NATO: Rol şi loc în asigurarea securităţii regionale şi globale


  1. Probleme principale

Preliminarii. Îndoieli privind relevanţa şi viitorul NATO după încheierea Războiului Rece. Reinventarea Alianţei,
Raţiunea existenţei NATO şi schimbări în politica Alianţei
Extinderea NATO
Misiuni NATO
Politica de securitate a NATO în afara spaţiului transatlantic
Relevanţa şi actualitatea NATO
Adaptarea NATO la noul peisaj geopolitic
NATO organizaţie mai globală


  2. Îndoieli privind relevanţa şi viitorul NATO

– Pierderea inamicului tradiţional – ameninţarea imediată militară sovietică – a provocat la începutul anilor ’90 o dezbatere în mediile academice, dar şi politice occidentale despre raţiunea de a exista a NATO

– Au ieşit la suprafaţă o serie de îndoieli privind relevanţa şi viitorul NATO. Disoluţia a ceea ce era considerat ca fiind o alianţă fără obiect şi repatrierea forţelor americane din Europa au reprezentat subiecte majore de dezbatere.

– Cei care au perceput doar componenta reactivă a NATO, subestimând celelalte funcţii îndeplinite de Alianţă, au fost tentaţi să propună desfiinţarea organizaţiei, considerând-o desuetă în noul mediu de securitate internaţional.

  3. Reinventarea NATO după încheierea războiului rece
– Pierderea inamicului tradiţional – ameninţarea imediată militară sovietică – a provocat la începutul anilor ’90 o dezbatere în mediile academice, dar şi politice occidentale despre raţiunea de a exista a NATO

– Au ieşit la suprafaţă o serie de îndoieli privind relevanţa şi viitorul NATO. Disoluţia a ceea ce era considerat ca fiind o alianţă fără obiect şi repatrierea forţelor americane din Europa au reprezentat subiecte majore de dezbatere.

– Cei care au perceput doar componenta reactivă a NATO, subestimând celelalte funcţii îndeplinite de Alianţă, au fost tentaţi să propună desfiinţarea organizaţiei, considerând-o desuetă în noul mediu de securitate internaţional.

4. Raţiunea existenţei NATO

Difuzia ameninţărilor în epoca de după confruntarea bipolară a oferit o primă raţiune a existenţei NATO: protecţia împotriva instabilităţii, percepută ca principala sursă de insecuritate
Componenta politică a căpătat mai multă relevanţă, dar în condiţiile în care dimensiunea militară a rămas centrală
NATO a continuat să aibă un rol cheie, prin furnizarea unui cadru de consultări şi de coordonare pentru membrii săi, în privinţa măsurilor de reducere a riscului unor crize de natură să afecteze interesele lor comune în materie de securitate
 Alianţa şi-a continuat eforturile în vederea dispariţiei dezechilibrelor în domeniul militar, pentru asigurarea unei mai mari transparenţe şi pentru creşterea încrederii, graţie unor acorduri radicale, dar echilibrate şi verificabile pentru controlul armamentelor, al unor convenţii de verificare şi stabilirii de contacte sporite la toate nivelurile.
 5.Schimbări în politica NATO

Supravieţuind Războiului Rece, NATO şi-a schimbat politica, adoptând succesiv, în 1991 şi 1999, un nou concept strategic, fără a-şi modifica tratatul original, prin îndeplinirea unor noi misiuni ce nu intră sub incidenţa art. 5 al Tratatului de la Washington, actul constitutiv, semnat

Continuă să aibă un rol esenţial în întărirea securităţii euroatlantice, chiar dacă la începutul anilor ’90 s-a pus problema “necesităţii existenţei” acestei alianţe politico-militare
6. Extinderea NATO

Organizaţia a continuat să existe cu noi membri care îi oferă nu numai un plus de securitate, ci şi avantaje geopolitice evidente

La Summit-ul de la Praga (21-22 noiembrie 2002) – decizia de a invita un număr de şapte state candidate să înceapă negocierile de aderare la NATO: Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Româmia, Slovacia şi Slovenia
(În confirmitate cu Art. 10 al Trataului de la Washington, Alianţa rămâne deschisă şi în viitor, pentru aderarea altor ţări. A se vedea Cap.VII, Secţiunea a III-a, Politica de extindere a NATO)

După Praga şi Istanbul (iunie 2004), adaptarea NATO la noile realităţi şi condiţii ale începutului de secol XXI
7. Membrii actuali ai NATO
Cei 26 de membri actuali ai NATO sunt: Belgia, Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Estonia, Lituania, Letonia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Ungaria.

