Ghidul carierei politistilor si cadrelor militare din MAI

Probleme:

1. Scurta introducere

2. Dispozitii generale

3. Cursurile pentru initierea in cariera

4. Cursurile pentru dezvoltarea carierei

5. Cursurile pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca

6. Examenele de cariera

7. Reguli de evolutie in cariera politistilor si cadrelor militare

8. Dispozitii finale si tranzitori

A. PROCEDURA de aprobare a exceptarii prevazute de lege de la obligativitatea

participarii la cursurile de capacitate profesionala/perfectionare in specialitate

prevazute in ghid.

B. STRUCTURA raportului motivat pentru aprobarea exceptarii de la absolvirea

cursului de capacitate profesionala

9. Incheiere

10. Demonstratii practice comparative

OBIECTIVE  OPERAŢIONALE:

După parcurgerea acestei teme, cursantul va fi în măsura:

sa definească noţiunile de bază cu care se operează în conţinutul Ghidului din 28/04/2009 reglementat prin O.M.A.I. 69/2009 (cursurile pentru intierea in cariera, cursurile pentru dezvoltarea carierei, cursurile pentru schimbarea speciaslitatii/profilului de munca, examenele de cariera, regulile de evolutie in cariera politistilor si cadrelor militar, procedura de aprobare a exceptarii prevazute de lege de la obligativitatea participarii la cursurile de capacitate profesionala/perfectionare in specialitate prevazute in ghid, structura raportului motivat pentru aprobarea exceptarii de la absolvirea cursului de capacitate profesionalam);

sa precizeze/mentioneze modalitatile si regulile de evolutie in cariera profesionala;

sa se familiarizeze cu cele două tipuri de cursuri: cursurile pentru initierea in cariera si cursurile pentru dezvoltarea carierei;

sa mentioneze/enumere modalitatatile si regulamentul de desfăşurare a exemenelor de carieră;

sa precizeze regulile de evolutie in cariera politistilor si cadrelor militare.

I. SCURTA INTRODUCERE

Punerea în aplicare a măsurilor de reformă a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) a impus o reconfigurare semnificativă de atribuţii şi misiuni ale componentelor sale. Acest fapt a produs, printre alte efecte, modificarea importantă a profilului său organizaţional şi, implicit, influenţarea directă, puternică şi permanentă a caracteristicilor şi compoziţiei resurselor umane.

Faţă de aceste evoluţii, formarea profesională iniţială şi continuă, segment complex şi multidimensional al managementului resurselor umane, a susţinut, într-o măsură însemnată, ritmul şi amploarea schimbărilor şi a oferit soluţii pentru sprijinirea îndeplinirii sarcinilor de muncă ale personalului, desfăşurarea fluentă a  proceselor de dezvoltare instituţională şi întărirea rolului de serviciu public al MAI. În acest context, trebuie menţionată nevoia devenită prioritară a pregătirii în domeniul Schengen, precum şi încadrarea în MAI din sursă externă a peste 50.000 de  noi angajaţi care necesită, pentru a ajunge la standardele profesionale optime   efectuarea unei serii de intervenţii formative, succesive, pe perioada mai multor ani.

Sistemul de formare profesională are ca sarcină contribuirea la asigurarea MAI cu personal pregătit, competent, orientat spre succes şi integru, dedicat în mod conştient  interesului comun al organizaţiei şi capabil să-şi îndeplinească responsabilităţile  cu respectarea celor mai înalte valori sociale şi instituţionale.Cu alte cuvine, dezvoltarea unui sistem etic şi solid de formare iniţială şi continuă a personalului, capabil  să genereze modernitate, performanţă, flexibilitate şi,  implicit,  profesionalism, în condiţii de pragmatism, eficacitate şi eficienţă ale domeniului.

La baza acestuia vor sta o serie de premise, cum ar fi:

