R O M Â N I A. CENTRUL ZONAL DE ÎNALTE STUDII PENTRU PREVENIREA BIOTERORISMULUIM

 

Începând cu anul 2002 ca o consecinţă a
dramaticelor evenimente petrecute în USA la
11 septembrie 2001, în România am demarat
o importantă acţiune care a vizat crearea
unei structuri specializate multidisciplinare şi
multă departamentale, care să lucreze în
domeniul prevenirii acţiunilor bioteroriste.
Această structură a fost prima de acest fel în
Europa şi a doua   în lume, după cea din USA.
Dat fiind că, de la bun început  „Grupul de lucru” a fost recunoscut concomitent de Ministerul Educaţiei şi Serviciul Român de Informaţii, noi am hotărât ca să baleiem în mare viteză 3 zone deosebite.


1. România, prin „Grupul de lucru” a fost invitată pentru prima dată la Geneva în august 2003 la lucrările de prevenire ale bioterorismului în cadrul O.N.U., invitaţie onorată. Aceiaşi invitaţie onorată şi la lucrările  O.N.U. de la Geneva, la nivel de experţi care a avut loc în iulie şi decembrie 2004. Concomitent a fost onorată şi invitaţia la reuniunea Grupului European (U.E.) de experţi din domeniul prevenirii bioterorismului, care a avut loc în noiembrie 2003 la Bruxelles (prin experţii săi).

 Menţionez că în componenţa Grupului de lucru, se află înalţi specialişti care lucrează în domeniul agenţilor patogeni ai plantelor, animalelor şi ai omului (agenţi pretabili de a fi folosiţi ca arme biologice în diferite feluri), au făcut şi fac parte specialişti colaterali din MApN, SRI, MAI, MAPDR, MAE, agenţi economici privaţi cât şi oameni politici care au ajutat şi ajută derularea în cele mai bune condiţiuni a activităţii noastre.

 
 La aceste meetinguri delegaţia României a prezentat o serie de prelegeri  în care a reiterat importanţa unei acţiuni naţionale globale, din care să nu lipsească elementul de bază MEDIUL DE VIAŢĂ.
 Toate acestea au atras atenţia asupra noastră ca factor de coagulare în Europa şi prin vocea Prof. univ. dr. Barry Kellman – profesor de drept internaţional la Universitatea De Paul din Chicago, am fost invitaţi să realizăm cu ocazia vizitei care a avut loc în februarie 2004 în ţara  noastră a domniei sale, un Agreement de colaborare şi asistenţă între „Grupul nostru”, Consorţiul de legislaţie şi securitate strategică din USA condus de Prof. Barry Kellman. Acest Agreement a fost semnat şi parafat, mai mult Prof. Barry Kellman a acceptat propunerea noastră ca să devină Preşedinte de Onoare al „Grupului de lucru”. Ca o consecinţă firească a aprecierii înalte de care ne-am bucurat s-a primit propunerea din partea americană ca să organizăm în co-preşedenţie Română-USA, în România, la Bucureşti şi Poiana Braşov în zilele de  6-10 octombrie 2004, a  primei  conferinţe internaţionale din Europa având ca subiect, „Prevenirea Bioterorismului”.

Acestea au fost:

O amplă recunoaştere internaţională  valabilă atât  Pentru „Grupul de lucru” cât şi pentru România.
O solicitare şi o amplă organizare a unui subprogram naţional  de cercetare ştiinţifică alături  de programul de combatere a terorismului nucleare şi I.T.
Crearea unei strategii naţionale primare de defensivă în  condiţiunile unui eventual atac bioterorist.

 Toate aceste elemente de management tactic şi strategic au fost  aduse la îndeplinire în bune condiţiuni, astfel:

La această conferinţă  au participat 15 mari
personalităţi reprezentând:

NATO
OSCE
OMS
OIE
Pentagonul
Interpolul
UNICRI
Rusia
Georgia
UNODC – Vienna
Steris
NMS Biodefense USA
Mac Arthur Foundation, alături de cei mai buni specialişti români.

