Conţinutul planului de urgenţă internă

 

1.Copertă
2.Pagină identică cu coperta
3.Pagină cu aprobarea
4.Pagină cu avizele
5.Pagină cu distribuirea planului
6.Pagină cu actualizările şi revizuirile
7.Cuprins
8.Generalităţi
9.Informaţii despre obiectiv
10.Identificarea şi clasificarea evenimentelor
11.Clasificarea urgenţelor
12.Notificarea, informarea şi alarmarea


13.Declararea şi introducerea stării de urgenţă
14.Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie
15.Comunicaţiile
16.Logistica
17.Monitorizarea factorilor de mediu
18.Încetarea stării de urgenţă
19.Comunicarea cu mass-media şi informarea publică
20.Exersarea planului
Detalii privind partea de text a planului:

(1) Coperta planului de urgenţă internă trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
denumirea obiectivului;
denumirea documentului;
localitatea;
ediţia şi anul apariţiei documentului.

Un model de cum trebuie să arate coperta, paginile cu aprobarea, avizele, lista de distribuţie şi actualizări şi revizuiri este prezentat mai jos:

! Antetul şi subsolul fiecărei pagini din planul de urgenţă internă (mai puţin coperta, pagina cu aprobarea şi pagina cu avizele) este cel prezentat în pagina cu lista de distribuţie.

Siglă şi nume titular de activitate
(agent economic)

Plan de urgenţă internă
Localitatea
Ediţia …  / 2010

Siglă şi nume titular de activitate
(agent economic)

Aprob
director general
……
Plan de urgenţă internă

Elaborat:
Numele şi prenumele
Serviciul (sectia, compartimentul, etc)
Data
Semnătura
Verificat:
Numele şi prenumele
Serviciul (sectia, compartimentul, etc)
Data
Semnătura
Localitatea
Ediţia …  / 2010
Siglă şi nume titular de activitate
(agent economic)

Plan de urgenţă internă
Avizat:
Instituţia
Numele şi prenumele
Data
Semnătura şi ştampila unităţii emitente a avizului
Autoritatea teritorială de protecţie civilă
Şeful autorităţii teritoriale de protecţie civilă

Ofiţerul de specialitate

Autoritatea teritorială de protecţia mediului

xxxxxx
xxxxxxx
Localitatea
Ediţia …  / 2010

Siglă şi nume titular de activitate (agent economic)
Plan de urgenţă internă
Ediţie … luna, anul, revizuire ..
Lista de distribuţie
a planului de urgenţă internă
Nr.
crt
Instituţia / Serviciul (sectia, compartimentul, etc)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura de primire
Observaţii

….

….

….
Capitolul … – …
Pagina … din …
Siglă şi nume titular de activitate (agent economic)
Plan de urgenţă internă
Ediţie … luna, anul, revizuire ..
Tabelul actualizărilor şi revizuirilor
Nr crt
Ediţia nr.
Data actualizării /revizuirii
Capitolul, pagina actualizate / revizuite
Persoana care a efectuat operaţia
Descrierea modificării
Capitolul … – …
Pagina … din …

(2) La cuprins se vor înscrie capitolele şi structura de detaliu a acestora, precum şi paginaţia corespunzătoare.

(3) În capitolul „Generalităţi“ se vor înscrie scopul în care titularul activităţii a elaborat planul de urgenţă, domeniu de aplicare al acestuia, bază legală ce justifică elaborarea şi definirea principalelor noţiuni şi termeni folosiţi în cuprinsul planului.

