Ce cauta un psiholog in Biblie. Fericiti cei saraci cu Duhul

FERICITI CEI SARACI CU DUHUL

1. Isus Hristos, cu adevarat poate vorbi despre sine: ”Eu sint Calea, Adevarul si Viata”. Vedeti, nu spune nimic despre credinta, nu spune ,,Sa crediti in mine”. Eu sunt Calea = metoda, Adevarul = cunoasterea, Viata = Puterea. Astfel rezulta – Eu sunt cel ce cunosc metoda si o urmezi ( o aplic)  cu putere, cu viata ( in mod real ). Din punctul meu de vedere credinta este repartizata nestiutorilor sau celor care nu pot sau nu vor sa cunoasca. Omul care detine cunoasterea nu trebuie sa creada. El stie, cunoaste. Credinta nu are loc aici. Omul stie exact ce stie, de exemplu din ce este alcatuita o anumita picatura de lichid. Cel care nu cunoaste trebuie sa se incredinteze celui care cunoaste, apoi sa creada ca daca eu ii spun ca acea picatura este apa, atunci pentru el apa va fi, desi ar putea fi si otrava. Va descoperi asta numai dupa ce o va inghiti. Isus nu credea, cu alte cuvinte nu era credincios deloc. El pur si simplu cunostea. Poate pe undeva in anumite monente, descrise in in Biblie se indoia de cunoastrerea sa, asa cum face orice om de stiinta, orice cautator, cercetator, dar facand rapid o reanaliza, o judecata, o evaluare si reevaluare a cunostintelor, de fiecare data descoperea propriile greseli si le remedia, exact asa cum face orice cercetator. Astfel de fiecare data isi continua calea proprie nu prin credinta ci prin cunoastere. Pe Dumnezeu trebuie sa-l cunoasti, nu sa crezi si nici sa-l crezi. Trebuie sa descoperi propriile instrumente si posibilitati de al cunoaste pe Dumnezeu nu sa te incredintezi in ce iti spun altii, pentru ca nu stii ce intentii nedeclarate au cei care vor sa te faca sa te incredintezi lor si sa-i urmezi. Nu trebuie sa urmezi pe nimeni, doar pe Hristos, deoarece doar el a reusit. Doar El a descoperit calea, detine adevarul si iti da si tie viata sa o aplici si sa o parcurgi, daca intelegi totul foarte clart. Daca esti lenes nu nu vrei sa muncesti atunci sigur te vei duce dupa unii sau altii care iti  vor spune ca acolo undeva dupa cine stie ce munte curg rauri de lapte si te vei duce intr-acolo, carand in spate si ruczacul acelui om. Iar cand vei ajunge cei descoperi ca raul cu lapte lipseste. Era aici data trecuta iti va spune acel om si se va rade pe sub mustata, pentru ca interesul lui nedeclarat era ca tu sa-i cari ruczacul in locul lui si atat. Vei fi dezamagit, ve-i intelege ca ai dat peste un excroc si mincinos si vei cauta rapid un altul, care iti va promite ca intr-adevar exista un astfel de rau cu lapte si maluri de marmelada, doar ca nu e pe muntele acesta ci uite pe celalalt. Si iarasi ii vei mai cara ruczacul cuiva, sau ii vei da din mancarea ta, din apa ta, din hainele tale cuiva care la sfarsit iti va spune: – Uite omule acesta e raul si acesta e laptele, doar ca tu nu esti in stare sa le vezi si nici sa le gusti. Trebuie sa faci o anumita scoala, pregatire, dar asta costa foarte multi bani. Nu ai bani? Nu-i nimic, muncesti pe ogoarele mele atunci si eu in schib te invat. Si tot asa trece viata. Multi oameni am cunoscut dintre acestea. Din ambii.

2. ”Eu sint Alfa si Omega, inceputul si sfirsitul.”