 Fiind extrem de bine primită această conferinţă, atât ca organizare dar şi ca nivel de cunoştinţe etalat de partea română, Prof. Barry Kellman – copreşedinte a acestei conferinţe, a adresat un apel atât Preşedintelui României, cât şi Primului Ministru din  perioada respectiva, actualizate de domnia sa  după alegerile din decembrie 2004 care au avut loc în România, de a se înfiinţa (prin transformarea „Grupului de lucru” ) „Centrul Internaţional de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului” ca  organ de coordonare în zona Europei de Est şi în bazinul Mării Negre, a acţiunilor specifice prevenirii bioterorismului. Aceasta a avut loc în ziua de 04.07.2005. Centrul nostru, oficial ca Asociaţie ONG, a luat fiinţă prin Hotărârea Judecătoriei Sector 1 nr. 496. P.J. 2005
Activitatea centrului se axează pe:

cooperare internaţională specifică;
învăţământ postuniversitar specific domeniului;
cercetare ştiinţifică în domeniu;
organizare teritorială pentru a face faţă oricăror situaţii speciale de criză.

2. Din punct de vedere al activităţii în domeniul cercetării ştiinţifice, vă informăm că în anul 2003 a debutat în cadrul Programul Naţional de Biotehnologie – BIOTECH, subprogramul specific acţiunilor de prevenire şi combatere a  bioterorismului.
În cadrul acestui subprogram s-au antrenat următoarele instituţii care coordonează proiecte extrem de valoroase.
Acestea sunt:
 Institutul Pasteur
 Institutul Cantacuzino
 Institutul de Pedologie şi Agrochimie
 Institutul de Protecţia Plantelor
 Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico Militare       Bucureşti
 Institutul de Protecţia Mediului
 Institutul Fundulea
 Institutul pentru Textile şi Pielărie
 Institutul pentru Microtehnologie

 Aceste proiecte s–au derulat până în 2006.
 Dacă ar fi să ierarhizăm primejdiile pe care societatea românească va trebui să le înfrunte în acest secol, bioterorismul se înscrie în primele rânduri. Plecând de la această premisă  trebuie iniţial să facem unele precizări în sensul că, un act de bioterorism poate fi realizat printr-o multitudine de scenarii, pornind de la simpla contaminare într-un local public, contaminarea unor câmpuri cultivate, aerosolizarea unui virus, dispersarea agentului patologic în apă sau pe suprafaţa solului.

În comparaţie  cu celelalte arme, cea biologică se caracterizează prin:

dificultatea stabilirii cu promptitudine a utilizării ei de către inamic;
existenţa unui interval de timp valabil între momentul atacului şi apariţia primelor semne specifice asupra organismelor supuse unui atac;
posibilitatea ca efectele atacului biologic să determine cazuri secundare şi astfel să apară epidemii extinse;
lipsa efectelor distructive asupra construcţiilor şi altor bunuri materiale;
simplitatea şi costurile relativ mici de producere, cercetare, stocare şi diseminare a agenţilor patogeni utilizaţi în scopuri agresive;
efectul psihologic negativ declanşabil în populaţia atacată.

 
 Din aceste motive, înţelegerea ameninţării reprezentate de bioterorism este un fapt de importanţă esenţială în realizarea unor procedee adecvate de prevenire, cât şi de măsuri de contracarare eficientă a efectelor unui atac bioterorist.
 Lămurind aceste precizări vom pune câteva întrebări la care vom încerca să  obţinem răspunsuri satisfăcătoare.

 Prima întrebare este dacă putem face un corect diagnostic diferenţial între un atac bioterorist şi un eveniment epidemiologic natural.
 Astfel sarcina principală a celor preocupaţi de a asigura defensiva contra agresiunilor bioteroriste este cea legată de un corect diagnostic diferenţial între un eveniment bioterorist „vera” deci provocat, comparativ cu un eveniment epidemiologic natural neprovocat.

 În practica largă este absolut obligatoriu ca toate elementele curente care pot concura la un diagnostic de  „nivele neobişnuite de patogeni” să poată fi mereu „ajustate” de rezultatele care se obţin în permanenţă atât în cercetarea ştiinţifică fundamentală cât şi în cea aplicativă. Aceasta este posibil când se recunoaşte într-un stat rolul de veritabilă locomotivă jucat de cercetarea ştiinţifică pentru dezvoltarea societăţii umane la cel mai înalt nivel.
 În concluzie, la prima întrebare se poate în principiu, să se răspundă afirmativ în sensul că ştiinţa oferă astăzi posibilitatea de a face diferenţa între o boală naturală vis-a-vis de o boală provocată printr-un atac bioterorist.