  • organizarea şi funcţionarea sistemului de formare profesională se va baza pe determinarea formalizată a nevoilor de pregătire;
  • evitarea suprapunerilor, paralelismelor şi confuziei de atribuţii între structurile / personalul din domeniul formării se va asigura prin stabilirea riguroasă a rolurilor acestora şi armonizarea prevederilor actelor normative care reglementează domeniul;
  • standardizarea proiectării procesului de  învăţământ se va generaliza în sistemul formării iniţiale şi continue  (utilizarea standardelor de pregătire şi ocupaţionale);
  • orientarea spre creşterea capacităţii de răspuns la solicitările beneficiarilor va fi un obiectiv principal al activităţii de pregătire;
  • raţionalizarea folosirii resurselor  didactice va asigura echilibrul intern al sistemului;
  • repartiţia timpului pentru activităţile de formare continuă va asigura îndeplinirea optimă a obiectivelor de învăţământ în cadrul unor programe cu durate scurte şi limitarea perioadelor  de scoatere din dispozitive a personalului;
  • stabilirea priorităţii activităţilor de formare, a grupurilor ţintă etc. se va efectua potrivit intereselor formative ale beneficiarilor;
  • dezvoltarea cooperării internaţionale se va intensifica în domenii prioritare şi importante pentru MAI;
  • misiunile organizaţiei vor determina arhitectura viitoare a sistemului de formare;
  • exploatarea feed-back-ului obţinut de la structurile de execuţie va  reprezenta un factor esenţial pentru ajustarea / actualizarea / reorientarea / sporirea eficacităţii şi modernizarea, astfel, a  sistemului de formare;
  • dezvoltarea pregătirii manageriale  va fi, pe mai departe,  generatoare de eficacitate organizaţională şi se va asigura prin reorganizarea sistemului de formare;
  • identificarea implicaţiilor financiare aferente participării personalului MAI la activităţile de formare iniţială şi continuă care presupun scoaterea de la locul de muncă şi adoptarea măsurilor necesare pentru contracararea pierderilor salariale ale personalului;
  • implicarea reală a şefilor în activitatea de conducere a pregătirii personalului din unităţile pe care le conduc;
  • realizarea legăturii  între sistemul de formare iniţială, de formare continuă şi cel de management al carierei ca factor de echilibru al sistemului;
  • etc.

Pentru realizarea obiectivelor stabilite, sistemul de pregătire organizat la nivelul instituţiei, include:

–         pregătirea autoplanificată;

–         pregătirea organizată la nivelul subunităţilor;

–         pregătirea prin îndrumare şi activităţi de tutelă;

–         pregătirea complementară;

–         pregătirea în domeniul informaticii;

–         pregătirea în domeniul limbilor străine;

–         pregătirea organizată, prin convocări, cursuri sau seminarii;

–         pregătirea desfăşurată prin instituţii de învăţământ specializate;

–         pregătirea organizată şi desfăşurată de către eşaloanele superioare pentru anumite categorii de poliţişti.

Aceasta implică desigur şi existenţa unor atribuţii ale personalului MAI cu responsabilităţi privind managementul pregătirii continue în unitate.

Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din MAI, reglementat prin O.M.A.I. 69/2009, stabileşte astfel, setul de reguli normative şi competenţele pe care trebuie să le îndeplinească acestia în vederea obţinerii performanţelor stabilite şi reglementate prin  prezentul Ghid sau directive M.A.I., Statutul Politistului precum si altor acte normative in vigoare.

Acestea desavarsec conduita şi modalităţile de evoluţie profesională (selectie, initiere, dezvoltare, specializare) ale politistilor si cadrelor militare ale M.A.I. cu scopul atingerii obiectivelor si indeplinirii misiunilor fixate.

Pe lângă reglementările privind tipurile de cursuri, examene, reguli, dispozitii si proceduri, prezenta tema încearcă implementarea unui proces de învăţământ, selectie, recrutare si pregatire a politistilor si cadrelor militare, la un standard calitativ cat mai ridicat si racordat la standardele ISO 9001.

Astfel, desăvârşirea profesională a politistilor respectiv cadrelor si instituţiilor militarizate presupune un flux informativ dual, pe verticala, de sus în jos şi invers, ceea ce nu ne face decât sa abordăm temantica dată din două puncte de vedere distincte si anume: (carenţe şi necesităţi).

Pe traseul informaţional, comunicaţional si relaţional parcurs în vederea atingerii obiectivului final, trebuie să ţinem cont insa şi de faptul că, pentru contracararea oricărui alt tip de organism parazitar ce poate interveni in sensul obstructionarii celor sus mentionate, schimbul de informaţii realizat prin observare directă si evaluarea finala, trebuie privit ca o informaţie suplimentară pentru a nu duce catre neindeplinirea sarcinilor si obiectivelor fixate respectiv neimplementarea strategiilor propuse, asa cum reiese din desenul de mai jos.

In continuare, va prezentam o scurta explicitare si abordare a actului juridic normativ ce reglementeaza prezenta tema sub unele din aspectele sale.

II. DISPOZITII GENERALE

Cariera politistilor si cadrelor militare din Ministerul Administratiei si Internelor, denumit in continuare MAI, cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse, care intervin de la data nasterii raportului de serviciu pana in momentul incetarii acestuia ,potrivit actelor normative in vigoare si optiunilor individuale, functie de relatia dintre nevoile institutiei si cunostintele, aptitudinile, abilitatile, experienta si motivatiile profesionale si personale ale acestora.

