei Capitalei ce duce la lipsa de implicare a cetăţenilor în prevenirea sau sesizarea fenomenului infracţional.
    • Creşterea influenţei ideologiilor extremiste externe, pe fondul crizei economice ce va genera manifestări antiglobalizare specifice, de genul celor întâlnite şi în alte oraşe europene.

    4.6. OBIECTIVE SECTORIALE

    În domeniul Poliţiei de Ordine Publică:

    1. Standardizarea procedurilor de acţiune specifice poliţistului de ordine publică, uniformizarea bunelor practici în domeniul intervenţiei la sesizările 112, uniformizarea fişei postului şi tuturor documentelor de lucru.
    2. Perfecţionarea sistemului integrat de acţiune pentru menţinerea ordinii publice şi îmbunătăţirea parteneriatului cu comunitatea.
    3. Îmbunătăţirea calităţii pregătirii ofiţerilor coordonatori, cu accent pe latura practică, prin adoptarea unui sistem de monitorizare a activităţii desfăşurate şi corecţie a disfuncţionalităţilor în timp real.
    4. Îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Capitalei în rândul comunităţii prin punerea în practică de către structura PdP a unui Program de activităţi adaptat cerinţelor diferitor categorii sociale în vederea creşterii încrederii cetăţenilor în Poliţia Capitalei şi creşterii gradului de siguranţă perceput de comunitate.
    5. Îmbunătăţirea performanţelor structurii de ordine publică în combaterea proactivă a criminalităţii printr-o prezenţă permanentă în zonele de risc identificate de structura de analiză a informaţiilor.

    Situaţia organizaţională prezentă, ca fundament al obiectivelor sectoriale propuse

    Începând cu anul 2005 şi până în prezent s-a derulat un amplu proces de reformă a structurii de ordine publică fiind înregistrate evoluţii de ordin organizaţional, operaţional şi conceptual.

    Rezultatele acestui proces se fac simţite în modul în care a crescut atât numărul poliţiştilor încadraţi pe această linie dar şi gradul de înzestrare materială a structurii de ordine publică, şi facem aici referire la dotarea auto, dotarea cu echipament de intervenţie, logistica specifică, echipamentele I.T.(calculatoare, PDA), etc.

    Concomitent, au fost puse bazele desfăşurării activităţii într-un mod profesionist, prin adoptarea unor metodologii de lucru şi proceduri de intervenţie care să permită atât însuşirea unor bune practici în materie cât şi protecţia poliţistului din toate punctele de vedere(exonerarea de orice răspundere) în cazul respectării lor.

    Tot în această perioadă s-a trecut la un sistem de intelligence led policing a modului de organizare a dispozitivelor de siguranță publică, prin identificarea zonelor criminogene, a intervalelor orare de comitere a faptelor şi corelarea cu modalitatea dispunerii în teren a forţelor aflate la dispoziţie.

    De asemenea, a devenit operaţională structura poliţiei de proximitate, ca o componentă indispensabilă a poliţiei moderne, o verigă ce face legătura cu comunitatea dar şi între comunitate şi celelalte instituţii care o deservesc.

    Riscurile identificate pe acest plan ce pot conduce la nerealizarea obiectivelor asumate sunt datorate:

    – tendinţei unei părţi a presei de a culpabiliza poliţia pentru majoritatea disfuncţionalităţilor şi neajunsurilor existente la nivelul societăţii;

    – diminuării procentului de încadrare a structurii de ordine publică ca urmare a pensionărilor anticipate şi indicelui de fluctuaţie a personalului;

    – implicării structurilor de ordine publică în activităţi sau programe desfăşurate la nivelul M.A.I., de competenţa altor structuri sau instituţii;

    – lipsei fondurilor necesare desfăşurării unor sondaje de opinie periodice la nivelul populaţiei pentru obţinerea feed-backului acţiunilor desfăşurate de către Poliţia Capitalei.

    În domeniul Poliţiei Rutiere:

    1. Îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a acestei formațiuni în condițiile actuale de fluenţă redusă a traficului.
    2. Standardizarea procedurilor de intervenţie specifice acestei formaţiuni.
    3. Intensificarea acţiunilor preventive rutiere în puncte “fierbinţi”, pe baza pachetelor analitice furnizate de structurile specializate, pentru diminuarea riscului producerii evenimentelor rutiere.
    1. Îmbunătăţirea aportului structurii de poliţie rutieră la combaterea criminalităţii judiciare, în contextul în care majoritatea autorilor faptelor penale judiciare se deplasează pe drumurile publice (furturi de auto, tâlhării săvârşite la oprirea la semafor, persoane urmărite în temeiul legii etc.).
    2. Diminuarea gradului de coruptibilitate prin testarea în teren a poliţiştilor din structura rutieră, în colaborare cu instituţiile specializate ale M.A.I.. (D.G.A. şi D.G.I.P.I.).

    Situaţia organizaţională actuală ca fundament al obiectivelor sectoriale asumate

    În ultimii ani, în condiţiile unei infrastructuri stradale neschimbate, parcul auto s-a mărit considerabil. Acest fapt s-a suprapus cu neadoptarea unui sistem inteligent de management al traficului la nivel de Capitală, fluidizarea circulației la momentele critice din punct de vedere al valorilor de trafic rămânând exclusiv în sarcina agenţilor rutieri.