 A doua întrebare, pe care noi o considerăm cardinală este aceea care doreşte a şti care sunt mijloacele prin care se pot realiza „atacuri bioteroriste”. La această întrebare ne vom opri puţin, pentru a face o scurtă analiză. Astfel, vom deosebi două tipuri de atacuri bioteroriste:
 A. Atacul clasic
 – foloseşte la alegere diferiţi agenţi patogeni bacterieni, virali, prionici, micotici – corpusculari sau toxigeni (inclusiv concentraţii de toxine ale acestora);

 Modul de acţiune asupra „biosului” dintr-un anume perimetru, (care poate fi mai mic sau mai mare), atât ca suprafaţă de întindere cât şi ca afectare solitară a unor componente ale  biosului (om, animale superioare, animale inferioare, plante) sau ca afectare mixtă care  poate fi la rândul ei limitată sau globală.
 Atacul clasic, de asemenea, are o gravitate diferită, dacă evoluează acut sau dacă evoluează cronic – inaparent.
 Pentru cele de mai sus, noi vom lua măsuri de prevenire (prevenţie) pe deoparte, iar pe de altă parte, măsuri de combatere din punctul de vedere al celor mai sus arătate. Este foarte important pentru reducerea  drastică a pierderilor de orice fel, să existe o bună organizare pe întreg teritoriu naţional, o bună comunicare şi o corectă şi permanentă aplicare a pachetului de legi în acest domeniu care ne permit a acţiona într-un sens sau altul.

 În cazul măsurilor de prevenire accentul cade pe:
o bună cunoaştere a modului de producere a unui atac bioterorist;
o colaborare cu societatea  civilă;
o supraveghere epidemiologică corectă;
o protecţie specifică omului, animalelor şi chiar a plantelor din arealul de viaţă delimitat.
 
 În situaţia realizării combaterii trebuie realizat un extrem de rapid diagnostic etiologic corect care să conducă la luarea măsurilor specifice.
 Pentru realizarea unui diagnostic etiologic corect este nevoie  ca în zona geografică afectată să se parcurgă o serie de etape, aceste etape au un motto special: „orice atac bioterorist este în esenţă un atac cu proteine”.

Aceste etape sunt:

  ZONA PRESUPUSA A FI AFECTATĂ

I. Identificarea unui nivel ridicat de proteine faţă de nivelul zonei.
II. Identificarea tipului de proteine prelevate.
Compararea datelor obţinute cu datele standardizate pentru microbioagenţi recunoscuţi şi rolul potenţial de  efectori ai bioterorismului.

 ACESTE DATE DE MAI SUS OBLIGĂ REALIZAREA UNEI STRÂNSE COLABORĂRI ŞI COOPERĂRII ÎNTRE MEDICI UMANI, MEDICI VETEIRNARI, SPECIALIŞTI ÎN PROTECŢIA PLANTELOR CU SPECIALIŞTI ÎN ŞTIINŢELE JURIDICE, CREÎNDU-SE  UN NOU DOMENIU CRIMINALISTICII, CEL AL  MICROBIOCRIMINALISTICII.

IV. În final, se va realiza  un diagnostic  diferenţial între un eveniment epidemiologic natural şi un eveniment epidemiologic provocat, care duce la afirmarea sau infirmarea  existenţei unui „atac bioterorist”.

B. Atacul special
 Acţiunile antibioteroriste trebuie să fie coordonate de GENOMICĂ, această extraordinară ştiinţă care s-a cristalizat la finele secolului trecut şi care va domina plenar secolul actual. Acest lucru este absolut necesar deoarece bioterorismul poate folosi această teribilă armă, rezultată din diferite etape de cercetare ştiinţifică. Aceste extrem de periculoase arme  sunt:
FAGII – care îndeplinesc în Genomică şi funcţia de „chirurgi genici”
VECTORII MOLECULARI – care pot realiza o serie largă de organisme modificate genetic, cât şi microrganisme modificate genetic, alături de izoenzimele  modificate genetic.