Ghidul carierei politistilor si cadrelor militare din MAI, denumit in continuare GHID, stabileste modalitati si reguli de evolutie in cariera profesionala pentru ofiterii si agentii de politie, precum si pentru ofiterii, maistrii militari si subofiterii din cadrul M.A.I.

II.A Regulile generale care stau la baza managementului carierei politistilor si

cadrelor militare in MAI vizeaza:

a) numirea in prima functie in structurile MAI;

b) acordarea/avansarea in unele grade profesionale/militare, potrivit legii;

c) schimbarea locului de munca sau/si a profilului de munca si a specialitatii;

d) trecerea pe anumite niveluri ierarhice;

e) trecerea intr-o alta categorie profesionala, precum si in corpul profesional superior;

f) ocuparea unor functii de conducere.

(2) Regulile generale de evolutie in cariera constau, dupa caz, in:

a) absolvirea unor cursuri de cariera;

b) promovarea examenelor de cariera;

c) indeplinirea criteriilor de vechime in anumite functii sau/si specialitati;

d) indeplinirea normelor de performanta profesionala si conduita intr-o anumita perioada de timp.

Politistii si cadrele militare incadrati pe functii a caror exercitare este reglementata prin statute profesionale ori alte prevederi de nivel superior se supun si regulilor de evolutie in cariera stabilite de aceste norme.

II.B Unitatile MAI asigura aplicarea normelor privind managementul carierei

personalului astfel:

1. Astfel, cursurile organizate in cadrul MAI ca urmare a implementarii strategiei si managementului calitatii procesului de invatamant, sunt urmatoarele:

a) cursuri pentru initierea in cariera;

b) cursuri pentru dezvoltarea carierei.

2. Examenele de cariera organizate in MAI conform ordinului MAI 69/2009 ce

reglementeaza ghidul carierei politistilor si cadrelor militare din aceste structuri

sunt urmatoarele:

a) examenul in vederea obtinerii gradului profesional de chestor de politie;

b) examenul in vederea acordarii gradului militar de general de brigada;

c) examenul in vederea acordarii gradului militar de plutonier adjutant;

d) examenul in vederea acordarii gradului militar de maistru militar clasa I.

III. Cursurile pentru initierea in cariera

Cursurile pentru initierea in cariera se organizeaza de regula in perioada de proba/tutela profesionala, fara a depasi termenul de un an de la dobandirea statutului de ofiter de politie/ofiter/agent de politie/subofiter in MAI.

III.A. Probele examenul de absolvire a cursului pentru initierea in cariera

a) proba practica la pregatirea militara/politieneasca specifica inspectoratului general/similar sau/si structurii in care au fost incadrati cursantii, din care in mod obligatoriu trageri cu armamentul;

b) test scris la pregatirea de specialitate;

c) test-grila din legislatia aplicabila inspectoratului general/similar sau/si structurii in care au fost incadrati cursantii.

III.B. Cine are competenta de a organiza cursurile?

a) Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”, prin Institutul de Studii pentru Ordine Publica, sub coordonarea Directiei formare initiala si continua, pentru personalul unitatilor aparatului central al MAI si cel al institutiilor si structurilor aflate in subordinea/coordonarea MAI, fara structuri proprii de management resurse umane/pregatire, precum si pentru ofiterii care isi desfasoara activitatea in specialitatile pe care acestea le coordoneaza functional;

b) unitatilor aparatului central al MAI si celui al institutiilor si structurilor aflate in subordinea/coordonarea MAI, cu structuri proprii de management resurse umane/pregatire pentru personalul propriu, precum si pentru ofiterii care isi desfasoara activitatea in specialitatile pe care acestea le coordoneaza functional;

c) inspectoratelor generale/institutiilor si structurilor aflate in subordinea/coordonarea MAI, in cazul personalului propriu care isi desfasoara activitatea in specialitati ce nu se regasesc la nivelul unitatilor aparatului central al MAI;

d) inspectoratelor generale/institutiilor si structurilor aflate in subordinea/coordonarea MAI, pentru agentii/subofiterii din subordine, indiferent de specialitate.

Exceptie fac unitatile aparatului central al MAI, institutiile si structurile aflate in subordinea/coordonarea MAI, fara structuri proprii de management resurse umane/pregatire care pot organiza cursurile, dar cu avizul Directiei formare initiala si continua.

IV. Cursurile pentru dezvoltarea carierei

Definitie

Cursurile pentru dezvoltarea carierei sunt programe de formare profesionala continua care dau dreptul absolventilor acestora de a ocupa unele categorii de functii sau posturi si de a inainta in/de a li se acorda unele grade profesionale/militare, potrivit actelor normative in vigoare.

