SECURITATEA UMANA – VERIGA INTEGRATOARE

 

Aprox. doua decenii in urma, unii strategi si analisti politici → abordarile traditionale asupra RI si NS nu mai acopera complexa combinatie de conflicte.
Noua abordare – securitate umana [human security/HS]: asa cum statele ar trebui sa fie protejate de amenintarile din exterior,  cetatenii lor nu vor fi cu adevarat “securizati” decat daca sunt protejati de boli, de foame si de teama.
Notiunea a avut succes in cercurile diplomatice, dar a fost primita cu reticenta in mediul academic.

Conceptul priveste vulnerabilitatile din perspectiva globala si integratoare. Raportul privind Dezvoltarea Umana, PNUD (1994):
     scopul securitatii globale ar trebui extins a.i. sa includa cele 7 dimensiuni – securitatea Economica, securitatea Alimentara, a Sanatatii, securitatea Personala, de Mediu, securitatea Comunitara si cea Politica.

Securizarea ariilor de care depinde fiinta umana → Securitatea Umana.

Preocupata de securitatea persoanelor, nu doar a institutiilor si/sau a statului (traditional).
Regandirea SN: majoritatea riscurilor si amenintarilor directe au inceput sa apara mai mult in interiorul statelor, decat din afara lor.
Exprima nevoia indivizilor de securitate, relativ la nevoile sale de baza: accesul la apa curata si la hrana, securitatea energetica si de mediu, libertatea fata de exploatarea economica, protectia fata de folosirea abuziva a violentei de orice tip, inclusiv de catre politie, clanuri sau parteneri de afaceri sau domestici.
In practica, institutiile au fost nevoite sa dea raspuns la amenintari la securitatea umana: preventiv, intervenind in timpul evenimentelor nefaste sau/si reactiv, post eveniment.

Proces lent, dar ferm [Can. si Jap. au promovat international HS].
Human Security Network (HSN) = grup de tari din toata lumea care, la niv. Min. de Ext., mentin dialogul asupra probl. relative la HS. Reteaua include: Austria, Canada, Chile, Costa Rica, Grecia, Irlanda, Iordania, Mali, Tarile de Jos, Norvegia, Elvetia, Slovenia, Tailanda si Africa de Sud ca observator.
Rol inter-regional, cu o agenda din perspective multiple, avand legaturi puternice cu societatea civila si academia. S-a lansat in Norvegia (1999). Conf. ulterioare: Elvetia (2000), Iordania (2001), Santiago de Chile (2002), Austria (2003), Mali (2004), Canada (2005), Tailanda (2006), Grecia (2007).
Mecanism informal flexibil, care identifica ariile de actiune colectiva concreta. Elaboreaza politici de securitate care focalizeaza nevoile de protectie si securizare ale indivizilor si societatii.

DIRECTII
Protectia impotriva amenintarilor cronice si fundamentale, cum sunt foamea/malnutritia, bolile si represiunea;
Protejarea impotriva amenintarilor neprevazute si daunatoare in viata cotidiana, fie la nivelul persoanei, al casei, al locului de munca, al comunitatii sau al mediului ambient.

ASADAR
Securitatea umana integreaza securitatea nationala si publica, deoarece ariile sale de referinta sunt: reducerea si combaterea violentei, lupta impotriva terorismului, reducerea delicventei, combaterea traficului de arme si de persoane, management de criza, asistenta post dezastru, ameliorarea mediului, lupta impotriva discriminarii.

În UE există un puternic curent de opinie (din ce în ce mai multe propuneri) ca, pe lângă Strategia de Securitate să se adopte şi un concept de securitate.
Grupul de la Barcelona propune ca acest concept să fie cel de HS = securitatea cetăţeanului se referă la eliberarea indivizilor de temerile primare provocate de violarea drepturilor omului*.
7 principii care să ghideze acţiunea în domeniul protejării securităţii: primordialitatea drepturilor omului, autoritate şi responsabilitate politică, multilateralism, abordare de jos în sus, focalizare regională, apelul la instrumente de drept, folosirea forţei în concordanţă cu scopul.
*”A Human Security Doctrine for Europe: The Barcelona Report of the Study Group on Europe’s Security Capabilities” (2004)
Saracia, lipsa de resurse pot conduce la conflicte armate.
Instabilitatea politica sau oprimarea din unele regiuni potenteaza efectele secetei si a altor calamitati.
HS are succes mai mare in afara SUA, in tari precum Australia, Canada, Japonia, Marea Britanie, sau Scandinavia, “puteri de nivel mediu”, in care cultura politica accentueaza importanta negocierii si a dezarmarii.

Post razboi rece, resurgenta conflictelor armate, etnice si civile si disolutia guvernelor nationale au obligat teoreticienii sa-si schimbe optica si sa-si indrepte atentia asupra unor noi abordari in studiile de securitate si IR, care s-au concentrat prea mult pe “frontiere, gloante si bombe“!
Dar HS nu a beneficiat de prea multa atentie pana in 1994 (seria rapoartelor Human Development – UNDP). Perspectiva a fost intarita prin „Human Security Now“, raport al Comisiei Internationale pt HS (2003).
Accent tot mai mare pe ajutor umanitar,  reconstructie si dezvoltare (tot mai mic pe inarmare).
Pt. ca “exista tot mai multa instabilitate si mai multe amenintari datorate accelerarii rapide a globalizarii,“ dar si datorita “naturii holistice a conceptului, care ii confera o mare flexibilitate“ – Lincoln C. CHEN, director of the Global Equity Center, Harvard University’s Kennedy School of Government.
Discipline ca medicina, sanatatea publica, meteorologia au examinat aspecte ale urgentelor de sanatate, de pilda, dar pana de curand, putini au studiat acele crize direct corelat cu activitatea politica. (Geografii fac exceptie.) Evenimente din China, SUA sau Myanmar (exBirmania) au demonstrat ca nu poti privi un cutremur sau un ciclon ca simple fenomene de clima. Politicile care stau in spatele acestora sunt f. imp. si ulterior crizele de sanatate care vin cu ele.
 
