BAZA TEHNICO – MATERIALĂ A TIRULUI SPORTIV


BAZA  TEHNICO – MATERIALĂ  A  TIRULUI  SPORTIV

1.- Baza tehnico – materială a tirului sportiv  :
– ARME, MUNIŢII – construcţie, funcţionare şi clasificare
– Ţinte pentru tirul sportiv
– POLIGON, – Norme privind amenajarea şi folosirea poligoanelor de tir sportiv.

Armamentul

În tirul sportiv se folosesc diferite tipuri de arme ce corespund disciplinelor şi respectiv probelor cuprinse în întrecerile oficiale.
La modul general armele sunt fabricate după aceleaşi principii, însă specificul disciplinei şi respectiv a probei conferă acestora caracteristici particulare, care sunt în strânsă legătură cu cerinţele regulamentului ISSF.
Cele mai utilizate tipuri de armament ce corespund probelor de tir sportiv sunt :
1. 50 m.   Puşcă liberă calibru 5,6 mm.         1. 50 m. Pistol cal. 5, 6  mm.
2. 300 m. Puşcă liberă calibru mare             2. 25 m. Pistol viteză c.5,6 mm.
3. 50 m.   Puşcă standard c. 5,6  mm.             3. 25 m. Pistol 30 + 30 f.  c.5,Ă
4. 300 m. Puşcă standard calibru mare         4. 10 m. Pistol 30 + 30 f.cal. mare
5. 10 m.   Puşcă aer comprimat c.4,5 mm.    5. 10 m. Pistol aer compr.c.4,5 mm.
6.             Puşcă cal. 12 talere – TRAP
7.          Puşcă cal. 12 talere – SKEET
8.           Puşcă c. 5,6 mm. (ţintă mişcătoare)

PUŞCA

7.1.1.    Standarde pentru toate armele
7.1.1.1.     Mânerul pistolului. Mânerul pistolului pentru mâna dreaptă
nu poate fi construit astfel încât să se rezeme pe curea sau pe braţul stâng.
7.1.1.2.     Ţevile şi tuburile de extensie nu au voie să fie perforate deloc.
Sunt interzise orice construcţii sau dispozitive din interiorul ţevii, tuburi, etc altele decât canelurile sau camera cartuşului sau a alicelor.
7.4.2.2.1. Întrebuinţarea compensatorilor sau atenuatoarelor (amortizoarelor) este interzisă.
7.4.2.3.    Aparatele de ochire
7.4.2.3.1. Lentilele de corecţie şi telescoapele nu pot fi montate pe armă.
7.4.2.3.2. Trăgătorul poate purta ochelari de corecţie şi/sau filtre.
7.4.2.3.3. Este permis orice aparat de ochire care nu are montate lentile sau sistem de lentile. Filtre de lumină pot fi adaptate la vârful ţevii sau la partea dinapoi sau la ambele.
7.4.2.3.4. La puşcă sau la dioptru se poate ataşa o blendă (iris). Blenda nu poate fi mai mare de 30 mm în adâncime (A) şi nici mai lungă de 100 mm de la centrul (B) aperturii părţii de dinapoi pe partea ochiului cu care nu se ocheşte. Se interzice folosirea blendei pe partea ochiului cu care se ocheşte.
7.4.2.3.4.1. Blenda pe partea de dinapoi ( la înălţător )

7.4.2.3.5. Poate fi folosită o prismă sau un dispozitiv de oglindă când tragerea se face prin epolare pe umărul drept şi ochirea cu ochiul stâng sau vice versa, cu condiţia ca aceasta să nu aibe o amplificare cu lentilă sau lentile. Ea nu poate fi folosită când tragerea se face prin epolare pe umărul drept şi când se foloseşte ochiul drept sau prin epolare pe umărul stâng şi se foloseşte ochiul stâng.
7.4.2.4.    Sunt permise trăgace electronice cu condiţia ca:
7.4.2.4.1. toate elementele lor componente să fie strâns conectate astfel încât să se integreze ca parte componentă din armă sau patul puştii;
7.4.2.4.2. trăgaciul este acţionat cu mâna dreaptă de un dreptaci şi cu mâna stângă de un trăgător stângaci;
7.4.2.4.3. când arma este supusă unui control de către Secţia de Control al Echipamentului, toate elementele componente trebuie să fie incluse în puşcă;
7.4.2.4.4. puşca, cu toate componentele sale instalate, trebuie să se conformeze regulilor care prevăd dimensiunile şi greutatea pentru proba respectivă.
7.4.2.5. Curele
Lăţimea maximă a curelei este de 40 mm. Cureaua se poartă numai peste partea superioară a braţului stâng, iar de aici va fi legată de extremitatea din faţă a puştii (patului). Aceste curele pot fi ataşate de partea din faţă a puştii (patului) într-un singur punct. Cureaua trebuie să treacă doar de o parte a mâinii sau a încheieturii. Nici o parte a puştii nu trebuie să atingă cureaua sau alte ataşări, exceptând agăţătoarea curelei şi hand stopul.
7.1.2.    Standarde pentru puşca standard la 300 m şi cu aer comprimat la 10 m
7.4.3.1    Talpa poate fi glisantă în sus sau în jos. Punctul cel mai jos al ulucului sau degetul tălpii, cu talpa aflată în cea mai joasă poziţie, nu trebuie să depăşească 220 mm de la linia centrală a ţevii. Poate fi aliniată paralel cu linia centrală a capătului normal al tălpii, la dreapta sau la stânga cu maximum 15 mm. sau talpa completă (nu parţială) poate fi rotită pe axa verticală. Nu este permisă rotirea tălpii pe axa orizontală.
7.4.3.1.1.