IV.A Tipuri de cursuri pentru dezvoltarea carierei

a) cursuri de capacitate profesionala, cursuri de capacitate si cursuri de perfectionare in specialitate pentru obtinerea/acordarea unor grade profesionale/militare;

b) cursuri pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca;

c) alte cursuri necesare indeplinirii atributiilor postului sau evolutiei in cariera in cadrul institutiei, cum sunt cursurile de specialitate, cursurile de perfectionare, cursurile de management etc.

IV.B Cursurile de capacitate profesionala

Tipologie

a) cursul de capacitate profesionala in vederea obtinerii gradului profesional de comisar-sef de politie;

b) cursul de capacitate profesionala in vederea obtinerii gradului profesional de subcomisar de politie;

c) cursul de capacitate profesionala in vederea obtinerii gradului profesional de agent-sef de politie;

d) cursul de capacitate in vederea acordarii gradului de colonel/comandor;

e) cursul de perfectionare in specialitate in vederea acordarii gradului de maior/locotenent-comandor.

Exceptie

IV.C Sunt scutiti de la obligativitatea participarii la cursurile de capacitate

profesionala

a) ofiterii care au absolvit studii de masterat sau cursuri postuniversitare corespunzatoare cerintelor postului, precum si cei care au dobandit titlul stiintific de doctor in specializarile corespunzatoare cerintelor postului. Pentru exceptarea de la obligativitatea participarii la cursurile de perfectionare ofiterii cadre militare trebuie sa fie absolventi cu diploma de licenta ai unei institutii de invatamant superior in una dintre specializarile corespunzatoare cerintelor postului.

b) agentii de politie care au dobandit titlul stiintific de doctor .

IV.D Conditii de participare la examene de admitere a cursurilorde capacitate

profesionala /capacitate si perfectionare in specialitate .

Politisti si cadrelor militare trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii :

a) sunt propusi de inspectoratul general/similar sau, dupa caz, unitatea din care provin;

b) au fost evaluati cu calificative care le permit obtinerea/acordarea gradelor profesionale/gradelor militare urmatoare.

Modul desfasurare a cursurilor este  forma de zi, in sistem compact cu o durata de doua saptamani sau in sistem la distanta, pe durata a 3 saptamani. Ultimele doua zile ale activitatii se aloca examenului de absolvire, intr-o institutie de invatamant din structura MAI.

V. Cursurile pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca

Definitie

Cursurile pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca au ca scop dobandirea competentelor specifice indeplinirii atributiilor noului post. Acestea se desfasoara prin programe de pregatire compacte sau modulare, la forma de zi, cu frecventa redusa ori la distanta.

V.A Competenta de organizare a cursurilor pentru schimbarea

specialitatii/profilului de munca revine:

a) unitatilor aparatului central al MAI sau subordonate acestora, pentru specialitatile si profilurile de munca pe care le coordoneaza;

b) unitatilor din subordinea MAI, inspectoratelor generale/similare, pentru specialitatile si profilurile de munca ce nu se afla in coordonarea unitatilor prevazute la lit. a).

Durata cursurilor nu poate fi mai mica de doua saptamani la forma de zi, majorata in mod corespunzator prin planul de invatamant pentru celelalte forme de invatamant, respectiv cu frecventa redusa ori la distanta.

Modalitatea de desfasurare a cursurilor se adopta prin dispozitia sefilor structurilor

Nota. Cursurile pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca se fac in termen de cel mult 6 luni de la numirea in noua functie.

Observatii:

1. Pentru politistii si cadrele militare din MAI, cererea de participare la concursurile de admitere organizate de Colegiul National de Afaceri Interne, Colegiul National de Aparare si Colegiul Superior de Securitate Nationala se aproba exclusiv de ministrul administratiei si internelor, la propunerea inspectoratelor generale/similare sau, dupa caz, a unitatilor aparatului central al MAI.

2. Modalitatea de desfasurare a cursurilor pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca se stabileste prin dispozitie a sefului/comandantului unitatii organizatoare, cu avizul Directiei formare initiala si continua.

3. In situatia in care numarul candidatilor pentru participarea la aceste cursuri este mai mic sau egal cu numarul locurilor stabilite seriei respective, admiterea se realizeaza fara organizarea examenului.

4. La examenul de admitere se pot prezenta politistii si cadrele militare care sunt propusi de inspectoratele generale/similare sau, dupa caz, unitatile din care provin.

5.  Pentru participarea la aceste cursuri care nu pot avea o durata mai mica de doua saptamani, politistii si cadrele militare intocmesc rapoarte personale pe care le inainteaza, prin structurile de resurse umane/formare initiala si continua, sefilor/comandantilor de unitati.

6. Examenele de absolvire a cursurilor pot fi sustinute numai in situatia frecventarii a cel putin 80% din orele afectate fiecarei discipline din planul de invatamant.

