CARACTERISTICILE COPIILOR CU DIFICULTATI DE INVATARE


Preocuparile pentru definirea,caracterizarea  si recunoasterea elevilor cu dificultati de invatare,sunt relative recente si dateaza de la inceputul anilor’60.Sintagma “dificultati de invatare”a fost introdusa in literatura de specialitate anglosaxona ,in anul 1963, la intalnirea unui grup de parinti americani cu copii cu dificultati de invatare.
La noi in tara,preocuparile legate de cercetarea dificultatilor de invatare in relatie  cu imaturitatea scolara,s-au declansat in anii ’70. In studiile publicate in aceea perioada, s-au tratat , mai ales, caracteristicile greutatilor intampinate de elevii normali sau handicapati la diversele discipline de invatamant ,pe diverse trepte de scolaritate.
La inceputul anilor ’90 bogatia  informatiilor si cercetarilor realizate a permis aparitia unor definitii comprehensive si generalizatoare a tulburarilor de invatare enumerarea trasaturilor specifice ale acestora.

In viziunea Legii educatiei a S.U.A. ,definirea  tulburarilor de invatare prezinta urmatoarele caracteristici fundamentale:
a)    Individul  prezinta o tulburare,intr-unul sau mai multe procese psihice de baza.Aceste procese psihice se refera la procesele cognitive:memoria,perceptia auditiva si vizuala,limbajul oral sigandirea.
b)    Individul prezinta dificultati de invatare,in special in domeniile emisiei si receptiei limbajului oral si scris-citit,in recunoasterea si intelegerea cuvintelor si matematicii ( de calcul si rezolvarea de probleme)
c)    Problemele individului nu sunt ,in primul rand,determinate de cauze legate de deficiente de vaz,de auz,motorii, mintale, tulburari emotionale sau conditii economice, culturale si  de medii nefavorabile.
d)    Exista deficienta serioasa intre potentialul  de invatare aparent al elevului si nivelul  redus al achizitiilor sale .Cu alte cuvinte,exista un nivel al achizitiilor situate sub potentialul de invatare al acestor elevi.
Majoritatea definitiilor date dificultatilor de invatarte ale elevilor ,in tarile dezvoltate ale lumii,au cateva trasaturi commune.In acest sens,tulburarile sau dificultatile de invatare ale elevilor sunt caracterizate  prin:
    Disfunctiile sistemului nervos central;
    Diferente si dezechilibre dintre nivelul de dezvoltare al functiilor si proceselor psihice;
    Dificultati in realizarea  unor sarcini de invatare scolara;
    Discrepanta dintre nivelulachizitiilor si potentialul elevilor.
Cauzele principale ale dificultatilor de invatare,rezida in special ,in disfunctiile cerebrale,configuratia heterocronica si functionarea defectuoasa a proceselor psihice , caracterizate prin anumite greutati,in realizarea unor sarcini de invatare si realizare a unor performante sub posibilitatile reale ale elevului.
Cercetarile recente au pus in evidenta faptul ca acestor cauze li se poate adauga si o  alta, care consta in prezenta la elev a unui anumit tip de inteligenta scolara , solicitata de procesul de invatamant.
Principalele tulburari intalnite in mod frecvent la elevii cu dificultati de invatare sunt:
1.    Deficiente de atentie,datorita carora elevii nu se pot concentra asupra lectiei predate ,decat pentru foarte scurte perioade de timp atentia fiindu-le foarte usor distrasa si capacitatea de concentrare redusa.
2.    Dificultati in prelucrarea informatiilor perceptive,auditive si vizuale.Multi elevi au greutati de recunoastere a sunetelor limbii, dar recunosc usor literele si cuvintele scrise sau prezinta dificultati ale memoriei de scurta durata.
3.    Deficiente de motricitate generala si fina cu dificultati de coordonare spatiala a motricitatii fine si, in general, cu un nivel sarac al actelor motorii