3. Isus in pustiu nu s-a lasat ispitit de diavol, si acestuia din urma nu-i ramine altceva decit sa-l lase in pace.

4. ”Atunci ingerii, venind la El, il slujeau”.(Matei 4/12). Abea dupa aceste trei incercari, ingerii au putut sa vina la el, pentru al sluji. Va dati seama? Ingerii te slujesc, pentru ca tu ai parcurs jumatate din cale, iar celalalta jumatate o parcurg ingerii catre tine numai sa se bucure de victoria ta. Sa sarbatoreasca impreuna cu tine victoria si apoi sa te slujeasca, deoarece totul ce este creat este dat in slujba omului.

5. De atunci a inceput Isus sa propovaduiasca si sa spuna:”Pocaiti-va, căci s-a apropiat Imparatia cerurilor”.(Matei 4/17).

6. La fel sa propovaduiasca Evanghelia Imparatiei, si tamaduind toata boala si toata neputinta in popor. (Matei 4/23).

7  ,,Si deschizindu-si gura, ii invata zicind: ,,Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este Imparatia Cerurilor.” ”

9. Pe multi ii indigneaza aşa formularizare pentru ca nu inteleg. In legatura cu acest verset am auzit deja zeci de mii de bazaconii spuse de oameni de la care ai putea sa ai pretentii. Chiar si unii slujitori ai bisericii fac aici o mare greseala atunci cand inteleg si transmit si altora ca ar merge vorba despre oameni nu prea inteligenti, necunoscatori, lipsiti de edcatie si instruire…

10. De ce ,,Saraci cu duhul”?. Cum ,,Saracii cu duhul?” Saracii cu duhul pot fi fericiti? Duhul in general poate mai bogat intr-un om si mai sarac in altul? Ce este Duhul? De ce unii oameni pot fi saraci cu Duhul? In general asa ceva este posibil? Si de ce saracii cu duhul nimeresc in ,,Imparatia Cerurilor”, pentru care merite? Doar pentru ca sunt prosti? Rezulta ca Imparatia Cerurilor este imparatia prostilor, neinstrutilor, necunoscatorilor, nepriceputilor? Asta e dreptate ?! Ca justificare unii mai folosesc o fraza, cica :,,Daca se inmulteste cunoasterea se inmultesc si suferintele”  Omul nu vrea sa sufere, cel putin asa face omul sanatos psihologic si psihiatric si prin urmare ar trebui sa se fereasca sa acumuleze cunoastere deoarece isi va inmulti si suferintele. Uite asa promovam in mintea oamenilor lenevia invatarii, prostia, necunoasterea si prin asta de fapt mergem impotriva lui Hristos, deoarece chiar el spune ca este – Adevarul, Calea…

Cat de idiot, scuzati-mi expresia – cat, trebuie sa fii ca sa gandesti astfel si sa le mai si spui si altora?

11. Sa-i iertam pe acesti oameni care aşa vorbesc si gindesc, deoarece ei nu inteleg sensul exprimarii rostite de Isus.

12. Hai sa ne clarificam ce a vrut sa spuna si a spus de fapt Fiul lui Dumnezeu, exprimind, intruchipand in cuvinte aceasta idee.

13. Patru cuvinte: ”Fericiti saracii cu duhul” aduc intr-o eclipsa totala sau partiala multe minti care incearca a descifra aceasta expresie.

14. Multi, automat, citind acest verset, mai adauga citeva cuvinte in gind, de exemplu: “Fericiti sint oamenii aceia care sint saraci cu duhul”. Fericiti sint oamenii saraci cu duhul si aceasta inca si mai mult incurca la descifrarea acestei fraze spuse de Isus.