7. In situatia in care politistii/cadrele militare declarati/declarate „ADMIS” nu pot participa la curs sau nu pot sustine examenul de absolvire din motive temeinic justificate, pot fi inmatriculati la inceputul uneia dintre seriile urmatoare cu aprobarea unitatilor organizatoare, respectiv pot participa la examenul de absolvire, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data inceperii cursului initial.

VI. Examenele de cariera

Definitie

Promovarea examenelor de cariera organizate in MAI permite obtinerea/acordarea, in conditiile legii, a gradului profesional de chestor de politie, a gradului de general de brigada, respectiv a gradului de plutonier adjutant si a gradului de maistru militar clasa I.

Examenele se organizeaza de catre inspectoratele generale/similare pentru personalul propriu, respectiv de catre Institutul de Studii pentru Ordine Publica pentru personalul Comenduirii Garnizoanei.

Exceptati de la examenul organizat in vederea obtinerii gradului profesional de chestor de politie comisarii-sefi de politie care au dobandit titlul stiintific de doctor in specializarile corespunzatoare cerintei postului

Examenul in vederea obtinerii/acordarii gradului profesional de chestor de politie, respectiv, gradului de general de brigada se organizeaza, de regula, anual.

Comisia de examen se constituie prin ordin al ministrului administratiei si internelor, la propunerea DGRU, cu cel putin 30 de zile inaintea sustinerii examenului si se compune dintr-un numar impar de persoane.

VI.A Componeneta comisiei de examinare:

a) presedinte – o persoana din conducerea MAI sau, dupa caz, a inspectoratelor generale/similare;

b) membri – persoane cu experienta in profilurile de munca ale candidatilor din unitatile aparatului central al MAI sau inspectoratelor generale/similare.

Observatii

– Secretarul comisiei se asigura de DGRU si nu este membru al comisiei.

– Comisia este alcatuita din persoane care au cel putin gradul profesional/militar de chestor de politie/general de brigada.

VI.B  Probele din cadrul examenelor pentru obtinerea gradului profesional de

chestor de politie si pentru acordarea gradului militar de general de brigada

sunt urmatoarele:

a) interviu structurat pe probleme din domeniul securitatii nationale si ordinii publice;

b) lucrare scrisa in specialitatea postului.

Tematicile interviului structurat se intocmesc de catre Directia formare initiala si continua, se aproba de directorul general al DGRU si se difuzeaza in unitati pana la data de 1 august a anului in curs, pentru anul urmator.

VI.C Evaluarea candidatilor la examenul desfasurat in vederea obtinerii gradului profesional de chestor de politie si pentru acordarea gradului militar de general de brigada se face cu note de la 10 – maxim – la 1 – minim, astfel:

a) nota finala a fiecarei probe de examen se calculeaza ca medie aritmetica a notelor acordate de fiecare membru al comisiei, cu doua zecimale, fara rotunjire;

b) media generala se calculeaza ca medie aritmetica a notelor finale obtinute la fiecare proba de examen, cu doua zecimale, fara rotunjire.

c) Pentru a fi declarat „REUSIT” la examen, candidatul trebuie sa obtina la fiecare proba minimum nota 7,00 si media generala de minimum 8,00.

d) Candidatii pot contesta numai notele la propriile lucrari. Rezultatele obtinute la interviul structurat pe probleme din domeniul securitatii nationale si ordinii publice nu pot fi contestate.

e) Contestatiile se solutioneaza in plenul comisiei de examen, iar hotararea acesteia este definitiva.

VII. Reguli de evolutie in cariera politistilor si cadrelor militare

La absolvirea institutiilor de formare profesionala initiala ale MAI, absolventii nu pot fi repartizati si/sau incadrati in unitati ale aparatului central al MAI sau in unitati ale aparatului central al inspectoratelor generale/similare.

Conditii pentru a ocupa o functie in unitati ale aparatului central al MAI sau in unitati ale aparatului central al inspectoratelor generale/similare:

1. ofiterii de politie trebuie sa aiba gradul profesional minim de inspector de politie,

2. ofiterii cadre militare, gradul militar minim de locotenent, agentii de politie, gradul profesional minim de agent principal de politie

3. subofiterii, gradul militar minim de plutonier.

Exceptie fac absolventii institutiilor de invatamant din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, care au fost formati la solicitarea expresa a unitatilor aparatului central al MAI sau a unitatilor aparatului central al inspectoratelor generale/similare.

