ROLUL MOTIVAŢIEI ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

Motivaţia este unul dintre cele mai importante prerechizite ale învăţării şcolare. Sunt investite sume enorme de bani pentru construcţia de şcoli, pentru echiparea acestora, pentru remunerarea personalul didactic, dar toate acestea devin inutile dacă elevii nu vor să înveţe. Problema care se pune în acest context este următoarea: Ce anume îl face pe un elev să dorească să înveţe, iar pe un altul să nu dorească acest lucru? Dorinţa unui elev de a depune un efort cognitiv în scopul achiziţionării de noi cunoştinţe este produsul mai multor factori cu acţiune conjugată; pornind de la personalitatea şi abilităţile elevului implicate în sarcini specifice de învăţare până la mobilizarea generală pentru învăţare.

Continuă lectura

MANAGEMENTUL CLASEI. TEHNICI DE MODIFICARE COMPORTAMENTALĂ APLICATE ÎN ŞCOALĂ

Reuşita unei ore de curs depinde de comportamentul tuturor elevilor. De exemplu, dacă un elev balansează o carte pe cap şi clasa râde, comportamentul nu poate fi ignorat, deoarece va continua atâta timp cât colegii par interesaţi de ceea ce se întâmplă (chiar va încuraja şi pe alţii să imite gestul). A-i mustra poate atrage chiar mai multă atenţia din partea colegilor, sau mai rău poate face ca indisciplinaţii să se simtă mândri printre colegi. În mod similar dacă doi elevi îşi şoptesc sau îşi vorbesc unul altuia ei se încurajează reciproc pentru un astfel de comportament, iar ignorându-i de această dată nu va face decât să-i provoace şi mai mult la discuţii. Există două soluţii contra sprijinului acordat de colegi unui indisciplinat. O soluţie ar fi ca elevul indisciplinat să fie izolat şi privat de atenţia colegilor. Cea de-a doua soluţie este utilizarea strategiei „incidente de grup” prin care întreaga clasă (sau grupe de elevi dintr-o clasă) să fie recompensată pe baza comportamentului fiecăruia dintre ei.

Continuă lectura

TEORII ASUPRA ÎNVĂŢĂRII

Teoriile relativ la învăţare se bazează pe analiza mecanismelor generale care stau la baza acestui proces. Astfel:

(a)    Behavioriştii accentuează importanţa relaţiei stimul – răspuns în învăţare şi reduc la minimum rolul procesărilor cognitive.

(b)   Cognitiviştii acordă un rol major procesărilor informaţionale care au loc între stimul şi răspuns, punând astfel un accent mare pe ceea ce se întâmplă în “cutia neagră”.

(c)    Teoria socială a învăţării accentuează rolul pe care îl are în procesul de învăţare experienţa socială a unei persoane.

O primă analiză a învăţării vizează mecanismele generale identificate de teoriile învăţării şi impactul lor asupra procesului educaţional în ansamblu, iar al doilea nivel de analiză vizează învăţarea pe domenii specifice, cu conţinuturile şi mecanismele sale particulare. Continuă lectura

PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COGNITIVE A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

Copiii nu sunt adulţi în miniatură. Comparativ cu adulţii, ei gândesc în mod diferit, percep lumea cu alţi ochi şi îşi ghidează conduita conform altor principii morale şi etice. Ca atare, una dintre condiţiile de bază ale unei predări eficiente este cunoaşterea şi înţelegerea modului în care percep, gândesc şi îşi reprezintă realitatea elevii de diferite vârste. Există vârste la care reprezentarea conceptelor cu nivel înalt de abstractizare este deficitară, copii manifestă dificultăţi în a-şi reprezenta anumite concepte şi teorii cu niveluri mai înalte de abstractizare, indiferent cât de mult le-ar fi explicate acestea. De aceea în proiectarea strategiilor de predare e important să ţinem cont de stadiile de dezvoltare cognitivă şi socială ale elevilor. De pildă, un elev cu un nivel mult peste medie din punct de vedere al dezvoltării intelectuale, din clasa a treia, deşi aparent este capabil să înveţe noţiuni de matematică avansată, nu are capacitatea de a opera cu noţiuni abstracte ca: diferenţiale, integrale sau matrici etc.

Continuă lectura

PERSONALITATEA ELEVULUI

Conceptul de personalitate  circumscrie o realitate dinamică şi absolut particulară a fiecărui individ, cu referinţe cognitive, emoţionale, comportamentale şi fiziologic interrelaţionate. Dacă ne referim la contextul educaţional, putem afirma că, personalitatea elevului are un impact semnificativ asupra întregului demers de predare şi instrucţie, desfăşurat la nivelul şcolii. Ca atare, finalitatea studiului prezent al personalităţii elevului pe cele trei dimensiuni (comportamentală, cognitivă, afectivă) o va reprezenta: (a) analiza relaţiei trăsătură/comportament şi totodată indicarea unor soluţii necesare rezolvării problemelor etichetării survenite în procesul educaţional (b) evidenţierea efectelor erorilor de gândire ale elevilor asupra performanţelor şcolare şi sociale ale acestora, (c) circumscrierea impactului afectivităţii negative atât asupra performanţelor şcolare, cât şi asupra comportamentelor dezadaptative a elevilor în clasă.

Continuă lectura

PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ ŞI ELEMENTE DE PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII

OBIECTIVE:

Disciplina “Psihologie educaţională şi Psihologia dezvoltării”, realizează o integrare a cunoştinţelor de bază din domeniul psihologiei educaţionale şi dezvoltării, având ca scop  formarea viitoarelor cadre didactice din perspectiva modelului scientist-practitioner (cercetător ce aplică permanent rezultatele în practică). Structura cursului reflectă această orientare facilitând familiarizarea studenţilor cu principalele teorii psihologice din domeniul educaţional, cu accent asupra unor dimensiuni aplicative, precum şi dezvoltarea gândirii critice şi a  capacităţii studentului de a sintetiza datele bibliografice sub forma unor  referate.

TEMATICA:

Continuă lectura

Incredibil de exact

Indiferent ce faci, să nu trişezi!

HOROSCOP CHINEZESC:
ÎN ANUL DRAGONULUI DE FIER,
SĂ AI PARTE DE PROSPERITATE ŞI MULT NOROC ÎN NOUL AN
CHINEZESC

URMEAZĂ INSTRUCŢIUNILE –
NU TRIŞA
ALTFEL NU VA FUNCŢIONA ŞI
ÎŢI VEI DORI SĂ NU FI TRIŞAT.

IA-ŢI 3 MINUTE
ÎNCEARCĂ ASTA – TE VA ÎNSPĂIMÂNTA.
Continuă lectura

EXEMPLE DE TESTE DE AUTOEVALUARE

MODIFIED TRUE/FALSE

Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii sau fraze:

1. „Procesul de învăţământ este singura formă de organizare a activităţii instructiv-educative”

    1. Adevărat
    2. Fals
  1. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalităţii elevului.
    1. Adevărat
    2. Fals

Continuă lectura