 8. Politica de securitate a NATO în afara spaţiului euroatlantic

Se adoptă politica de securitate în afara spaţiului euroatlantic: trupele NATO încep, în august 2003, misiunea în Afganistan – prima operaţie NATO în afara zonei euroatlantice, odată cu preluarea conducerii forţei internaţionale responsabile de asigurarea securităţii în capitala afgană şi în împrejmuiri (ISAF)

(Înfiinţată în decembrie 2001, potrivit Înţelegerii de la Bonn şi în conformitate cu prevederile Capitolului VII – Acţiunea în caz de ameninţări împotriva păcii, de încălcări ale păcii şi de acte de agresiune – al cartei ONU, ISAF ăşi extinde misiunea, pentru a doua oară, prin preluarea, începând cu 1 iunie 2005, a unor provincii din vestul Afganistanului).
 9. Politica de securitate a NATO în afara spaţiului euroatlantic

Se crează Forţa de Răspuns NATO (NRF) care, pe măsură ce se apropie de atingerea nivelului de capacitate operaţională, se are tot mai mult în vedere adaptarea acesteia şi pentru alte scopuri: operaţii de susţinere a păcii, de stabilizare şi reconstrucţie, salvarea ostaticilor, oparaţiile de embargo, contraterorismul şi, nu în ultimul rînd, asigurarea unor evenimente publice de mare importanţă etc

 10. Politica de securitate în afara spaţiului euroatlantic

Anul 2005 inaugurează seria de contacte cu înalţii oficiali din ţările africane, intensificarea cooperării în regiunea Africii de Nord şi a Orientului Mijlociu venind în sprijinul UE pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a ţărilor din zonă şi al propunerii americane de promovare a democraţiei în aceste regiuni

În iulie 2005, NATO lansează prima misiune pe continentul african, în sprijinul Uniunii Africane, pentru a pune capăt violenţelor din provincia sudaneză Darfur
 (Obiectivul misiunii Darfur: asigurarea transporturilor strategice a efectivelor desfăşurate de UA (3.000 de militari şi 49 de poliţişti) în zona de conflict şi pregătirea ofiţerilor africani de stat major în cadrul Forţei Integrate desfăşurate (DITF), misiune prelungită, la cererea oficialilor africani, până în marie 2006

 11. Politica de securitate în afara spaţiului euroatlantic

Operaţiile lansată de Alianţă au continuat cu alte misiuni. Între acestea: ajutorarea victimelor uraganului Katrina* şi misiunea NATO în Pakistan care, începând cu 24. 10. 05, a implicat, pe lângă transportul de ajutoare oferite de statele membre, asigurarea asistenţei medicale şi construirea de adăposturi

 *Era pentru prima dată când Consiliul Nord-Atlantic (NAC) consimţea utilizarea NFR în scopul managementului consecinţelor unui dezastru natural
 12. Relevanţa şi actualitatea NATO

“NATO trebuie să se schimbe pentru ca să devină relevantă, altfel riscând să devină irelevantă /…/cred că misiunea din Afganistan va deveni o misiune NATO /…/misiunea din Balcani va trece la o nouă fază /…/vom continua operaţia ACTIVE ENDEAVOUR care sete singura misiune antiteroristă a NATO din Marea Mediterană. Extindem participarea ţărilor care nu fac parte din Alianţă, prin dialogul mediteranean, ceea ce înseamnă implicarea unui număr de şapte state, majoritatea de pe ţărmul sudic al Mediteranei, dar şi Israelul şi Iordania, de pe coasta nordică /…/ne vom spori contribuţia în Irak prin programe de pregătire a subofiţerilor irakieni, în jur de 1.000 în anul 2006 /…/ne vom întări legăturile cu Uniunea Statelor Africane”.