(4) La capitolul „Informaţii despre obiectiv şi zona înconjurătoare” vor trebuie cuprinse:
o descriere generală a activităţii din cadrul obiectivului, profil de activitate, producţie, scurt istoric;
planul obiectivului
planul de alimentare cu energie
abur (presiune şi temperatură),
aer comprimat (presiune),
gaz inert (tip şi presiune ), ex: azot, CO2,
gaz de combustie (tip şi presiune),
medii de răcire (tip şi presiune),
energie electrică, alimentare multiplă, asigurare energiei în caz de urgenţă (tensiune),
apa (presiune şi diametru nominal),
alte surse de energie.

planul de alimentare cu apă
La acest punct trebuie menţionate informaţii referitoare la conducte de alimentare cu apă potabilă sau industrială, de unde provine apa (reţeaua de alimentare sau puţuri de foraj), diametrele conductelor, debite , temperatura medie a apei, vane de închidere şi sensul de curgere.

planul canalului pentru apă uzată
dispozitive de închidere, ex: . vane, bula de închidere,
admisii în canale,
rigole inferioare (rezervoare pentru captarea apei de ploaie) cu eventuale vane de închidere,
tipul de apa uzată (apa care necesită tratament sau care nu necesită tratament),
posibilităţi de închidere a admisiilor în canale şi a rigolelor inferioare,
dispozitive pentru bazinele de reţinere a apei destinată stingerii incendiilor, informaţii referitoare la volum.
planul conductelor
La acest punct trebuie menţionate informaţii referitoare la conducte, colorate distinct (conform specificaţiilor tehnice de protecţia munci) pe plan în funcţie de substanţa periculoasă ce este transportată .
planurile  clădirilor
cu detalii referitoare la
Denumirea obiectelor
Felul utilizarii
Date referitoare la  etaje
Pereti despartitori, pereti care alcatuiesc sectiuni de incendiu
Deschideri in tavane si pereti
Intrări principale, intrări şi ieşiri de urgenţă
Trepte, casele scărilor, etaje accesibile
Suprafeţe inaccesibile (de ex. acoperişuri usoare)
Căi speciale de acces, căi de salvare
Lifturi
Puncte de utilizare a instalaţiilor de absorbţie a fumului şi căldurii precum şi a instalaţiilor, care pot fi utilizate de către fortele de intervenţie
Conducte ascendente
Hidranţi şi instalaţi de stingere cu menţionarea tipului şi cantităţii substanţei pentru stingere
Marcarea recipienţilor  în care se găsesc substanţe periculoase
date despre numărul de angajaţi
amplasarea surselor de pericol
substante periculoase (tip, cantitate, modul de folosire si de depozitare, posibile reactii periculoase)
dispozitive tehnice ca posibile surse de pericol (ex: aparatura pe baza de inalta presiune, resurse-PCB
zone periculoase
dispozitive de intrerupere de urgenta,
instalatie de evacuare a fumului si a caldurii,
dispozitive de suflare  (Sisteme Blow-Down).
Substanţe periculoase şi procese – se va completa tabelul de mai jos

Iinstalaţia / partea de instalaţie
substanţa periculoasă
procesul/ operatia
cantitatea maximă de substanţă periculoasă prezentă
indicatii despre pericole speciale
(fraze de risc)
–     Fişele toxicologice ale  substanţelor periculoase
Informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului
planul topografic al teritoriului (scara 1:10.000 sau 1:15.000)
zone locuite
centre vulnerabile (şcoli, grădiniţe, pieţe, spitale, cinematografe, complexe comerciale, stadioane, rezervaţii naturale, etc.)
dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor administraţiei publice locale (centrale)
centre critice (centrale electrice, staţii de transformare, staţii de tratare, staţii de pompare, rezervoare de apă, viaducte, etc.)
căi de comunicaţie (auto, feroviare, navale) şi puncte obligatorii de trecere
informaţii meteo-climatice ale zonei (regim de temperatură, precipitaţii, direcţii şi viteze preponderente ale vântului, descrierea surselor de apă – regim hidrologic, debit, adâncime, lăţime, etc)

Informaţiile de mai sus sunt necesare pentru o rază de 5 km în jurul amplasamentului.
Informaţiile cu privire la centrele critice sunt necesare pentru raza de efecte ireversibile (IDLH) rezultată din analizele de risc şi impact asupra mediului.

