SPIONAJUL ECONOMIC

Motto
„Spionii trebuie recrutaţi dintre oamenii cei mai inteligenţi, dar care ştiu să facă pe proştii, dintre cei care par lipsiţi de personalitate, dar, în fond, sunt caractere puternice, dintre cei deosebit de agili, viguroşi, severi şi viteji, dintre cei versaţi în practici subterane, capabili să îndure foamea, frigul, mizeria şi umilinţa”
SunTzî
Culegerea de informaţii despre economia unei ţări, vulnerabilitatea acesteia, precum şi despre resursele naturale din interiorul frontierelor unui stat a fost unanim acceptată ca una dintre funcţiile (misiunile) de bază, cel puţin din Primul Război Mondial. Paralel, s-a dezvoltat şi activitatea de culegere de informaţii privitoare la practicile comerciale şi poziţiile la negocieri din cadrul aranjamentelor şi convorbirilor comerciale. Informaţiile sunt cu atât mai necesare în domeniul afacerilor comerciale, cu cât cifra de afaceri creşte, chestiune care stă în atenţia oricărui guvern.
Totuşi, spionajul economic este altceva. Furtul sau sustragerea de planuri, tehnologii de vârf, lucrări de cercetare ştiinţifică etc. se practică cu obstinaţie şi ostentaţie, întrebuinţându-se din plin mijloacele activităţii informative, adică surse de interes operativ, recrutate într-o companie străină sau instituţii cu preocupări de producţie şi cercetare în domeniul economic. Spionii şi-au completat pregătirea de profil în aşa fel, încât să poată plia acţiunea informaţională pe informaţia economică de interes. Plaja spionajului economic se dimensionează în funcţie de scopurile propuse: ştiinţă, industrie şi comerţ.

Continuă lectura

Anunțuri

ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE ALE MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE ÎN CONTEXT EUROPEAN

CUPRINS

CAPITOLUL I – Generalităţi
SECŢIUNEA       1 – Teoria generală a managementului – aspecte conceptuale
SECŢIUNEA   a 2-a – Resursa umană, sursa principală a  competitivităţii
SECŢIUNEA a 3-a – Definirea conceptului de management al resurselor umane

CAPITOLUL II – Orientări şi tendinţe ale managementului resurselor umane în context european
SECŢIUNEA       1 – Politici/ strategii în domeniul managementului resurselor umane în contextul postaderării la Uniunea Europeană
SECŢIUNEA   a 2-a – Orientări şi tendinţe ale managementului resurselor umane în Armata României în context european

CAPITOLUL III – Proceduri aferente procesului de recrutare şi promovare a funcţionarilor publici din structurile centrale ale Ministerului Apărării
SECŢIUNEA     1 – Recrutarea funcţionarilor publici
SECŢIUNEA  a 2-a – Promovarea funcţionarilor publici
ANEXE
ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE

Continuă lectura

IDEOLOGII POLITICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

CUPRINS

INTRODUCERE……………………….………………………….…………………..pag.4
CAPITOLUL 1.   ASPECTE GENERALE ALE GLOBALIZĂRII………….pag.7
1.1. Fenomenul globalizarii…..……………………………………………..pag.6
1.2. Istoria globalizării…….………………………………..………..pag.6
1.3. Tipuri de globalizare şi caracteristici
ale globalizării…………………………………………………………….pag.10
1.4.  Limite şi riscuri ale globalizării…………………………………pag.13
CAPITOLUL 2.  IDEOLOGII ŞI DOCTRINE…………….…………………….pag.23

CAPITOLUL 3. CURENTE DOCTRINARE ALE PARTIDELOR POLITICE DIN  ROMÂNIA…………………………………………………………………………………..pag.30
3.1. Doctrina liberală……..…………………..………………………pag.30
3.2. Doctrina socială…………………………..……………………..pag.36
3.3. A treia cale..…………..………………..………………………….pag.39
3.4. Doctrina creştin-democrată……………………………………….pag.41
CAPITOLUL 4.  IDEOLOGII POLITICE IN UNIUNEA EUROPEANĂ.pag.47
4.1. Creştin-democraţia europeană…………………..……..………..pag.47
4.1.1. Modelul Social European…..……………………….pag.53
4.2. Socialiştii europeni………….….……………………….………pag.55
4.3. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru  Europa…………..pag.58
4.4. Mişcarea ecologistă europeană………………………………….pag.59
CONCLUZII……………………..………………………….………………………..pag.63
LISTĂ DE ABREVIERI…………..………………………….………………….pag.64
BIBLIOGRAFIE……………………….………………………….………………..pag.70

Continuă lectura

GLOBALIZAREA ŞI SECURITATEA

 

CUPRINS

 

