Curs S.I.C. prescurtat


OPINII, ATITUDINI,  COMPORTAMENTE
Opinia
 – individuală
 – colectivă
Atitudinea
Comportamentul
 – individual
 – colectiv
MULŢIMEA, PUBLICUL, MASA
Mulţimea
Exemplu:participanţii la un spectacol
Publicul
Exemplu: membrii de sindicat
Când publicul încetează să mai fie critic, el se transformă în mulţime.
Exemplu:
Masa
Exemplu: cei interesaţi de “cazul Elodia”.
 Publicul şi masa se întrepătrund în permanenţă.
 Scopul este de a transforma publicul (critic) în masă.


FORMAREA OPINIILOR
Walter Lippmann (1922):
– Realitatea – unică sau multiplă?
 – Mediul de ficţiuni şi imaginile din mintea noastră
 – Trăim în aceeaşi lume dar gândim şi simţim în lumi diferite
 – “Realitatea este a mea şi a grupului meu”
Agenda setting
 – “Ba nu. Realitatea este a mass-media.”
SCHIMBAREA OPINIILOR
Jacques Ellul (1962): PROPAGANDA (Act de persuasiune la nivel de masă)
– adevărul limitat, adevărul pe jumătate, adevărul scos din context.
 – propaganda, nivelul de educaţie şi veniturile
 – vulnerabilităţi în faţa propagandei
 – tehnici de propagandă
etichetarea (“terorist”);
generalităţi sclipitoare (“margarina-minune”),
transferul (Marlborro Cowboy) ,
mărturiile ( o persoană susţine o idee),
oameni obişnuiţi (baia de mulţime),
selectarea părtinitoare ( prezentarea trunchiată a răspunsurilor în sondajele TV),
trenul victoriei (generaţia PRO, PEPSI).

SCHIMBAREA OPINIILOR
Carl Hovland (1949) – PERSUASIUNEA
 – urmăreşte schimbarea opiniei unor persoane sau audienţe şi, implicit, modificarea atitudinii şi a comportamentului.
Care este efectul persuasiunii şi cât durează el?
 – Grupul – gate-keeper
 – Opiniile uitate, opinii amplificate
 – Opinii pro şi contra
 – Sursa versus mesaj