7.4.3.2    Scobitura pentru deget, mulajul pentru deget, ciuperca, crosa
şi bula de nivel sunt interzise. Dacă ulucul este mai mic decât dimensiunile maxime permise, el poate fi adus la dimensiunile arătate în Tabelul de Măsurători al Armelor. Orice adăugire trebuie să se conformeze dimensiunilor permise şi în nici un caz nu pot fi modificate anatomic mânerul pistolului sau partea inferioară a ulucului.
7.4.3.2.1. Nu se pot adăuga materiale la extremitatea, la mânerul pistolului, la talpa patului sau la partea inferioară a ulucului care conferă o prindere mai sigură.
7.4.3.2.2. Crosa este orice protuberanţă sau extensie în faţă sau pe laturile mânerului pistolului proiectate pentru a opri mâna să alunece.
7.4.3.3. Greutăţi exterioare
7.4.3.3.1. Sunt permise numai greutăţi concentrice de ţeavă cu o rază de 30 mm. de la centrul ţevii. Greutăţile concentrice de ţeavă pot fi mişcate de-a lungul ţevii.
7.4.3.3.2. Orice alte greutăţi trebuie să corespundă dimensiunilor ulucului.
7.4.3.4.Puşcă standard la 300 m.
Toate puştile standard 300 m. care sunt conforme cu specificaţiile prezentate în Tabelul de Măsurători al Armelor, cu următoarele restricţii adiţionale.
7.4.3.4.1. Tragerea minimă a trăgaciului este 1500 grame. Tragerea trăgaciului trebuie să fie măsurată cu ţeava în poziţie verticală. Verificarea controlului de greutate al trăgaciului trebuie efectuată imediat după ultima serie.
7.4.3.4.2. Puşca nu poate fi scoasă de pe linia de tragere în timp ce se execută foc decât dacă se acordă permisiunea de către oficialii poligonului.
7.4.3.4.3. Trebuie folosită aceeaşi puşcă în toate poziţiile, fără să fie schimbată. Această precizare nu se referă la ajustarea tălpii şi a hand stopului şi nici la schimbarea inserţiilor aparatelor de ochire din faţă sau la ajustarea aparatului de ochire din partea din spate sau a ocularului lui.
7.4.3.4.4. Lungimea totală a ţevii, inclusiv a oricărui tub de extensie, măsurată de la faţa închizătorului până la extremitatea sistemului nu trebuie să depăşească 762 mm.
7.4.3.5. Puşca cu aer comprimat la 10 m.
7.4.3.5.1. Orice fel de puşcă cu aer comprimat sau cu CO2 convenţională care e conformă cu specificaţiile arătate în Tabelul de Măsurători al Armelor şi cu următoarele restricţii adiţionale.
7.4.3.5.2. Puşca poate fi încărcată cu o (1) alică.
7.4.3.5.2.1. Dacă pistolul este încărcat în mod accidental cu mai mult de o (1) alică:
7.4.3.5.2.1.1. Dacă trăgătorul conştientizează situaţia, el trebuie să ridice mâna ne-trăgătoare pentru a-i arăta unui arbitru de poligon că are o problemă. Apoi un arbitru de poligon trebuie să supravegheze descărcarea pistolului şi nu se va aplica nici o penalizare. Nu se va acorda timp suplimentar, iar trăgătorul poate continua în mod normal;
7.4.3.5.2.1.2. Dacă trăgătorul nu e conştient de situaţie sau dacă trăgătorul continuă fără a raporta situaţia, se va aplica următoarea procedură:
7.4.3.5.2.1.2.1. dacă există două (2) lovituri pe ţintă, se va număra puncatjul celei mai mari lovituri, iar a doua lovitură va fi anulată.
7.4.3.5.2.1.2.2. dacă există numai o (1) lovitură pe ţintă, aceasta va fi punctată.
7.4.3.5.3. lungimea totală a sistemului armei cu aer măsurată de la extremitatea din spate a mecanismului până la extremitatea sistemului nu poate depăşi 850 mm.
7.4.3.6.

7.4.3.7. Măsurătorile pentru dimensiunile C,D,E,F şi J se fac de la linia centrală a ţevii

Puşcă standard 300 m    Puşcă cu aer comprimat
A    Lungimea tunelului cătării    50 mm    50 mm
B    Diametrul tunelului cătării    25 mm    25 mm
C    Înălţimea axului tunelului cătării drepte (cu excepţia trăgătorilor care trag de pe umărul drept, dar folosesc ochiul stâng)    60 mm    60 mm
D    Adâncimea ulucului    90 mm    90 mm
E    Punctul cel mai jos al mânerului pistolului     160 mm    160 mm
F    Punctul cel mai jos al ulucului sau al vârfului tălpii cu talpa în poziţie maximă în jos    220 mm    220 mm
G    Adâncimea curburii tălpii    20mm     20 mm
H    Înălţimea tălpii patului    153 mm    153 mm
I    Grosimea totală (lăţimea) ulucului    60 mm    60 mm
J    Grosimea obrăzarului capului, măsurată de la axul ţevii    40 mm    40 mm
K    Mişcarea tălpii puştii în sus sau în jos faţă de poziţia neutră    15 mm    15 mm
L    Greutatea trăgaciului la puşcă – fără şnelăr    1500 grame    Liberă
M    Greutatea cu aparate de ochire şi opritor de mână    5,5 kg    5,5 kg
N    Aparatul de ochire din faţă nu poate trece dincolo de extremitatea puştii atât la puşca 300 m. standard, cât şi la puşca cu aer comprimat    Nu poate trece    Nu poate trece
O    Puşca standard: lungimea totală a ţevii inclusiv prelungirea (de la extremitate până la faţa închizătorului)    762 mm    –
O1    Puşca cu aer comprimat: lungimea totată a sistemulu armei cu aer    –    850 mm

7.1.3.    Puşcă 50 m.
Sunt permise toate puştile de calibru 5,6 mm. (22’’) pentru cartuşe cu percuţie laterală (22 cal. Long Rifle) cu condiţia să nu depăşească următoarele limitări suplimentare.
7.1.3.1.     Greutatea puştii nu trebuie să depăşească 8 kg. pentru bărbaţi sau 6,5 kg. pentru femei, cu toate accesoriile folosite, inclusiv ciuperca sau opritorul mâinii.
7.1.3.2.     Talpa şi cornul
Cornul tălpii nu poate fi mai lung de 153 mm. (A), măsurat din spatele unei linii perpendiculare pe axul ţevii care este tangentă cu partea cea mai adâncă a scobiturii tălpii şi care, în mod normal, se sprijină pe umăr. Ea trebuie să aibă o lungime exterioară totală de-a lungul oricărei curbe sau îndoituri nu mai mare de 178 mm. (B).
7.4.4.2.1.

7.1.3.3.     Ciuperca
Ciuperca este orice adăugire sau extensie sub extremitatea din faţă care ajută sprijinirea puştii pe mâna dinainte. Ciuperca nu poate depăşi 200 mm. măsuraţi în jos de la axul central al ţevii.
7.1.3.4.     Pot fi folosite mai mult de o (1) puşcă sau părţi ale puştii.
7.1.4.    Puşcă la 300 m.
La fel ca în Regula 7.4.4. pentru puşca 50 m. (bărbaţi şi femei). Pentru alte specificaţii (vezi Tabelul Specificaţiilor Puştii 7.16.0.).
7.1.5.    Muniţie
Puşcă    Calibru    Alte specificaţii
50 m.    5,6 mm. (.22’’)    Long Rifle cu cartuşe cu percuţie laterală. Sunt permise numai gloanţe făcute din plumb sau din alte materiale moi similare.
10 m.    4,5 mm. (.177’’)    Sunt permise proiectile de orice formă făcute din plumb sau din alte materiale moi similare.
300 m.    Maximum 8 mm.    Orice muniţie care poate fi trasă fără a periclita trăgătorii sau personalul poligonului. Sunt interzise trasoarele, gloanţele perforante şi incendiare.

PUŞCA CU  AER  COMPRIMAT,  la 10 m. calibru 4,5 mm. ( .177 ” )

Puşca cu aer comprimat face parte din armamentul tirului sportiv, folosit  pe o scară foarte largă pe plan mondial.
Se poate utiliza orice puşcă cu aer comprimat sau cu CO₂ convenţională care e conformă cu specificaţiile şi alte restricţii adiţionale, prezentate la pag. 7 şi 8.
În primele stadii de iniţiere, la vârsta de 10 – 11 ani,  se folosesc cu mult succes armele cu aer comprimat care indeplinesc caracteristici ideale de folosire ( sunt uşoare, manevrarea se face cu uşurinţă şi au un grad de periculozitate redus ).