Posturile de conducere vacante se ocupa prin examen sau concurs, in functie de situatie, de catre politistii si cadrele militare

VII.A  Conditiile minime obligatorii cumulative pentru participarea la

examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de inspector general

si inspector general adjunct/similare al/ale inspectoratului general/similar,

director general si director general adjunct/similare din cadrul aparatului

central al MAI, al inspectoratului general/similare sau al Directiei Generale de

Politie a Municipiului Bucuresti, director si director adjunct/similare din cadrul

unitatilor aparatului central al MAI si subordonate/aflate in coordonarea MAI sunt

urmatoarele:

a) sa fi absolvit studii de masterat sau studii postuniversitare in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei sau in domeniul management;

b) sa indeplineasca cerintele specifice din fisa postului;

c) sa aiba 7 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei;

d) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie in conditiile art. 65 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, ale art. 89 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) sa nu se afle in curs de urmarire penala;

f) sa fi obtinut in ultimii 3 ani calificativul de cel putin „Foarte bun” la evaluarea profesionala individuala/aprecierea de serviciu;

g) sa aiba 5 ani vechime in functii de conducere in unitati ale MAI.

VII.B Conditiile minime obligatorii cumulative pentru participarea la

examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de inspector-sef si

inspector-sef adjunct/similare din inspectoratele judetene de politie, politie de

frontiera, jandarmi, pentru situatii de urgenta si al municipiului Bucuresti,

precum si de sef politie si adjunct sef politie municipiu, director/similare si

director adjunct/similare din cadrul inspectoratelor generale/similare, sef

unitate si loctiitor sef unitate, comandant unitate si loctiitor comandant

unitate/similare sunt urmatoarele:

a) sa fi absolvit studii de masterat sau studii postuniversitare in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei sau in domeniul management;

b) sa indeplineasca cerintele specifice din fisa postului;

c) sa aiba 5 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei;

d) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie in conditiile art. 65 din Legea nr. 360/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, ale art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) sa nu se afle in curs de urmarire penala;

f) sa fi obtinut in ultimii 3 ani calificativul de cel putin „Foarte bun” la evaluarea de serviciu/aprecierea profesionala individuala;

g) sa aiba 3 ani vechime in functii de conducere in unitati ale MAI.

VII.C Conditiile minime obligatorii cumulative pentru participarea la

examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de sef

serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum si a celor de sef politie

oras si adjunct sef politie oras sunt urmatoarele:

a) sa fi absolvit studii de masterat sau studii postuniversitare in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei sau in domeniul management;

b) sa indeplineasca cerintele specifice din fisa postului;

c) sa aiba 3 ani vechime in specialitatea structurii pentru care se organizeaza examen/concurs;

d) sa aiba 2 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei;

e) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie in conditiile art. 65 din Legea nr. 360/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, ale art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

f) sa nu se afle in curs de urmarire penala;

g) sa fi obtinut in ultimii 2 ani calificativul de cel putin „Foarte bun” la evaluarea/aprecierea profesionala individuala.

VII.D Conditiile minime obligatorii cumulative pentru participarea la

examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de sef

birou/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum si pentru ocuparea

tuturor functiilor pentru care agentii de politie beneficiaza de indemnizatie de

conducere sunt urmatoarele:

a) sa indeplineasca cerintele specifice din fisa postului;

b) sa aiba 2 ani vechime in specialitatea structurii pentru care se organizeaza examen/concurs;

c) sa aiba 2 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei;

d) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie in conditiile art. 65 din Legea nr. 360/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, ale art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) sa nu se afle in curs de urmarire penala;

f) sa fi obtinut in ultimii 2 ani calificativul de cel putin „Foarte bun” la evaluarea/aprecierea profesionala individuala.

VII.E Conditiile minime obligatorii cumulative pentru participarea agentilor de

politie la concursul pentru trecerea in corpul ofiterilor de politie, precum si a

subofiterilor si maistrilor militari la concursul pentru trecerea in corpul

ofiterilor sunt:

a) sa indeplineasca cerintele de acces in corpul ofiterilor de politie/ofiterilor stabilite de actele normative in vigoare;

b) agentii de politie, subofiterii si maistrii militari sa aiba vechime in corpul din care provin de minimum 5 ani;

c) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie in conditiile art. 65 din Legea nr. 360/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, ale art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) sa nu se afle in curs de urmarire penala;

e) sa fi obtinut la ultimele doua evaluari anuale/aprecieri de serviciu calificativul de cel putin „Foarte bun”.

Pentru a participa la examenul/concursul organizat in vederea ocuparii unei functii de conducere vacante, politistii si cadrele militare trebuie sa fie declarati/declarate „apt medical” si „apt” la testarea psihologica organizata in acest scop.

Nu pot participa la examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de conducere vacante sau, dupa caz, nu pot fi imputerniciti sa asigure indeplinirea atributiilor functiilor prevazute cu indemnizatie de conducere/comanda politistii si cadrele militare aflate in perioada de tutela profesionala.