 (5) la capitolul „Identificarea şi clasificarea evenimentelor” se vor avea în vedere următoarele:
locuri posibile de avarie;
cauze posibile de producere a avariei; atac din aer, diversiune-sabotaj, cutremur de pământ sau alte tipuri de dezastre, dereglări de proces, întârzierea/lipsa executării operaţiilor de verificare, întreţinere, reparaţii, exploatare necorespunzătoare – eroare umană, etc.
tipul avariei posibile: fisură, explozie, etc; în zona de lichid şi/sau în zona de gaz;
perioada de recurenţă (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic posibil (riscul chimic).
descrierea evenimentelor (eliberare toxică, incendiu/explozie, contaminare)
definirea urgenţei
Mai jos sunt prezentate câteva exemple
Scenarii accidentale posibile

N.
Descrierea Evenimentului
Substanţa implicată
Scenariu accidental [1]
Zona cu mortalitate ridicată (m) [2] [3]
Zona cu leziuni   ireversibile (m) [3]
A treia zonă de planificare [4]
1
Eliberare de … din  rezervor

Dispersie toxică



2
Eliberare de … din acumulator de secţie
….
Dispersie toxică



3
Eliberare de … din rezervor

Incendiu / Explozie



4
Eliberare de … din rezervor
….
Dispersie în mediu
… m2
5.


….



 [1]  Se va alege indicaţia pentru scenariul accidental, alegând între incendiu, explozie, dispersie toxică
[2] Distanţa ce trebuie specificată este aceea de la ieşirea din stabiliment
 [3]  Pragurile de referinţă pentru diferitele scenarii posibile (rezultate din studiile de risc şi evaluările de impact) sunt prezentate  în tabelul ce urmează.

Scenariul

I PRAG
(mortalitate ridicată)
II PRAG
(leziuni ireversibile)
Dispersie
Dispersie Toxică
LC50
IDLH
Incendiu
Fire ball 
Raza fire ball
200 kJ/m2
Jet-fire 
12,5 kW/m2
5 kW/m2
Pool fire
12,5 kW/m2
5 kW/m2
Flash fire
LFL
0,5 LFL
BLEVE
raza fire ball
200 kJ/m2
Explozie
UVCE
0,3 bar
0.07 bar
CVE
0,3 bar
0.07 bar

[4] Suprafaţa zonei este calculată ca fiind dublul suprafeţei zonei în care au loc leziuni ireversibile

Clasificarea  scenariilor accidentale
Clasificarea în funcţie de substanţele periculoase
N.
Tipologia substanţei
Numărul total al scenariilor
Numărul scenariilor care ies din stabiliment
1
Toxice


2
Inflamabile


3
Periculoase pentru mediu



Clasificarea în funcţie de sursele de risc
N.
Centrul de risc în stabiliment [1]
Numărul total scenarii
Numărul scenariilor care ies din stabiliment
1
Celule Electrolitice


2
Instalaţie Monomer


3
Depozit gaz lichefiat



[1] Se va împărţi stabilimentul (în special dacă este foarte extins) în zone supuse potenţialelor scenarii accidentale, în funcţie de structura stabilimentului şi de poziţia reciprocă a instalaţiilor
 
Definirea zonelor implicate
N.
Zona de planificare
Zona 1: Zona cu risc de mortalitate ridicată
Zona 2: Zona cu risc de leziuni ireversibile
Zona 3: Zona de atenţie

zona implicată [1]
Populaţia internă [2]
Populaţia externă [3]
Centre vulnerabile [4]
Căi  de Comunicaţii
Utilităţi [5]
Centre de urgenţă [6]
[1] zonele trebuiesc specificate pe harta zonei, cu referire la distanţele calculate anterior
[2] numărul angajaţilor din obiectiv
[3] evaluată pe baza densităţii populaţiei şi prezenţei centrelor de agrement
[4] grădiniţe, şcoli elementare, spitale, ospicii, centre comerciale, pieţe, centre sportive, hoteluri, gări, aeroporturi etc.cu  capacitate mai mare de 100 unităţi;
Pentru Zona 1 centrele vulnerabile sunt considerate acelea cu capacitate mai mare de 100 de persoane.
Pentru Zona 2  centrele vulnerabile sunt considerate acelea cu o capacitate mai mare de 500 persoane .
[5] Trebuie să se identifice centrele de producţie şi de furnizare a serviciilor de bază şi esenţiale pentru populaţie.
Centrale electrice;
Staţii de pompare şi distribuţie a apei potabile;
Producţie şi distribuţie gaz;
Sedii Radio/TV.
[6]Trebuie să se identifice serviciile şi autorităţile ce trebuiesc alertate  pentru acţiunile de prim ajutor şi intervenţie în caz de urgenţă.