PISTOL

8.4.1.    Standarde pentru toate tipurile de Pistol
8.4.2.1.    Crose. Pentru dimensiuni şi detalii privitoare la crose vezi Clasificarea pistoalelor 8.16.0.
8.4.2.1.1.    Nici crosa, nici altă parte  a pistolului nu poate fi extinsă sau construită în nici un fel care să permită un sprijin suplimentar mâinii. Încheietura mâinii trebuie să rămână absolut liberă şi vizibilă când pistolul este ţinut în poziţia de tragere normală. Brăţările, ceasurile de mână, faşele elastice pentru încheietură sau itemi similari sunt interzise a fi purtate pe mâna care ţine pistolul.
8.4.2.1.2.    Sunt permise crose ajustabile, cu condiţia ca acestea să se conformeze regulilor probei, chiar când sunt ajustate pentru mâna trăgătorului. Ajustarea nu va fi modificată în nici un fel care să intre în conflict cu Regulile I.S.S.F., după verificarea Comisiei de Control a Echipamentului.
8.4.2.2.    Ţeava: vezi Clasificarea pistoalelor 8.16.0.
8.4.2.3.    Ochirea: vezi Clasificarea pistoalelor 8.16.0.
Este permisă doar ochirea cu aparate drschise. Este interzisă ochirea optică, în oglindă, cu ajutorul telescopului, a razei laser sau a punctului proiectat electronic, etc. Sunt interzise orice dispozitive de ochire programate să activeze mecanismul de tragere. Nu sunt permise dispozitive de protecţie în faţa sau în lateralul ochirii libere.
8.4.2.3.1.    Lentile de corecţie şi/sau filtre nu trebuie ataşate pistolului.
8.4.2.3.2.    Trăgătorul poate purta ochelari şi/sau filtre de corecţie.
8.4.2.4.    Sunt permise trăgace electronice cu condiţia ca:
8.4.2.4.1.    toate componentele lor să fie ferm conectate şi cuprinse în cadrul pistolului şi al crosei;
8.4.2.4.2.    trăgaciul să fie acţionat cu mâna care susţine pistolul;
toate componentele să fie incluse când pistolul este prezentat la
control Comisiei de Control a Echipamentului;
8.4.2.4.3.    pistolul, împreună cu toate componentele sale instalate, să se conformeze regulilor care prevăd dimensiunile şi greutatea cerute de competiţia respectivă.
8.4.2.5.    Este permisă talpa mobilă (“case catcher”) la crosă cu condiţia ca pistolul să fie conform regulilor (dimensiune şi greutate) cerute. Aceasta va fi înscrisă în tichetul de control de către Comisia de Control a Echipamentului.
8.4.6.        Muniţia (“Ammunition”)
Toate proiectilele folosite trebuie confecţionate doar din plumb sau un alt material moale similar. Nu sunt permise proiectilele cu înveliş. Juriul poate lua mostre din muniţia trăgătorului pentru probe.

Pistol    Calibru    Alte specificaţii
Proba la 10 m. aer comprimat.    4.5 mm (.177”)
Proba la 25 m. Calibru mare.    7.62 mm – 9.65 mm
(.30” – .38”)    Din motive de siguranţă, muniţia tip „Magnum” nu este permisă.
Proba la 50 m. Pistol     5.6 mm. (.22”)    Pistol cu percuţie laterală.
Proba la 25 m.     5.6 mm. (.22”)    Pistol cu percuţie laterală.
Pentru competiţiile de :
Pistol 30 f. + 30 f.
Pistol 20 f. + 20 f. + 20 f.
Pistol viteză: greutatea minimă a proiectilului este de 2.53 gr.; viteza minimă este de 250m/s.

Muniţia cu pulberea explozivă, pentru armele de foc. ( puşca sau pistolul ). Prin arderea pulberii explozive,se creează o presiune care expulzează proiectilul sau alicele din ţeava armei. Pulberea care se găseşte în  tubul cartuşului se aprinde cu ajutorul încărcăturii  de iniţiere.

Muniţia utilizată în tirul sportiv, alături de  armament, are un  rol principal în obţinerea  unui rezultat bun.
Se folosesc patru genuri de cartuşe, în  funcţie de probă :
Cartuş, cu percuţie marginală, (“ Rim Fire “ – Long Rifle ), calibru 5,6 mm. (.22” ),are lungimea totală de 25,5 mm., cu greutatea minimă a proiectilului de 2,53 gr. şi cu viteza iniţială  Vο, nu mai mică de 250 m./sec. / toate proiectilele trebuie confecţionate doar din aliaj de plumb sau un alt material moale similar /   ( se utilizează la probele de puşcă şi pistol la 50 m. şi pistol, la 25 m.)
Pulberea , dezvoltă o presiune de  1.800 Kg/ cm². Cartuşul  cal. 22 lung. : 1.-încărcătura de iniţiere,  2.-pulberea ( cca. 0,11 gr.),  3.- tubul (Ø 5,87 mm) ;   4.- proiectilul ( diametru =  5,75 mm. ) ;  S.- sertizajul

 Cartuş, cu percuţie centrală, ( “ Center  Fire “ ), calibru de la 7,62 mm.la 9,65 mm.(.30 “,.32 “,.35 “sau.38 “)
cu lungimea totală diferită – în funcţie de modelul utilizat – este  de cca. 30 mm.  / nu sunt permise proiectilele cu înveliş şi muniţia de tip “Magnum”/. – se utilizează pentru probele de pistol calibru mare, la 25 m.
 cartuşe cu percuţie centrală, calibru maximum 8 mm.   ( cel mai folosit este cal. cal. 7,62 mm.), are lungimea totală de 76,0 mm.  – se utilizează la  probele de puşcă, la 300 m. –
Pulberea utilizată este de tipul  “ fără fum “ cu adere lentă.  Cantitatea de pulbere necesară încărcării unui proiectil este de cca. 3,5 gr. şi dezvoltă o presiune de aproape 3.000 Kg./cm².

Cartuşul  cal 7,62 mm. : 1.-Capsa cu încărcătura de iniţiere, 2.-pulberea, 3.- tubul (Ø 12,42 mm.) ;4.- proiectilul ( cca. 10 gr., cu diametru = 7,87 mm.- confecţionat din aliaj de plumb având o cămaşe metalică completă, de formă ogivală şi cu o suprafaţă exterioară foarte lustruită, care asigură o traiectorie uniformă ) ;   S.- sertizajul

PISTOL CU  AER  COMPRIMAT, la 10 m. calibru 4,5 mm. ( .177 ” )

Poate fi folosită orice pistol cu aer comprimat sau cu  CO₂,  care corespunde  următoarelor cerinţe :
    Greutatea pistolului                    max. 1500 gr.
    Rezistenţa trăgaciului                     min.   500 gr.
    Încadrarea într-o cutie,
cu următoarele     dimensiuni ( mm. )         420 x 200 x 50
    Nici o parte a crosei pistolului, a tălpii crosei, nu  va atinge

încheietura mâinii. Crosa nu va înconjura
mâna – suprafaţa diferitelor zone de sprijin, va
forma un unghi de cel puţin 90º faţă de axul
crosei. Aceasta se aplică tuturor acestor
suprafeţe ( frontal, dorsal sau lateral crosei ).
Alte menţiuni :
1.    –   Poate fi încărcat doar cu o alică.
2.    –   Sunt acceptate ţevile cu orificii şi
ataşament perforat pentru ţeavă.
3. –   Pistolul este măsurat cu accesoriile ataşate.
Este acceptată o toleranţă a dimensiunii cutiei de control (420 x 200 x 50) de la 0,0 mm. până la + 1,0 mm. a fiecărei părţi.
Muniţia  calibru 4,5 mm., ( puşca  sau pistolul cu aer comprimat la 10 m.). Se utilizează, un singur tip de proiectil din aliaj de plumb, de formă aerodinamică, denumit “alică “ sau  “diabolo “.

