Organizarea, supravegherea si desfasurarea activitatilor in lucrarile si cauzele penale


A.Organizarea si desfasurarea activitatilor de cercetare in dosarele penale cu AN
Urmărirea penală  se efectuează de catre organele de cercetare ale politiei judiciare sub directa supraveghere  a  procurorului. Din practică, a rezultat  că în toate  cazurile, organele de poliţie sunt primele sesizate despre săvârşirea unor asemenea fapte, astfel că, potrivit dispoziţiilor legale, au obligatia de a efectua activităţi ce nu suferă amânare ca: primirea sesizarii,cercetarea la fata locului, investigaţii, obţinerea de informaţii, identificări de martori, etc.
a)Primirea si consemnarea sesizarii.
Organele de politie sunt sesizate de regula despre comiterea unei infractiuni prin urmatoarele moduri:
-Prin intermediul telefonului apelandu-se la numarul unic de urgenta 112;
-Prin apeluri telefonice directe la sectia de politie;
-Prin prezentarea persoanei care sesizeaza la sediul organului de politie.

Primirea plângerilor şi denunţurilor prin care se sesizează săvârşirea unei infractiuni se realizează de regula de către poliţiştii de investigatii criminale in timpul programului normal de lucru sau de politistii care execută serviciul de zi pe unitate in afara programului.
Sesizarea săvârşirii unei infracţiuni  va fi raportată de îndată sefului unitatii, adjunctului sau poliţistului aflat la  comanda, care va dispune imediat constituirea echipei de cercetare la fata locului; in functie de imprejurarile comiterii faptei, modul de operare, valoarea aproximativa a prejudiciului va solicita participarea la cercetarea la fata locului a echipei complexe de la D.G.P.M.B.
În vederea desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi, şeful formaţiunii de investigaţii criminale, va executa următoarele :
    organizarea serviciului la grupa operativă şi asigurarea deplasării cu operativitate a echipei de cercetare la faţa locului
    verificarea tuturor sesizărilor privind fapte penale cu privire la conţinut, încadrare juridică, etc.
    instruirea poliţiştilor din cadrul formaţiunilor de investigaţii criminale, ordine publică, dispecerat, relaţii cu publicul cu privire la datele ce trebuiesc notate în cazul primirii unei sesizări, cu referire la o faptă penal.

b) Raportarea evenimentului
Raportarea evenimentelor este o activitate importantă, care trebuie privită nu numai sub forma informării şefilor ierarhici sau a organelor ierarhice superioare ci şi ca o cunoaştere imediată a unor evenimente grave şi luarea unor măsuri imediate de contracarare sau cercetare.
Este cunoscut faptul că la nivelul serviciilor de investigaţii criminale este documentată activitatea unor grupuri de infractori ce săvârşesc infracţiuni de medie şi mare criminalitate, iar informarea imediată despre anumite evenimente petrecute pe teritoriul de competenţă privind fapte săvârşite cu mod de operare deosebit sau de către membrii  unor grupări infracţionale este uneori decisivă în soluţionarea cauzelor, în aceste cazuri impunându-se ca cercetările să fie preluate încă de la început de către aceste formaţiuni.
Este de preferat ca raportarea evenimentelor să se efectueze în timpul cel mai scurt de la sesizare, dar nu înainte ca sesizarea să fie verificată de poliţiştii îndrumaţi la faţa locului sau de către echipa de cercetare.
Astfel se vor evita cazurile în care au fost raportate evenimente grave prin care se solicită şi intervenţia unor servicii specializate iar după verificarea sesizării s-a constatat că aceste solicitări nu se impuneau sau invers, când nu s-a acordat atenţie verificării unei sesizări şi ulterior s-a dovedit să se impunea intervenţia şi a altor forţe.
In toate situaţiile, mediatizarea datelor şi informaţiilor despre evenimentele menţionate se face, numai după raportarea acestora;
Datele despre evenimentele care, potrivit metodologiei de muncă, nu sunt destinate publicităţii, se vor raporta eşaloanelor superioare cu menţiunea „NU SE MEDIATIZEAZĂ“;
Sefii răspund de raportarea cu exactitate şi operativitate a datelor şi informaţiilor privind evenimentele din zona de responsabilitate.
c) Cercetarea la fata locului
Cercetarea la faţa locului, presupune o colaborare strânsă între politistii de investigatii criminale si criminalisti.
Echipa operativa care se deplaseaza la fata locului  va desfasura in principal urmatoarele activitati:
-În funcţie de modurile de operare, consecintele comiterii faptei si alte imprejurari ale acesteia, va aprecia dacă este necesară prezenţa echipei operative complexe de la nivelul D.G.P.M.B., ori daca se impune prezenta cainelui de urmarire, iar in caz pozitiv va comunica acest fapt la sectie pentru a se transmite solicitarea unităţilor respective prin Dispecerat.
-Informarea detaliata cu privire la fapta prin obtinerea unor date suplimentare de la partea vatamata, martori sau politistii ajunsi primii la fata locului (daca au existat):
-Examinarea/cercetarea completă a locului faptei, a împrejurimilor, a itinerariul urmat de autori,a cailor de acces  folosite de acestia.