Tipologia de urgenţă
N.
Scenariul identificat
Tipologia de urgenţă [1]
Clasificarea  urgenţei [2]
1
Eliberarea de … dintr-un rezervor de stocare
Substanţe toxice

Eliberare de … dintr-un rezervor
Substanţe inflamabile

Eliberare de … dintr-un rezervor
Substanţe periculoase pentru mediu

Note:
[1] Se indică tipologia de urgenţă în funcţie de următoarele categorii:
Accident ce implică substanţe toxice.
Accident ce implică substanţe inflamabile/explozive.
[2] A, B sau C

(6) la capitolul „Clasificarea urgenţelor” se vor aborda:
a. clasificarea urgenţelor în funcţie de gravitate
b. clasificarea urgenţelor în acord cu perioada din zi de producere

Planul de urgenţă internă are în vedere următoarele tipuri de incidente:
incendiu;
explozie;
eliberare şi dispersie de substanţe periculoase în mediu.
a. clasificarea urgenţelor în funcţie de gravitate
Urgenţele trebuie să fie clasificate pe trei nivele diferite, iar răspunsul din partea titularului activităţii (echipelor de intervenţie) gradual în scopul asigurării unei protecţii şi intervenţii eficiente pentru înlăturarea urmărilor.
Cele trei nivele sunt:
urgenţă Clasa A (urgenţă locală) – este acea urgenţă care implică o singură instalaţie de pe amplasament.
În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii:
un accident minor căruia i se poate face faţă cu resurse şi mijloace limitate şi care nu are consecinţe periculoase în exteriorul instalaţiei (ex.: un incendiu limitat, pierderi minore de substanţe din instalaţie, etc.)
accidentul poate fi rezolvat cu resursele interne specializate, nu implică întregul amplasament
accidentul nu are efect în afara gardului obiectivului şi nu necesită implicarea autorităţilor din exteriorul amplasamentului,
şi implică:
nu este activat nici un dispozitiv de alarmare în exteriorul secţiei.
nu este nevoie să se întrerupă activitatea (procesul de producţie) întreaga instalaţie (amplasament), dar anumite părţi din acesta pot fi oprite.
nu este necesară evacuarea, dar în zona de intervenţie accesul poate să fie limitat.

Notă:scenariile de explozie nu aparţin clasei A orice urgenţă de acest tip fiind clasificată de la treapta imediat superioară.

urgenţă Clasa B (urgenţă pe amplasament) – este acea în care persistă sau se agravează condiţiile de la urgenţa locală şi în consecinţă afectează / pot afecta şi alte instalaţii.
În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii:
un accident care implică intervenţia forţelor de pe  întregul amplasament
rezolvarea situaţiei poate solicita intervenţia unor forţe (resurse) externe
accidentul se presupune că nu are efecte în afara gardului obiectivului, sau posibil efecte limitate în exterior
şi implică:
oprirea parţială sau generală a activităţii pe amplasament poate fi necesară;
vizitatorii şi personalul neimplicat în intervenţie trebuie să părăsească locurile în care-şi desfăşoară activitatea şi să se regrupeze în locurile de adunare (locuri sigure);

urgenţă Clasa C (urgenţă în afara amplasamentului) – este un incident sever care implică sau poate implica o mare parte din amplasament şi afectează / poate afecta populaţia şi mediul din exteriorul amplasamentului.
În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii:
întregul personal de intervenţie de pe amplasament este implicat în managementul urgenţei
accidentul are efecte sigure în exteriorul amplasamentului pe suprafeţe extinse
incidentul necesită intervenţia unor forţe (mijloace) externe
şi implică:
este necesară oprirea activităţii pe întregul amplasament;
personalul neimplicat în managementul urgenţei trebuie evacuat, iar în caz de dezvoltare necontrolată a accidentului este necesară evacuarea generală;
autorităţile locale din exteriorul amplasamentului trebuie alertate pentru a lua măsuri de protecţie a populaţiei şi mediului;