Introducere. 4

Capitolul 1  Cu privire la fenomenul şi procesul globalizării 6

1.1. Globalizarea şi ordinea mondială. 7

1.2. Noile pericole, ameninţări şi vulnerabilităţi globale.  Globalizarea şi fragmentarea  11

1.2.1. Pericole, ameninţări, riscuri 11

1.2.2. Dinamica pericolelor şi ameninţărilor teroriste. 28

1.2.3. Vulnerabilităţi 30

1.2.4. Globalizarea şi fragmentarea. 34

1.3. Globalizarea şi securitatea internaţională. 36

Capitolul 2  Conceptul de securitate internă. 40

2.1. Dinamica procesuală a securităţii interne. 41

2.1.1. Internaţionalizarea securităţii 41

2.1.2. Spaţiul de securitate. 44

2.2. Evoluţia conceptului de securitate internă. 46

2.2.1. Conceptul de securitate internă românească. 46

2.2.2. Securizarea frontierei 47

Capitolul 3  Dimensiunile securitătii interne. 51

3.1. Condiţionarea şi determinările securităţii interne. 51

3.1.1. Dinamica determinărilor securităţii interne. 52

3.1.2. Un sistem european de securitate internă. 53

3.2. Securitatea internă şi ordinea publică. 55

Încheiere. 60

Concluzii şi propuneri 61

Bibliografie selectivă. 63

Anexe. 65

Anexa nr. 1 Homeland Security „Siguranţă şi Securitate“. 65

Anexa nr. 2 Sistem european de securitate internă. 67

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.“[1]

Continuă lectura

Noul Terorism

„The terrorist’s chief target is the open society. That is why we must not, in our eagerness to combat terrorism, undermine the heart of democracy. The rule of law must never be sacrificed on the altar of our drive to act. […] We must not become enemies of the open society ourselves.”

Anna Cecilia Malmström[1]

INTRODUCERE

“Noul Terorism” este văzut ca fiind mai conectat, mai letal şi mai periculos decât cel vechi. Diferenţele însă nu sunt de substanţă, şi mai degrabă de manifestare. Există astăzi un acces mai facil al acestor grupări la arme de distrugere în masă, biologice, chimice sau chiar nucleare. Acest fapt face noul terorism mai periculos decât cel vechi. Acest nou terorism este rezultatul unei evoluţii şi este, el însuşi, un proces. La o privire superficială, termenul poate induce în eroare, lăsând să se înţeleagă că, la un moment dat, a existat un prag, un moment cheie sau un eveniment care a făcut ca modalităţile de manifestare sau ideologia terorismului să se schimbe. De fapt avem de a face cu o continuitate a elementelor esenţiale ale vechiului terorism, plecând de la ideologiile politice, vizarea unor ţinte simbolice, până la urmărirea efectului de frică în rândul populaţiei.

Deşi este greu de acceptat de către lumea civilizată, fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicaţii globale greu de prevenit şi gestionat. El nu se mai prezintă doar ca un gest criminal mărunt, produs în disperare de cauză ca reacţie la o anumită evoluţie a sistemului social. Acum el s-a consacrat ca o acţiune îndreptată împotriva ordinii de drept, deosebit de violentă, desfăşurată în afara şi contra normelor internaţionale. Cu ajutorul mijloacelor militare şi bazându-se pe elemente de război psihologic, terorismul urmăreşte obţinerea unor avantaje exclusiv sectare, prevalându-se de aşa-zise percepte religioase.

Noul terorism are deja un caracter mondial. El se axează îndeosebi pe extremismul religios violent, pe extremismul politic şi efectele dezrădăcinării. Cauzele fenomenului rămân, în continuare, extrem de diferite şi complexe. Ele trebuie căutate în dinamica crizelor economice, culturale şi sociale, în politica de alienare a tinerilor care trăiesc ca imigranţi, în reacţiile virulente la influenţele pe care le exercită civilizaţia occidentală asupra societăţilor încă tributare fantasmelor şi prejudecăţilor, în recrudescenţa criminalităţii şi expansiunea reţelelor controlate de lumea interlopă[2].

Continuă lectura

NOUL TERORISM ŞI SECURITATEA EUROPEANĂ: PROBLEMATICA „DUŞMANULUI DIN INTERIOR”.

CUPRINS

Capitolul IINTRODUCERE                                                                                        Pagina

1.1  Conceptul de terorism………………………………………………………………………       3

1.2. Caracteristicile terorismului……………………………………………………………..      5

1.3. Scurtă istorie politico – juridică, antiteroristă …………………………………..      5

Capitolul II :   FORME ŞI METODE TERORISTE

2.1. Forme ale terorismului anti-statal ……………………………………………………       7

2.2. Forme de terorism totalitar sau regimuri dictatoriale ……………………….       9

2.3. Terorismul defavorizaţilor ……………………………………………………………….     10

2.4. Terorismul la sfârşitul secolului XX ………………………………………………….     12

2.5. Export internaţional de terorism. Războiul religios din Bosnia …………..    13

Capitolul III. SECOLUL XXI, ULTIMA CRUCIADĂ.