-Căutarea, descoperirea, colectarea, ambalarea, protejarea şi transportul urmelor şi mijloacelor materiale de probă.
-Efectuarea fotografiilor de orientare, schiţă, a obiectelor principale şi de detaliu a locului faptei şi a poziţiei urmelor prezente.
-Întocmirea fişelor dactiloscopice de excludere ale tuturor persoanelor care au adus modificări locului faptei, înainte sau după comiterea faptei.
-Redactarea procesului verbal de cercetare la faţa locului şi semnarea acestuia de către partea vatamata, martorii asistenţi şi membrii echipei de cercetare la faţa locului.
-Efectuarea de investigatii in zona; vor fi contactati vecinii, administratorul imobilului, femeia de serviciu, comerciantii de la tonetele sau chioscurile din apropiere, etc.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a acestei activităţi, şeful formaţiunii de investigaţii criminale, va executa următoarele :
    participa la cercetare la fata locului in cauzele deosebite
    verifica executarea tuturor activitatilor si modul de intocmire a actelor incheiate cu ocazia cercetatarii la fata locului
    asigura instruirea efectivelor de ordine publica cu privire la activitatile ce trebuie efectuate de catre politistii ajunsi primii la fata locului, in cazul savarsirii unei infractiuni
    ia masuri pe linia pregatirii profesionale a politistilor din subordine, pe aceasta linie
d)    Audierea partii vatamate si a martorilor
Reprezinta o activitate importanta in identificarea autorilor unei infractiuni, intrucat prin aceasta se pot obtine date cu privire la numarul autorilor, modul de operare, descrierea autorilor, a obiectelor sustrase, etc.
La ascultarea victimei trebuie sa se tina seama de starea de tulburare psihica, datorita careia se ajunge uneori la exagerari privind numarul autorilor, infatisarea sau constitutia fizica a agresorilor.De asemenea, nu trebuie exclusa nici imprejurarea ca victima sa nu isi aminteasca nimic din ce s-a intamplat, datorita starii de soc ori a faptului ca si-a pierdut cunostinta inca din primul moment al agresiunii.
Pentru identificarea autorilor, politistii vor avea in vedere, cu prilejul ascultarii partii vatamate si a martorilor si prezentarea pentru recunoastere. In acest sens atat martorilor cat si victimei le vor fi prezentate albumele foto aflate la nivelul unitatii de politie cat si persoanele implementate in sistemul IMAGETRAK. In cazul in care este posibil va fi intocmit portretul robot al autorilor.
e)    Efectuarea de investigatii si verificari
Reprezinta una dintre cele mai importante activitati, intrucat in cadrul acesteia vor fi identificati martorii, se pot obtine semnalmentele autorilor, pot fi identificate mijloacele de transport cu care se deplaseaza acestia, precum si alte date referitoare la imprejurarile comiterii faptelor si a autorilor.
Investigatiile initiale se vor efectua in zona comiterii faptei, concomitent  cu cercetarea la fata locului si au ca obiect identificarea de martori care sa confirme savarsirea faptei in conditiile prezentate de victima precum si obtinerea datelor despre autori. Referitor la autori se va urmari obtinerea de date privind numarul acestora, descrierea semnalmentelor, a vestimentatiei, a mijloacelor auto cu care se deplaseaza, daca sunt cunoscuti in zona, etc.
Totodata vor fi efectuate investigatii pe traseul parcurs de victima si autori, avandu-se in vedere in acest sens barurile, chioscurile, unitatile economice si obiectivele asigurate cu agenti de paza, camerele de supraveghere a unor obiective, etc.
Ulterior cercetarii la fata locului si a obtinerii semnalmentelor autorilor, vor fi reluate verificarile si investigatiile in zona comiterii faptei, avandu-se in vedere o raza mai mare de actiune si aceleasi obiective (baruri, unitati economice asigurate cu paza, etc.).
De asemenea se va urmari preluarea imaginilor de la camerele de luat vederi amplasate la locul faptei ori pe traseul urmat de autori.
f)  Dispunerea si efectuarea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor criminalistice
În vederea exploatării urmelor şi a mijloacelor materiale de probă cu ocazia cercetării la faţa locului, organele de cercetare penală pot dispune efectuarea în cauză a unor constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize. Acestea sunt activităţi dispuse de organele de cercetare penală, constând în apelarea la cunoştinţele unor persoane specializate pentru a clarifica, pe criterii ştiinţifice, semnificaţia urmelor sau a mijloacelor materiale de probă descoperite la faţa locului.
În Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, la art.26, pct.15 se prevede că poliţiştii pot folosi metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea  locului săvârşirii infracţiunilor şi la examinarea probelor şi mijloacelor materiale de probă, efectuând, prin laboratoarele şi specialiştii proprii acreditaţi, expertize criminalistice şi constatări tehnico – ştiinţifice  dispuse în condiţiile legii .