“ Diabolo “ cal. 4,5 mm. (.177 ” ), cu
lungimea de 5,4 mm. şi greutatea de 0,45 gr.
Partea din spate, de formă tronconocă, având baza scobită în interior. În această scobitură va acţiona presiunea aerului comprimat
Viteza iniţială realizată de dispozitivul armei
este de  Vο, este de cca.150 m./sec.- 180 m./sec.
Se utilizează la probele de puşcă şi pistol la 10 m.
Acţiunea forţei de compresie asupra proiectilului începe din momentul declanşării trăgaciului, care eliberează instantaneu aerul comprimat din camera de compresie, ca să acţioneze asupra proiectilului. Pereţii formei tronconice a alicei, fiind subţiri, sunt presaţi de forţa gazelor şi devin etanşi faţă de pereţii ţevii. Totodată începe şi acţiunea de înaintare a proiectilului, care este marcat de rotirea pe ghinturi. În continuare mişcarea alicei se derulează asemănător cu aceea de la armele de foc cu cartuşe.

PISTOL  la 25 m.  calibru 5,6 mm. ( .22 ” )

Sunt permise toate pistoalele de calibru 5,6 mm. (.22 “) pentru cartuşe cu percuţie laterală,  ( “ 22 cal. Long Rifle “ ) cu încărcător, semiautomate, cu condiţia să nu depăşească următoarele limitări suplimentare :
    Nu este permis ca nici o parte a crosei sau a accesoriilor să
înconjoare mâna şi încheietura măinii ( vezi “ B “ la pag. 16 ).  Suprafaţa de sprijin pentru palmă nu trebuie să formeze un unghi mai mic de 90º cu planul vertical al crosei. Este interzisă curbarea în sus a suprafeţei de sprijin pentru palmă şi degetul mare. Sprijinul (degetului mare) trebuie să permită o mişcare verticală liberă, în sus, a degetului mare. Partea din spate a crosei – care se sprijină partea superioară a mâinii, între degetul mare şi arătător – nu va depăşi 30 mm. Această distanţă este măsurată la unghi drept, faţă de prelungirea liniei centrale a înălţătorului şi adâncitura crosei (  vezi distanţa A – B )

    Axul canalului ţevii, trebuie să treacă deasupra părţii superioare a suprafeţei mâinii – între degetul mare şi arătător – ( vezi “ A “)
    Distanţa dintre înălţător şi cătare nu trebuie să depăşească 220 mm.
Axeastă distanţă se va măsura de la partea din spate a înălţătorului până la cel mai înalt punct al cătării.
    Lungimea ţevii trebuie să fie de 153 mm. ( Se măsoară de la gura
ţevii la camera cartuşului – ţeava şi camera – )
     Încadrarea într-o cutie, cu următoarele     dimensiuni ( mm. ):  300 x 150 x 50.   Este acceptată o toleranţă a dimensiunii
rectangulare, a cutiei,  (din fabricaţie)  de la 0,0 mm. până la  + 1,0 mm.
    Nu sunt acceptate, compensatoare, “ frâna de gură “, ţeava perforată,
sau orice alt dispozitiv asemănător.
    Greutatea pistolului să nu depăşească  1.400 gr.
    Rezistenţa trăgaciului va fi de :
–    1.000 gr. pentru probele ( calibru 5,6 mm.), ” Rim Fire Pistol “  Pistol 25 m. 30 f. + 30 f., Pistol viteză la 25 m. 2 x 30 f. şi                         Pistol 25 m. 20 f. + 20 f.+20 f.
–    1.360 gr. pentru proba, pistol 25 m.( calibru mare ) ” Center Fire Pistol ”  30 f. + 30 f.
PISTOL  la 50 m.  calibru 5,6 mm. ( .22 ” )

Sunt permise toate pistoalele de calibru 5,6 mm. (.22 “) pentru cartuşe cu percuţie laterală  ( “ 22 cal. Long Rifle “ ), cu condiţia să respecte următoarele precizări specifice pentru această probă :
     Pistolul folosit în proba  Pistol 50 m. poate fi încărcat doar cu un
singur (1) cartuş.
    Nu este permis ca nici o parte a crosei sau a accesoriilor să fie
extinsă în nici un fel care să permită un sprijin suplimentar al mâinii. Încheietura mâinii trebuie să rămână absolut liberă şi vizibilă, când pistolul este ţinut în poziţia de tragere normală.
    Nu există nici o restricţie, în privinţa dimensiunilor pistolului,  a
greutăţii şi rezistenţei trăgaciului,  a lungimii mirei de ochire,  la crosă  sunt permise crose speciale.  Se acceptă mănuşi, doar dacă nu acoperă încheietura mâinii.

PISTOL.  calibru mare 7,62 mm. – 9,65 mm.
Toate aceste pistoale îndeplinesc caracteristicele de bază ale pistoalelor semi automate de calibru redus (cal. 5,6 mm.) cum ar fi : ţeava, chiulasa, corpul pistolului, garda trăgaciului, trăgaciul, piedica de siguranţă, crosa, încărcător, aparate de ochire..
Privind modul de funcţionare menţionăm : datorită presiunii gazelor formate în urma arderii pulberii, chiulasa este proiectată în partea posterioară de către tubul cartuşului expulzat. Ulterior, cu ajutorul unui arc care se comprimă când chiulasa face această cursă spre înapoi,  aceasta revine şi preia un nou cartuş din încărcător pe care îl introduce în camera cartuşului din ţeava pistolului.
Corpul pistolului este reprezentat de un cadru metalic pe care sunt montate  ţeava, chiulasa, mecanismul de declanşare, aparatele de ochire, încărcătorul, crosa….
Caracteristici generale
–    sunt admise toate pistoalele de la calibru 7,62 mm. la 9,65 mm.
–    greutatea pistolului cu toate acesoriile inclusiv încărcătorul gol să nu depăşească 1.400 gr.
–    lungimea ţevii nu trebuie să depăşească 153 mm.
–    distanţa dintre înălţător şi cătare nu trebuie să depăşească 220 mm.
–    trăgaciul trebuie să reziste la o apăsare de cel puţin 1.360 gr.
–    crosa nu trebuie să acopere mâna.
–    muniţia utilizată – orice muniţie cu percuţie centrală de la calibru 7,62 mm. la 9,65 mm. cu priectil fară cămaşe.

PUŞCA  calibru 12

Sunt permise toate tipurile de arme, incluzând armele semi automate, care au calibrul 12.  Aceste arme au ţevile “ lise “ ( fără ghinturi ) atât pentru proba de Trap ( talere aruncate din şanţ ), cât şi la proba Skeet         ( talere aruncate din turnuri ).
     Adăugarea  compensatorilor  sau a  altor mecanisme  similare, la
magazia armei e permisă pentru proba Skeet, dar interzisă la probele Trap, Dublu –Trap, şi  Automatic – Trap.
Puştile pentru tirul sportiv la talere, fac parte din gama puştilor de vânătoare. Calibrul se exprimă în numere convenţionale, sistem care s-a păstrat de la primii constructori de arme de vânătoare, având azi şi corespondenţa în “ inches ” şi  mm., astfel :
Calibru, prin  număr
convenţional.
( număr de bile )    Diametrul în
“ inch “    Diametrul în
mm.                  Domeniul de utilizare

12    .729 “    18,2    Tir sportiv
16    .670 “    16,8    vânătoare
20    .615 “    15,7    vânătoare
28    .550 “    13,8    vânătoare
36    .402 “    10,2    vânătoare

Pentru simplitate considerăm că că puşca de talere este un instrument compus din patru părţi principale :
–    ţevile, bascula, patul şi antepatul  ( piesa a treia ).
De remarcat că ţevile armelor de talere la interior sunt lise ( nu au
ghinturi )
La mecanismul de declanşare, rezistenţa trăgaciului la apăsare este de aprox. 800 – 1000 gr. la primal foc şi aprox. 1100 – 1500 gr. la cel de-al doilea foc.