b. clasificarea urgenţelor în acord cu perioada din zi de producere

Timpul este definit după cum urmează:
timp de lucru normal (pe timpul zilei) – marea majoritate a angajaţilor se găsesc pe amplasament (schimbul I);
în afara timpului normal de lucru (pe timpul nopţii)– pe amplasament este prezent numai personalul din schimbul de lucru (schimburile II şi III).
Notă: În plus declararea unei clase de urgenţă trebuie să ţină seama de factorul timp deoarece implică diferenţe în resursele, forţele de intervenţie şi numărul persoanelor expuse riscului.
 Clasificarea urgenţei este atributul inginerului tehnolog de la instalaţia afectată.

(7) la capitolul „Notificarea, informarea şi alarmarea” se vor detalia:

Mai întâi vor fi menţionate cazurile de alarmare aplicabile obiectivului.  Toate situaţiile excepţionale care ar putea rezulta în cadrul obiectivului, sau care ar putea acţiona din exterior asupra obiectivului, vor fi definite ca şi cazuri de alarmare, de ex.
a.Eliberarea de substante in aer, apa si sol,
b.Incendiu,
c.Explozie,
d.Situatii extreme meteorologice,
e.Actionarea persoanelor neautorizate.
 
Notificarea situaţiilor de urgenţă
telefon – un număr special dedicat, conectat simultan la Camera de Control, dispecerat, centrul de comandă, responsabilul de tură, etc
radiotelefoane – conectate între ele şi la un centru de recepţie în camera de control
butoane de alarmă – amplasate în diferite locaţii din instalaţie
În vederea optimizării timpului şi modalităţii de răspuns este foarte important ca informaţiile transmise prin telefoane sau radiotelefoane să fie relevante şi precise.
Următorul algoritm trebuie urmărit:

Cine? – Identitatea celui care raportează
Nume
Compania (dacă este subcontractor)
Ce? – Identificarea evenimentului
Explozie
Incendiu
Eliberare de gaz inflamabil
Eliberare de gaz toxic
Scurgeri de lichid inflamabil
Scurgeri de lichid toxic

Unde? – Localizarea evenimentului
Unitatea
Zona
Instalaţia
Echipamentul
Câţi? – Personal afectat
Răniţi/intoxicaţi/arşi/morţi

Lista numerelor de telefon din cadrul obiectivului trebuie inclusă în planul de urgenţă. Pentru obiectivele mai mari este util să se menţioneze într-un extras al listei de telefoane, doar acele persoane care vor fi necesare în cazul unui accident industrial
Atunci când se utilizează butoanele de alarmă, trebuie să urmeze, cât de repede posibil, o descriere din partea iniţiatorului după algoritmul de mai sus.

De asemenea trebuie să fie disponibile în plan
•Adrese interne pentru alarmare (conducerea şi personalul de intervenţie)
•Adrese externe pentru alarmare (serviciile de intervenţie, autorităţile publice, vecinii)
•Adrese pentru informare si comunicare (presa, radio, televiziune precum şi servicii de la care se pot obtine informaţii – ex. statii meteorologice).
•Adresele firmelor importante
Deoarece anumite sarcini, în cazul accidentelor industriale, nu pot fi rezolvate de către un singur obiectiv, trebuie cautate şi listate adresele firmelor potrivite care pot şi asigură asistenţă tehnică.
Se recomandă o informare imediată şi rapidă prin telefon sau un formular simplificat, după care în funcţie de amploarea incidentului şi notificări periodice specifice.

Primirea notificării de urgenţă
Orice notificare a unei urgenţe trebuie să fie înregistrată în camera de control (centrul de comandă, dispecerat). Operatorul care primeşte informaţia va informa imediat despre situaţia creată şeful de tură (inginerul tehnolog sau şeful formaţiei de intervenţie tehnologică) care va pleca imediat la locul accidentului pentru a clasifica urgenţa.