VIII. DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

A. PROCEDURA de aprobare a exceptarii prevazute de lege de la obligativitatea

participarii la cursurile de capacitate profesionala/capacitate

si de perfectionare in specialitate prevazute in ghid

Exceptari de la obligativitatea participarii la cursurile de capacitate profesionala/capacitate se acorda politistilor si cadrelor militare care au dobandit titlul de doctor in specializarile corespunzatoare cerintei postului.

Exceptarea se aproba in baza urmatoarelor documente:

a) cererea de exceptare de la obligativitatea participarii la cursul de capacitate profesionala, respectiv cursul de capacitate;

b) copia fisei postului politistului/cadrului militar care solicita exceptare de la obligativitatea participarii la cursul de capacitate profesionala, respectiv cursul de capacitate, cu precizarea obligatorie la rubrica referitoare la pregatirea de baza ori la pregatirea de specialitate a specializarii universitare sau a specializarii studiilor de masterat ori a specializarii studiilor doctorale;

c) copia legalizata a diplomei de acordare a titlului stiintific de doctor sau a documentului oficial care atesta acordarea titlului stiintific de doctor.

B. STRUCTURA raportului motivat pentru aprobarea exceptarii de la absolvirea cursului de capacitate profesionala

1. Gradul, numele si prenumele ofiterului propus de la exceptarea absolvirii cursului de capacitate profesionala/capacitate

2. Functia detinuta

3. Pregatirea de baza si pregatirea de specialitate necesara ocupantului postului, conform fisei postului pe care il ocupa, stabilite in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului internelor si reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activitati de management resurse umane in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificarile ulterioare.

4. Date privind atributiile postului:

-enumerarea succinta a sarcinilor, indatoririlor si responsabilitatilor postului care presupun exercitarea cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor dobandite ca urmare a absolvirii cursului postuniversitar (pentru care se solicita exceptarea de la participarea la cursul de capacitate profesionala/capacitate);

-frecventa desfasurarii activitatilor (zilnic, saptamanal, lunar, trimestrial, anual sau ocazional), precum si importanta lor in ansamblul activitatii postului.

5. Date privind cursul postuniversitar/cursul de masterat:

-denumirea cursului postuniversitar/cursului de masterat;

-formatorul (institutia de invatamant organizatoare);

-forma de invatamant;

-modalitatea de finalizare a cursului;

-durata totala a cursului in numar de ore;

-data finalizarii cursului postuniversitar;

-daca este acreditat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

6. Disciplinele sau temele cursului postuniversitar cu aplicabilitate directa in indeplinirea sarcinilor, indatoririlor si responsabilitatilor postului, precum si numarul de ore.

7. Propunerea pentru aprobarea/neaprobarea exceptarii de la absolvirea cursului de capacitate profesionala/capacitate.

IX. INCHEIERE

Totodată, putem interpreta Ghidul carierei ca o platforma direcţională privind baza de selecţie şi rectrutare în vederea iniţierii, dezvoltării si perfectionarii in vederea specializarii poliţiştilor şi cadrelor militare din MAI ( Ex.: vezi comparaţii cu aspecte similare din alte state cum ar fi: SUA, UE, Orientul Mijlociu – atat din punct de vedere al serviciilor militare, interne cat si a altor servicii precum cele secrete ). Demonstratiile comparative si aceste aspecte sunt prezentate in filmuletul atasat pe blank la prezenta tema.

FILM PREZENTAT IN CD-UL ATASAT PREZENTEI TEME (pt sustinerea afirmatiilor de mai sus)

Pe lângă reglementările privind tipurile de cursuri, examene, reguli, dispozitii si proceduri, prezenta tema încearcă prin elaborarea unor strategii manageriale, implementarea unui proces de învăţământ axat pe selectie, recrutare si pregatire, la un standard calitativ cat mai ridicat si racordat la standardele ISO 9001.

Conceptual, faţă de varianta standard a Ghidului care a suferit modificări prin O.M.AI 69/2009, trecerea la o societate globalizată inclusiv din punct de vedere al securităţii, prezenta temă invocă termeni si concepte precum: manager sau elaborare. Acest lucru poate fi privit atat pozitiv cat si negativ sub urmatoarele aspecte:

Exemplu I: (Ca să definim conceptele de mai sus, am putea înţelege, faptul ca, asa cum este definit in DEX, managerul este persoana care încearcă prin orice mijloc de influenţare (persuasiune, psihotehnici, etc) să-şi atingă un anumit obiectiv sau scop fără folosirea şi impunerea forţei.

Exemplu II: Dacă este să ne raportăm la viaţa si activitatile desfasurate in cadrul MAI sau cel militarizat, avand in vedere faptul ca organizarea are loc si se manifesta sub forma de ordine, dispozitii si sarcini trasate de seful direct si nemijlocit putem sa racordam mai usor folosirea termenului sau conceptului de comandant sau conducator.