    În aceste condiţii, deşi s-au făcut paşi înainte în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procentului de încadrare la aceste structuri, aportul logistic şi metodologic, precum şi concepţia de acţiune folosită nu pot da rezultatele dorite (fluidizare, diminuarea numărului accidentelor şi victimelor). Mai mult, perioada de sfârşit a anului 2008 a generat o imagine reală a necesarului de agenţi la această formaţiune, în condiţiile în care a fost necesar un aport susţinut atât din provincie cât şi de la formaţiunile de ordine publică din Capitală.

    Totodată, este necesară o nouă strategie de acţiune în puncte “fierbinţi”/zone de risc, care să vină în completarea şi sprijinul sistemului inteligent de monitorizare a traficului şi care să permită atât o fluidizare optimă cât şi prevenirea evenimentelor rutiere.

    În domeniul Poliţiei Metrou:

    1. Îmbunătăţirea capacităţii operaţionale a Poliţiei Metrou în contextul creşterii complexităţii situaţiei operative și creșterii amenințărilor teroriste pe aceste mijloace de transport la nivelul unor ţări europene.
    2. Cooperarea cu reprezentanții Metrorex în vederea adoptării permanente a măsurilor necesare reducerii infracţionalităţii specifice acestei linii de muncă.
    3. Asigurarea sistemului comunicaţional şi informaţional specific în vederea asigurării suportului operativ.
    1. Implementarea conceptului de acţiune bazat pe produsele analitice şi imprimarea caracterului proactiv misiunilor organizate în puncte “fierbinţi”.
    2. Îmbunătăţirea climatului de siguranţă şi securitate în zona metroului.

    Situaţia organizaţională prezentă ca fundament al obiectivelor sectoriale asumate

    Afluenţa de călători la metrou a crescut în ultimii ani, atât datorită măririi numărului populaţiei bucureştene cât şi sincopelor înregistrate la nivelul fluenţei traficului auto şi pietonal suprateran.

    Aceasta a determinat implicit crearea unor aglomerări mari de persoane pe anumite linii şi intervale orare, metroul constituindu-se astfel într-un punct de atracţie pentru infractori, în special hoţi din buzunare.

    Totuşi, din punct de vedere al riscurilor, după cum din păcate ne-a demonstrat istoria recentă din unele capitale europene, metroul poate face oricând obiectul unor atacuri teroriste ce pot produce importante pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri materiale.

    În acest context internaţional şi al existenţei condiţiilor de creştere în anii următori a situaţiei operative cu care se confruntă Poliţia Metrou, şi ca urmare a unui aflux constant de turişti străini care utilizează acest mijloc de transport, urmare a demersurilor făcute de regia de administrare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie şi pentru creşterea posibilităţilor efective de orientare în subteran a unui călător din afara Capitalei, se impune adoptarea unei strategii specifice asigurării siguranţei utilizatorilor Metroului bucureştean.

    În domeniul analizei şi prevenirii criminalităţii:

    1. Identificarea necesităţilor de sprijin ale structurilor operative şi realizarea unor programe alocate prevenirii şi combaterii criminalităţii cu ţinte realiste de reducere a unor genuri de infracţiuni ce prezintă riscuri majore pentru siguranţa cetăţenilor.
    2. Creşterea vizibilităţii activităţii de prevenire a criminalităţii desfăşurate de Poliţia Capitalei prin generarea interesului mass media în prezentarea acestui segment.
    3. Identificarea anticipativă a riscurilor ce pot conduce la existenţa unui grad nesatisfăcător al standardului de ordine şi siguranţă publică, informarea structurilor interesate şi producerea unor planuri de evitare a acestor riscuri.
    1. Conceperea şi punerea în aplicare împreună cu poliţia de proximitate a unui Plan  pentru îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Capitalei în rândul comunităţii şi creşterea eficienţei activităţilor preventive.
    2. Evaluarea şi eficientizarea acţiunilor desfăşurate de Poliţia Capitalei pentru securizarea traseelor turistice bucureştene; conceperea şi punerea în practică a unui Plan de combatere a infracţionalităţii îndreptate împotriva turiştilor străini.

    MĂSURI / ACTIVITĂŢI / ETAPE DE DERULARE A PROGRAMULUI
    POLI
    ȚIA DE ORDINE PUBLICĂ

    Obiective:

    1. Standardizarea procedurilor de acţiune specifice poliţistului de ordine publică, uniformizarea bunelor practici în domeniul intervenţiei la sesizările prin SNUAU 112, uniformizarea fişei postului şi a tuturor documentelor de lucru.