Semnale de urgenţă şi alarmare
Pentru fiecare etapă de alarmare trebuie stabilite procedurile de alarmare şi adresele de alarmă. Procesul de alarmare trebuie organizat în asa fel încât să nu se piardă timp preţios. În mod deosebit, alarmarea forţelor de intervenţie (ex: pompierii obiectivului / forţele de intervenţie / ambulanţa) trebuie să aibă o organizare simplă şi să fie pe cât posibil automatizată. Procesul de alarmare trebuie prezentat într-o schemă (scheme, desfăşurarea trebuie să ţină cont de ora la care se poate produce accidentul şi de numărul de oameni ce se găsesc în obiectiv).
Mesajul de înştiinţare cuprinde informaţii privind: locul, momentul producerii şi amploarea accidentului chimic, natura substanţei toxice industriale, direcţia şi viteza de deplasare a norului toxic şi alte date utile asigurării protecţiei. Înştiinţarea se realizează, de regulă, în trepte de siguranţă şi în funcţie de distanţă şi de direcţia norului chimic.
Semnalele de alarmă sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor.
Funcţie de tipul de urgenţă există două tipuri de semnale:
trei sunete scurte (clasa B) cu durata a 5 secunde fiecare cu pauză de 5 secunde
16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauză, timp de 2 minute – alarma chimică  (clasa C)
un sunet continuu timp de  2 minute – pentru încetarea alarmei.
Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic.
Alarmele sunt introduse de către operatorii din camera de control la dispoziţiile dispecerului (conducătorului intervenţiei, managerului obiectivului industrial).
Se va preciza cum sunt avertizate persoanele prezente intr-o zona a obiectivului despre situaţii de alarma şi prevenite asupra pericolelor, modul de avertizare a riveranilor, populaţiei din imediata apropiere şi autorităţilor

Instrucţiuni în cazul alarmei generale
Un exemplu de astfel de instrucţiuni sunt prezente mai jos.
Când o alarmă generală este introdusă prin anunţuri, atenţia trebuie să se îndrepte următoarele măsuri de siguranţă:
toţi angajaţii trebuie să se deplaseze la locurile lor de muncă pentru a-şi îndeplini rolul în organizarea intervenţiei, lăsând liniile de telefon libere pentru comunicările pe timpul urgenţei
toţi muncitorii şi angajaţii trebuie sa înceteze munca, să oprească aparatura şi echipamentele şi să le lase în condiţii de siguranţă. Se vor închide apa şi aburul. După aceasta vor executa evacuarea în conformitate cu instrucţiunile primite
operaţiile de încărcare/descărcare trebuie oprite imediat şi echipamentul lăsat în condiţii de siguranţă
autocamioanele, autotrenurile şi alte vehicule neimplicate în operaţiile de intervenţie trebuie să părăsească imediat amplasamentul, să parcheze în afara acestuia, dar să lase drumurile de acces libere pentru circulaţie
orice acces al persoanelor şi mijloacelor fără autorizaţie va fi strict interzis
reguli de siguranţă
reguli de circulaţie sunt instituite pe întregul amplasament; viteza limită este de … km/h
conduceţi prudent şi respectaţi toate indicatoarele rutiere
urmaţi numai ruta care v-a fost indicată la intrarea pe amplasament
în eventualitatea unei urgenţe scoateţi vehiculul pe marginea drumului şi opriţi motorul
nu fumaţi, nu utilizaţi flacăra deschisă
nu parcaţi pe drumuri
nu executaţi nici o operaţie care nu a fost autorizată
nu utilizaţi drumuri care nu sunt trecute pe hartă, fără permisiune explicită scrisă
nu aduceţi camere video sau aparate foto în interiorul amplasamentului
nu păstraţi telefoanele mobile deschise în zonele de muncă
trebuie să îmbrăcaţi de urgenţă echipamentul de protecţie care vi s-a înmânat la intrarea pe amplasament, atunci când primiţi instrucţiuni de la personalul de intervenţie…
se interzice cu desăvârşire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonată, în panică şi pe alte direcţii decât cele stabilite
când auziţi semnalul sirenei contactaţi un membru al conducerii din zona în care vă aflaţi şi urmaţi indicaţiile acestuia
în caz de evacuare, îndreptaţi-vă cu calm către ieşirile de urgenţă, păstrând vântul în spate
pentru notificarea unei urgenţe formaţi nr. …