15. Nu trebuie uitat ca saracul saracului ii este strain si dusman, lupul lupului ii este lup…Hristos nu a spus cuvantul – oamenii. A spus doar – fericiti saracii, apoi a adaugat – cu duhul! In textul original anume asa scrie. Aici avem o alta problema si anume cea legata de traducerea din arameica veche a Bibliei in oricare alta limba si in acest proces s-au strecurat o multime de greseli, care pana astazi bulverseaza mintile multor cautatori. Insa in adevarat cautator mai devreme sau mai tarziu va dezlega incurcatura, pentru ca este insistent si se va duce pana la textul original.

Saracii sint cei mai diversi oameni din lumea interna.Unii saraci sint hoti, altii amagitori, pacalitori, sireti, altii sunt saraci pur si simplu pentru ca sunt lenesi, trandavi, bietivi, care nu vor sa facă nimic, posedati de spiritul jocurilor de noroc, drogurilor, bordelurilor si multi altii.

16. Oare acesti saraci pot intra in Imparatia Cerurilor? Sigur ca nu, nu si nu si nu!

17.Noua ne este clar de ce astfel de saraci nu pot intra in Imparatia Cerurilor, da, pentru ca ei duc o viata nedreapta, plina de pacate, (De greseli adica si deoarece din greseala in greseala nici macar o ciorba nu vei putea obtine, atunci este clar ca vei ramane flamand si vei acumula durere deoarece te va apuca foamea, iar aceasta nu te va ierta si imediat vei plati nivelul propriei prostii – pacat)  si mereu savirsesc unul sau alt pacat.

18. Atunci pe care dintre saraci ii avea in vedere Isus Hristos, zicand ca ei vor intra in Imparatia Cerurilor, si de ce anume acesti saraci sint fericiti ?

19. Noua o sa ne fie totul deodata clar, daca acest verset o sa-l descifram puţin altfel, incit ne va ajuta sa intram in esenta lucrurilor si sa intelegem corect aceste detalii.

20.Fericiti sint numai acei saraci pe care i-a adus la saracie Duhul Sfint, dar nu omul care s-a falimentat si a devenit sarac sau cel care in general nu a vrut sa munceasca petrecandu-si timpul pe la crasme, tinandu-se des de pahar. Destin. Des ce? Des tin? Normal daca des tii paharul in maina punctul final al acestei calatorii va fi masa de operatie la vre-un spital, daca vei avea norocul de a ajunge la timp acolo. Iata si destinul des tinutului paharului in maina, destinatia finala – boala. Apoi din prostie si mai mare incepem sa ne plangem de destin sii nu de ce des tinuta-i in mana, in minte, in suflet.

21. Numai Duhul Sfint, daca il aduce pe om la saracie, atunci acest sarac este fericit. Chemarea, Duhul Sfant, dorinta de a inainta, de a cunoaste. Nici Hristos nu a fost vre-un bogat iar cei care il urmau la fel nu prea aveau timp sa faca bani pentru ca isi consumau timpul pe munte alaturi de Hristos, chemati de Duh in dorinta de a cunoaste, de a afla ce ii invata Isus. Umbland dupa Hristos zile, saptamani si luni intregi, sigur in partea sociala a vietii deveneai rapid un sarac. Hristos bani nu le dadea nimanui si astfel proprietarul rapid te datea afara din chirie si ramaneai sarac pe drumuri, dar nu murea dorinta de a cunoaste, de a te dezvolta, de a urma o cale, duhul ii chema pe acei oameni, ei ii auzeau vocea si indemnul si il urmau. Astfel din pricina Duhului unii deveneau atunci si acum, saraci. Saraci doar din punct de vedere material, dar din punct de vedere al cunoasterii, al Duhului…Eeee asta e treaba. Mare intelepciune.

22. Acum noua ne ramine sa intelegem de ce anume saracul condus de Duhul Sfint este blajin, fericit?

23. Cind Duhul Sfint il conduce pe om la saracie, el invata a trece in prin practica concreta si nu doar vorbe despre asta, una din legile Dumnezeesti :”Nu te lega, nu te deprinde! ”.

