TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITARE ÎN CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN

AGENDA:
Conţinutul Artei Militare
Caracteristicile fenomenului militar contemporan
Tendinţe de evoluţie a conţinutului Artei Militare
Arta militară, parte componentă a ştiinţei militare

Ştiinţa militară – „un sistem de cunoştinţe referitoare la legile şi principiile luptei armate, la normele şi formele de organizare, pregătire şi întrebuinţare a forţelor armate, la metodele şi procedeele acţiunilor militare”

Elementele structurale ale ştiinţei militare:
obiectul ştiinţei militare;
teoria generală a ştiinţei militare;
arta militară.


Arta militară, parte componentă a ştiinţei militare
Locul şi  importanţa artei militare în structura ştiinţei militare sunt date de:
 obiectul său de studiu;
conţinutul său;
structura acesteia.

Niveluri artei militare sunt:
strategic, ce îndeplinesc obiective militare strategice – campanii şi operaţii;
operativ, ce îndeplinesc obiective militare ale unei zone de operaţii – bătălii şi operaţii;
tactic, ce îndeplinesc obiective tactice – lupte şi ciocniri
Operaţiile de nivel strategic  vizează obiectivele militare naţionale sau ale alianţei/coaliţiei – în operaţiile multinaţionale
Pentru îndeplinirea obiectivelor militare strategice se desfăşoară operaţii de tip campanie (operaţie de nivel strategic)

Atingerea obiectivelor strategice impune rezolvarea următoarelor cerinţe:
identificarea obiectivelor strategice militare, definirea şi aprobarea obiectivelor campaniei care să asigure succesul;
identificarea limitărilor politice, financiare sau legale impuse de întrebuinţarea forţelor;
definirea capacităţilor forţei şi a rezervei strategice;
stabilirea liniei de comandă şi a resurselor financiare şi materiale de susţinere;
analiza riscurilor de natură militară
Operaţiile de nivel operativ vizează îndeplinirea obiectivelor militare stabilite pentru o anumită zonă de operaţii, care conduc nemijlocit la atingerea obiectivelor strategice.
Pentru îndeplinirea obiectivelor de nivel operativ se desfăşoară operaţii de tip bătălie (operaţie de nivel operativ).
Realizarea scopului militar operativ impune soluţionarea următoarelor cerinţe:
–     stabilirea obiectivelor de nivel operativ;
–   definirea etapei în care obiectivele de nivel operativ trebuie să fie atinse;
–    alocarea forţelor şi resurselor necesare îndeplinirii misiunilor;
–    identificarea cerinţelor pentru sprijinul logistic în vederea susţinerii operaţiilor;
Acţiunile de nivel tactic vizează, în principal, planificarea şi executarea manevrei şi focului unităţilor pentru atingerea acelor obiective militare a căror însumare duce la îndeplinirea obiectivelor militare operative.

Pentru îndeplinirea obiectivelor tactice, unităţile desfăşoară acţiuni de tip lupte şi ciocniri (operaţii de nivel tactic).
Obiectul de studiu al Artei Militare îl constituie pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare

Acţiunile militare, după natura şi conţinutul lor pot fi clasificate în: 
operaţii specifice luptei armate (sub cele două forme de bază – ofensiva şi apărarea); 
operaţii de stabilitate şi de sprijin;
operaţii intermediare.

După forţele participante, acţiunile militare pot fi:
întrunite; 
multinaţionale; 
interdepartamentale;
independente (interarme).

Conţinutul Artei Militare este dat de ansamblul principiilor, metodelor, procedeelor şi regulilor pregătirii acţiunilor militare  (operaţiilor), cât şi abilităţile personale necesare comandanţilor şi trupelor pentru a obţine succesul în operaţii
Arta Militară are:
 o componentă (latură) teoretică;
 o componentă (latură) practic-aplicativă.
Elemente cu putere de modificare a fenomenului militar:
diversitatea tehnologiilor cu aplicabilitate în domeniul militar;
creşterea    potenţialului    distructiv    al    armamentului;
schimbarea locaţiilor unor poli de putere militară şi economică;
dezvoltarea sistemelor de apărare a statelor împotriva unor            ameninţări asimetrice, teroriste etc.;
reconsiderarea spaţiului şi timpului în dimensionarea acţiunii militare;
Elemente cu putere de modificare a fenomenului militar:
gradualitatea şi proporţionalitatea acţiunii armate;
reevaluarea conţinutului fazei post-confiictuale şi a rolului forţei armate;
proiectarea forţei multinaţionale, desfăşurarea şi angajarea acesteia;
–  combinarea tot mai atentă a elementului politic cu cel militar în gestionarea unei crize (conflict);
–  flexibilitatea -ca trăsătură permanentă în angajarea forţei în spaţiul de confruntare;

Caracteristicile câmpului de luptă modern:
multidimensionalitatea;
iniţiativa;
rapiditatea;
flexibilitatea;
dinamismul;
convergenţă;
discontinuitatea;
omnidirecţionalitatea;
automatizarea şi digitizare  .

