REALIZAREA MĂSURILOR DE ÎNŞTIINŢARE, AVERTIZARE ŞI ALARMARE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

 1.NOŢIUNI GENERALE

2.ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII AUTORITĂŢILOR ŞI ALARMĂRII POPULAŢIEI

3.INSTALAREA, ÎNTREŢINEREA, VERIFICAREA, REPARAREA ŞI FOLOSIREA MIJLOACELOR DE ÎNŞTIINŢARE ŞI ALARMARE

1. NOŢIUNI GENERALE

1.1 Definiţii Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi acţiunilor militare. Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie. Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste (I.S.U.J./al mun. Bucureşti), după caz, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă. Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, pe baza înştiinţării transmise de către structurile abilitate. Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre probabilitatea producerii atacurilor din aer. Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General (Statul Major al Forţelor Aeriene), şi de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens.

Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloace de alarmare, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate. 1.2. PRINCIPII DE REALIZARE 1.2.1. Înştiinţarea reprezintă activitatea de informare a autorităţilor administraţiei şi instituţiilor publice centrale sau locale, precum şi a operatorilor economici sursă de risc despre: 1.iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; 2.pericolul atacului din aer; 3.utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale. Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de riscuri. Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se emit pe baza informaţiilor primite de la Statul Major al Forţelor Aeriene, conform planului de cooperare încheiat în acest sens. Prealarma aeriană se transmite în principiu cu 10-15 minute înainte de ajungerea aeronavelor la obiectiv. Alarma aeriană se transmite în principiu cu 7-10 minute înainte de ajungerea aeronavelor. Încetarea alarmei se transmite odată cu încetarea pericolului. Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale vizează pericolul contaminării, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la Statul Major General şi structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe ale armatei, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislaţiei în vigoare. 1.2.2. Avertizarea şi alarmarea trebuie să se caracterizeze prin oportunitate, autenticitate şi stabilitate: a)oportunitate – se realizează prin mijloace şi sisteme de avertizare şi alarmare care să poată fi acţionate imediat la apariţia pericolului producerii unor dezastre sau atacurilor din aer, în scopul prevenirii populaţiei în timp scurt. b)autenticitate – transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei se realizează prin mijloace specifice, dedicate numai de către personalul stabilit prin decizii ale preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă. c)stabilitate – se realizează în orice situaţie creată şi se obţine prin: 1) menţinerea mijloacelor de alarmare în permanentă stare de funcţionare; 2) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a căror funcţionare să fie asigurată de cel puţin trei surse energetice diferite: reţea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanţi şi altele asemenea; 3) verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare; 4) readucerea la starea de funcţionare, în timp scurt, a sistemelor şi mijloacelor de alarmare afectate în urma atacurilor din aer; 5) intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6–10 dB mai mare decât zgomotul de fond. Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu operatorii de comunicaţii. În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. Folosirea mijloacelor de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă. Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii. 2. ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII AUTORITĂŢILOR ŞI ALARMĂRII POPULAŢIEI 2.1. ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII AUTORITĂŢILOR Inspectoratul General înştiinţează centrele operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă la nivelul ministerelor şi instituţiilor publice centrale, iar prin unităţile subordonate, organizează şi execută înştiinţarea comitetelor pentru situaţii de urgenţă judeţene, locale şi al municipiului Bucureşti pe zone şi grupe de înştiinţare, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de protecţie civilă. Înştiinţarea se realizează astfel: a)Inspectoratul General înştiinţează centrele operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al Municipiului Bucureşti. b)inspectoratele judeţene înştiinţează comitetele pentru situaţii de urgenţă judeţene, locale, al municipiului Bucureşti şi operatorii economici sursă de risc din zona de responsabilitate. c)structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor organizează înştiinţarea unităţilor şi formaţiunilor subordonate pe baza datelor primite de la eşaloanele superioare şi Inspectoratele Judeţene în conformitate cu „Metodologia transmiterii mesajelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare despre situaţii de urgenţă şi/sau în cazul pericolului atacului aerian” emisă prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. d)înştiinţarea structurilor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază, se organizează şi se execută conform planurilor de cooperare. Pentru realizarea înştiinţării se folosesc sisteme şi echipamente ale serviciilor de urgenţă (echipamentele de înştiinţare tip – F 1001A şi B), precum şi mijloace şi canale puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pe bază de protocol/plan de cooperare, posturi de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial, aparate telefonice din reţeaua de cooperare organizată de Ministerul Apărării Naţionale (RTP/RMNC1), căi şi circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar pe bază de protocol din sistemul de telecomunicaţii teritorial, staţii şi receptoare radio, receptoare cu frecvenţe fixe, radiotelefoane din înzestrarea serviciilor de urgenţă profesioniste, precum şi ale agenţilor economici sursă de risc. În scopul transmiterii unitare, eficiente şi oportune a mesajelor, inspectoratul general şi inspectoratele judeţene întocmesc scheme de înştiinţare şi alarmare care cuprind: eşalonul superior, structuri şi formaţiuni cu care cooperează, autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale şi operatori economici, prevăzuţi a fi înştiinţaţi, organizaţi pe grupe de înştiinţare; mijloace de transmisiuni folosite, timpul de înştiinţare, precum şi alte date necesare asigurării înştiinţării. Schemele sunt parte integrantă a „Planului de înştiinţare şi alarmare” întocmit la nivelul fiecărui inspectorat judeţean. Numărul grupelor de înştiinţare se stabilesc astfel încât să se asigure înştiinţarea completă a structurilor prevăzute prin plan, în timp scurt. Fiecare grupă de înştiinţare va fi compusă, de regulă, din 6-8 corespondenţi, astfel încât, în cazul transmiterii simultane, calitatea mesajelor să nu fie afectată. Pentru transmiterea şi recepţionarea mesajelor de înştiinţare prin radio se folosesc staţii radio, receptoare radio şi radiotelefoane, organizate în direcţii şi reţele radio de înştiinţare. Lucrul în reţelele radio de înştiinţare se desfăşoară potrivit prevederilor dispoziţiunii de comunicaţii, elaborată de Inspectoratul General. Mesajele de înştiinţare, în principiu, vor fi sub formă scrisă, iar conţinutul lor va fi scurt, clar şi concis, eliminându-se detaliile care generează confuzii. Inspectoratele Judeţene transmit mesajele prin aparatura de înştiinţare existentă la municipii şi oraşe, iar la comune se va transmite prin reţeaua radio de înştiinţare unilaterală pe frecvenţe fixe şi telefonic (fax). Centrele operaţionale şi/sau operative asigură pregătirea şi menţinerea echipamentelor în stare de funcţionare pentru primirea mesajelor şi transmiterea acestora la organele prevăzute a fi înştiinţate. 2.2.ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ALARMĂRII Pentru alarmarea populaţiei se asigură din timp de pace, în localităţi, instituţii publice şi la operatori economici, sisteme şi mijloace de alarmare. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sursă de risc, indiferent de forma de proprietate, prevăd anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuielile necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă, potrivit legii. Numărul, tipul mijloacelor de alarmare şi locurile de instalare a acestora pentru asigurarea alarmării localităţilor şi operatorilor economici se stabilesc de către Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene în baza studiilor de audibilitate. Alarmarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale, iar în cazul existenţei, şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare. Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei. Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. a)Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare cu pauză de 2 secunde între ele. b)Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare cu pauză de 5 secunde între ele. c)Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare cu pauză de 6 secunde între ele. d)Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut. După principiul de funcţionare şi construcţie, mijloacele de alarmare se clasifică în: mijloace acustice şi mijloace optice. a)mijloacele de alarmare acustice, asigură emiterea de sunete acustice cu frecvenţe de 200-500Hz şi pot fi: 1.mijloacele de alarmare acustice speciale: sirene electrice şi electronice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat şi motosirene; 2.mijloacele de alarmare acustice obişnuite: fluiere cu abur sau aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.; b)mijloacele de alarmare optice asigură afişarea explicită a denumirii semnalului de alarmare, precum şi emiterea de semnale luminoase de avertizare. Acestea se instalează de regulă la operatorii economici care prin specificul activităţii nu asigură condiţii optime pentru perceperea semnalelor acustice. Sistemul de alarmare al unei localităţi sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice şi/sau electronice acţionate centralizat sau local, centrale de alarmare, staţii de radioficare şi radioamplificare. Alarmarea interioară în incinta operatorilor economici, complexelor comerciale, sălilor de spectacole, staţiilor de metrou etc., cu nivel de zgomot ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să producă un nivel sonor mai mare decât zgomotul de fond, dublate cu mijloace optice. Centralele de alarmare sunt destinate pentru acţionarea centralizată a sirenelor electrice, electronice şi a celor cu aer comprimat din municipii, oraşe şi operatori economici care au instalate cel puţin trei sirene. Centralele de alarmare se instalează, de regulă, în Centrul Operaţional Naţional, centrele operaţionale judeţene şi al municipiului Bucureşti), punctele de comandă, centrele operative şi dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, în încăperi amenajate şi destinate acestui scop, care să îndeplinească condiţiile tehnice pentru funcţionarea corespunzătoare a acestora. Centralele de alarmare vor asigura şi acţionarea sirenelor prevăzute a se instala la primirea ordinului de trecere la intensificarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, în conformitate cu precizările instrucţiunilor şi ordinelor în vigoare. Încăperile în care se instalează centralele de alarmare se prevăd cu instalaţii electrice şi de telecomunicaţii necesare acţionării sirenelor, mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, instrucţiuni de exploatare a echipamentelor, planul localităţii şi al operatorilor economici cu amplasarea