    Măsuri:

    • Actualizarea Metodologiei de aplicare a Dispoziţiei I.G.P.R. nr.7/2008 la nivelul Poliţiei Capitalei, în funcţie de ultimele modificări şi de bunele practici identificate pe linia intervenţiilor specifice acestei formaţiuni.
    • Evaluarea eficienţei modului în care poliţiştii din structura de ordine publică reacţionează în cazul declanşării acţiunii “Năvodul”, redispunerea inelelor de intercepţie şi a intersecţiilor acoperite.
    • Elaborarea după consultarea subunităţilor a unor documente standard de lucru, specifice cadrului metodologic actual. Iniţierea demersurilor în vederea multiplicării lor la tipografia M.A.I.
    • Uniformizarea la nivelul subunităţilor a fişelor tuturor posturilor de agenţi şi ofiţeri de ordine publică, implementarea unui set de cerinţe şi standarde minimale fiecărei funcţii în parte.
    1. Perfecţionarea sistemului integrat de acţiune pentru menţinerea ordinii publice şi îmbunătăţirea parteneriatului cu comunitatea.

    Măsuri:

    • Analiza activităţilor derulate în cadrul planului-cadru de cooperare Poliţie-Jandamerie conform O.M.I.R.A. nr.1507/ 17.11.2006 în vederea identificării disfuncţiilor şi perfecţionării colaborării dintre cele două instituţii.
    • Analiza activităţilor derulate în parteneriat cu Polițiile Comunitare, identificarea şi uniformizarea bunelor practici, remedierea disfuncţionalităţilor, formularea şi punerea în aplicare a măsurilor de îmbunătăţire a activităţilor parteneriale.
    • Evaluarea eficienţei Parteneriatului încheiat cu societăţile de pază, formularea propunerilor de îmbunătăţire a eficienţei activităţilor derulate în comun.
    • Evaluarea modului în care au fost realizate planurile unice de ordine şi siguranţă publică la nivelul subunităților, din punct de vedere al corelării logisticii şi resurselor umane cu situaţia operativă; modul de realizare a cooperării cu celelalte forţe din sistemul integrat de ordine publică.
    • Organizarea de întâlniri lunare cu şefii B.O.P. şi ofiţerii coordonatori în vederea identificării disfuncţiilor existente pe linia îmbunătăţirii parteneriatului integrat pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice.
    • Analizarea rezultatelor sondajelor de opinie privind percepţia comunităţii asupra gradului de siguranță publică şi încrederii în Poliţia Capitalei, derularea de activităţi pentru îmbunătăţirea acestor indicatori.
    • Analizarea activităţii desfăşurate pe bază de voluntariat conform Legii nr.195/2001 cu modificările şi completările ulterioare, în vederea dispunerii soluţiilor manageriale necesare atragerii cetăţenilor la aceste activităţi.
    • Evaluarea de către PdP a situației tuturor cadrelor de poliţie pensionate în ultimii ani, şi care ar dori să-şi aducă aportul voluntar la pregătirea profesională a tinerilor angajaţi sau la unele activităţi punctuale desfăşurate de instituţie.
    • Întocmirea contractelor de voluntariat cu foştii poliţişti astfel identificaţi în vederea cooperării pe plan profesional.
    1. Îmbunătăţirea calităţii pregătirii ofiţerilor coordonatori, cu accent pe latura practică, prin adoptarea unui sistem de monitorizare a activităţii desfăşurate şi corecţie a disfuncţionalităţilor în timp real.

    Măsuri:

    • Evaluarea modului în care ofiţerii coordonatori şi-au îmbunătăţit activitatea urmare emiterii Metodologiei de desfăşurare a activităţii şi cursului de pregătire profesională aferent.
    • Elaborarea unui plan de monitorizare a activităţii ofiţerilor coordonatori, prin însoţirea efectivă a acestora de către monitor în timpul executării serviciului. Dezbaterea disfuncţionalităţilor constatate în timpul întâlnirilor lunare cu această categorie de personal.
    • Derularea unor programe de pregătire cu accent pe aplicaţii practice, filmarea intervențiilor simulate şi însuşirea noţiunilor de psihologie comportamentală.

    4. Îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Capitalei în rândul comunităţii prin punerea în practică de către structura PdP a unui Program de activităţi adaptat cerinţelor diferitor categorii sociale în vederea creşterii încrederii cetăţenilor în Poliţia Capitalei şi creşterii gradului de siguranţă perceput de comunitate.

    Măsuri:

    • Definitivarea Planului de măsuri pentru îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Capitalei prin eficientizarea activităților PdP şi adaptarea lor la aşteptările fiecărei categorii sociale.
    • Evaluarea trimestrială a rezultatelor implementării Planului de măsuri pentru îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Capitalei prin eficientizarea activităţilor PdP.
    • Operaţionalizarea conceptului de ,,punct de informare mobil’’ ca o modalitate de a asigura vizibilitatea şi permanentizarea prezenţei agenţilor de proximitate în comunităţile locale pe care le deservesc împreună cu poliţişti din structurile de prevenirea criminalităţii, şi desfășurarea  de activităţi cu caracter proactiv pentru a asigura cunoaşterea problematicilor specifice şi consilierea cetăţenilor.

    5. Îmbunătăţirea performanţelor structurii de ordine publică în combaterea proactivă a criminalităţii printr-o prezenţă permanentă în zonele de risc identificate de structura de analiză a informaţiilor.

    Măsuri:

    • Motivarea managerilor de toate nivelurile în folosirea pachetelor analitice oferite de C.A.I. şi aplicaţiilor dezvoltate la nivelul Poliţiei Capitalei pentru dispunerea judicioasă a

    efectivelor în teren, în punctele fierbinţi; organizarea de microacțiuni punctuale folosind datele oferite de analizele tactice.