Dispunerea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către organele de cercetare penală se face prin rezoluţie motivată, în conformitate cu art.112,113 şi 115 din Codul de Procedură Penală, iar expertizele conform art.116,122 şi 123 C.pr.pen. după o apreciere prealabilă a problemelor ce urmează a fi lămurite.
Eficienţa constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor criminalistice depinde în bună măsură de modul în care organele de urmărire penală dispun efectuarea acestora.
Reguli sau cerinţe de natură să influenţeze direct rezultatele expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice :
    oportunitatea expertizelor sau constatarilor tehnico-stiintifice – în funcţie de probele, datele sau materialele existente în cauză este necesar să se aprecieze dacă şi în ce  măsură o expertiză este utilă, astfel încât nici să nu se întârzie efectuarea unei expertize indispensabile soluţionării cauzei,  dar nici să nu se dispună efectuarea de expertize fără importanţă;
    asigurarea calităţii materialelor trimise spre expertiză, presupune:
–  cunoaşterea cu certitudine a provenienţei materialelor trimise,
– materialele trebuie să conţină sau să reflecte suficiente elemente caracteristice pe baza cărora să se facă identificarea,
– prelevarea, ridicarea, ambalarea , conservarea si pastrarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă, trebuie să se facă cu respectarea tuturor regulilor de tehnică şi tactică criminalistică, eliminându-se riscul contaminării, deteriorării sau distrugerii acestora cât şi manipularea lor de persoane străine, astfel încât să se elimine posibilitatea contestării valorii probante a acestora.
Pentru ca o expertiză să fie cât mai concludentă, trebuie puse la dispoziţia specialiştilor nu numai urmele şi mijloacele materiale de probă ci şi modele de comparaţie sau obiecte ce se presupun a fi format urmele respective
    stabilirea corectă a obiectului expertizei care se referă la fapte sau împrejurări lămurite, pentru care este necesară părerea unor specialişti. Expertul nu se poate pronunţa cu privire la aspecte de natură juridică (vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane, încadrarea juridică a faptei, etc.);
       formularea clară a întrebărilor adresate expertului – acestea trebuie să fie formulate cu claritate, concise, precise, evitându-se exprimările generale, echivoce, confuze, greşite. Se recomandă ca în măsura posibilităţilor, întrebările să fie formulate după o prealabilă consultare a expertului.
g)    Alte activitati desfasurate in cadrul cercetarii cauzelor penale
-Darea in urmarire prin telex a bunurilor cu caracteristici certe de identificare;
-Intocmirea fisei tip pentru implementarea cazului in aplicatia informatica EGFP (evidenta grafica a faptelor penale);
-Inregistrarea lucrarii la formatiunea de evidenta operativa ;
-Inaintarea dosarului la parchet pe baza de adresa pentru obtinerea numarului unic, impreuna cu doua exemplare ale fisei infractiunii sesizate (fisa tip);
-Prezentarea fotografiilor infractorilor  aflate in aplicatia IMAGETRACK precum si a albumelor foto cu infractori intocmite de formatiunile de analiza a informatiilor. În cazurile in care partile vatamate sau martorii au observat autorii si le-au reţinut semnalmentele, acestora li se vor prezenta albumele foto şi casetele video cu elementele care au săvârşit asemenea infracţiuni, precum si aplicatia informatica IMAGETRACK..
În acest sens este obligatorie implementarea cu regularitate a elementelor infractoare in aplicatia IMAGETRACK precum si actualizarea permanentă a evidenţelor si a albumelor foto cu infractori .
-Intocmirea portretului robot al autorilor. În situaţia când victimele şi martorii nu au  recunoscut autorii prin prezentarea albumelor foto şi a aplicatiei IMAGETRACK, se va proceda la întocmirea portretelor robot sau vorbite ale făptuitorilor de catre specialistii Serviciului Criminalistic.
-Darea in urmarire a autorilor dupa semnalmente si portretele robot
-Executarea de supravegheri operative, pânde şi utilizarea surselor de informare.
În soluţionarea unor infractiuni, mai ales a celor săvârşite repetat în anumite locuri sau zone, pentru prinderea autorilor se impune efectuarea de supravegheri operative, avându-se în vedere şi persoanele aflate în atenţie.
De asemenea, în funcţie de situaţie, se pot organiza şi executa pânde, care să se finalizeze cu prinderea în flagrant a autorilor.
Concomitent, vor fi utilizaţi şi informatorii din legătură, ce vor fi instruiţi, prezentându-li-se datele necesare, în primul rând semnalmentele autorilor si caracteristicile bunurilor furate, în scopul culegerii şi furnizării de informaţii care să ducă la identificarea acestora.
În cazurile în care furturile au fost comise de AN dar s-a reuşit stabilirea semnalmentelor acestora şi li s-au întocmit portretele robot sau vorbite, se va proceda la efectuarea de controale, acţiuni şi razii în locurile şi mediile frecventate de elemente ce au săvârşit sau sunt pretabile la comiterea de asemenea fapte.
Cu această ocazie, se va urmări identificarea de elemente cu semnalmente asemănătoare cu cele ale autorilor, după care se va trece la verificarea şi cercetarea lor.