Migratiile in masa generate de crizele de SIDA in Africa, atacurile asupra unor campusuri de refugiati sau asupra ajutoarelor umanitare in multe parti ale lumii sau comertul cu armament cu populatiile aflate in nevoie (ex. Coreea de N) – confirma ceea ce oficialii si unii teoreticieni stiau demult:
“Cei mai saraci dintre cei saraci, cei care cad de pe harta, nu au beneficiaza de unele tipuri de securitate*” – Michael J. WATTS, prof. de geografie la Berkeley, Univ. of California.

*Being the poorest of the poor, who are falling off the map, means you don’t have certain types of security.
 

Statele nu trebuie judecate doar dupa PIB si libertatile pe care le acorda cetatenilor, ci si dupa bunastarea economica reala a acestora si abilitatea lor concreta de a-si exercita libertatile – Amartya SEN, prof. de economie si filosofie (LSE si Harvard), Premiul Nobel pt Ec. (1998).

“Cei mai buni care lucreaza in domeniu se concentreaza asupra relatiilor dintre securitate, strict definita si dezvoltarea economica, problemele demografice si de mediu” – transcend delimitarile si privesc lucrurile holistic, motiv pt care HS nu este o disciplina, ci un domeniu de studiu (ca si studiile despre pace, despre femei etc.) – Andrew MACK, director al Human Security Report Project.

Geografia politica – at cand analizeaza relatiile dintre frontierele nationale, competitia pt hrana sau alte resurse si schimbarile de mediu. Cei care cerceteaza efectele globalizarii asupra economiilor locale (inclusiv accesul persoanelor la hrana si energie) se inscriu de asemena in abordarea  HS.
Cresterea nivelului oceanului planetar ameninta cu relocarea a intregi populatii, cu generarea unei instabilitati politice crescute sau chiar cu initierea unor razboaie pt resurse.
Anul trecut, la audierile in fata Congresului, Kent H. Butts, prof. de strategie militara si director al National Security Issues Group la U.S. Army War College’s Center for Strategic Leadership, a subliniat un nou camp de preocupare: Arctica. Rapida incalzire si topirea calotei glaciare va aduce “o era de intensa activitate a statelor” pt. controlul teritoriilor si resurselor.
Conceptele de HS incep sa patrunda si in cercurile militare SUA. Fortelor militare li se cere din ce in ce mai mult sa asigure siguranta populatiei oferind ajutor umanitar si servicii de baza (New Orleans / Katrina, 2006).

International Studies Association, centrul de  Studii de Securitate conventionale, nu acorda sanse conceptului HS, considerandu-l prea vag (def. ONU si a Canadei – “freedom from fear”). Altii considera ca militarii stiu “cum sa distruga lucrurile, nu cum sa le construiasca”…
Conceptul HS este important ca lentila care focalizeaza abordari interdisciplinare. “Este vorba despre cum sa pui laolalta elemente economice, etice, de mediu si de guvernare pt a readuce oamenilor demnitatea atunci cand lucrurile degenereaza“ – Richard A. Matthew, directorul Centrului pt Unconventional Security Affairs at the University of California at Irvine.
Human Security Unit (HSU) a fost infiintata in mai 2004, in Biroul ONU pt Coordination of Humanitarian Affairs (OCHA). Obiectivul global al HSU este sa integreze HS in toate activitatile ONU.
Scopuri care se intaresc reciproc:
 Empowerment implica abordarea “de jos in sus” – Vizeaza dezvoltarea capabilitatilor indivizilor si comunitatilor de a face optiuni informate si de a actiona pentru binele propriu.
Protectie se refera la norme, proceduri si institutii menite sa apere persoanele de amenintarile critice si invazive. Implica abordarea de “de sus in jos”. Statele au responsabilitatea primara de a implementa asemenea structuri protective. Totusi, organizatii internationale si regionale, societatea civila si actori non-guvernamentali, precum si din sectorul privat joaca un rol important in protejarea oamenilor de astfel de amenintari.
“HS in sensul cel mai larg presupune mai mult decat absenta conflictelor violente. Presupune buna guvernare si drepturile omului, acces la educatie si la sanatate, siguranta fiecarui individ ca are oportunitati si sanse sa-si realizeze intregul potential. (…)
Eliberarea de nevoi si de frica, precum si garantia ca generatiile urmatoare vor mosteni un mediu natural sanatos – iata obiectivele relationate cu securitatea umana si, drept urmare, cu securitatea nationala”.

Protectia drepturilor omului, asa cum reies din tratatele si instrumentele de drept international. 
“Freedom from fear” –  protectia persoanelor impotriva (exercitarii si/sau amenintarii folosirii) violentei. 
“Freedom from want” –  implinirea nevoilor individuale economice, de hrana, de sanatate si de mediu.

LUCRARE ELABORATA DE

Conf. univ. dr. Mireille RADOI

Bucuresti, ROMANIA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s