    • Evaluarea permanentă a modului în care prezenţa dispozitivului de siguranţă publică pe anumite zone şi intervale orare criminogene este corelată cu datele aflate la dispoziţia managerilor; oferirea soluţiilor de îmbunătăţire a dispunerii în teren a forţelor la dispoziţie, inclusiv prin executarea unor acţiuni comune pe zone intercalate cu ofiţerii de investigaţii criminale.
    1. Măsuri suplimentare

    Măsuri:

    • Desfăşurarea unor module de pregătire a tuturor lucrătorilor de ordine publică care în timpul îndeplinirii serviciului ar putea fi intervievaţi sau filmaţi de mass media, pentru adoptarea unui comportament natural şi folosirea unui limbaj optim în astfel de situaţii. Generarea sentimentului utilizării unei asemenea atitudini pe toată perioada executării serviciului.
    • Operaţionalizarea Poliţiei Campusurilor universitare prin implicarea mai activă a compartimentului similar de la nivelul Serviciului Poliţiei de Ordine Publică şi prin eficientizarea activităților desfășurate în baza planului de securizare a zonei Campusului Regie.

    MĂSURI / ACTIVITĂŢI / ETAPE DE DERULARE A PROGRAMULUI
    POLIŢIA RUTIERĂ

    Obiective:

    1. Îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a acestei formaţiuni în condiţiile actuale de fluenţă redusă a traficului.

    Măsuri:

    • Perfecţionarea pregătirii profesionale în contextul în care mulţi poliţişti din structurile rutiere sunt nou-încadraţi sau transferaţi la această structură:

    – plan tematic de pregătire specifică individuală;

    – organizarea unor cursuri intensive de pregătire în unităţile de învăţământ ale M.A.I..;

    – reevaluări periodice inopinate în vederea identificării lacunelor în pregătire şi dispunerii soluţiilor necesare;

    • Găsirea modalităţilor de corelare a sistemelor de monitorizare a traficului existente la nivelul Capitalei(Poliţia Capitalei, Primării, alte instituţii) şi dezvoltarea unui centru unic de monitorizare a traficului în Capitală care să permită intervenţia punctuală în timp optim în cazul incidentelor apărute în trafic.
    • Implementarea unui sistem informatizat de evidenţiere a zonelor de risc pentru siguranţa circulaţiei care să permită realizarea unor analize operaţionale şi hărţi de risc pentru eficientizarea acţiunilor preventive.
    • Mediatizarea agresivă a cauzelor care conduc la blocaje în traficul auto, exemplificarea cazurilor punctuale, obţinerea sprijinului mass media în educarea în spiritul responsabilităţii civice a participanţilor la trafic.
    • Dezvoltarea mecanismelor de cooperare punctuală sau la ordin a formaţiunilor de ordine publică şi poliţie rutieră pentru fluidizarea traficului în Capitală şi comunicarea reciprocă a oricăror probleme sesizate în timpul patrulării.

    2. Standardizarea procedurilor specifice formaţiunilor de poliţie rutieră

    Măsuri:

    • Revizuirea tuturor metodologiilor şi practicilor de acţiune şi intervenţie în vigoare într-un ghid unitar al managementului de acţiune al poliţiei rutiere bucureştene, care să prevadă şi situațiile care ar putea apărea în timpul executării serviciului dar care sunt de competenţa structurii de ordine publică sau poliţiei judiciare.
    • Implementarea ghidului managementului evenimentelor rutiere la nivelul Capitalei. Simularea unor cazuri care să presupună intervenţii conform acestui ghid şi evaluarea eficienţei intervenţiei pentru corelarea disfuncţionalităţilor.
    • Introducerea în tematica de pregătire continuă a poliţiştilor rutieri a unor bune practici din ghidul de intervenţie al poliţistului de ordine publică pentru a putea sprijini la nevoie formaţiunile operative prin intervenţii punctuale ce nu  ţin de specificul muncii lor.
    1. Intensificarea acţiunilor preventive rutiere în puncte “fierbinţi”, pe baza pachetelor analitice furnizate de structurile specializate, pentru diminuarea riscului producerii evenimentelor rutiere

    Măsuri:

    • Efectuarea unor analize tactice de către Biroul de Analiză a Informaţiilor în vederea identificării principalelor locuri, intervale orare şi cauze ce au condus la producerea diferitor tipuri de accidente rutiere şi demararea unor acţiuni punctuale pentru prevenirea fenomenului.
    • Iniţierea demersurilor necesare la nivelul administraţiei locale în vederea instalării de sisteme video de supraveghere a traficului rutier, mai ales pe arterele cu puncte “negre”.
    • Iniţierea de parteneriate cu structuri sau instituţii cu atribuţii în educarea preventivă sau antiinfracţională, pentru derularea unor proiecte comune în special în rândul şcolarilor şi liceenilor.
    • Implementarea unui sistem informatizat de evidenţiere a zonelor de risc pentru siguranţa circulaţiei care să permită realizarea unor analize operaţionale şi hărţi de risc pentru eficientizarea acţiunilor preventive desfăşurate de poliţiştii ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei rutiere.
    • Atragerea posturilor de radio bucureştene în difuzarea periodică a unor mesaje cu caracter preventiv sau de informare privind condiţiile de trafic sau anumite incidente apărute în trafic şi care perturbă circulaţia, cu indicarea rutelor ocolitoare.