24. In acest mod saracul renunta treptat sau imediat (asa cum trebuia sa faca Vamesul la cerinta lui Hristos si nu a facut-o. Mai tineti minte: ,,Mai degraba va intra camila prin urechia acului decat bogatul in Imparatia Cerurilor”?) la proprietatile materiale, legaturile cu obiectele materiale, casa, masina, apropiatii, amantele (da, amantele, pentru ca pentru unii oameni bogati amanta este mai curand un bun  material, un obiect de lux) neamurile, pamintul-si devine liber.

25. Omul, ajuns sarac datorita Duhului Sfint, prin experienta sa, se convinge in practica ca astfel este scutit de diversele chinuri, nereusite, neplacerilor ce vin de la proprietatea materiala, de la bogatia acumulata. Nu trebuie sa mai pazesti casa de hoti, nu trebuie sa intri in competitii inutile cu nimeni, nu trebuie sa mai platesti tot felul de dari din ce in ce mai mari, nu trebuie o multime de lucruri care iti consuma timp, puteri, energii si resurse interioare.

26. Si daca la om treptat dispar emotiile negative legate de una sau alta proprietate materiala, atunci in mod automat sufletul se implineste de bucurie, fericire, si il aduce pe el treptat la o stare blajina, sau, cum mai spun Budistii, pe calea Dao – starea de DAO. Dao este o arta, o putere, o metoda! Metoda = Cale! Cu alte cuvinte dao este o parte din Hristos. El este Calea. Doctrina Dao va fi înţeleasă în mod diferit de oameni:

  1. Omul superior îl urmează pe Dao fără preget;
  2. Omul mijlociu cugetă uneori la Dao, iar alteori îl dă uitării;
  3. Omul inferior, aflând despre Dao, izbucneşte în râs: căci dacă el nu ar râde, Dao nu ar fi cu adevărat Dao. La fel se intampla si in crestinism si in oricare alta traditie spirituala.

 

27. Este imposibil ca pe un astfel de om , care a invatat a nu se lega si a nu se deprinde cu ceva material, de-al ispiti in aceste privinte, chiar daca o face insasi Diavolul.

28. Un astfel de sarac, ce se roaga, inainteaza pe cale si vorbeşte in inma lui cu iubire si bucurie către Dumnezeu, va mosteni Imparatia Cerurilor. E firesc. Este bine venit un astfel de sarac in Imparatia Cerurilor.

29. Saracii condusi de Duhul Sfint, blajini sint, nu prin corp in lumea materiala, ci cu duhul lor, care sub nici o forma nu se poate lua de la ei, chiar daca li se pune in pericol propriul corp, propria viata in planul material al existentei.

30. In predica de pe munte, Isus Hristos, a pus inainte cuvintul “fericiti”, pentru ca oamenii sa-si ascuta atentia, punindu-si intrebarea:”Cine-s fericitii ?”.

31. Pe locul doi El nu pune cuvintul “duhul”, ci anume “saraci”, aratind un mare respect si cinste către acesta parte saraca a lumii.

32. Dar mai mare este stima Lui către cei saraci, care sint condusi de Duhul Sfint, si nu oriunde, ci anume in Imparatia Cerurilor.

33. Pentru a dobandi conducerea de către Duhul Sfint, este necesar de a comunica cu Dumnezeu Iubitorul, sa ne cerem iertarea pacatelor noastre pamintesti ce le-am facut in gind, in vorba si in fapta.

34. Numai si numai o astfel de  comunicare cu Atotvazatorul, Atotstiutorul, o sa ne dea noua posibilitatea in propria experienta de a atrage si dobandi Duhul Sfint, care ne va invata treptat sa refuzam, sa ne indepartam de toate legaturile materiale si placerile legate de ele, primind in schimb starea blajina a Duhului nostru.

35. Nu deveniti saraci din dragostea către Dumnezeu si nici din dragostea către tot ce este viu in lumea materiala, pentru ca o astfel de saracie nu va va elibera pe voi de la rascumpararea pacatelor proprii in iad, si nu va va duce in Imparatia Cerurilor.