Cartuşul, cu percuţie centrală, calibru 12 (.729 “)
Descrierea acestui  cartuş, pentru tirul sportiv

– lungimea cartuşului după tragere nu trebuie să depăşească 70 mm.
– şarja nu trebuie să depăşească 24,5 gr. alicele trebuie să aibă
formă sferică.
– alicele trebuie să fie din plumb, aliaj de plumb sau orice alt material aprobat de Federaţia Internaţională de Tir Sportiv.
– alicele nu trebuie să depăşească 2,6 mm. diametru. Alicele pot fi placate.
– se utilizează încărcătura de pulbere fără fum.

Cartuşul  cal. 12 (.729”) : 1.-Capsa cu încărcătura de iniţiere, 2.-pulberea, 3.- tubul ; C- cotainerul din plastic
cu amortizor, pentru alice, 4.- încărcătura de 24,5 gr. cu alice de Ø 2,6 mm.,           S- sertizaj în stea.
Capsa cu încărcătura de iniţiere, este formată dintr-o alveolă de metal inoxidabil înăuntrul căreia se aşează o substanţă de iniţiere.  Capsa se montează la dulie în partea centrală, unde prezintă o degajare circulară special prevăzută pentru această operaţiune de fixare.  Substanţa de iniţiere este un amestec chimic cu proprietăţi necorozive şi nici oxidante prin ardere.
O capsă trebuie să fie sensibilă la acţiunea de percuţie cu o putere explozivă costantă de la un foc la altul, fără variaţii  care să schimbe vitezele de iniţiere ale alicelor.
Descrierea alicelor.  Alicele sunt nişte bile ( sfere ) care se confecţionează  din plumb întărit, cu un procent de 1 – 2 % antimoniu. Acestea capătă  diferite dimensiuni în funcţie de utilizarea lor. Plumbul curat, nu este indicat pentru confecţionarea alicelor, deoarece fiind mai moale, alicele se deformează la presiuni de peste 450 Kg./ cm.² precum şi la frecarea lor prin ţeavă, căpătând în mişcarea lor prin aer, direcţii haotice care măresc dimensiunea snopului.  Un alt neajuns, e şi faptul că plumbul curat ( moale ) lasă reziduri pe ţeavă şi mai ales la şocuri, situaţie care constitue o frână în plus, ce schimbă datele balistice.
La temperaturile de frecare în ţeavă, alica din plumb moale se topeşte parţial  la fiecare foc tras şi în cobinaţie cu alte alice, se sudează formând ciorchini de câte 2 – 3 alice, care în acestă formă I-au direcţii cu totul întâplătoare şi astfel pot străbate distanţe mai mari şi creeiază pericole de accidentare.  Alicele sunt desemnate, prin diametrul lor în mm., sau printr-un număr convenţional.
Mai jos se prezintă un tabel cu date comparative privind mărimea diametrului  alicelor în  mm. ; “ inch “  faţă de mărimea în numere convenţionale.

Ø    numere convenţionale
1    2    3    4    5    6    7    7½    8    8½    9
mm.    4,06    3,81    3,56    3,30    3,05    2,79    2,54    2,41    2,29    2,16    2,03
Inch    .16    .15    .14    .13    .12    .11    .10    .095    .09    .085    .08

De asemenea prezentăm mai jos un tabel cu numărul de alice pentru diverse   greutăţi de încărcături.

Încărcătura
în gr.    Mărimea diametrului alicelor  “ tari ”  în  mm.
2,03    2,50    3,00    3,50    4,00
35    795    375    219    138    94
32    735    343    200    125    85
28    635    305    160    110    75
24,5    555    260    –    –    –

Pentru a se asigura un snop corect, este necesar ca toate alicele din încărcătură să aibe strict aceiaşi greutate şi o sfericitate perfectă.  Cu cât aceste cerinţe nu vor fi respectate, cu atât şi snopul va suferi o deformare în plan vertical şi orizontal ( alicele îndepărtâdu-se de “ inima “ snopului ) potrivit neregularităţilor ce le au în formă ca şi în greutate.  Aceste neregularităţi creează în interiorul snopului goluri, prin care talerul poate trece fără să fie lovit.
Despre sertizajul cartuşului.  Operaţia de sertizare a unei încărcături în cartuş, adică de fixarea ei prin îndoirea gurii tubului spre interior are un rol activ.  De modul cum este executat sertizajul, depinde şi comportarea  creşterii presiunii de expansiune a gazelor degajate din arderea pulberii, iar de această presiune depinde direct eficacitatea focului pe ţintă.
Dacă sertizajul va fi slab executat, încărcătura va fi aruncată prematur şi cu o viteză iniţială mică, lipsită de eficacitate.  Dacă sertizajul este prea ferm, viteza va creşte, ceea ce înseamnă dezordine în snopul de alice, datorată contactului brutal cu rezistenţa aerului, care va provoca în interiorul snopului perturbări şi goluri.
Este necesar, să se acorde acţiunii de sertizare a cartuşelor, o atenţie deosebită,  în scopul eficacităţii normale a focului.
Cartuşele ce sunt fabricate cu destinaţie pentru tirul la talere, se bucură de o mare atenţie din partea fabricanţilor şi astfel se realizează o eficacitate constantă de la foc la foc.  Sertijajul în stea, care trebuie să fie executat perfect orizontal – ca să nu scape încărcătura în rate,  prezintă soluţia optimă pentru un astfel de cartuş.  Se mai recomandă, pentru a evita  situaţiile  de scăpări de presiune, ca pe încărcătura de pulbere să se aşeze mai întâi un căpăcel de carton, apoi pe acesta să se pună păhărelul de plastic, sau bura de pâslă, ca să se asigure arderea mai vie a pulberii.
LUNGIMEA  CARTUŞULUI, este măsurată în “ inch “ reprezentând lungimea totală a cartuşului tras, cu capătul deschis. Un cartuş de 2 ¾ “ inch “ măsoară între 2 ½ “ inch “ şi 2 5/8 “ inch “ înainte de a fi tras şi 2 ¾ “ inch “ după ce a fost tras. Această metodă de măsurare a fost adoptată pentru a fi în concordanţă cu lungimile standard ale camerei de foc ale armei. Astfel la o armă cu o cameră, a cartuşului, de 2 ¾ “ inch “, se vor folosi cartuşe de calibrul potrivit, până la o lungime de 2 ¾ “ inch “.