    4. Îmbunătăţirea aportului structurii de poliţie rutieră la combaterea criminalităţii judiciare, în contextul în care majoritatea autorilor faptelor penale judiciare se deplasează pe drumurile publice

    Măsuri:

    • Creşterea aportului structurii de poliţie rutieră la culegerea de date şi informaţii în activitatea curentă şi implementarea în format 5x5x5.
    • Includerea efectivelor în acţiunile organizate punctual de structurile operative.
    • Monitorizarea nivelului de implicare a formaţiunilor de poliţie rutieră în combaterea infracţiunilor de altă natură.
    • Intensificarea schimbului de date şi informaţii cu celelalte structuri operative şi direcţionarea efectivelor proprii spre descoperirea infracţiunilor judiciare ce pot fi constatate în trafic.

    5. Diminuarea gradului de coruptibilitate prin testarea în teren a poliţiştilor din structura rutieră, în colaborare cu instituţiile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

    Măsuri:

    • Organizarea inopinată a unor acţiuni de verificare a rezistenţei la corupţie, în colaborare cu specialişti ai DGIPI.
    • Prelucrarea cu întreg efectivul poliţiei rutiere a rezultatelor testărilor.

    6. Alte măsuri

    Măsuri:

    • Găsirea unor soluţii de gestionare a problematicii ridicate de timpii de aşteptare în sălile destinate declarării unor accidente uşoare.
    • Îmbunătăţirea condiţiilor din aceste spaţii de primire a publicului.
    • Desfăşurarea unor module de pregătire a tuturor lucrătorilor Brigăzii de Poliţie Rutieră, care în timpul îndeplinirii serviciului ar putea fi intervievaţi sau filmaţi de mass media, pentru adoptarea unui comportament şi limbaj optim în astfel de situaţii.

    MĂSURI / ACTIVITĂŢI / ETAPE DE DERULARE A PROGRAMULUI
    POLIŢIA METROU

    Obiective:

    1. Îmbunătăţirea capacităţii operaţionale a Poliţiei Metrou în contextul creşterii complexităţii situaţiei operative și creșterii amenințărilor teroriste pe aceste mijloace de transport la nivelul unor țări europene.

    Măsuri:

    • Evaluarea modului în care sunt dispuse patrulele în funcţie de liniile şi intervalele orare criminogene; utilizarea aplicaţiilor informatice de analiză a fenomenului infracţional în activitatea de management a acestei structuri.
    • Îmbunătăţirea cooperării între formaţiunea de poliţie şi societatea de pază care asigură securitatea în spaţiile administrate de Metrorex, în vederea eliminării suprapunerilor de forţe pe anumite zone.
    • Organizarea unor module de pregătire pe problematica specifică cu toţi lucrătorii de la Poliţia Metrou, cu preponderenţă prin prezentarea unor teme privind modul de acţiune în cazul unor mari aglomerări de persoane precum şi pentru însușirea mijloacelor de acţiune în cazul producerii sau iminenţei producerii unor atentate teroriste.
    • Elaborarea unei metodologii cu proceduri clare de intervenţie pentru poliţiştii de la metrou, în situaţii ce ţin de specificul activităţii lor.
    • Organizarea unor teste pentru evaluarea capacităţii de reacţie a personalului propriu în cazul unor evenimente simulate.

    2. Dezvoltarea cooperării cu reprezentanţii Metrorex în vederea adoptării permanente a măsurilor necesare reducerii infracţionalităţii specifice acestei linii de muncă

    Măsuri:

    • Permanentizarea şedinţelor comune de analizare a situaţiei operative pe liniile Metrorex şi găsirea soluţiilor pentru problemele apărute.
    • Invitarea reprezentanţilor Metrorex la şedinţele de cooperare ţinute cu ocazia organizării măsurilor de ordine la marile manifestări culturale sau sportive, în funcţie de traseul de afluire şi defluire al manifestanţilor
    • Acordarea consultanţei de specialitate şi sprijinirea Metrorex în perfecţionarea sistemului de securitate în spaţiile administrate, atât prin perfecţionarea sistemelor de supraveghere video, monitorizare, dar şi prin pregătirea profesională a personalului propriu.

    3. Asigurarea sistemului comunicaţional şi informaţional specific în vederea asigurării suportului operativ.

    Măsuri:

    • Dotarea efectivelor poliţiei metrou cu staţii TETRA, în vederea creării posibilităţii monitorizării patrulelor prin GPS.
    • Informatizarea dispeceratelor poliţiei metrou în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi transferului de date şi informaţii.
    • Dotarea poliţiştilor operativi cu terminale PDA în vederea creării posibilităţii accesării bazelor de date direct din teren.

    4. Implementarea conceptului de acţiune bazat pe produsele analitice şi caracterul proactiv al misiunilor organizate în puncte “fierbinţi”.