 (Generalul James Jones, Comandant al Forţelor Aliate din Europa)

 13. Adaptarea NATO la noul peisaj geopolitic
 NATO şi-a modificat şi continuă să-şi modifice funcţia principală, dinspre o organizaţie de apărare către una de securitate şi, păstrând misiunile esenţiale, adaugă altele noi

Transformarea politică şi lărgirea NATO reflectă adaptarea sa la noul peisaj geopolitic din Europa.

Analiza acestor transformări complexe şi de profunzime din interiorul şi din sistemul de conexiuni al Alianţei Nord-Atlantice evidenţiază “articularea tot mai explicită a proceselor de reechilibrare internă şi externă a Alianţei, dar mai ales, conturarea rolului NATO de generator al unui nou sistem global al securitpţii, procesele fiebinţi din spaţiul Orientului (Afganistan şi Irak, cu deosebire, probând asumarea de către Alianţă a funcţiei securităţii globale, funcţie verosimilă şi, credem, necesară”
(C.G. Balaban, Securitatea şi dreptul internaţional – Provocări la început de secol XXI – Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2006, pp. 68 şi urm.)
 14. Adaptarea NATO la noul peisaj geopolitic

– Asistăm la o adaptare a întregului complex care defineşte Alianţa Nord-Atlantică nu numai la nivel militar, ci şi la nivel de concept.

Prin implicare şi prezenţă în zone fierbinţi, participare la misiuni de implementare şi menţinere a păcii, de reconstrucţie şi dezvoltare a democraţiei, dar şi la misiuni umanitare, de sprijinire a ţărilor afectate de calamităţi naturale, NATO apără unele valori comune care unesc cele două maluri ale Atlanticului, iar pentru acest lucru ea trebuie să iasă în afara zonei tradiţionale de responsabilitate

(C.G. Balaban, Securitatea şi dreptul internaţional – Provocări la început de secol XXI – Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2006, pp. 69)

 15. Adaptarea NATO la noul peisaj geopolitic
”Înainte de a face planuri de viitor, trebuie să ne îngrijim de prezent”. Stabilitatea şi securitatea oricărei ţări este, mai mult ca oricâd, dependentă de stabilitatea întregii lumi, iar cerinţa-cheie pentru proiectarea stabilităţii la o asemenea scară este ”parteneriatul global”
Jaap de Hoope Scheffer
Secretarul general al NATO
(În deschiderea Summit-ului de la Riga, 28 noiembrie 2006)

 15. Adaptarea NATO la noul peisaj geopolitic. Summit-ul de la Riga
Agenda summit-ului de la Riga:
  – dezbaterea fundamentală privind viitorul NATO
 –  procesul de extindere în Balcanii de Vest
 – relaţia NATO cu Ucraina şi cu Georgia
 –  problema energetică şi a parteneriatelor
 – situaţia din Afganistan

Afganistan a constituit tema centrală. NATO conduce o forţă specială de 32
de mii de militari, iar violenţele au ajuns la cel mai ridicat nivel de la înlăturarea
de la putere a talibanilor, în 2001)

 Liderii SUA, Canadei, Marii Britanii şi Olandei au insistat pe lângă celelalte 22
state membre NATO să-şi mărească contribuţiile pentru că, ţări ca Germania,
de pildă, nu permit  forţelor lor să se desfăşoare în  miezul insurgenţei talibane.