36. Cum sa nu fii fericit, cind tu incepi a vedea real si clar, calea spre Imparatia Cerurilor, calea către fericirea veşnica ?. Cand adeptul, discipolul, invatacelul…incepe a vedea aceasta cale, vede partial desi undeva la orizonturi, dar intrezareste deja si Imparatia Cerurilor si in acest moment oricare este gata sa lase tot si sa fuga catre acele orizonturi, sa intre in ele. Dar, graba strica treba si alergand ai putea sa te impedici, astfel discipolul merge incet dar sigur, avand grija la fiecare pas ca sa nu-l pasca vre-o capcana. Discipolul este mereu de veghe, chiar si in somn. Credinciosul in sensul acela de habotnic, de mergator orb si ingamfat, barfitor pe la usile bisericilor…doarme mereu, iar in toata viata aduna foarte putine monente in care cumva intamplator si de cele mai multe ori nu datorita lui ci evenimentelor exterioare cu impact puternic, soc, s-a trezit pentru putin timp si imediat cu pericolul trece, situatia se linisteste, omul adoarme bine mersi la loc si nu indrazni sa-l trezesti ca se va supara.

Am scris despre asta mai pe larg in ultima carte ,,Viata care ne traieste” V-o recomand calduros, poate cine stie ce fraza sau exemplu de acolo va va ajuta sa va treziti, sa fiti de veghe, sa traiti. Tii minte? Hristos este Viata. Traieste cu putere si cu pricepere. Transforma viata ta in sarbatoarea Duhului. Lasa Duhul sa intruchipeze prin tine.

Atat am avut de spus pe aceasta tema. Nu am pretentia ca eu ca psiholog cu multa pricepere in parapsihologie si ezoterism, cautator, expluarator…am dreptate in tot ce am scris. Nu! Deloc. Nu imi asum aceasta ingamfare. Scriu aici doar ceea ce gandesc simt si traiesc eu personal. Poate am dreptate in tot, poate nu. Nu asta este scopul acestor texte. Eu ma exprim si las Duhul sa intruchipeze aceste ganduri ale mele in lumea asta, uite in forma asta, pe un suport electronic. Toata noaptea nu am dormit, fiind manat de ceva (poate Duhul Sfant, poate nu, poate ceva interior mie) sa scriu aceste patru capitole, pe acest blog. Acum, in cateva minute il postezi si pe acesta si nu simt nevioa de a dormi. Ma simt perfect odihnit si plin de puteri. Ma asteapta o noua zi, o noua viata. Pentru mine doua zile in urma a fost ca si cum intr-o viata anterioara, intr-o alta incarnare. Am scris acest text si deja sunt altul, pentru ca chiar in timp ce il scriam ma transformam, traiam stari deosebite, am atins profunzimi aparte, proprii mie. Dar toate acestea sunt lucruri extrem de intime. Va las pe voi in intimitatea voastra.

Simtiti, Ganditi, Traiti. Poate si pentru voi ceva se va deschide in alta forma, in alta culoare, in alt sens.

Anunțuri

6 comentarii la “Ce cauta un psiholog in Biblie. Fericiti cei saraci cu Duhul

  1. dictionarul etimologic da urmatoarea explicatie ; smerí (-résc, -ít), vb. refl. – A se umili, a fi supus. Sl. sŭmĕriti (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 197). – Der. smerenie, s.f. (umilire, supușenie; umilință), din sl. sŭmĕrenije; smericiune, s.f. (înv., umilință); smerelnic, adj. (înv., umil); smeren, adj. (înv., umil), din sl. sŭmĕrĭnikŭ.
    Sincer cred ca sensul pe care il dati dvs e mai adaptat la vremurile de acum …in sensul ca stimuleaza dorinta de cunoastere…cred eu…,// mie chiar mi-ati ridicat o mare bariera in calea intelegerii unor aspecte
    intrebarea e ….. de ce se prefera aceasta explicatie(cea din DER) si nu cealalta?
    oricum ..si pozitia „drepti ” anuleaza personalitatea……dar e mai combativa ….
    nu cumva …ne pregatim pentru noi…cruciade?