    Măsuri:

    • Asigurarea managementului proactiv al structurilor de poliţie metrou pe baza analizelor tactice/strategice oferite de structurile de analiza informaţiilor.
    • Organizarea dispozitivelor poliţiei metrou pe baza analizelor operaţionale şi datelor furnizate de aplicaţia de gestiune a faptelor penale.
    • Folosirea datelor oferite de Metrorex privind fluxul şi valorile de trafic de la metrou pentru corelarea forţelor aflate la dispoziţie şi a programului de lucru pentru a se suprapune pe orarele de maxim trafic pe mijloacele de transport.

    5. Îmbunătăţirea climatului de siguranţă şi securitate în zona metroului.

    Măsuri:

    • Demersuri la Metrorex pentru instalarea de sisteme de supraveghere video în zonele cu risc criminogen ridicat.
    • Realizarea unui sistem integrat de menţinere a ordinii publice în zona metroului prin implicarea celorlalte instituții de menținere a ordinii publice.
    • Realizarea de către S.A.P.C. în colaborare cu Metrorex a unui program de îmbunătăţire a percepţiei călătorului de metrou asupra gradului de siguranţă prin folosirea unor spații cu acordul Metrorex pentru demararea unor campanii specifice preventive şi de îmbunătăţire a vizibilităţii poliţiei.
    • Proximizarea poliţiştilor care patrulează pe liniile metroului în vederea creşterii capacităţii de comunicare cu călătorii şi creării unui climat de încredere reciprocă şi siguranţă.

    MĂSURI / ACTIVITĂŢI / ETAPE DE DERULARE A PROGRAMULUI
    ANALIZA ŞI PREVENIREA CRIMINALITĂŢII

    Obiective:

    1. Identificarea necesităţilor de sprijin ale structurilor operative şi realizarea unor programe alocate prevenirii şi combaterii criminalităţii cu ţinte realiste de reducere a unor genuri de infracţiuni ce prezintă riscuri majore pentru siguranţa cetăţenilor

    Măsuri:

    • Centrarea studiilor şi realizarea strategiei preventive pe priorităţile Poliției Capitalei pe linie de ordine publică:

    – prevenirea criminalităţii stradale;

    – prevenirea criminalităţii în zona şi incinta şcolilor;

    – prevenirea consumului stradal de droguri.

    • Acordarea de expertiză subunităţilor în realizarea strategiilor de prevenire a infracţionalităţii specifice, precum şi indicarea celor mai bune metode de prevenire şi combatere.

    2. Creşterea vizibilităţii activităţii de prevenire a criminalităţii desfăşurate de Poliţia Capitalei prin generarea interesului mass media în prezentarea acestui segment.

    Măsuri:

    • Elaborarea unui calendar al zilelor internaţionale care aniversează anumite categorii sociale, anumite activităţi sau alte evenimente marcante, care au legătură cu atribuţiile specifice poliţiei
    • Informarea formaţiunilor de poliţie ,,vizate”, colectarea datelor de interes pentru comunitate, intervenţii punctuale în mass media.
    • Realizarea de acţiuni în parteneriat cu anumite O.N.G.uri sau organizaţii interesate pentru reliefarea anumitor fenomene sociale sau aniversarea anumitor evenimente în perioada zilelor aniversare.
    • Evaluarea trimestrială a activităţilor de prevenire realizate în astfel de parteneriate, pentru adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire care să aducă un maximum de eficienţă.

    3. Identificarea anticipativă a riscurilor ce pot conduce la existenţa unui grad nesatisfăcător al standardului de ordine şi siguranţă publică, informarea structurilor interesate și producerea unor planuri de evitare a acestor riscuri

    Măsuri:

    • Îmbunătăţirea aportului ofiţerilor sociologi din structura de analiză şi prevenire a criminalităţii la identificarea riscurilor cu impact asupra ordinii şi siguranţei publice.
    • Realizarea unor studii punctuale împreună cu subunităţile pe raza cărora au fost identificate situaţii de risc, pentru stabilirea cauzelor şi identificarea soluţiilor de combatere a fenomenului infracţional.
    • Realizarea periodică de sondaje vizând imaginea cetăţenilor vis a vis de activitatea Poliţiei.

    – sondaje externe de opinie vizând gradul de încredere al cetăţenilor în Poliţie;

    – sondaje de opinie vizând aşteptările pe care cetăţenii le au din partea Poliţiei.

    • Studierea evoluţiei săptămânale a situaţiei operative în Capitală, corelarea cu datele oferite de analizele tactice şi identificarea riscurilor la adresa siguranţei publice.

    4. Conceperea şi punerea în aplicare împreună cu poliţia de proximitate a unui Plan  pentru îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Capitalei în rândul comunităţii şi creşterea eficienţei activităţilor preventive.

    Măsuri:

    • Întocmirea unui plan de îmbunătăţire a imaginii Poliţiei Capitalei prin eficientizarea activităţilor PdP, pornind de la concluziile sondajului de opinie în rândul cetăţenilor Capitalei din luna august 2008.
    • Evaluarea trimestrială a activităţilor prevăzute în Plan, propuneri privind eliminarea disfuncţionalităţilor.
    • Operaţionalizarea Punctului mobil de informare, ca o constantă a activităţii curente pe linia informării comunităţii atât cu privire la serviciu poliţienesc cât şi cu privire la modalităţi de prevenţie antiinfracţională.
    • Evaluarea stadiului derulării proiectelor de security marketing de la nivelul sectoarelor de poliţie, a eficienţei acestora şi rezultatelor obţinute. Formularea unor propuneri pertinente de îmbunătăţire a activităţii pe această linie.