3.1. Terorismul religios, ficţiune sau realitate? …………………………………………    16

3.2. Conturarea cadrului juridic internaţional ………………………………………….    19

Capitolul IV.  NOUA CULTURĂ A TERORISMULUI

4.1. Terorismul postmodern, terorismul apocaliptic …………………………………     22

4.2. Reţelele internet, războiul şi terorismul informatic …………………………… 26

4.3. De ce un nou terorism? …………………………………………………………………….      27

Capitolul V. INAMICUL DIN INTERIOR

5.1. Inabilitatea Europei de a defini inamicul şi ameninţarea.

Euro – luptătorii lui Bin Laden  …………………………………………………………     29

a. Spania şi terorismul ………………………………………………………………….     34

b. Italia şi terorismul islamic  ………………………………………………………..     34

c. Explozia „jihadului” în Marea Britanie ……………………………………..     34

Capitolul VI. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ANTITERORISMUL. RIPOSTA ÎMPOTRIVA         TERORII ŞI RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN EUROPA

6.1. Politici antiteroriste ale UE ……………………………………………………………….     37

6.2. Dezbaterile antiteroriste din Parlamentul European ………………………….     38

Capitolul VI. CONSTRUCŢIA ANTITERORISTĂ A UNIUNII EUROPENE

7.1. Măsuri normative antiteroriste ………………………………………………………….     40

7.2. Coordonarea operaţională …………………………………………………………………     41

7.3. Intensificarea dialogului cu statele terţe  …………………………………………….    42

Capitolul VIII. CONVENŢIA U.E. A DREPTURILOR OMULUI ŞI ANTITERORISMUL.

Capitolul IX. CONCLUZII ………………………………………………………………………………….   46

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………   48

Continuă lectura

PSIHOLOGIE OCUPATIONALA

PSIHOLOGIA MUNCII

I. Noţiuni introductive

1. Obiectul şi sarcinile psihologiei muncii: conceptul de muncă; rolul muncii în formarea şi dezvoltarea personalităţii; definirea obiectului şi sarcinilor în psihologia muncii; locul psihologiei muncii în cadrul ştiinţelor socio-umane.

2. Sistemul psiho-socio-tehnic: definirea conceptului de sistem psiho-socio-tehnic; caracteristicile şi proprietăţile sistemului; tipuri de sisteme; rolul şi locul factorului uman în cadrul sistemului; proiectarea sistemului.

3. Metode şi tehnici de studiu ale activităţii de muncă: obiectivele analizei activităţii de muncă; considerente generale asupra metodelor şi tehnicilor de analiză; descrierea metodelor şi tehnicilor de analiză.

4. Personalitatea şi munca: rolul personalităţii în muncă; personalitate şi profesiune; rolul factorilor de personalitate în adaptarea profesională; creativitatea şi munca.

5. Studiul profesiunilor: profesie, meserie, îndeletnicire; criterii de clasificare a profesiunilor; cunoaşterea cerinţelor profesionale; analiza psihologică a muncii; monografia profesională, profesiograma şi psihograma.

Continuă lectura

STRESUL

Credinta ca evenimentele sînt personal controlabile poate crea un echilibru al muncii platite si muncii de acasa, din gospodarie, facîndu-i pe oameni sa fie mai putin stresati? Acestei întrebari îi raspunde Ruth Weston într-un articol din „Family Matters” nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere a Familiei.

Abilitatea de a controla evenimentele a fost descrisa adesea ca fiind foarte importanta pentru siguranta de sine reala si pentru starea de confort psihic si, în consecinta, ca un scop înalt, împartasit de majoritatea oamenilor. Mai mult, indiferent de controlul personal real, o credinta generala în controlul personal asupra circumstantelor a fost considerata drept o resursa importanta pentru depasirea dificultatilor vietii, sporind confortul psihic si reducînd stresul.

S. Kobasa, în lucrarea „The Hardy Personality: Toward a Social Psychology of Stress and Health”, 1982, descrie existenta unui simt al controlului personal ca o componenta a „duritatii” – o dispozitie de personalitate care reduce stresul schimbarilor majore în viata, cum ar fi desfacerea casniciei, pensionarea, schimbarea domiciliului. Kobasa afirma ca o persoana „severa” este mai putin de asteptat sa se îmbolnaveasca dupa expenenta acumularii unor astfel de evenimente. Contrar, un simt al lipsei puterii a fost adesea tratat ca o disfunctie care ar putea conduce la o stare de depresie cronica..

Continuă lectura