PARADIGMELE ANALIZEI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE (FORMAT WORD SI PPT)


GEOPOLITICA
– Parte a relaţiilor internaţionale
-Disciplină care studiază rivalităţile de putere şi disputele de interese dintre actori pe un spaţiu (fizico-geografic sau wweb) la un moment dat. Ea acoperă cel puţin trei câmpuri de analiză şi cercetare: acţiunea geopolitică/realitatea geopolitică; teoria, analiza şi scenariul geopolitic şi doctrina şi cartografia de propagandă geopolitică


– Instrument eficace în descifrarea intereselor pe care le au actorii, în anumite spaţii geografice ca şi capacitatea lor de a-şi impune sau menţine aceste interese la un moment dat

GEOPOLITICA
Delimitări conceptuale:
1. Realitatea geopolitică – parte a RI care apar ca urmare a interacţiunilor dintre actorii mediului internaţional într-o zonă geografică sau alta
2. Situaţia geopolitică – o rivalitate de putere de mai mare sau mai mică anvergură între actorii care îşi afirmă sau dispută interesele într-un spaţiu geografic dat
– Instrument eficace în descifrarea intereselor pe care le au actorii, în anumite spaţii geografice ca şi capacitatea lor de a-şi impune sau menţine aceste interese la un moment dat

GEOPOLITICA
Delimitări conceptuale:
3. Teoria, analiza şi scenariul geopolitic – sunt produse ale efortului de observare, cercetare şi interpretare de către oamenii politici şi analişti a ceea ce se petrece în mediul internaţional la un moment dat. Altfel spus – rivalităţile de putere şi disputele de interese pe care le au actorii într-un spaţiu geografic sau într-un ,,spaţiu web” al reprezentărilor sociale.

– Instrument eficace în descifrarea intereselor pe care le au actorii, în anumite spaţii geografice ca şi capacitatea lor de a-şi impune sau menţine aceste interese la un moment dat

GEOPOLITICA
3. Spaţiul – ,,mediu/suport” în care actorii implcaţi în fenomenul geopolitic contemporan îşi dispută interesele potrivit locului şi rolului pe care îl ocupă în relaţiile internaţionale
În geopolitică se lucrează cu trei spaţii: spaţiul european; spaţiul american; spaţiul euroasiatic şi trei tipuri de relaţii internaţionale – relaţia euroatlantică; relaţia euroasiatică şi relaţia transpacifică
GEOPOLITICA

Relaţiile pot fi de perenitate, conjuncturale şi de temporalitate
Operează cu o diversitate de actori – de la stat la grupuri de state, coaliţii de state, organizaţii internaţionale; actori naţionali, multinaţionali, transnaţionali şi subnaţionali
În geopolitică folosim termenul de percepţie

GEOPOLITICA
5. Produsele cercetării: (1) teoria care tinde să se integrze în câmpul disciplinelor şi subramurilor ,,teoriei relaţiilor internaţionale” (2) doctrina, cu partea ei inseparabilă cartografia de propagandă geopolitică, al cărei scop fundamental îl reprezintă ,,justificarea politicii unui actor în funcţie de interesele pe care acesta le are într-un spaţiu geografic dat”

GEOPOLITICA
OBIECTUL DE STUDIU încă nu a fost definit în termeni unanimi acceptaţi.
1. Din perspectiva determinismului geografic: acel spaţiu (apă, uscat, cosmos) considerat că este determinant pentru cucerirea supremaţiei în lume;
2. Alte propuneri vizau acele elemente care constituiau, în fapt, miza disputei dintre marile puteri. Aşa au apărut geopolitica petrolului,a religiei, a resurselor de apă etc.
– Instrument eficace în descifrarea intereselor pe care le au actorii, în anumite spaţii geografice ca şi capacitatea lor de a-şi impune sau menţine aceste interese la un moment dat

GEOPOLITICA
Schimbările produse în mediul internaţional la nivel ,,diplomaţie”, ,,transformările revoluţionare” din cadrul sistemelor militare şi de securitate, ,,mutaţiile” produse în însăşi natura conflictelor şi a războaielor obligă la o ,,reconsiderare” a obiectului de studiu al G/P,
UNAp propune: acel segment al relaţiilor care se stabilesc la un moment dat între actorii mediului internaţional particularizat de rivalitatea de putere şi disputa de interese
GEOPOLITICA

În acord cu Cristian DAUDEL, geopolitica trebuie să ia în considerare ,,tot ceea ce se organizează, într-o ierarhie de puteri mai cu seamă politice şi militare, dar şi economice şi culturale, statele şi alianţele lor – destine şi scopuri – în toate aspectele forţei şi ale evoluţiei ei, dreptului şi ale aplicării lui”

ACTORI
Organizaţiile internaţionale de securitate: ONU, NATO, UE, OSCE etc.
Statali
Non-statali: ONG-uri, minorităţi etnice (religioase), organizaţiile teroriste