CONTAINERUL, este o “ bură “ de plastic, foarte uşoară,
cu un cilindru, care propulsează încărcătura de alice,
reduce reculul şi are ca rezultat lovirea ţintei cu un snop
eficace, la   toate distanţele de tragere.
Acest container  elimină complet contactul alicelor cu suprafaţa interioară a ţevii. Al doilea beneficiu este că partea inferioară realizează “ amortizarea “ care absoarbe şocul iniţial al focului, împiedecând lovirea violentă a alicelor între ele. Şi deoarece acest container cântăreşte mai puţin decât alte  “ bure “ rezultatul constă într-un recul mai mic. Cu o greutate mai mică a încărcăturii – plus efectul de amortizare – arma nu mai are un recul atât de puternic.
Cartuşle cu container (sau păhărel) izolează eficient alicele de temperatura flăcării pulberii, determinând un snop uniform.   (  Se ştie  că o    “ bură “ care nu izolează suficient de bine, poate provoca topirea câtorva alice, ce va face să se “sudeze” unele de altele, formând  un ciorchine compact mai greu  care creează goluri în snopul de alice, prin care poate trece  ţinta  fără a fi lovită ).
La proba de Trap, se vor folosi cartuşe cu alice având diametrul de 2,41  sau  2,5 mm..   La proba  Dublu Trap, alice cu diametrul de 2,2 mm..   La proba de Skeet, alice cu diametrul de 2,0 mm.
La aceste cartuşe, pentru tir sportiv,  sunt interzise acele sisteme care folosesc în interiorul acestora anumite mijloace ce pot modifica dimensiunile normale de împrăştiere al snopului, în scopul de a obţine unele avantaje.
De fapt la puştile de tir sportiv, care folasesc aceste cartuşe, forajul de la gura ţevii – lărgind calibrul ţevii – urmăreşte tocmai să îndeplinească acest deziderat.
Cartuşul cu alice, este format dintr-un tub de carton sau din plastic care este fixat la unul din capete într-o dulie metalică pe fundul căreia în partea centrală se fixează capsa de iniţiere ( aprindere ) a pulberii.  Dulia, la capătul cu capsa, are un pliu care opreşte cartuşul să scape pe ţeavă şi în acelaş timp este şi un prag de care se foloseşte extractorul pentru extragerea tubului ars din camera lui şi cu ajutorul ejectoarelor cu arc este aruncat afară din canalul ţevii puştii.
Structura interioară a cartuşului prezintă spre zona capsei o dublură metalică sau din carton/ plastic dur , care reprezintă şi camera de ardere a pulberii.
După încărcarea cartuşului acesta se sertizează  în formă de stea.
Acest cartuş, este folosit în probele de talere ( Trap, Dublu-trap sau Skeet). Materialul exploziv este pe bază de tricinat şi tetragen. Astfel compoziţia sinoxid are anumite calităţi dintre care menţionăm că este anicorosivă şi antierozivă ( respectiv nu prezintă reziduri după explozie şi nu atacă ţeava armei )
În acelaş timp acţiunea de aprindere a pulberii este instantanee şi uniformă.

DESPRE  ŢINTE

6.3.1.3         Hârtia din care se execută ţinta nu trebuie să aibă o culoare reflectoare sau un material reflector astfel încât cercul negru din centru să fie  clar vizibil în condiţii normale de lumină. Hârtia ţintei trebuie să înregistreze urmele focurilor fără rupere excesivă sau deformare.
6.3.1.4        Decarii interiori trebuie marcaţi, dar servesc pentru ghidarea trăgătorilor şi se calculează numai pentru departajarea egalităţii în conformitate cu aceste reguli.
6.3.1.5     Dimensiunile tuturor zonelor de înregistrare a punctajului  se măsoară până la marginile exterioare (diametrale  exterioare) ale liniilor de demarcaţie.
6.3.1.6         În Campionatele I.S.S.F. sunt permise numai ţintele cu un cerc negru şi central, exceptând  ţintelor mişcătoare(vezi Regula 6.3.7.2)
6.3.1.7        Ţintele sunt împărţite în zone de scor prin cercuri de scor. Focurile care lovesc  o zonă de scor primesc numărul de puncte desemnat pentru acea zonă.
6.3.1.8        Ţinte Electronice de inregistrare
6.3.1.8.1      Sistemul electronic al ţintei de înregistrare cuprinde o ţintă simulată cu propriul ei mecanism electronic de marcare, a firing point monitor, a printer pentru a înregistra valoarea loviturii şi o expunere de departe pentru spectatori. Faţeta ţintei este o fişă albă fără inele marcatoare. În centru este o gaură care este mărimea porţiunii negre a ţintei selectate.
Exemple :
6.3.2          Ţintele de hârtie pentru competiţie
6.3.2.1        Ţinta puştii la 300 m.
Cercul 10    100 mm    (+0,5 mm)    Cercul 5    600 mm    (+3,0 mm)
Cercul 9    200 mm    (+0,5 mm)    Cercul 4    700 mm    (+3,0 mm)
Cercul 8    300 mm    (+0,5 mm)    Cercul 3    800 mm    (+3,0 mm)
Cercul 7    400 mm    (+0,5 mm)    Cercul 2    900 mm    (+3,0 mm)
Cercul 6    500 mm    (+0,5 mm)    Cercul 1    1000 mm    (+3,0 mm)
Decarul interior = 50 mm (+ 0,5 mmm)
Zona neagră de la 5 la 10 = 600 mm (+ 3,0 mm)                         Grosimea     cercului: 0,5 mm – 1,0 mmm
Mărimea minimă vizibilă a cartonului ţintei: 1300 mm X 1300 mm (sau minim 1020 mm X 1020 mm în cazul în care cadrul pe care ţinta este montată /ridicată/ să fie de aceeaşi culoare ca şi ţinta)
Valorile 1 – 9 sunt imprimate în zonele pentru stabilirea scorului, în linii diagonale ,în unghiuri drepte unul faţă de celălalt.
Zona 10 nu este marcată cu o cifră.

Ţinta puştii la 300 m
6.3.2.2    Ţinta puştii la 50 m.
6.3.2.3
Cercul 10    10,4 mm    (+0,1 mm)    Cercul 5    90,4 mm    (+0,5 mm)
Cercul 9    26,4 mm    (+0,2 mm)    Cercul 4    106,4 mm    (+0,5 mm)
Cercul 8    42,4 mm    (+0,2 mm)    Cercul 3    122,4 mm    (+0,5 mm)
Cercul 7    58,4 mm    (+0,5 mm)    Cercul 2    138,4 mm    (+0,5 mm)
Cercul 6    74,4 mm    (+0,5 mm)    Cercul 1    154,4 mm    (+0,5 mm)
Decarul interior = 5 mm (+0,1 mm)
Negrul, de la cercul 3 la  cercul 10 = 112,4 mm (+0,5mm)
Grosimea cercului: 0,2 mm până la 0,3 mm
Mărimea minimă valabilă a cartonului ţintei este de  250 mm X 250 mm
Cifrele valorilor de la 1  la  8, sunt tipărite în zonele pentru stabilirea scorului în plan vertical şi orizontal, în unghiuri drepte unul faţă de celelalt.
Zonele 9-10 nu sunt marcate cu o cifră.

Ţinta puştii la 50 m
6.3.2.4    Ţinta pentru puşcă  cu aer la 10 m.
Cercul 10    0,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 5    25,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 9    5,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 4    30,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 8    10,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 3    35,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 7    15,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 2    40,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 6    20,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 1    45,5 mm    (+0,1 mm)

Decarul interior: Cercul 10 (puncte) a fost scos complet afară .
Negrul, de la cercurile 4 la cercul  9 = 30,5 mm (+ 0,1 mm)
Cercul 10 este un punct alb = 0,5 mm (+0,1 mm)
Grosimea cercului: între 0,1 mm şi 0,2 mm
Mărimea minimă vizibilă a cartonului ţintei: 80 mm X 80 mm
În zonele 1-8 cifrele sunt scrise în plan vertical şi orizontal în unghiuri drepte unul faţă de altul. Zona punctului 9 nu este marcată cu o cifră.
Zecele este un punct alb.
Carduri din cadru 170 mm X 170 mm, asemănătoare ca şi culoare cu materialul ţintei ar trebui asigurate pentru a îmbunătăţi vizibilitatea ţintei.