Totodată, se va urmări depistarea elementelor urmărite care se sustrag de la efectuarea cercetărilor, arestării preventive ori executării unor pedepse.
-Efectuarea de percheziţii domiciliare. În cazul identificarii autorilor, în functie de natura infractiunii, cu respectarea normelor legale în vigoare li se vor efectua percheziţii  domiciliare.
Cu ocazia efectuării percheziţiilor, se va urmări găsirea, cu prioritate, a bunurilor sau valorilor sustrase, precum şi a obiectelor ori instrumentelor pe care le-au folosit la săvârşirea faptelor. De asemenea, când este cazul, se va urmări găsirea autoturismelor sau altor vehicule pe care le-au folosit pentru deplasare.
Se va întocmi proces-verbal de percheziţie iar bunurile, valorile, obiectele, instrumentele şi înscrisurile care prezintă interes probatoriu se vor ridica şi fotografia în vederea întocmirii de planşe foto şi prezentării pentru recunoaştere de către victime şi martori.
-Cercetarea infractorilor depistaţi şi cercetaţi în alte cauze.
Practica judiciară a demonstrat că în multe cazuri când autorii de infractiuni care nu au fost identificaţi şi prinşi cu operativitate, au continuat să comită alte infracţiuni, fiind depistaţi ulterior de alte unităţi sau formaţiuni de poliţie.
Ca atare, trebuie să se studieze în permanenţă buletinele de evenimente şi să se urmărească comiterea şi altor fapte cu acelaşi mod de operare pe raza celorlalte unităţi de poliţie şi dacă autorii au aceleaşi semnalmente. Când există concordanţă, se impune coroborarea datelor şi conexarea cauzelor în scopul identificării şi prinderii autorilor.
În situaţia identificării autorilor într-o altă cauză, se va efectua cercetarea acestora cu maximă exigenţă pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.
-Inceperea urmaririi penale „in rem” si inregistrarea dosarului in evidenta cauzelor cu A.N.
In situatia in care dupa efectuarea primelor verificari nu s-a reusit identificarea autorilor, iar din actele premergatoare intocmite nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale organul de urmarire penala in conformitate cu prev. art. 228 C.P.P. va dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale in cauza („in rem”); in termen de 48 ore rezolutia de incepere a urmaririi penale impreuna cu dosarul cauzei vor fi inaintate procurorului pentru confirmarea inceperii urmaririi penale; dupa confirmare dosarul va fi inregistrat la formatiunea de cazier judiciar, statistica si evidenta operativa in registrul de evidenta a dosarelor penale cu A.N., cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 10/121/2004
-Elaborarea ipotezelor, formarea şi verificarea cercurilor de bănuiţi în cauzele cu AN.
Intocmirea planului de masuri informativ operative, de cercetare si criminalistice presupune elaborarea ipotezelor şi formarea cercurilor de bănuiţi în cauzele  în care nu s-a reuşit identificarea autorilor după executarea primelor activităţi si  constituie un moment important de analiză şi de orientare pentru stabilirea măsurilor ce urmează a fi întreprinse.
Ipotezele vor fi elaborate pe baza datelor cu valoare operativă obţinute, iar cercurile de bănuiţi vor fi formate din persoane care fac parte din următoarele categorii:
>cu antecedente penale, cunoscute cu mod de operare similar sau infractori primari, mai ales din rândul elementelor fără ocupaţie şi al tinerilor semnalaţi informativ că săvârşesc fapte de acest gen;
>care corespund semnalmentelor autorilor stabilite în cauză ori prezentate, chiar şi incert, de către victime şi martori;
>indicate ca suspecţi de faptul că poartă obiecte din cele furate sau care puteau produce urmele relevate cu ocazia cercetării la faţa locului ori pe parcursul altor verificări sau că manifestă un interes nejustificat faţă de mersul cercetărilor;
>semnalate informativ sau stabilite din investigaţii şi verificări că au fost prezente în zona locului faptei anterior, în timpul sau ulterior comiterii infracţiunii ori au avut o atitudine suspectă în timpul efectuării cercetării la faţa locului;
>care au părăsit nejustificat domiciliul după eveniment sau care nu justifică timpul în perioada comiterii faptei ori care îl justifică cu lux de amănunte, în mod nefiresc de exact;
>la domiciliul cărora a condus câinele de urmă, atunci când s-a folosit.
Persoanele incluse în cercurile de bănuiţi vor fi verificate prin întreprinderea activităţilor informativ-operative ce se impun, cu prioritate a celor care asigură eficienţă maximă la identificarea autorilor şi probarea vinovăţiei acestora.
Până la efectuarea cercetărilor directe asupra suspecţilor, se vor efectua investigaţii şi prin serviciile specializate, pentru cunoaşterea cât mai bine a acestora şi a stabilirii faptelor pe care le-au săvârşit.
În acelaşi timp, suspecţii vor fi luaţi în atenţie şi vor fi încadraţi şi lucraţi informativ folosindu-se toate metodele, tehnicile si procedeele urmaririi informative.