În final doresc să subliniez două extrem de
importante lucruri:

  unul se referă la faptul că fără o realizare a unei legislaţii extrem de restrictive, care să acopere ambele situaţii mai sus arătate, nu vom avea arme defensive extrem de eficace pentru a preveni şi combate bioterorismul;

  al doilea se referă la stringenta coroborare şi colaborare între medicină, agricultură şi ştiinţele juridice pentru gestionarea corectă, atât a prevenţiei cât şi a combaterii bioterorismului, prin crearea aşa zisei zone de activitate specifică MICROBIOCRIMINALISTICII.
Etapele:
Producerea atacului bioterorist
Recunoaşterea – identificarea primară a acestuia

                          Comunicare on – line
2.1. Recoltarea probelor şi expedierea lor către laborator
2.2. Transportul probelor
2.3. Prelucrarea în laborator şi elaborarea diagnosticului
2.4. Intervenţia primară post-atac- instituirea zonei de carantină specifică (nivel de biosecuritate).
2.5. Intervenţia specifică secundară post-atac.
Lichidarea urmărilor evenimentului bioterorist

Estimarea intervalelor de timp în care
este controlat un eveniment  de tip
atac bioterorist.
3.1. Durata depinde de tipul de agent utilizat.
3.2. În funcţie de informaţiile deţinute şi culese – recunoaşterea prezumtivă poate lua minim 2 ore.
3.3. Recoltarea probelor – 1 oră.
3.4. Transportul probelor – în funcţie de mijlocul de transport şi de distanţă (maxim 3 ore).
3.5. Prelucrarea în laborator şi elaborarea diagnosticului de certitudine (maxim 6 ore).

 Pentru îndeplinirea celor de mai sus, Centrul nostru îşi propune următoarele obiective:
  ▪ Învăţământ post-universitar şi eventual academic internaţional, inclusiv master şi doctorat;
  ▪ Cercetare ştiinţifică internaţională;
  ▪ Crearea unui cadru legislativ corespunzător adaptabil internaţional;
  ▪ Organizarea teritorială (crearea de filiale cu arondări pe mai multe judeţe limitrofe).

Scurtă privire
 asupra organizării de către Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului a celei de-a doua Conferinţe Internaţionale pentru Prevenirea Bioterorismului, ţinută în zilele de 15-16  decembrie 2005

Relaţii internaţionale
 În zilele de 15-16 decembrie 2005, Centrul nostru a organizat „Cea de-a doua conferinţă internaţională de prevenire a bioterorismului” care a avut loc la Bucureşti, în sala de Senat a U.M.F. „Carol Davila”. Au participat următorii specialişti din străinătate care au conferenţiat:

Angely Axel – Director General adjunct NATO  cu probleme de combatere a bioterorismului.
Ivan Branzovsky – Director General  NATO pentru agricultură
Alexander Panin – Reprezentant OIE – Paris
Baciu Adrian – INTERPOL Lyon, Director cu probleme specifice bioterorismului.
Maia Stavreva – Bulgaria – Director Adjunct Centru de control al securităţii alimentelor.
Ionuţ Suseanu – Expert ONU, în problema combaterii bioterorismului.

  Toate luările de cuvânt au subliniat următoarele:
 Marea importanţă a cunoaşterii dificilei problematici  bioterorismului.
  Începerea unei intense acţiuni de documentare şi pregătire a societăţii civile în ceea ce  privesc măsurile ce trebuie luate pentru realizarea prevenirii şi combaterii bioterorismului.
  Sprijinirea în întreaga activitate  a membrilor Centrului Zonal care au dovedit  deosebita importanţă a activităţii pe care o dezvoltă din 2002 – în regim total BENEVOL.
  Dezvoltarea unei largi cooperări internaţionale.
 Coagularea unei structuri naţionale de combatere a bioterorismului general din care să facă parte şi Centrul nostru.
  În final participanţii la lucrările Conferinţei internaţionale au elaborat şi adoptat „DECLARAŢIA DE LA BUCUREŞTI”, referitoare la sarcinile care revin pentru eficientizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a bioterorismului.

 Concluziile trase de Preşedintele Comitetului de organizare – Prof. Univ. h.c. Dr. h.c. Nicolae Manolescu au fost:
 Marea importanţă a cunoaşterii dificilei problematici a bioterorismului.
 Începerea unor intense acţiuni de documentare şi pregătire a societăţii civile în ceea ce  privesc măsurile ce trebuie luate pentru realizarea prevenirii şi combaterii bioterorismului.
 Sprijinirea în întreaga activitate  a membrilor Centrului Zonal care au dovedit  deosebita importanţă a activităţii pe care o dezvoltă din 2002 – în regim total BENEVOL.
 Dezvoltarea unei largi cooperări internaţionale.
 Coagularea unei structuri naţionale de combatere a bioterorismului general din care să facă parte şi Centrul nostru.
 În final participanţii la lucrările Conferinţei internaţionale au elaborat şi adoptat „DECLARAŢIA DE LA BUCUREŞTI”, referitoare la sarcinile care revin pentru eficientizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a bioterorismului.