    • Cei umili si cu capul aplecat de regula ii urmeaza pe unul cu capul sus, umerii desfacuti, orgolios, personalitate puternica, tenace, numit conducator. Si acesta din urma le administreaza destinele prin cateva cuvinte doar, cum ar fi de exemplu – la atac inainte mars!
      Este foarte complexa aceasta tema. Referitor la cruciade, cunosc sute de oameni care in fiecare secunda se afla intr-o cruciada, dar nu cu alti oameni, mentalitati, pareri, opinii ci cu raul din ei. Acestea sunt adevarati luptatori si ii respect mult de tot in comparatie cu cei care niciodata nu au nimic de spus, asa numitii umili. De la umil la servil e doar un pas.

      • Cati oameni cunosti tu Anatol, care au curajul de a fi ei insisi? De a se multumi cu sine, de a fi prieteni cu sine, de a fi liberi in profunzime cu tot riscul de a-i contraria, scandaliza pe cei din jur? Cred ca e mult mai greu sa te impaci, atentie, nu sa te resemnezi, cu tine insuti, decat sa porti o cruciada, chiar impotriva raului din tine. Cred ca e mult mai greu sa iti intelegi propriul rau si asa sa-l neutralizezi, sa-l atrofiezi prin nefolosinta. Constient si detasat de el, de tine. Nu are nimic de a face cu insensibilitatea.
        A propos de umilinta de a urma pe cineva, cei care o fac au desigur un motiv, comun si banal de cele mai multe ori. Eu as incerca desigur sa-i lamuresc ca ceea ce cauta gasesc si in sine, daca se uita si cauta cu atentie, rabdare, putere si incredere, nu neaparat deodata toate. Si nu cred ca de la umil la servil e doar un pas, ci mai de graba o prapastie ca o mare de amaraciune. De plans, nicidecum de zeflemisit.

    • Scriitorii Bibliei nu foloseau DEX-ul. Ca sa intelegi semnificatia anumitor cuvinte sau expresii din Biblie, cauta alte locuri in care apar.

      Biblia nu descurajeaza cunoasterea, dar ii da un sens, principii si o subordoneaza unui scop mai inalt. O imbogateste cu lucruri care sunt dincolo de limitele cunoasterii umane.
      Pana la urma, cea mai inalta treapta a cunoasterii este sa intelegi cum si de ce am aparut, care e sensul si scopul vietii, ce e binele si raul etc.

  2. „Nu trebuie sa urmezi pe nimeni, doar pe Hristos, deoarece doar el a reusit. Doar El a descoperit calea, detine adevarul si iti da si tie viata sa o aplici si sa o parcurgi, daca intelegi totul foarte clart. Daca esti lenes nu nu vrei sa muncesti atunci sigur te vei duce dupa unii sau altii care iti vor spune ca acolo undeva dupa cine stie ce munte curg rauri de lapte si te vei duce intr-acolo, carand in spate si ruczacul acelui om.”
    Minimalist!
    Uiti de treime si, in plus, incepi cu o negatie: „nu trebuie”. NLP? Cum ramane cu asta:” 13. Şi venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?
    14. Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre prooroci.
    15. Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt?
    16. Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
    17. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri.
    18. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.
    19. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri. „?

  3. QED! (mi-ai sters com.).
    mai mult nici nu trebuie sa spun!!! A, ba da: regret ca sunt „copii prosti” care au gustat si gusta din prajitura ta cu mult zahar rafinat si putina miere veritabila.
    PS. Cel umil DUHOVNICESTE, il miluieste in inima lui pe „diriginte”. Crede-ma!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s