    5. Evaluarea şi eficientizarea acţiunilor desfăşurate de Poliţia Capitalei pentru securizarea traseelor turistice bucureştene. Conceperea şi punerea în practică a unui Plan de combatere a infracţionalităţii îndreptate împotriva turiştilor străini.

    Măsuri:

    • Cooperarea cu reprezentanţii Primăriei Capitalei şi Primăriilor sectoarelor 1-6 în identificarea principalelor puncte de atracţie din punct de vedere turistic, atât pe cele 4 trasee turistice aflate în proiectul municipalităţii cât şi în alte zone de interes(zona Centrului Istoric, muzee, Palatul Parlamentului, etc).
    • Conceperea şi punerea în aplicare a unui Plan de acţiune pentru combaterea infracţionalităţii specifice după evaluarea gradului de risc aferent fiecărui obiectiv sau traseu.
    • Evaluarea lunară a trendului infracţionalităţii pe acest segment, adaptarea permanentă a măsurilor preventive şi adoptarea strategiilor de creştere a vizibilităţii poliţiei de ordine publică în aceste zone.
    • Mediatizarea activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute pe această linie.
    Anunțuri

    4 comentarii la “PROIECT MANAGERIAL PE LINIE DE ORDINE PUBLICĂ

    1. Cum este posibil ca proiectul dvs. să ignore ceea ce este cel mai important într-o organizație : omul ? Dvs., cel care a proiectat acest ”itinerariu”, realizați necesitatea ”consolidării încrederii comunității în poliție”, dar uitați că acest întreg periplu va rămâne un simplu proces de intenție dacă nu obțineți sprijinul efectiv al celor care ar trebui să execute sarcinile agregate atingerii acestui obiectiv ? Specificați condițiile de muncă și organizarea ergonomică a muncii forțelor de ordine publică implicate, în cazul în care acest lucru a prezentat oarecare interes pentru instituție ! ÎNAINTE DE ORICE PLANIFICARE ESTE NECESAR A CUNOAȘTE NIVELUL LA CARE TE GĂSEȘTI, IAR FORȚELE DE CARE DISPUI SUNT DE MAXIMĂ IMPORTANȚĂ PENTRU CA UN PROIECT SĂ NU MOARĂ LA NAȘTERE …

      • Stimate domn, apreciez interventia dumneavoastra pe care o consider mai mult decat utila si pertinenta in unele dintre aspectele sale insa as avea rugamintea sa aveti amabilitatea de a detailia ceea ce intentionati sa sugerati in finalul comentariului pentru ca lucrurile sa fie mai clare.
        La ce anume va referiti exact si care ar fi propunerile dumneavoastra in acest sens?
        Va multumesc anticipat.