Anexa 1
A II-a conferinţă internaţională asupra prevenirii bioterorismului
Biosecuritatea – provocare pentru comunitatea ştiinţifică
15-16 decembrie, Bucureşti, România
TOPICUL DE DISCUŢIE 1 – AMENINŢĂRILE BIO-ŞTIINŢEI PENTRU SECURITATE: Dimensiunile şi caracteristicile ameninţării bio-armelor
Cultura securităţii publice şi noul mediu de ameninţări – general (r) Mircea ChelaruDimensiunile şi caracteristicile bio-armelor – Prof. univ. Ludovic Păun
Alimentele ca vector al unui atac bioterorist – Acad. Nicolae Manolescu
Bioterorism şi siguranţa alimentară – Prof. dr. Maia Stavreva, Centrul Naţional pentru Protecţia Sănătăţii Publice, Sofia, Bulgaria
OIE şi bioterorism – Director, FGU, Alexander Panin – OIE

Utilizări posibile în atacuri bioteroriste a enzimo-inhibitorilor de digestie obţinuţi prin biotehnologii genetice – Prof. univ. PhD. Mihai Berca
Utilizarea tehnologiilor ADN recombinante în bio-apărarea animalelor de fermă – director ştiinţific Dumitru Militaru
Bioterorism şi inginerie genetică – Prof. Galia Butnaru, Prof. univ. PhD. Nicolae Ion
TOPICUL DE DISCUŢIE 2 – SEMNIFICAŢIA BIO-SECURITĂŢII: Standarde pentru politici de prevenţie şi protecţie
Standarde pentru politici de prevenţie şi protecţie – Prof. univ. Marian Neguţ
Implicaţiile securităţii laboratoarelor şi personalului pentru bio-cercetare – Prof. univ. Olga Dorobăţ
Discuţii
TOPICUL DE DISCUŢIE 3 – DETECŢIA ŞI STOPAREA BIO-CRIMINALITĂŢII.
Întărirea autorizării constrângerii legale şi posibilităţi
Pre-planificarea şi răspunsul la bioterorism – INTERPOL – IPSG – Adrian Baciu
TOPICUL DE DISCUŢIE 4 – COOPERAREA TRANS-NAŢIONALĂ / PROBLEME DE CONFORMITATE.
Lucrul cu vecini, organizaţii internaţionale şi regionale
Cooperarea trans-naţională – reglementări internaţionale privind prevenţia bioterorismului – jurist Cristina Icociu
Rolul comitetului de planificare pentru alimente şi agricultură privind cooperarea în prevenirea bioterorismului – PhD. Ivan Branzovsky, Preşedinte FAPC – NATO
Rezoluţia 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite – Expert UN SC Comitetul 1540 Ionuţ Suseanu
TOPICUL DE DISCUŢIE 5 – BIO-ŞTIINŢĂ – COOPERARE PENTRU LEGALITATE. Eficientizarea adunării şi analizei datelor
Programul INTERPOL de prevenire a bioterorismului – INTERPOL – IPSG – Adrian Baciu

TOPICUL DE DISCUŢIE 6 – ARHITECTURA NEGOCIERILOR GLOBALE PENTRU BIOSECURITATE.
Corelarea agendelor pentru biosecuritate şi sănătate publică
Etape făcute de Alianţă cu privire la riscurile şi ameninţările WMD, inclusiv agenţii bioterorişti – Reprezentant şef – Centrul WMD-NATO – Angély Axel
Roluri, oportunităţi şi provocări pentru organizaţii de sănătate publică – Prof. univ. Ludovic Păun, M.D.
Roluri, oportunităţi şi provocări pentru organizaţii epidemiologice – Dr. Geza Molnar
Recrearea virusului gripei pandemice din 1918 – un agent bioarmă efectivă – Simona Ruţă, Prof. univ. Costin Cernescu
TOPICUL DE DISCUŢIE 7 – Implementarea legislaţiei naţionale privind biosecuritatea.
Stabilirea infrastructurii de reglementare în vederea armonizării
Implementarea naţională a legislaţiei pentru biosecuritate – avocat Manuela ManolescuO nouă abordare strategică a bioterorismului în România – Prof. univ. Nicolae Postăvaru
ANUL 2006 a adus cele mai remarcabile realizări ale
Centrului nostru, acestea sunt:

a) completarea cu personalităţi de primă mărime a Centrului nostru, care au contribuit prin personalitatea lor la ridicarea nivelului general de cunoştinţe specifice  bioterorismului;

b) semnarea acordului de parteneriat public-privat între centrul nostru şi Ministerul Administraţiei şi  Internelor. Acest parteneriat ne-a permis, până în acest moment să organizăm în anul şcolar 2006-2007 primul curs de prevenire  a bioterorismului pentru populaţia civilă, curs  predat la Şcoala Post-universitară a M.A.I. în exclusivitate de prestigioase cadre didactice, membri ai Centrului nostru. Cursul s-a organizat pe 2 module, unul în luna  ianuarie-februarie 2007, iar cel de-al doilea în lunile iulie-august 2007. Deci,  în luna august 2007 în România vor fi 20 de absolvenţi ai unui curs post-universitar de prevenire a bioterorismului.

Pentru anul 2007, în acest domeniu plin  de responsabilităţi, am realizat:
● Încheierea de parteneriate cu Spitalul Dr. Victor Babeş din Bucureşti şi cu universitatea Titu Maiorescu;
● Organizarea şi amenajarea unui nou sediu în cadrul Spitalului Dr. Victor Babeş;
● Organizarea unui Work-shop în zilele de 12-13 februarie la Bucureşti unde alături de membrii Centrului nostru au participat din partea NATO domnii:
 – Gay Roberts – director adjunct al NATO-Brussels;
 – Bogdan Marinescu – şeful misiunii României la NATO-Brussels.
● Depunerea la competiţiile oficiale organizate de MEC a unui proiect de cercetare ştiinţifică în domeniul bioterorismului;

● Organizarea unui curs postuniversitar la Universitatea Titu Maiorescu în anul 2008-2009, având o duratā de 4 semestre;

● Organizarea învăţământului post-universitar la Şcoala postuniversitară a MAI pentru anul universitar 2007-2008;

● Organizarea la Bucureşti a celei de-a III-a Conferinţă Internaţională, având ca subiect „Prevenirea şi combaterea  bioterorismului în societatea civilă”
  In anul 2008 Centrul prin presedintele acestuia a participat la doua importante evenimente:

In luna august la Geneva la lucrarile ONU pentru problemele combaterii bioterorismului mondial;

In luna octombrie la Ankara în cadrul sesiunii speciale a Centrului de Excelenta NATO unde a prezentat problematica alimentului ca sursā potentialā de atac bioterorist
 Ce este de făcut?
 a) Controlul efectuat pentru stabilirea calităţii alimentului vegetal şi animal să fie făcut cu o responsabilitate mult mai mare ţinând cont de posibilitatea ca acesta sa fie vector al unui atac bioterorist
 b) Securitatea alimentului va trebui intens monitorizată pentru a garanta siguranţa alimentului pentru consumul populaţiei.
 c) Crearea în regim de urgenţă a cadrului legislativ referitor, atât la securitatea zonelor de lucru şi de depozitare a agenţilor patogeni pentru a nu putea fi sustraşi de biocriminali, inclusiv evidenţa acestora şi marcarea lor.

d) O atentă monitorizare a zonei de cercetare ştiinţifică în domeniul biomedical care poate conduce prin rezultatele obţinute la realizarea de noi specii de agenţi biologici potenţial activi pentru acţiuni bioteroriste, sau la noi însuşiri genetice (mutanţi).
e) Organizarea locurilor de muncă în aşa fel încât să devină imposibilă sustragerea de material biologic activ potenţial implicabil în acţiuni bioteroriste.

f) Realizarea permanentă de schimburi de informaţii ştiinţifice interstatale între partenerii NATO şi din afara statelor membre NATO, inclusiv cu schimb de specialişti.
g) Sprijinirea învăţământului universitar şi post-universitar de specialitate cât şi organizarea largă a masteratului de specialitate în ţări cu experienţă în acest domeniu.
h) Conlucrarea strânsă România – EFSA, NATO în domeniul prevenirii şi combaterii bioterorismului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s