B.Organizarea si desfasurarea activitatilor de prindere in flagrant a autorilor de infractiuni
În vederea constatării în flagrant a infractiunilor judiciare, trebuie să se desfăşoare o temeinică activitate pregătitoare.
> Activităţile preliminare constatării infracţiunii flagrante:,
-Aprecierea oportunităţii şi necesităţii constatării in flagrant; in practica se vor dispune masuri de constatare a infractiunii flagrante in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care intr-o anumita zona si interval orar sunt comise infractiuni judiciare cu frecventa ridicata ,
b) in situatia in care exista date si informatii cu privire la savarsirea de infractiuni de catre infractori sau grupuri de infractori, iar documentarea activitatii  acestora nu poate fi facuta prin alte mijloace.
In primul caz actiunile se vor desfasura in baza analizelor tactice intocmite de formatiunile de analiza a informatilor, avandu-se in vedere: frecvenţa acestor fapte într-un anumit loc şi timp, împrejurările în care se comit, modul de operare al făptuitorilor, numărul lor, profilul victimelor, bunurile urmarite de autori, activităţile pe care  le intreprind înainte şi după săvârşirea infracţiunii.
In cea de-a doua situatie se vor avea in vedere datele obtinute despre suspecti privitoare la: domiciliu, resedinte, locuri frecventate, antecedente penale, moduri de operare folosite, eventuali complici, etc. In acest caz este de preferat ca supravegherea sa se execute cu sprijinul formatiunilor de supravegheri operative.
-Cunoaşterea unor date despre făptuitor şi activitatea pe care o desfăşoară; datele despre persoană şi activitatea acesteia trebuie cunoscute pentru a se stabili profilul moral al făptuitorului, dacă are antecedente penale, comportamentul în familie şi societate, poziţia avută cu ocazia cercetărilor anterioare în care a fost implicat, caracterul, temperamentul. De asemenea trebuie cunoscute locurile şi mediile ce le frecventează, legăturile infracţionale, mijloace de transport folosite, telefoane pe care le utilizeaza, anturajul în compania căruia este văzut, viciile, modul de viaţă, perioadele când lipseşte de la domiciliu.
Cunoscând datele despre făptuitor şi activitatea ce o desfăşoară, organul de urmărire penală are posibilitatea să stabilească modalităţile concrete în care trebuie să acţioneze pentru întreruperea activităţii ilicite.
-Stabilirea mijloacelor tehnice; organul de urmărire penală trebuie să aibă în vedere şi mijloacele tehnice pe care le va folosi în cadrul acestei activităţi – aparat de filmat, aparat foto, tehnica de supraveghere video si  inregistrare disimulata, etc.
Cu ocazia stabilirii mijloacelor tehnice ce vor fi folosite se va avea in vedere si obtinerea autorizatiilor de interceptare si inregistrare a unor convorbiri conform art.91 indice 1 si urmatoarele din CPP.
In practica sau inregistrat rezultate deosebite atunci cand autorilor le erau monitorizate convorbirile telefonice pe intreaga perioada cat se derulau activitatile de prindere in flagrant.
– Stabilirea efectivelor care vor acţiona, a dotării şi a atribuţiilor fiecărui participant; datele despre numărul autorilor, mijloacele de transport folosite de acestia, modurile de operare şi altele, rezultate din verificările intreprinse, dau posibilitatea stabilirii necesarului de forţe care vor acţiona în vederea constatării infracţiunii flagrante. De cele mai multe ori, pe lângă efectivele făcând parte din cadrul formatiunilor de investigatii criminale, se impune participarea si a unor echipe specializate de filaj.
Totodata cu ocazia instructajelor se va stabili rolul fiecarui politist in cadrul actiunii, preum si activitatile pe care le va desfasura.
– Stabilirea modului de acţiune;  în raport imprejurarile şi condiţiile în care se preconizeaza ca se va desfăşura activitatea ilicită, se stabilesc modul de acţiune, momentul declanşării acesteia, activităţile ce vor fi desfăşurate pe timpul constatării infracţiunii flagrante si imediat dupa aceasta.
Stabilirii modului de acţiune şi a momentului intervenţiei trebuie să i se acorde o atenţie deosebită pentru că de felul cum sunt rezolvate aceste probleme depinde,  succesul sau insuccesul activităţii ce se desfăşoară.
De regula, realizarea flagrantului se poate face:
-inainte de consumarea actului infractional
-pe parcursul comiterii faptei (prezinta risc maxim pentru politisti)
-dupa savarsirea infractiunii.
In cazul infractiunilor indreptate impotriva vietii, sanatatii sau integritatii persoanei obligatoriu se va actiona inainte de desfasurarea actului infractional.
In cazul furturilor din locuinte si societati comerciale cel mai indicat este sa se actioneze dupa savarsirea infractiunii la iesirea din imobilul unde se afla locuinta sparta; daca nu se reuseste acest lucru, un alt moment propice este atunci cand autorii ajung la autoturismul cu care s-au deplasat, dar nu trebuie lasati sa il porneasca, existand riscul sa fuga.