(8) La capitolul „Declararea şi introducerea stării de urgenţă” se vor avea în vedere:
cine are autoritatea de a declara situaţia de urgenţă pe amplasament
stabilirea structurii care pune în practică decizia de introducere a stării de urgenţă
definirea evenimentelor care necesită o decizie de declarare a urgenţei din partea managerului urgenţei;
procedura de declarare a urgenţei şi activităţile conexe ale structurii de punere în practică a introducerii stării de urgenţă.

(9) La capitolul „Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie” se vor detalia:
definirea procedurilor de acţiune pe tipuri de scenarii (cele descrise la cap. 1 şi cap. 3 din plan) pentru fiecare forţă (personal implicat, mijloace, materiale şi aparatură de intervenţie, rute de urmat, cronologia activităţilor de desfăşurat, modul de raportare, cooperarea cu alte structuri, timpi de reacţie, organizarea schimburilor de lucru, etc);
Tabel sinteză al forţelor de intervenţie conform modelului de mai jos:

Nr. crt
Structura
Scenariul considerat
Activitatea de desfăşurat
Resurse disponibile
Observaţii
Toate activităţile de mai sus se referă la o fereastră de timp limitată strict la măsurile imediate de intervenţie pentru înlăturarea efectelor acute asupra populaţiei, factorilor de mediu şi proprietăţilor
acţiuni pe termen lung – se referă la toate activităţile desfăşurate pentru înlăturarea efectelor accidentului şi revenirea la situaţia de normalitate:
măsuri de reabilitare, reconstrucţie şi refacere desfăşurate după faza acută a accidentului;
alocarea forţelor, mijloacelor şi fondurilor pentru acţiunile de mai sus;
monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei;
activitatea de informare publică

De asemenea, la acest punct vor exista:
schema organizării la urgenţe
componenţa comandamentelor locale (la nivel de secţii) şi modalităţile de contact (*)
situaţia cu componenţa numerică a echipelor de intervenţie tehnologică organizate pe secţii (**)
situaţia cu componenţa numerică a echipelor de cercetare, deblocare-salvare, transmisiuni, control acces, prim ajutor medical, etc. (toate echipele care au roluri în operaţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor unui incident) (***)
rolurile fiecărei componente ale managementului urgenţei
Notă:
(*) – tabelar ca în exemplul de mai jos:

Nr. crt
Secţia/atelierul/instalaţia
Componenţa (funcţii)
Sediu comandament / nr. de tel.
Alte mijloace de comunicaţii disponibile (radiotelefoane, interfoane, etc.)
Comandant
Locţiitor
Membrii
1.
Secţia …
Şef secţie
Tel: …
Şef instalaţie
Şefi formaţii tehnologice
Camera de comanda / tel ….
– interfon
– radiotelefon
(**) – tabelar ca în exemplul de mai jos:

Nr. crt
Denumire secţie / instalaţie / loc de muncă
Nr. total de personal implicat
Denumirea meseriei pe locul de muncă
1.
Clorosodice

– Saramură

– operator tablou comandă
– operator chimist
– …

– Clor lichid

– Hala electroliză

– operator chimist
– electrician
– …

– Comprimare clor

– Comprimare hidrogen

– Instalaţie acid clorhidric

– …


2.
Monomer

(***) – tabelar ca în exemplul de mai jos:

Componenţa echipelor de deblocare-salvare

Nr. crt
Unde se organizează
Nr. total personal
Componenţă
Loc de adunare (şi depozit de materiale de intervenţie)
1.
Secţia …