Ţinta pentru pistol cu aer comprimat – 10 metri

6.3.2.4 Ţinta pentru pistol viteză la 25 m
(Pentru probele cu Pistol viteză la 25 m. şi pentru fazele de viteză a probelor la 25 m. Pistol – 30 f.+30 f. calibru redus şi calibru mare)
Cercul 10    100 mm    (+0,4 mm)    Cercul 7    340 mm    (+1,0 mm)
Cercul 9    180 mm    (+0,6 mm)    Cercul 6    420 mm    (+1,0 mm)
Cercul 8    260 mm    (+1,0 mm)    Cercul 5    500 mm    (+1,0 mm)

Decarul interior: 5,0 mm (+ 0,2 mm)
Negrul de la cercul 5 la 10 = 500 mm (+ 1,0 mm)
Grosimea cercului: de la 0,5 mm – la 1 mm
Mărimea minimă vizibilă a cartonului ţintei: lăţime: 550 mm.
lungime: 520 mm – 550 mm
Cifrele valorilor de la 1la 9 sunt imprimate în zonele pentru stabilirea scorului, dar în linii verticale. Zona punctului 10 nu este
marcată de un număr. Zona numerelor trebuie să fie de aproximativ 5 mm
înălţime şi 0,5 mm grosime. Linii albe îndrumătoare înlocuiesc valorile cercurilor  din partea stângă şi dreaptă a ţintei centrale. Fiecare linie are 125 mm lungime şi 5 mm lăţime.

Ţinta pentru pistol viteză – 25 metri
6.3.2.7.2.    Ţintă mişcătoare la 10 m.
Ţinta mişcătoare la 10 m este un singur carton cu două zone de înregistrare ,fiecare cu cercuri  de la 1 la 10 pe amândouă părţile şi un singur semn de ţintire în centru
Cercul 10    5,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 5    30,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 9    10,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 4    35,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 8    15,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 3    40,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 7    20,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 2    45,5 mm    (+0,1 mm)
Cercul 6    25,5 mm    (+0,1 mm)    Cercul 1    50,5 mm    (+0,1 mm)

Decarul interior este alb: 0,5 mm (+ 0,1 mm), măsurat în acelaşi fel ca şi inelele 3-10.Negrul, de la cercul 5 la cercul 10 = 30,5 mm (+ 0,1 mm)
Grosimea cercului. 0,1 mm până la 0,2 mm
Mărimea recomandată a cartonului ţintei 260mm x 150mm (minim260mm X 140mm)
Centrul cercului 10 trebuie să fie de 70 mm (+ 0,2 mm) de la centrul semnului de ţintire măsurat pe o linie orizontală
Cifrele valorilor de la 1 la 9 trebuie tipărite clar în zonele pentru stabilirea scorului, în linii diagonale, în unghiuri drepte unele faţă de altele.
Punctul/semnul de ţintire este negru cu un diametru exterior de 15,5 mm şi trebuie să includă inelele albe de mărimea unui cerc 10 (5,5mm) şi 9 (10,5mm) şi un punct alb (0,5mm)
6.3.2.7.2.1.      Hârtia ţintei pentru ţinta mişcătoare la 10m

Poligoanele  de Tir  Sportiv.

6.3.7    Înălţimea centrului ţintei  (centrul celor 10 cercuri)
Centrul ţintelor trebuie să fie între următoarele înălţimi când sunt măsurate de la nivelul platformei punctului de tragere.
Înălţime standard    Variaţie permisă
Poligoane la  300 m.    3,00 m.    +/- 4,00 m.
Poligoane la    50 m.    0,75 m.    +/- 0,50 m.
Poligoane la    25 m.    1,40 m.    +/- 0,10 m.
Poligoane la    10 m.    1,40 m.    +/- 0,05 m.
Ţintă mişcătoare la 50 m.    1,40 m.    +/- 0,20 m.
Ţintă mişcătoare la 10 m.    1,40 m.    +/- 0,05 m.

Toate centrele ţintelor dintr-un grup de ţinte sau poligon trebuie să aibă aceeaşi înălţime (+ 1 cm.)
6.3.6.8    Cadrul ţintelor sau mecanismelor trebuie marcat prin numere  corespunzătoare numărului postului  de tragere. Numerele trebuie să fie suficient de mari pentru a fi văzute uşor în condiţii normale de vizibilitate la o distanţă corespunzătoare.
Numerele trebuie să aibă culori alternante şi contrastante şi să poată fi văzute pe durata întregii competiţii, fie că ţintele sunt la vedere sau ascunse.
6.3.6.9        Ţintele trebuie fixate într-o asemenea manieră încât să nu se mişte prea tare chiar şi când e vânt puternic.
6.3.6.10                Orice sistem de ţinte poate fi folosit dacă asigută gradul necesar de securitate, un control exact al timpului şi un marcaj eficient, precis şi rapid, şi rotirea ţintelor.
6.3.6.11                Dacă sunt responsabili  cu înregistrarea, o bancă şi un scaun trebuie aşezate în spatele fiecărui punct de tragere într-o asemenea manieră încât trăgătorii să nu fie deranjaţi.
6.3.6.12    Trebuie asigurată comunicarea între Arbitrii de poligon de la linia de tragere şi personalul care manevrează mecanismele ţintelor sau care lucrează la boxe.
Amplasarea standurilor se va face ţinând seama de următoarele cerinţe  :
1.    Orientarea optimă a direcţiei de tragere se obţine prin plasarea ţintelor astfel încât ca ţintele să fie cât mai bine luminate, fără variaţie de lumină, umbriri parţiale sau totale.
2.    Trăgătorul în poziţie de tragere să aibă soarele în spate.
Aceaste orientări  se stabilesc printr-un studiu al luminozităţii pentru perioada din timpul anului cu tragerile cele mai fregvente şi între orele normale de tragere.
Se recomandă pentru România ca standurile de tragere să aibă direcţia de tragere orientată spre  N – NE, sau când terenul nu permite,  cu direcţia de tragere spre  N – NV.
3.    Asigurarea securităţii zonelor înconjurătoare prin folosirea
denivelărilor naturale ale terenului sau prin înprejmuirea câmpurilor de tragere cu ziduri din beton armat cu o înălţime de corespunzătoare de   minimum 3,00 m.  precum şi  respectarea distanţele  de protecţie
Se va evita amplasarea poligoanelor în apropierea zonelor aglomerate sau cu circulaţie intensă.
Din punct de vedere al securităţii şi a protecţiei faţă de poluarea sonoră :
•    Poligoanele trebuie să fie aşezate în afara perimetrului de locuit, cu orientarea direcţiei de tragere spre păduri, teren abrut, terenuri fără circulaţie, la o distanţă de cel puţin 1.000 m. pentru poligoane unde se va trage cu arme de calibru redes ( calibru 5,6 mm.) şi la o distanţă de cel puţin 2.500 m. pentru poligoanele unde se va trage cu arme cu calibru 7,62 mm, 8,62 mm. sau 9,65 mm.
•    Să se împiedice scăparea din incinta poligonului a proiectilelor trase în sus sau lateral sau a eventualelor ricoşeuri.
•    Să se excludă orice pericol pentru participanţii la tragere, în special pentru personalul auxiliar şi arbitrii care acţionează în zona liniei de ţinte.
4.    Spaţiul de la linia de tragere trebuie să fie acoperit pentru a feri trăgătorii, antrenori şi arbitrii de ploaie, vânt şi soare în timpul tragerii. Se pot face amenajări pentru trageri în timpul iernii şi seara  ( prevăzând instalaţii de încălzire şi iluminări )
Pavilionul de tragere ( la 50 m.) va adăposti linia de tragere şi va asigura protecţia la vânt, praf, soare, ploaie sau ninsoare. Acesta poate fi executat din zidărie, lemn sau orice alt material.
În incinta de tragere se va asigura …
5.    Apăraea standurilor de tragere de curenţii de aer. Amplasamentul se va stabili după un studiu prealabil al fergvenţei şi tăriei curenţilor de aer, dominante.  Câmpurile de tragere vor fi astfel amplasate, încât să fie apărate de curenţii de aer prin configurarea terenului sau printr-o perdea de arbori. Curenţii de aer de pe câmpurile de tragere trebuie să aibă fregvenţă redusă şi cu variaţii mici de direcţii, oferind condiţii egale concurenţilor.
6.    Accesul şi circulaţia între standuri, a trăgătorilor şi a spectatorilor să se facă fără a jena tragerile.
7.    În incinta pavilionului de tragere ( la 50 m.) se va asigura o lumină difuză, prin ferestre mici închise prevăzute cu perdele transparente, sau iluminare indirectă. Se va asigura vizibilitatea strict necesară vizionării panourilor individuale de afişaj, ţinând seama de faptul că lumina puternică, venind din spatele trăgătorului, îl jenează în timpul ochirii.
8.    În incinta pavilionului de tragere ( la 10 m.)
6.3.7.1    Poligoanele interioare „indoor” la  10 m., trebuie să aibă iluminat artificial asigurându-se lumina necesară, fără străluciri sau umbre, care distrag, pe ţinte sau la locurile de tragere. Întreaga zonă trebuie luminată în mod egal cu cel puţin 300 de luxi. Ţintele trebuie luminate în mod egal cu cel puţin 1500 lucşi. Zona din spatele ţintelor trebuie să aibă o culoare care nu reflectă, deschisă chiar neutră. Dacă datorită cererii mass-mediei, iluminatul punctelor de tragere trebuie mărit, atunci lumina de la ţinte va fi mărită în mod corespunzător.
6.3.7.1.1    Măsurarea iluminării ţintei (minimum 1500 lucşi) trebuie făcută cu un dispozitiv de măsurare ţinut la înălţimea ţintei şi îndreptat spre punctul de tragere (A).
6.3.7.1.2    Măsurarea iluminării generale a poligonului (cu un minimum de 300 de lucşi).
Dispozitivul de măsurare trebuie ţinut la punctul de tragere (B1) şi la jumătatea distanţei dintre punctul de tragere şi linia ţintei (B2) cu dispozitivul îndreptat spre iluminaţia din tavan (vezi figura de mai jos )
6.3.7.1.3    Măsurarea iluminării poligonului interior (indoor) la 10 m