>Activitati si acte premergatoare si de cercetare penala efectuate de politisti cu ocazia prinderii in flagrant a autorilor de infractiuni judiciare:
•    In momentul interventiei, dupa declinarea calitatii de politisti si de cele mai multe ori concomitent, membrii echipei de prindere in flagrant vor proceda la imobilizarea , izolarea si asigurarea integritatii fizice a autorilor (fata de eventualele agresiuni din partea persoanelor pagubite, martorilor si „opiniei publice”). Daca situatia o impune,nereusindu-se interventia inainte de agresarea victimei, unii membrii ai echipei vor proceda la salvarea acesteia si acordarea primului ajutor, aceasta activitate fiind prioritara si prima care se ia;
•    Stabilirea identitatii autorilor si martorilor; identificarea se face in baza unor acte de identitate (C.I., B.I., pasaport, permis conducere auto, s.a.), iar in lipsa acestora a datelor declarate de acestia, care obligatoriu se verifica apoi in baza de date privind evidenta informatizata a persoanei;
•    Perchezitia corporala a autorilor la locul prinderii si controlul bagajelor si mijloacelor de transport ale acestora, in prezenta martorilor pentru identifica obiecte corp delict, instrumente de spargere, telefoane mobile, arme cu care pot riposta si documente de identificare;
•    Un membru al echipei de flagrant, concomitent cu aceste activitati va lua masuri pentru anuntarea evenimentului la subunitate in scopul constituirii echipei de cercetare la fata locului care se va deplasa in cel mai scurt timp la locul faptei:
•    In cazul spargerilor deoarece de  multe ori pagubitii nu sunt la domiciliu cand se realizeaza prinderile in flagrant (este cunoscut ca infractorii actioneaza de regula in lipsa proprietarilor), se vor lua masuri pentru instiintarea acestora (de cele mai multe ori se obtin date de la vecini despre numerele de telefon, locuri de munca, rude apropiate, prieteni, etc.) si asigurarea prezentei lor la fata locului; in situatia cand prezenta acestora nu este posibila din diverse cauze (se afla in strainatate sau la distante mari de locuinta, internati in spital, s.a.) se va asigura prezenta unor rude apropiate sau a persoanelor in grija carora a fost lasata locuinta; desi legea prevede ca C.F,L. se poate efectua si in lipsa partilor atunci cand acestea au fost instiintate si nu s-au prezentat, totusi nu este indicat sa se patrunda in locuinta unei persoane in lipsa acesteia sau a reprezentantului sau.
•    Efectuarea cercetarii la fata locului cand situatia o impune, chiar daca autorii au fost prinsi in flagrant; nu este obligatorie prezenta autorilor cu ocazia cercetarii la fata locului, acestia putand fi condusi la sediul organului de politie, separati in incaperi diferite si pusi sub paza.Conform art.129 alin.3 C.P.P.in cazul invinuitilor retinuti sau arestati care nu pot fi prezenti la C.F.L., organul de urmarire penala ii aduce la cunostinta acestuia ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura, la cerere reprezentarea; procesul verbal de cercetare la fata locului si celelalte acte intocmite ( planse foto, schite,s.a.) vor constitui anexe ale procesului verbal de prindere in flagrant;
•    Un membru al echipei de flagrant va ramane cu echipa de cercetare la fata locului si va asigura concursul acesteia,fiind in masura sa furnizeze detalii despre modul cum au actionat autorii,traseul parcurs de acestia pana cand au fost prinsi; acest traseu va fi cercetat cu atentie existand posibilitatea ca autorii sa fi abandonat obiecte corp delict;
•    Ceilalti membri ai echipei de flagrant se vor deplasa impreuna cu martorii oculari si autorii ( daca nu au fost transportati intre timp) la sediul organului de politie;
•    Dupa terminarea cercetarii la fata locului si intocmirea procesului verbal va fi invitat la sediul organului de politie si partea vatamata (in lipsa acesteia persoanele care o reprezinta care au participat la C.F.L.) pentru a participa la activitatile ce se deruleaza;
•    Intocmirea procesului verbal de prindere in flagrant; daca se intentioneaza aplicarea procedurii speciale de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante, in conformitate cu prevederile art. 465 si urmatoarele din C.P.P. in procesul-verbal de prindere in flagrant se vor consemna, pe langa mentiunile obligatorii prevazute de art. 91 C.P.P. (cuprinsul si forma procesului-verbal):
-aspectele constatate cu privire la fapta,
-rezultatul perchezitiei corporale si controlului bagajelor autorilor,
-masurile luate fata de bunurile si valorile identificate,
-declaratiile persoanelor ascultate (parte vatamata, martori,s.a.) ,iar ale invinuitului numai in prezenta aparatorului si cu indeplinirea procedurii prev. de art. 70 alin.2 C.P.P. (aducerea la cunostinta a invinuirii, a dreptului la aparare si de a nu face declaratii).