P.S.! (fluxul de informaţii, termenii si conceptele, se vor dovedi prea schimbătoare şi instabile pentru a putea fi controlate si manageriate.)

Plecând de la aceasta variantă, prin intermediul unei comparaţii într-o instituţie public-admistrativă şi una militarizată, putem să ne gândim la faptul că în ceea ce priveşte prima variantă conceptuala, soluţia potrivită ar putea fi conducător.

Fata de cel de-al 2-lea concept, respectiv cel al elaborării, acesta presupune aceleaşi mijloace, tehnici şi formule ca şi în cazul conceptului de manager.

În concordanţă cu dezvoltarea globală, reconfigurarea marilor puteri ale lumii, trecerea de la războaiele convenţionale la cele psihologice sau informaţionale, ţinând totuşi cont si de demilitarizarea Poliţiei Romane, care contravine oarecum titlului prezentei teme, se continuă operarea si  desfăşurarea activităţiilor, de către orice organ sau cadru militar superior prin intermediul ordinelor, sarcinilor şi dispoziţiilor.

.

Drept pentru care, conform actelor normative în vigoare ce reglementează activitatea poliţienească, “ordinele şi dispoziţiile trebuiesc executate şi nu comentate”, urmând a fi raportat în final stadiul îndeplinirii acestora.

Putem subînţelege aşadar din punct de vedere conceptual, doar ca si exemplu, faţă de cele scrise şi prezentate mai sus, faptul că: racordarea la ISO 9001, implementarea managementului calităţii, a actului de conducere sau a procesului de învăţământ pentru perfecţionarea şi profesionalizarea cadrelor si instituţiilor militarizate (Politia fiind doar partial demilitarizata), faptul ca interpretarea unora dintre termenii utilizati este relativa fata de modul de desfăşurarea a realităţii obiective.

De ce?

Făcând o introspecţie retroactivă în ciclicitatea istorică, observăm faptul că organizarea lucrurilor, obiectivele şi misiunile erau duse la îndeplinire de către comandanti sau conducători.

S-ar putea desprinde de aici concluzia, fără a fi interpretaţi peiorativ, faptul că, conceptele de manager şi lider reprezintă o pervertire a societăţii actuale în scopul armonizării şi agreării societăţii şi membrilor acesteia sub o formă mai uşor acceptată într-o eră a evoluţiei tehnologice perpetue.

Abordand problema din aceasta perspectiva, adica la nivel conceptual, si raportandu-ne strict la Ministerul Administratiei si Internelor, implementarea managementului calitatii privind standardele ISO 9001 trebuie sa se axeze si sa puna accent pe dezvoltarea abilitatilor si capacitatilor managerului in actul pe care acesta urmeaza sa il intreprinda in activitatea desfasurata, in ceea ce priveste partea de administratie din cadrul MAI.

Putem deduce, fie chiar si prin abstractizare, faptul ca, in implicarea si gestionarea situatiilor operative si chiar ne-operative, care tin de partea –Internelor- din cadrul MAI; (asigurarea securitatii nationle, a integritatii teritoriale a Romaniei, mentinerea relatiilor cordiale pe aceeasi linie de munca cu alte state, organisme sau foruri internationale, implicarea in misiuni internationale de razboi sau mentinerea pacii, precum si protectia informatiilor statului roman din toate punctele de vedere, integrarea in spatial SCHENGEN, etc), accentul de  formare profesionala efectuat prin intermediul institutiilor abilitate, trebuie pus pe dezvoltarea abilitatilor de conducere si comanda.

X. DEMONSTRATII PRACTICE SI APLICATIVE

  • Sunt prezentate atat direct cat si intr-un mod comparativ in format video pe cd-ul atasat temei cu referirile de rigoare inclusiv fata de cele mentionate in prezenta tema
  • Acestea au rolul de a face cunoscute si percepute diferentele majore, inclusiv legate de cultura organizationala sau mondiala, in ceea ce priveste selectarea, recrutarea, perfectionare, dezvoltarea si implementarea   calitatilor si abilitatilor prin pregatirea profesionala aferenta in alte state cum ar fi: SUA, UE, COREEA, RUSIA, IRAQ, ETC.
  • Exemplele sunt axate mai mult pe partea militarizata deoarece aceasta se regaseste inclusiv in titlul temei prezentate dar si datorita faptului ca o exemplificare din punct de vedere politienesc ar contraveni altor discipline din acest punct de vedere
  • P.S.! Important este sa vedem unele dintre aspectele reliefate doar ca si exemplu raportand ulterior prin comparatie abordarea buna sau rea, precum si necesitatile de rigoare, in activitatea politieneasca.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s