6.3.8    Standardele generale pentru punctele de tragere în poligoanele de 300 m., 50 m. şi 10 m.
Punctul de tragere trebuie construit astfel încât să nu vibreze sau să se mişte când alte persoane trec prin apropiere. De la linia de tragere până la aproximativ 1, 2m. în spate, linia de tragere trebuie să fie egală în toate direcţiile.
Restul liniei de tragere trebuie să fie netedă sau poate fi înclinată puţin în spate cu câţiva centimetri.
6.3.8.1    Dacă tragerea se face de la mese, mesele trebuie să fie aproximativ lungi de 2,2 m., o lăţime între 0,8 m. şi 1,0 m., solidă, stabilă şi mobilă. Mesele de tragere pot fi înclinate în spate până la max. 10 cm.
6.3.8.2    Punctul de tragere trebuie echipat cu:
6.3.8.2.1    o bancă sau un suport mobil şi ajustabill cu o înălţime de  0,7 m.– 0,8 m.
6.3.8.2.2    un preş pentru tragere din  poziţia culcat  şi din poziţia  genunchi. Porţiunea din faţă a preşului trebuie să fie dintr-un material compresibil nu mai gros de 50 mm., şi aproximativ   50 cm. X 75 cm. ca mărime şi măsurând nu mai puţin de        10 mm. când compresat cu un mijloc de măsurare folosit pentru a măsura grosimea îmbrăcăminţii armei. Restul preşului trebuie să aibă o grosime maximă de 50 mm. şi minimă de 2 mm. Mărimea minimă totală trebuie să fie 80 cm. X 200 cm. O alternativă de două preşuri este permisă, unul gros şi unul subţire, dar împreună nu trebuie să depăşească   80 cm. X 200 cm. O alternativă din două preşuri este permisă, unul gros şi unul subţire, dar împreună nu trebuie să depăşească dimensiunile indicate de această Regulă. Folosirea preşurilor particulare/personale este interzisă
6.3.8.2.3    un scaun sau taburet pentru trebuie asigurate pentru  trăgător
6.3.8.2.4    dacă sunt folosite ţinte din hârtie, trebuie asigurate o bancă şi un scaun pentru responsabilul cu înregistrarea, precum şi o lunetă  .
6.3.8.2.5    o tabelă de marcaj, de aproximativ 50 cm. X 50 cm., pe care responsabilul cu înregistrarea poate afişa scorurile neoficiale pentru spectatori. Tabela trebuie plasată astfel încât să poată fi văzută cu uşurinţă de spectatori, dar să nu  împiedice observarea trăgătorilor.
6.3.8.2.6    când este necesar să fie instalate paravane despărţitoare pe linia de tragere, acestea trebuie să fie făcute dintr-un material transparent pe un cadru uşor. Paravanele se vor întinde cu cel puţin 50 cm. înaintea liniei de tragere şi  nu vor fi mai scurte de 1,5 m. lungime şi 2,0 m. înălţime. Ele trebuie să fie localizate între fiecare două linii de tragere, minim.
9.    Câmpul de tragere se recomandă să fie denivelat faţă de platforma de
tragere, la minimum – 2,00 m. şi semănat cu o iarbă măruntă, eventual gazonat.  Aceasta este necesar pentru a evita efectele dăunătoare pentru ochire ale mirajului.
10. Lucrări şi instalaţii de protecţie :
– La cca. 5 ,00 m.  în spatele liniei ţintelor şi paralel cu acestea se va amenaja o biută din pământ de cca. + 5,00 – 6,00 m. înălţime faţă de platforma de tragere ( ± 0,00 ) cu taluzul protejat .
– Lateral se prevăd ziduri de protecţie de cca. 4,00 m. înălţime din pământ, zidărie, plăci de beton armat sau alt material similar. Se va studia ca acestea să nu umbrească ţintele marginale la anumite ore de tragere şi să nu producă  iradiaţii care să jeneze pe trăgători în timpul ochirii.
– Transversal câmpului de tragere se vor executa parabaluri de protecţie pentru a opri proiectilele care depăşesc înălţimea biutei. Numărul parabalurilor va fi de  2 în poligoanele la 25 m. , de 3 în poligoanele la 50 m. şi de cca. 3 în poligoanele la 300 m. Acestea vor fi plasate, în urma unui calcul efectuat de specialişti în domeniul construcţiilor. Astfel de exemplu, pentru poligoanele la 25 m., conform dispoziţiei din figura de la pagina nr. 36  ( primul parabal la 4,00 m., iar al doilea parabal la 12,00 m. de la linia de tragere … ).  Se vor amenaja şi 4 – 5 valuri de pământ ( transversal direcţiei de tragere ) pentru a prelua ricoşeurile în cazul scăpării unor focuri, în pământ, în câmpul de tragere.

BIBLIOGRAFIE

1.- prof. Marian Teodoru        – Curs de Tir Sporiv  2004   Cartea Universitară.
2.- Academia Romănă            – DOOM  2005  Dicţionarul ortografic….. al limbii române.
3.- I.S.S.F.    2005            – Regulament Tir Sportiv ( General, Pusca, Pistol, Talere ).
4.- F.R.T.S.     2006            – Norme FRTS pentru realizarea Poligoanelor de tir sportiv.
5.- L.Golino & E. Mori 2001        – Poligonul de Tir
6.- F.R.T.S. 2008            – Balistica ( proiect)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s