In practica sunt foarte rare cazurile cand se aplica procedura speciala, aplicandu-se cea obisnuita. In cazul aplicarii procedurii obisnuite in continutul procesului verbal de flagrant se vor consemna pe scurt declaratiile persoanelor si ale invinuitului;
Procesul verbal va fi semnat de politistii din componenta echipei de flagrant, martori, martori asistenti daca au existat si de invinuiti (daca acestia refuza sa semneze se va consemna acest fapt);
•    Inregistrarea lucrarii la secretariatul unitatii in registrul de evidenta a lucrarilor penale cu A.C.;
•    In functie de rezultatul cercetarii la fata locului si categoriile de urme ridicate de la locul faptei  precum si instrumentele  ridicate la perchezitia corporala si controlul bagajelor autorilor, se vor dispune constatari tehnico-stiintifice criminalistice ;
•    Audierea olografa a persoanei pagubite iar in situatia in care doreste sa participe in procesul penal ca parte vatamata va fi audiata pe formular tip; in situatia cand nu intentioneaza sa participe in procesul penal ca parte vatamata si nici nu se constituie parte civila, va fi audiata pe formular tip de martor;
•    Audierea martorilor, olografa si pe formular tip de martor;
•    Inceperea prin rezolutie a urmaririi penale si intrucat, in general infractiunile judiciare sunt considerate infractiuni cu pericol social ridicat, de cele mai multe ori, autorii, in conditiile legii, urmeaza sa fie retinuti, incunostiintarea despre acest fapt, de indata, a procurorului;
•    Inregistrarea cauzei la formatiunea de cazier judiciar  (luarea nr. de D.U.P.)
•    Se aduce la cunostinta invinuitului ca urmeaza sa se dispuna fata de el masura retinerii si este necesara prezenta unui aparator (ales sau din oficiu); daca are aparator ales va fi anuntat acesta de urgenta Daca aparatorul refuza sau nu poate veni se va consemna intr-un proces verbal acest fapt, solicitandu-se telefonic  Baroului Bucuresti prezenta unui aparator din oficiu.
In practica, pentru a  se asigura dreptul la aparare si a nu exista contestatii cu privire la folosirea  aparatorilor din oficiu, se ia legatura cu familiile invinuitilor care pot angaja aparatori alesi daca au interesul sa o faca;
•    Verificarea in regim de urgenta a invinuitilor la cazierul judiciar;
•    In conformitate cu art. 70 alin. 2 din C.P.P., in prezenta aparatorului ales sau din oficiu, aducerea la cunostinta a invinuirii, a dreptului la aparare si a dreptului de a nu face nici o declaratie atragandu-i-se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa;
•    Daca invinuitul consimte sa dea declaratii i se va cere sa dea o declaratie  olografa si va fi audiat pe formular tip de invinuit;
•    Implementarea autorilor in aplicatiile AFIS si IMAGETRACK;
•    Intocmirea ordonantei de retinere si a documentatiei pentru incarcerare:
-Nota de introducere in arest,
-Proces verbal de verificare la evidenta informatizata a persoanei cand persoana nu are B.I. sau C.I.,
-Proces verbal de verificare in aplicatia URMARITI,
-Fisa medicala a incarceratului,
-Copia formularului tip CF 6 de verificare la cazierul judiciar.
•    Intocmirea referatului cu propunere de punere in miscare a actiunii penale si de arestare preventiva a inculpatului; cand organul de cercetare penala considera ca se impune arestarea preventiva, art. 144 alin.3 din Codul de Procedura Penala, prevede ca referatul cu propunerile corespunzatoare sa se inainteze procurorului in primele 10 ore de la retinerea invinuitului. In practica nu se inainteaza numai referatul cu propunerea de arestare, ci intreg dosarul impreuna cu invinuitul in cauza, deoarece si procurorul trebuie sa efectueze ancheta proprie;
•    Intocmirea adresei de inaintare a dosarului, a referatului cu propuneri si a celor in cauza la parchet pentru:
-acordarea numarului unic,
-confirmarea inceperii urmaririi penale,
-punerea in miscare a actiunii penale si promovare catre instanta de judecata a propunerii de arestare preventiva.
•    Intocmirea notei pentru raportarea cazului la dispecerat pentru buletinul de evenimente si informare esaloane superioare.
•    Daca parchetul isi insuseste propunerea organelor de politie prezentarea inculpatilor si a dosarului instantei de judecata pentru arestare;
•    Inculpatii arestati preventiv vor fi incarcerati in aresturile politiei in baza ordonantei de retinere, daca nu a expirat si a mandatului de arestare preventiva, insotite de documentatia de incarcerare aratata mai sus.
Multe din activitati, in special cele de audieri de persoane, intocmirea actelor procedurale si de incarcerare, verificari in evidente si altele se realizeaza concomitent , sarcinile fiind impartite intre membrii echipei de flagrant. In colectivul ce cercetare pot fi cooptati de catre sefi si alti politisti, inclusiv de la alte formatiuni, in special de la cercetari penale.
Sefii vor coordona activitatea politistilor din colectivul de cercetare, urmarind in mod deosebit derularea tuturor activitatilor cerute de lege, operativitatea indeplinirii acestora, avand in vedere timpul foarte scurt avut la dispozitie, calitatea actelor procedurale intocmite si respectarea termenelor prevazute.