4.    Lipsuri in dezvoltarea unor strategii cognitive de invatare. Majoritatea elevilor nu sunt  capabili sa-si organizeze activitatea de studiu si sunt lipsiti de un stil propriu de invatare.
5.    Tulburari ale limbajului oral sunt legate de receptie, nedezvoltarea vocabularului ,  slaba competenta lingvistica si prezenta coeficientilor de limbaj.
6.    Dificultati de citire ( la aproximativ 80% dintre acesti elevi); principalele greutati sunt legate de recunoasterea,de codificarea si intelegerea cuvintelor citite.
7.    Dificultati de scriere manifestate prin greutati aparente in realizarea unor sarcini ce solicita activitati de scris.
8.    Dificultati in realizarea activitatilor matematice,concretizate prin slaba insusire a simbolurilor si calculului matematic,precum si a notiunilor spatiale si temporare folosite la acesta  disciplina.
9.    Tulburari de comportament social datorat nivelului scazut al formarii deprinderilor sociale,ce determina perturbarea modalitatilor de actiune sireactie la diverse situatii specifice,dificultati in stabilirea de relatii sociale,de initiere si pastrare a relatiilor de prietenie.
Distribuirea diverselor tulburari de invatare este diferinta , in functie de varsta copiilor si mediul sociofamilial.
La varsta prescolara,dificultatile de invatare  cele mai des intalnite  sunt cele legate de intarzierile in dezvoltarea motorie a limbajului,deficiente de limbaj,insuficienta precizare a conceptelor care tind spre conceptualizare conform zonei proximei dezvoltari ( dupa Vigosky) si slaba dezvoltare cognitive in general.
La copii de varsta prescolara, adeseori se pot confunda tulburarile de invatare cu cele de dezvoltare. Relatia dintre aceste doua categorii de tulburari consta in faptuil ca  tulburarile de dezvoltare,insuficient compensate,pot duce,in planul educational al scolarizarii ,la aparitia unor tulburari de invatare.
In perioada micii scolaritati,elevii cu dificultati de invatare prezinta dificultati la diverse discipline de invatamant,citire,scriere,aritmetica.Au probleme de concentrare a atentiei si deprinderi motorii deficitare,manifestate in special, prin imposibilitatea tinerii corecte a creionului in activitatea de scriere ( coordonare oculo-manuale).
O data cu intrarea in perioada pubertala, constientizarea propriilor deficiente duce la aparitia unor tulburari emotionale si sociale.
In adolescenta, agravarea deficientelor de invatare determina, adeseori, deteriorarea imaginii de sine si aparitia unor reactii de respingere sociala,ce duc la instalarea unor comportamente deviate.
Deficientele de invatare nerecuperate in perioada scolaritatii il vor insoti pe individ si la varsta adulta,cand pot genera grave probleme de adaptare sociala si culturala.
Dificultatile de invatare sunt prezente la copiii din toate tarile lumii , indiferent de cultura,limba si mediul social,cercetatorii americani demonstrand ca frecventa dificultatilor de invatare este mai mare la baieti decat la fete.
In prezent,numarul elevilor  cu dificultati de invatare este in continua crestere,in numeroase tari dezvoltate ale lumii si datorita includerii in aceasta categorie , mai putin stigmatizanta,a copiilor cu intelectul de limita si handicap mintal usor.Freventa acestora atinge un maxim la grupa 9-14 ani.

BIBLIOGRAFIE

1.    Kulcsar Tiberiu – Factorii psihologici ai reusitei scolare
E.D.P. Bucuresti 1978
2.    Neveanu, Popescu  Paul ,M.Zlate, T. Cretu – Psihologia scolara                          Univ. Bucuresti -1987
3.    Gh. Radu, D. Popovici –Tulburarile de dezvoltare la copii si problematica integrarii lor scolare ( 1998 )
4.    B. Zorga,I. Radu –Studii de psihologie scolara
E.D.P.Bucuresti -1979

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s