– mecanic de întreţinere
– compresorist
– electrician
– operator chimist
– …
Depozit …
probleme privind evacuarea
Căile de evacuare trebuie să fie indicate clar prin semne vizibile în vederea minimizării timpului necesar abandonării locurilor periculoase. Se vor specifica obligatoriu căile de intrare şi de ieşire din amplasament, programul de funcţionare al acestora, sistemul de închidere, cine este autorizat să controleze accesul, unde se găsesc cheile (clădirea, camera, persoana însărcinată cu deschiderea – închiderea), locurile de păstrare a instrumentelor de tăiat lanţurile, lacătele, etc. în caz de urgenţă (de obicei panouri de lemn cu ferestre de sticlă situate în imediata apropiere a intrărilor/ieşirilor), numărul normal de persoane pe amplasament pe schimburi de lucru.
Obligatoriu în caz de evacuare, informaţiile privind rutele de urmat pentru cei ce părăsesc locurile de muncă, locurile de adunare şi comportamentul în situaţia dată se vor comunica printr-un sistem de adresare prin voce.
O importanţă deosebită o are pentru stabilirea corectă a căilor de evacuare o are cunoaşterea situaţiei meteorologice pe amplasament (în special direcţia şi viteza vântului). Pentru aceasta trebuie să existe un punct în care să funcţioneze aparatură care să poată să ofere informaţiile necesare 24 de ore din 24. În plus, trebuie amplasată o „mânecă de vânt” (un indicator de direcţie a vântului) care să fie vizibilă din orice punct al amplasamentului.
Evacuarea se va executa diferenţiat pe tipuri de urgenţe
Exemplu:
în caz de urgenţă de clasa A – nu se execută evacuarea,
pentru clasa B – toţi angajaţii trebuie sa ajungă cât mai repede la locurile de muncă. Vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui să părăsească locurile în care se află şi să se îndrepte spre o anumită locaţie în vederea primirii informaţiilor necesare. În funcţie de evoluţia situaţiei comandantul intervenţiei poate decide o evacuare parţială (vizitatorii şi personalul subcontractorilor) sau totală (vizitatorii, personalul subcontractorilor şi personalul propriu, pe amplasament rămânând doar echipele de intervenţie).
Pentru clasa C – toţi angajaţii trebuie sa ajungă cât mai repede la locurile de muncă. Vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui să părăsească locurile în care se află şi să se îndrepte spre o anumită locaţie în vederea primirii informaţiilor necesare. Excepţie fac subcontractorii care pot ajuta la acţiunile de intervenţie. Cea mai probabila evacuare este cea totală, dar funcţie de situaţie poate fi şi parţială.
(15)Comunicaţiile
Legatura cu planul extern pentru situatii de urgenta
 Numele sau functia persoanei in a carui competenta intra stabilirea legaturilor cu autoritatile responsabile cu planul extern pentru situatii de urgenta,
 Dispozitii referitoare la alarmarea din timp a autoritatilor responsabile cu combaterea pericolelor,
 Tipul de informatii ce trebuie comunicate la notificarea prealabila, precum si dispozitii referitoarea la  transmiterea informatiilor detaliate, imediat ce acestea sunt disponibile,
(16) Logistica
Tabel cu forţele de intervenţie, materiale şi mijloace de intervenţie, de decontaminare. Locul de dispunere a acestora.

(11) Monitorizarea factorilor de mediu
măsuri de reabilitare, reconstrucţie şi refacere desfăşurate după faza acută a accidentului;
alocarea forţelor, mijloacelor şi fondurilor pentru acţiunile de mai sus;
monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei;
activitatea de informare publică

(17) Încetarea stării de urgenţă
Cine are autoritatea de a declara încetarea stării de urgenţă pe amplasament

(18) Comunicarea cu mass-media şi informarea publică
Numele sau functia persoanei care are dreptul să dea comunicate
Dacă se organizează sau nu un centru de presă şi unde este amplasat
Dacă se dau informaţii prin web, telefon direct…..
 
(19) Exersarea planului
Modul cum se face testarea planului (pe instalaţii sau pe scenarii)
Dispozitii privind scolarizarea si instructajul personalului in probleme pe care acestia trebuie sa le constientizeze, precum si coordonarea scolarizarii si instructajului cu serviciile externe de urgenta si salvare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s