II.Solutionarea petitiilor.

Cadrul legal :
– O.G. nr. 27 din 30.01.2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor,
-O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004 privind reglementarea activitatii de primire, evidenta, examinare si solutionare a petitiilor,  cu modificarile ulterioare.
– Dispozitia directorului general al politiei municipiului Bucuresti nr. 254/03.09.2004.
Notiune
Prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in scris ori prin posta electronica, de catre cetateni, in nume propriu sau de organizatii legal constituite, exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta, adresate structurilor M.I.R.A.
Organizarea primirii şi evidenţei petiţiilor
– structurile M.I.R.A. primesc petiţiile la sediile lor, prin depunere directă, trimiteri poştale ori e-mail; primirea distribuirea si evidenta petitiilor se realizeaza in mod diferentiat in functie de nivelul la care sunt adresate si de modul in care sunt inaintate. La sediul Politiei Capitalei petitiile se primesc si se inregistreaza la Biroul secretariat relatii cu publicul si documente clasificate din cadrul SMOCP,astfel:
•    La Compartimentul relatii cu publicul, cele depuse direct de cetateni la sediul Politiei Capitalei, fiind directionate apoi catre Biroul petitii si audiente,
•    La Compartimentul secretariat, registratura si expeditii cele transmise prin posta, emailuri.
La sectiile  de politie petitiile depuse direct la sediul acestora se primesc la compartimentul relatii cu publicul si se inregistreaza la secretariat, iar cele transmise prin posta se se primesc la secretariat, unde se si inregistreaza.
– evidenţa petiţiilor se ţine în registrul special prevăzut in O.M.A.I. nr. 190 / 2004 si/sau pe baza de evidenta computerizata;
– sesizarile cetatenilor din a caror continut sau din a caror verificare rezulta savarsirea unei fapte penale se vor reinregistra in evidentele lucrarilor penale, comunicandu-se acest fapt si petentului.

Examinarea şi soluţionarea petiţiilor
Sefii structurilor care au primit petiţia pentru soluţionare vor dispune:
•    masuri de solutionare,
•    masuri de trimitere la structura de politie competenta sau,
•    pot dispune clasarea acesteia fără efectuarea de verificări dacă :
– este anonimă;
– din conţinutul petiţiei sau verificările  anterioare efectuate in institutii medicale de specialitate  rezultă că petentul suferă de afecţiuni psihice;
– conţine afirmaţii în mod vădit nereale sau care nu necesita a fi verificate;
– cuprinde cereri contrare prevederilor legale;
– sunt reclamate fapte comise de personalul       M.I.R.A. cercetate de parchet cu excepţia faptelor din sfera abaterilor disciplinare;
Plangerile impotriva unor acte de urmarire penala depuse la organul de urmarire penala se inainteaza obligatoriu conform art. 276 CPP, in termen de 48 ore procurorului care supravegheaza activitatea de urmarire penala in dosar, impreuna cu explicatiile organului de cercetare penala cand situatia o impune.
Petiţiile greşit adresate structurilor M.I.R.A sunt redirecţionate în termen de cel mult 5 zile, situaţie ce va fi adusa la cunostinta petentului;
Seful dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliate a tuturor aspectelor şi urmăreşte soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsului;
Termenul de soluţionare este de cel mult 30 zile, incluzând expedierea răspunsului, cu exceptia cazurilor când acestea necesită o cercetare mai amănunţită, termenul putand fi prelungit cu 15 zile de catre sefii structurilor care au primit direct petitia sau ai celor ierarhic superioare care au transmis petitia pentru verificar.
Organizarea activităţii de primire a cetăţenilor în audienţă
– primirea cetăţenilor în audienţă va avea loc de regulă, în încăperi special amenajate, în zilele şi orele stabilite prin programul aprobat de şefii acestora;
– evidenţa cetăţenilor primiţi în audienţă se ţine în registru sau pe baza de evidenta computerizata.
Controlul şi analiza activităţii pe linie de petitii şi audienţe
– activitatea de control este un atribut al fiecărui şef de structură şi se realizează cu prilejul verificărilor, inspecţiilor şi controalelor de fond sau tematice;
– analiza acestor activităţi se desfăşoară semestrial.
Dispozitia directorului general al Politiei municipiului Bucuresti nr. 254/03.09.2004 reglementeaza modul de solutionare al petitiilor in care sunt sesizate deficiente in activitatea de solutionare a unor petitii anterioare.
In astfel de cazuri, verificarile vor fi efectuate de ofiteri anume desemnati de catre seful de sector sau de serviciu. Se interzice desemnarea ofiterului care a efectuat anterior verificarile, daca in sesizare se reclama modul defectuos in care sau efectuat verificarile.
Petitiile in care cetatenii isi exprima nemultumirea fata de modul de solutionare a dosarelor penale, vor fi inaintate unitatii de parchet competente.
Aceeasi procedura va fi aplicata si petitiilor adresate initial altor institutii ale statului (parlament, guvern, presedentie, etc.) si remise unitatii noastre pentru solutionare.

oooOOOooo

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s