mijloacelor de alarmare şi tabloul cu chei de la toate cofretele sirenelor. La municipiile reşedinţă de judeţ, centralele de alarmare se instalează în centrele operaţionale sau în punctele de comandă judeţene sau/şi municipale, după caz, astfel încât, în cazul scoaterii din funcţiune a uneia din acestea, să se asigure alarmarea corespunzătoare a localităţii. De asemenea, la municipii şi oraşe, centralele de alarmare trebuie să poată fi acţionate şi de la punctele de comandă judeţene. În municipiul Bucureşti, centralele de alarmare se instalează în centrul operaţional sau în punctul de comandă al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă al municipiului. Centralele de alarmare ale sectoarelor se acţionează de la punctul de comandă al municipiului Bucureşti. La centralele de alarmare instalate în punctul de comandă al municipiului Bucureşti se conectează 10‑15% din sirenele existente în fiecare sector, asigurându-se astfel posibilitatea acţionării mijloacelor de alarmare din sectoarele la care punctele de comandă de protecţie civilă respective au fost scoase din funcţiune în cazul atacului din aer. În dispeceratele operatorilor economici sursă de risc se vor instala centrale de alarmare cu o capacitate care să permită acţionarea centralizată a sirenelor electrice, sirenelor electronice, sirenelor cu aer comprimat existente şi pe cele care se prevăd a se mai instala, asigurându-se obligatoriu posibilitatea acţionării din centrele operaţionale judeţene. Centralele de alarmare se conectează, pe cât posibil, la aparatura de înştiinţare – alarmare în scopul acţionării lor centralizate de la Inspectoratul General sau de la inspectoratele judeţene. Acţionarea mijloacelor de alarmare de la centralele de alarmare se asigură prin circuite telefonice urbane şi interurbane proprii serviciilor de urgenţă profesioniste, sau închiriate din sistemul de telecomunicaţii teritorial. Circuitele telefonice folosite pentru acţionarea centralelor şi mijloacelor de alarmare instalate la operatorii economici sursă de risc se închiriază de către aceştia, iar pentru cele aflate la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă se închiriază de către consiliile locale. Pentru acţionarea în timp oportun a mijloacelor de alarmare mobile sau dispuse în unele zone ale municipiilor şi oraşelor unde nu sunt asigurate legăturile de telecomunicaţii teritoriale, echipele de alarmare se dotează cu radiotelefoane care vor fi prevăzute în normele de înzestrare. În funcţie de importanţa localităţii, în vederea realizării măsurilor de protecţie civilă, la nivel judeţean se constituie rezerve de sirene electrice, electronice şi motosirene în procent de 5‑10%, în depozitul inspectoratului judeţean, iar la centralele de alarmare în procent de 20‑25% faţă de existent. Pentru transmiterea mesajelor şi semnalelor de alarmare a populaţiei prin posturile centrale şi locale de radiodifuziune şi televiziune, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene vor încheia protocoale de cooperare cu acestea. Operatorii economici sursă de risc, asigură mijloacele de alarmare pentru prevenirea populaţiei din zonele potenţial a fi afectate. Zonele probabil a fi afectate în caz de dezastre, se stabilesc pe timp de normalitate de către comitetele judeţene, locale şi al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă, precum şi de operatorii economici sursă de risc, cu acordul inspectoratelor judeţene. Alarmarea populaţiei din localităţile dispuse în zonele din aval de barajele hidroenergetice se asigură prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice, sirene cu aer comprimat şi electrice. Mesajele verbale şi semnalele acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie să acopere întreaga zonă inundabilă. Pentru noile lucrări hidrotehnice, sistemele de alarmare se realizează o dată cu executarea acestora prin grija beneficiarilor, care răspund şi de întreţinerea, menţinerea în stare de funcţionare şi acţionarea la nevoie a mijloacelor de alarmare. Acţionarea mijloacelor de alarmare deţinute de operatorii economici sursă de risc, se realizează din dispeceratele deţinătorilor sau din locaţiile (amplasamentele) stabilite de aceştia, precum şi din centrele operaţionale judeţene. În situaţia când pericolul este iminent, operatorii economici sursă de risc vor alarma imediat populaţia din arealul de impact prin acţionarea sirenelor din dispeceratele proprii, informând ulterior despre aceasta centrele operaţionale judeţene. 3. INSTALAREA, ÎNTREŢINEREA, VERIFICAREA, REPARAREA ŞI FOLOSIREA MIJLOACELOR DE ÎNŞTIINŢARE ŞI ALARMARE Montarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de înştiinţare – alarmare se asigură de către personal tehnic autorizat, pe baza contractelor sau a convenţiilor legal încheiate în condiţiile prevăzute de normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. După primirea ordinului de trecere la realizarea măsurilor pentru creşterea graduală a capacităţii de luptă se interzice executarea exerciţiilor de alarmare publică. Verificarea funcţionării fiecărui mijloc de alarmare este admisă numai prin impulsuri scurte. În scopul evitării declanşării accidentale a sistemelor şi mijloacelor de alarmare, inspectoratele judeţene, comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă împreună cu operatorii de specialitate iau măsuri pentru: asigurarea securităţii mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranţă la circuitele telefonice de acţionare a mijloacelor de alarmare; accesul unui număr strict limitat de persoane care să acţioneze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea şi întreţinerea periodică a acestora, cunoaşterea şi respectarea întocmai a prevederilor instrucţiunilor şi a regulilor de exploatare de către personalul care acţionează sau întreţine sistemele/mijloacele de alarmare. BIBLIOGRAFIE:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s