    2. Pentru ca intențiile dvs. să nu rămână la stadiul de proiect, am spus că este absolut necesar a se avea în vedere resursele de care dispuneți. Una dintre premisele oricărei astfel de planificări este ca să fie și realizabilă. Vedeți dvs., istoria poate exemplifica ”n” cazuri de astfel de lăudabile intenții, care la momentul respectiv au fost privite circumspect ori apreciate ca premature. Este important ca un proiect să fructifice particularități legate de loc, de forțe pozitive, de forțe negative, de timp … și, totodată, să se raporteze și la resursele ce se pretează a fi utilizate în realizarea propriu-zisă.
      Însă, cel puțin pentru mine, este lăudabilă inițiativa dvs. – deocamdată, ca și viziune – dacă abordăm problematica din perspectiva ”merge și așa, decât deloc”. Este necesar, după cum am mai spus, ca proiectantul să cunoască direct și nu prin medierea cuiva situația concretă, reală, din teren( mediul extern ) și apoi să se bazeze pe aportul concret al colectivului, a tuturor forțelor ce se pot coopta în realizarea obiectivelor proiectate( mediul intern ). Trebuie să se realizeze cu precădere, în ce măsură ceea ce se propune ”contravine” culturii organizaționale ? Este importantă, nimic de zis, cultura managerială – mai ales că proiectul în sine este asociat unor instituții cu un procent ridicat de formalism, însă nu trebuie pierdut din vedere ceea ce macină orice astfel de sistem, și cu atât mai mult cel public, anume INFORMALUL. Niciodată, într-o organizație publică, ”baricadată” în ceea ce-i conferea cândva o poziție – cel puțin socială – de top, nu se va exprima deschis poziția celor care, mai mult ori mai puțin, vor ajunge să fie ”direct implicați/afectaţi”. Nu veți sesiza adevărata lor opinie decât atunci când veți observa că implementarea ”schimbării” nu respectă termenele fixate !
      Penru că ați întrebat despre soluții, trebuie să fiți convins – în primul rând dvs. – de necesitatea abordării( ca şi fond ) și apoi, să aveți capacitatea de a obține sprijinul – fie și dezinteresat – al unora dintre cei care ar putea contribui în mod hotărâtor la punerea în operă a proiectului. Ei bine, acest ultim aspect nu ține numai de nivelul de educație al acestor eventuale persoane, ci și de nivelul la care aceştia se pot considera motivaţi. Trebuie, înainte de toate, să se perceapă faptul că în fond asigurarea ordinii şi siguranţei publice constituie o furnizare de servicii şi că acestea, fiind date prin lege în competenţa unor organizaţii publice ar trebui să se ridice la un anumit nivel de calitate( vedeţi managementul calităţii totale ), garantat prin atingerea nivelului scontat de eficienţă. Trebuie ca cei cooptaţi în realizarea implementării, care conturează în fapt o mare schimbare, să fie motivaţi să şi inoveze nu numai să execute în tocmai şi la timp ceea ce i se ordonă. Niciodată nu veţi sesiza preocupare pentru inovare acolo unde organizaţia nu depune diligenţe pentru a-şi motiva salariaţii. Inovarea solicită cunoştinţe mult peste media celor cerute în mod obişnuit la un loc de muncă; presupune sarcini în plus, iar aceste sarcini nu trebuie să le fie distribuite, ci să şi le fixeze singuri, din mers; implică prelungirea programului zilnic şi uneori participarea la şedinţe de lucru, experimente necesare ajustării procesului de realizare a schimbării, etc.; un plus de efort şi de stres profesional şi, concomitent, un minus în viaţa soacială, în viaţa familiei, etc.; noi ocazii de frustrări şi nemulţumiri, etc. Credeţi dvs. că este suficientă simpla remarcă precum că ceea ce se cere figurează în fişa postului ori în contractul de muncă, chiar spusă pe un ton jovial, pentru a motiva un salariat să-şi schimbe modul său de viaţă … Doar atunci când organizaţia îmbrăţişează aceste elemente ale schimbării, ce afectează implicit cultura organizaţională, când fiecare salariat va identifica în noile obiective ale organizaţiei propriile sale obiective şi propriile sale oportunităţi de dezvoltare, veţi putea evalua probabilitatea unei reale implementări. Toate aceste elemente, neglijate şi nu neglijabile, sunt de o certă importanţă şi, în aprecierea mea, constituie reale premise ce pot sprijini în parametri reali – în cele din urmă – implementarea schimbării şi, treptat, păşirea spre progres.

      • Stimate domn, nu pot decat sa fiu in asentimentul dumneavoastra fata de multe aspecte sesizate in comentariul postat insa doar partial.
        Intr-adevar exista o discrepanta majora intre ceea ce priveste partea teoretica si cea practica.
        Personal am demarat aceasta initiativa in vederea configurarii si conferirii unei platforme, cel putin din punct de vedere teoretic atat pentru cei ce-si desfasoara activitatea in randul Politiei Romane dar si a celor din spatiul public interesati de astfel de subiecte.
        In privinta resurselor, cel putin materiale, va asigur ca exista fonduri suficiente dar din pacate asta nu este de ajuns. Asa cum ati spus daca nu exista si resursa umana bine pregatita profesional si motivata aferent este cat se poate de evident ca lucrurile se vor misca mai incet.Haideti insa sa incercam sa vedem partea plina a paharului si sa speram ca si asa feed-back-ul si finalul vor fi conform asteptarilor si pe masura initiativei intreprinse.
        Personal nu am cum sa raspund de continutul teoretic al tuturor categoriilor si disciplinelor din cadrul acestui blog si nici cum sa cunosc in totalitate diferentele si discrepantele din spatiul public si practic-aplicativ.De acest aspect (managerial evident) trebuie sa se ocupe, asa cum este si normal de altfel cei care conduc, redacteaza sau raspund de aplicarea temelor teoretice in plan practic.
        Tot ceea ce eu am putut face a fost sa ofer aceasta platforma in acest scop.
        Mai mult decat atat tin sa va aduc la cunostinta faptul ca blogul este la inceput, nu este inca promovat si este departe de forma finala pe care doresc sa o prezint si implementez cu speranta ca la un moment dat, optica, viziunea si mentalitatea anumitor persoane cu responsabilitati din acest minister, va vibra si se va autosesiza in acest sens.
        Conform studiilor de specialitate ma voi ocupa de rubricile privind Psihologia militara, securitatea nationala si globala precum si strategii si metode privind informatiile si utilizarea acestora in orice scop.
        Din acest considerent va asigur ca in cel mai scurt timp (maxim 3-4 saptamani) veti constata niste aspecte destul de interesante si placute daca veti urmari acest site si ma refer aici la chestiuni practic aplicative.
        In final, tin sa va multumesc inca o data pentru interesul acordat fata de acest blog si totodata vreau sa va rog ca orice sugestie suplimentara, idee sau material care considerati ca ar fi realmente util sa mi-l aduceti la cunostinta, gandidu-ma totodata ca o eventuala colaborare reciproca mai stransa nu ar fi deloc de neglijat.

        P.S.! Un politician adevarat spunea la un moment dat: „Sa nu va intrebati ce face tara pentru dvs, ci doar ce faceti dvs. pentru tara !”

        Va multumesc.
        Cu consideratie, Andrei Vocila.

    Lasă un răspuns

    Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s