SCHIMBAREA ATITUDINILOR
Opiniile şi atitudinile sunt durabile
Schimbarea opiniilor este una dintre cauzele schimbării atitudinilor.
Schimbarea opiniei este invers proporţională cu modul în care o persoană apreciază apartenenţa la grup.
Rolul perimetrului de acceptare şi al celui de respingere.
  – ordinea paşilor în persuasiune este: prezentarea problemei astfel încât să atragă atenţia, înţelegerea, acceptarea/cedarea, reamintirea (memorarea), comportament manifest.
  -convertirea începe cu  naşterea unei opinii noi şi nu cu distrugerea celei vechi.
Fluxul comunicării în doi paşi (Paul Lazarsfeld) – Fluxul comunicării de masă are doi paşi: unul de la sursă la liderii comunităţii care, la rândul lor diseminează informaţia care ajunge uneori incompletă sau distorsionată la indivizi (Exemplu: comunicarea ierarhică în şedinţele Poliţiei).
Teoria spiralei tăcerii (Elisabeth Noelle-Neuman) – oamenii care împărtăşesc punctul de vedere dominant (susţinut de mass-media) îl susţin public, în timp ce aceia care au o altă opinie, păstrează tăcerea de teamă de a nu deveni nepopulari si de a nu fi izolaţi.
ROLUL OPINIILOR ŞI AL ATITUDINILOR ÎN DEZVOLTAREA ORGANIZAŢIONALĂ
În organizaţii, cultura se constituie la două niveluri:
 – nivelul culturii naţionale
 – nivelul culturii organizaţionale.
 Cultura organizaţională nu poate funcţiona în afara sau în totală disonanţă cu cultura naţională.
 Cultura naţională a României se poate analiza pe baza a 5 dimensiuni:
  1______________________________10
 – democraţie _______________________totalitarism 7(autoritate crescută)
 – colectivism_______________________individualism 3(grupuri care
                      protejează individul)
 – feminitate________________________masculinitate 3 (siguranţă loc
       muncă, familie)
 – toleranţă_________________________conservatorism 9 (ţări cu religie dominantă)
 – termen scurt_______________________termen lung 3 (contează conformismul       social şi reputaţia)
În organizaţii, un rol important îl au satisfacţia în muncă şi starea de spirit care sunt interdependente, rezultând din relaţia între aspiraţiile angajaţilor şi mijloacele de realizare a acestora. Ele influenţează direct randamentul muncii, precum şi gradul de responsabilitate al angajaţilor.
Motivaţiile, nevoile, valorile angajaţilor pot fi cunoscute printr-o serie de tehnici sociologice.
ANCHETA ŞI SONDAJUL DE OPINIE
Ancheta este utilizată pentru a descrie, compara sau explica opinii, atitudini şi comportamente, pentru a afla motivaţiile. Ca o subcategorie a anchetei, sondajul de opinie urmăreşte cercetarea unor probleme specifice, focalizate.
 Instrumentul folosit în anchetă şi sondaj este chestionarul de opinie, un set de întrebări structurate, care este aplicat unui eşantion din populaţia, prin metode care păstrează reprezentativitatea.
INTERVIUL ŞI INTERVIUL FOCALIZAT (FOCUS-GRUP)
Interviul
Exemple:
 – interviul clinic: în scop terapeutic, pentru cunoaşterea personalităţii, pentru orientare profesională
 -interviul structurat: pentru obţinerea unor date aproximate cu privire la fenomenul “copiii străzii” sau “abuz sexual”
 -interviul nestructurat – cunoaşterea opiniei conducerii Poliţiei Capitalei cu privire la utilitatea unor structuri de poliţie
Focus-grupul
Exemple:
 – cunoaşterea fenomenului violenţei în şcoli
 – cunoaşterea relaţiei Poliţie-comunitatea romă

OBSERVAŢIA, STUDIUL DE CAZ, ANALIZA SECUNDARĂ A DATELOR
Observaţia
Exemplu: observaţie participativă a comportamentului toxicomanilor, prin “internarea” voluntară a cercetătorului într-un centru de dezintoxicare.
Studiul de caz
Exemplu: studii de caz pe datele Poliţiei cu privire la violenţa în familie (cine erau membrii familiei, caracteristici socio-demografice, istoric clinic, istoricul violenţei, ce s-a făcut în fiecare caz în parte etc.)
Analiza secundară a datelor
Exemplu: fenomenul “găştilor de cartier” din Capitală, când secţiile au raportat date din situaţia operativă, conform unui tipizat stabilit anterior.
APLICAŢIE PRACTICĂ
Sondaj de opinie
Aplicaţie:
Puneţi-vă în situaţia unor cetăţeni şi completaţi un chestionar privind simţul civic.
Interviu
Aplicaţie: realizaţi un interviu format din 5 întrebări pe care le-aţi adresa conducerii Serviciului Investigaţii Criminale
Focus-grup
Aplicaţie: Timp de 15 minute se va purta o discuţie despre stress-ul în activitate.
Studiu de caz:
Aplicaţie: daţi trei exemple de cazuri de violenţă în familie, urmărind: diada autor-victimă, date socio-demografice, istoricul clinic, istoricul violenţei, măsuri luate.
Analiza secundară a datelor:
Aplicaţie: Pornind de la datele statistice cu privire la găştile de cartier, creionaţi profilul unei astfel de găşti care acţionează pe raza dvs. de competenţă.
Schimbarea atitudinilor
Aplicaţie: daţi trei exemple de moduri în care puteţi influenţa opiniile unor comunităţi: primul în cazul unei comunităţi multiculturale, cel de-al doilea în cazul unui grup organizat, cu 50 de membri, cel de-al treilea pentru a reduce la tăcere un public zgomotos.
Răspunsurile sunt anonime.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s