INTERESE
– În geopolitică, un interes poate fi considerat ca atare numai dacă actorul, ca element al sistemului relaţiilor internaţionale, are capacitatea de a obţine materializarea lui. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci nu avem de-a face cu interese, ci doar cu aspiraţii care pot fi proclamate şi clamate
– În câmpul G/P, interesul poate fi privit din triplă perspectivă
INTERESE
– În interiorul fenomenului G/P, interesul este cel care determină şi orientează un actor pentru a acţiona într-un anume spaţiu şi nu în altul
În teoria şi analiza G/P, categoria de interes devine un instrument pentru a identifica şi măsura, gradul de implicare a unui actor în rezolvarea unei probleme care ar putea apărea într-o regiune/parte a lumii
INTERESE
În cartografia G/P de propagandă, interesul poate să devină foarte bine un instrument de manipulare a opiniei publice interne (internaţionale). Într-o lume tot mai mult dominată de MM, tunurile încărcate cu informaţie şi imagine pot foarte uşor să convingă opinia publică de ,,justeţea” acţiunilor întreprinse şi nu neapărat de adevărul sau scopurile ce-au determinat acea acţiune
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
– Natura actorilor şi valoarea geopolitică a spaţiului în dispută sunt două elemente relevante din perspectivă G/P
Din perspectiva actorilor şi a scopurilor urmărite, interesele pot fi:naţionale, economice, politice, teritoriale, ideologice, strategice. Ele diferă după priorităţile pe care şi le stabilesc la un moment dat, dar şi în acest caz pot fi categorisite: vitale/secundare
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
Interesele vitale sunt legate de securitatea, independenţa şi suveranitatea statului (În opinia adepţilor teoriei realismului în RI ele nu pot fi negociate; încălcarea lor duce la război)
Interesele secundare sunt mai greu definibile, dar pot fi negociate şi intens folosite în RI drept ,,armă a compromisului”
        (Donald NEUCHTERLEIN, nov.2000)
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
O dată cu intensificarea procesului de globalizare şi mafirmarea actorului nonstatal, în mediul internaţional apar noi categorii de interese care se opun celor promovate de actorul statal.
Acest tip de interese este definit ca fiind private.  Ronald W. JONES apreciază, ele vor cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică pe măsura privatizării sectoarelor importante
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
După intensitatea sau permanenţa obiectivelor pe care le promovează în diferite zone G/P, interesele sunt definite ca fiind stabile, variabile, generale sau specifice
După de poziţia actorilor în SRI, interesele pot fi: comune, complementare şi conflictuale
Împortanţa factorului timp în identificarea intereselor. Dacă pe TS, interesele pot coincide, ele pot deveni divergente/ireconciliabile pe TL
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
În câmpul G/P, actorii pot promova pe TS şi interese indirecte – în fapt instrumente sau mobiluri pentru promovarea unor interese complet diferite, care să nu fie atât de manifeste.
Important pentru analiza G/P şi cunoaşterea tipului de comportament al actorilor în câmpul G/P – cunoaşterea factorilor şi criteriilor care conduc la posibile ierarhizări ale intereselor
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
Conflictul din Kosovs:
 – intervenţii în numele DFDO şi al valorilor umanitare (interesele nu mai erau de tip clasic. S-a intervenit pentru a se pune capăt ,,atrocităţilor comise împotriva propriilor cetăţeni de către guvernul de la Belgrad)
Intervenţia militară în scopuri umanitare (Somalia, Haiti, Irak etc). H. Kissinger: ,,noul secol impune SUA o nouă definire a interesului vital”

 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
Reacţii contradictorii în privinţa acceptării intervenţionimului după momentul Kosovo
Franţa şi Germania au început să nuanţeze condiţiile de intervenţie pentru apărarea DO, insistând ca acestea să se facă numai cu acordul CS/ONU
În problemele păcii nici un stat nu mai poate decide singur (m/Ex/F, Philippe Douste-Blazy, aug. 2005)
 Elemente relevante pentru precizarea naturii şi dimensiunii intereselor
Multipolaritatea lumii actuale începe să devină o realitate şi recurgerea la forţă trebuie să ţină cont de lucrul acesta – lucru valabil cât statul este actor dominant în MIC
Totuşi, criza statului naţiune şi erodarea statului ca actor politic (Paul-Marie de la GORCE, Ultimul imperiu. Va fi secolul al XXI-lea american?)
Schimbarea de paradigmă în definirea şi pomovarea intereselor?
 Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă
În rivalităţile G/P actorii se află într-o permanentă competiţie. Ei vor utiliza toate mijloacele (persuadare, ameninţări, constrângere etc)
capacitatea unui actor de a se impune sau în disputa cu alţi actori este dată de: potenţialul său de putere (powersources), locul  pe care îl ocupă în structura RI şi prestigiul de care se bucură
 Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă
Locul şi rolul unui actor în câmpul geopolitic este dat de potenţialul său de putere, de voinţa de a acţiona (powercapacity) şi de legitimitatea pe care şi-a construit-o
Indiferent de cum este percepută şi analizată, realitatea din lumea contemporană arată că puterea, loialitatea şi ataşamentul,coerciţia şi ameninţarea cu forţa atârnă greu asupra relaţiilor internaţionale

 Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă
În teoria G/P puterea trebuie înţeleasă:
 (1) ca o relaţie între actori – capacitatea lui A de a convinge pe B să acţioneze într-un sens în care fie nu are interes, fie nu doreşte         (Andreas Wenger);
 (2) ca potenţial (powermeans) şi voinţă de a acţiona (power capacity), (Reinond Boch)

 Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă
Percepţia puterii nu afost aceeaşi
 A. Toffler: puterea implică folosirea violenţei, averii şi cunoaşterii pentru a face oamenii să acţioneze într-un sens dat
Robert A Dahl: abilitatea de a face pe alţii să facă ceea ce altmiteri nu ar face
Susan Strange: în RI ar trebui să se ia în calcul ,,patru structuri de putere distincte analitic
 Puterea şi rolul ei în geopolitica modernă
(1) structura de cunoaştere – puterea de a influenţa ideile altora
(2) structura financiară – puterea de a influenţa accesul la credite
(3) structura de securitate – puterea de a influenţa viitorul securităţii lor
(4) structura de potenţial – puterea de a influenţa şansele lor la o viaţă mai bună în calitate de producători şi consumatori
Percepţia – proces al fenomenului G/P

În analiza fenomenului G/P contemporan cunoaşterea politicii de putere şi a interesului actorilor este utilă dar nu şi suficientă
Percepţia, ca proces al fenomenului G/P, dar şi ca  instrument de cunoaştere, întregeşte şi măreşte eficienţa analizei geopolitice (David L. ROUSSEAU, Dan MIODOVNIK, Identity and Threat Perceptions: An Experimental analysis)
Percepţia – proces al fenomenului G/P

Funcţie de reprezentarea pe care actorii o au în câmpul G/P asupra locului şi rolului lor în ecuaţia de putere, ca şi asupra intereselor proprii şi ale oponenţilor, adoptă în acel spaţiu un anume tip de comportament
O reprezentare pozitivă şi o percepţie adecvată asupra comportamentului celorlalţi poate determina un actor să evite conflictele şi să opteze pentru cooperare în satisfacerea intereselor pe care le are în spaţiul respectiv
Percepţia – proces al fenomenului G/P

O percepţie supradimensionată, corelată cu una subdimensionată asupra potenţialului de putere al opozantului dintr-un spaţiu de interes, poate conduce un ,,actor” la politici şi acţiuni riscate în planul RI
O percepţie subdimensionată asupra potenţialului de putere propriu, în raport cu cel al ”competitorului” – o politică şi acţiune nesigură, favorabilă compromisurilor care ar putea afecta interesele fundamentale pe TS/L

Percepţia – proces al fenomenului G/P

PERCEPŢIA
componentă importantă a fenomenului G/P    
produs al observării şi cunoaşterii raporturilor de putere şi a intereselor care determină doi sau mai mulţi actori să-şi dispute/negocieze controlul sau prezenţa într-un anumit spaţiu
Se materializează într-un set de informaţii însoţite sau nu de reprezentări cartografice
Stă la baza scenariilor şi proiectelor G/P

Percepţia asupra crizei din Kosovo şi soluţiilor de rezolvare

Percepţia – proces al fenomenului G/P

În analiza G/P percepţia este întotdeauna reprezentarea a ceva – fie că e vorba de potenţialul de putere sau raporturile care se stabilesc într-un spaţiu, între actori – şi aparţine cuiva: analist (om) politic ori omul de pe stradă
În teoria şi analiza politică se va concretiza într-un discurs, informaţie de presă sau scenariu şi se va prezenta ca o formă de modelare a realităţii geopolitice

Percepţia – scurte concluzii

Nu poate exista o percepţie care să fie identică pentru toţi actorii câmpului geopolitic
În câmpul geopolitic, aprecierea greşită a intenţiilor unui actor poate avea consecinţe dramatice pentru securitatea unei regiuni, mai ales în cazul când acesta are o strategie de securitate bazată pe acţiunea preventiva
Paradigmele geopoliticii postmoderne
Lupta pentru putere rămâne încă esenţa politicii internaţionale. În majoritatea cazurilor se operează cu: puterea şi modul cum aceasta este folosită în relaţiile internaţionale contemporane; interesul pe care actorii îl promovează/dispută pe diferite spaţii şi percepţia pe care o are actorul  despre Celălalt în mediul internaţional. Acestea se constituie, în fapt, în PARADIGMELE GEOPOLITICII POSTMODERNE
Paradigmele geopoliticii postmoderne

FORMAT PPT

paradigme

click pe scrisul rosu mic pentru a downloada fisierul in format pdf iar apoi dupa ce se deschide pagina noua, repetati operatiunea.

LUCRARE ELABORATA DE

Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

SUB EGIDA ISOP BUCURESTI

Anunțuri

2 comentarii la “PARADIGMELE ANALIZEI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE (FORMAT WORD SI PPT)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s