 16. NATO organizaţie mai globală?
Summit-ul NATO de la Riga (28-29 noiembrie 2006) s-a încheiat prin adoptarea unei declaraţii ce susţine:
  1. Necesitatea suplimentării forţelor aliate din Afganistan – Operaţia NATO în Afganistan este considerată cea mai importantă misiune
 2. Continuarea politicii de extindere a Alianţe (Politica uşilor deschise) prin lărgirea cadrului geografic în care îşi face simţită prezenţa cât, mai ales, prin abordarea şi soluţioanrea, la nivel global, a problemelor actuale cu care omenirea se confruntă în ultima vreme ceea ce explică atenţia acordată în cadrul discuţiilor nu numai dezvoltării relaţiilor Alianţei cu Rusia şi ţările membre ale Dialogului Mediteranean
(Vezi pe larg, Celia Sfetcu, Parteneriatul global – cheia stabilităţii mondiale, Observatorul militar, Anul XVII Nr. 48 (878), 6-12 decembrie 2006, p. 11)
 17. NATO organizaţie mai globală?
Albania, Croaţia şi FYROM sunt încurajate să continue eforturile pentru pentru o potenţială admitere în Alianţă, la viitorul summit din 2008

Serbia, Bosnia şi Muntenegru sunt invitate să adere la parteneriatul pentru pace

Ucraina şi Georgia care şi-au declarat interesul pentru aderare nu sunt nici ele omise

Legăturile cu Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Japonia, care, împărtăşind valorile Alianţei, şi-au asumat deja responsabilităţi în asigurarea securităţii dincolo de graniţele proprii se vor consolida prin parteneriat şi cooperare.
5. Un nou SACEUR (Supreme Allied Commander Europe). Generalul american Bantz John Craddock, şef al US Southern Command (Miami, Florida) din 2004, a preluat, la 7 decembrie 2006, comanda operaţională a Forţelor Aliate în Europa. Ceremonia, care a avut loc la cartierul General al trupelor Aliate din Europa (SHAPE), s-a desfăşurat în prezenţa lui Jaap de Hoope Scheffer, Secretarul General al NATO[6]. Cu acest prilej, Bantz John Craddock[7], al 12-lea general al Forţelor Terestre americane care ajunge la comanda Organizaţiei, a declarat: ”Sunt hotărât să mă angajez cu devotament, perseverenţă şi toată capaciatea  profesională pentru a realiza obiectivele Alianţei /…/ Summit-ul de la Riga ne-a reafirmat convingerea că Organizaţia este nu doar puternică, ci şi vitală pentru binele comunităţii noastre”.

[1] Operaţia NATO în Afganistan este considerată cea mai

 18. NATO organizaţie mai globală?

 Jaap de Hoope Scheffer, Secretarul general al NATO: Prin instituirea acestui ”parteneriat global” şi acceptarea responsabilităţii de a acţiona ”indiferent dacă este vorba de prevenirea terorismului sau de asigurarea sprijinului umanitar” NATO va fi o organizaţie mai globală?

*Anterior summit-ului de la Riga, Franţa respingea ideea ca NATO să devină organizaţie mai globală)

La 7 decembrie 2006, Generalul american Bantz John Craddock, şef al US Southern Command (Miami, Florida) din 2004, a preluat, comanda operaţională a Forţelor Aliate în Europa. Este al 12-lea general al Forţelor Terestre americane care ajunge la comanda Organizaţiei

 19. Declaraţia noului SAUCER

 ”Sunt hotărât să mă angajez cu devotament, perseverenţă şi toată capaciatea  profesională pentru a realiza obiectivele Alianţei /…/ Summit-ul de la Riga ne-a reafirmat convingerea că Organizaţia este nu doar puternică, ci şi vitală pentru binele comunităţii noastre”.

Generalul american Bantz John Craddock
Supreme Allied Commander Europe (SACEUR)
Cartierul General al trupelor Aliate din Europa (SHAPE)
 7 decembrie 2006
(Pentru detalii vezi Observatorul Militar, Anul XVII Nr. 49 (879) 13-19 decembrie 2006, Mihail Ricinschi, Un nou comandant Suprem pentru trupele NATO, p. 11, www.presamil.ro)

 15. Adaptarea NATO la noul peisaj geopolitic
– NATO a sprijinit şi sprijină atât principiile fundamentale al OSCE, cât şi abordarea globală şi comun ă a problematicii securităţii.
 

( Declaraţii privind disponibilitatea de a contribui la eforturile OSCE de consolidare a stabilităţii şi securităţii europene şi operaţiiunile de menţinere a păcii aflate în responsabilitatea OSCE)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s