Manevra decisivă
reprezintă abilitatea de a câştiga avantaje poziţionale folosind mobilitatea, prin mărirea ritmului operaţiilor pentru îndeplinirea misiunilor;
permite câştigarea unui avantaj decisiv prin controlarea spaţiului de luptă pe toate dimensiunile: lăţime, adâncime şi înălţime;
pe lângă avantajele fizice aduse  are şi un impact psihologic  

Angajamentului precis
va consta dintr-un număr de sisteme, care vor permite forţelor armate localizarea obiectivului sau ţintei, să asigure o comandă şi un control rapide, să genereze efectele dorite, să evalueze gradul succesului, precum şi să dea dovadă de flexibilitate pentru reangajarea cu exactitate atunci când este necesar, în întreg spectrul de acţiuni militare;
succesul său este dependent de analizele în urma cărora se identifică şi localizează ţintele importante, şi de senzorii, mijloacele de transmitere a informaţiilor despre ţinte şi efectele obţinute
Protecţia multidimensională

reprezintă abilitatea de a proteja personalul şi resursele proprii;
 este asigurată prin intermediul măsurilor active şi pasive care pot fi combinate pentru a asigura o structură întrunită mult mai omogenă pentru protecţia forţelor ;

Concentrarea logistică

reprezintă abilitatea de a furniza rezervele de personal şi echipament necesare în locul şi la timpul corespunzător, în cantitatea corespunzătoare, în orice operaţiune militară;
 va cuprinde serviciile de logistică şi tehnologiile asigurate prin transport pentru a pregăti o ripostă rapidă pe timp de criză, urmărirea, livrarea pachetelor de servicii de logistică, precum şi sprijinul direct la nivel strategic, operativ şi tactic al acţiunilor;
va avea ca efect legarea funcţiilor logisticii cu unităţile prin intermediul sistemelor informaţionale moderne. 

Tendinţe de evoluţie în lupta armată:
o nouă manifestare a corelaţiei spaţiu-timp-luptă armată;
 sincronizarea şi integrarea acţiunilor;
sporirea caracterului decisiv al confruntării;
diseminarea spaţială a acţiunilor;
diversificarea procedeelor de acţiune.

O nouă manifestare a corelaţiei spaţiu-timp-luptă armată:
rezidă în raportul dintre spaţiul în care se desfăşoară lupta sau operaţia şi timpul global consumat pentru îndeplinirea misiunii;
 extinderea spaţială a acţiunilor, concomitent cu reducerea duratei acestora;
reducerea la minimum a ariei afectată de lovituri şi a pierderilor colaterale, corelată cu tendinţa de reducere a timpului scurs între descoperirea ţintei şi până la distrugerea (neutralizarea) acesteia 
Sincronizarea şi integrarea acţiunilor:
operaţia modernă în ansamblul ei nu poate fi decât una care să  aducă forţe şi mijloace aparţinând mai multor categorii de forţe ale armatei într-o acţiune întrunită, coordonată şi sincronizată;
sincronizarea şi integrarea acţiunilor este prezentă în unele situaţii până la cele mai mici niveluri ale artei militare.

Sporirea caracterului decisiv al confruntării:
vizează evitarea prelungirii angajării militare directe;
se realizează în principal prin:
stabilirea unor scopuri clar definite;
cucerirea, menţinerea şi exploatarea iniţiativei;
concentrarea şi sincronizarea eforturilor;
sporirea capacităţii de manevră a trupelor;
întrebuinţarea unor structuri militare suple, mobile, flexibile. 

Diseminarea spaţială a acţiunilor:
extinderea spaţială a confruntării produce o dispersie de front, în adâncime şi la altitudine a acţiunilor, în detrimentul continuităţii frontului de luptă;
un tot mai ridicat grad de independenţă a acţiunilor desfăşurate pe direcţii, în raioane sau pentru cucerirea (menţinerea) unor obiective importante;
o diseminare a aplicării puterii de luptă asupra adversarului prin executarea unor acţiuni specifice tuturor  mediilor de confruntare.  
Diversificarea procedeelor de acţiune:
este determinată de creşterea puterii de lovire, a mobilităţii şi capacităţii de manevră a trupelor;
 un răspuns oportun şi eficient la ameninţările, riscurile şi acţiunile asimetrice.

Cerinţe operaţionale generale:
 Grad sporit de mobilizare şi generare a forţei;
 Mobilitate şi putere de lovire;
 Protecţie multidimensională;
Crearea şi dezvoltarea capacităţilor de acţiune întrunită;
Capacitate informaţională de evaluare a situaţiilor operative;
Capacitate de dislocare rapidă (manevrabilitate);
Sistem logistic flexibil.

erinţe privind conducerea:
Sistem de conducere fluent şi sincronizat, la nivel tactic şi operativ;
 Realizarea C4ISR;
Conducere oportună, flexibilă şi eficientă;
Desfăşurare rapidă şi operare în zona acţiunilor militare, pe timp îndelungat, în condiţiile asigurării sprijinului de luptă şi susţinerii logistice;
Comanda şi controlul forţelor în mod unita

Caracteristici principale ale grupărilor de forţe: 
Mobilitate şi capacitate de manevră;
Capacitate de acţiune independent sau întrunit, adaptabilitate, fezabilitate şi modularitate în constituirea dispozitivelor de acţiune;
Capacitate de descoperire şi identificare a obiectivelor principale şi de concentrare a efortului asupra punctelor decisive şi centrului de greutate ale adversarului;
 Asigurarea ponderii optime acţiunilor preconizate;
 Acoperirea spectrului estimat al misiunilor, ca forţe de angajare imediată, ulterioară şi rezervă;
 Sincronizarea acţiunilor proprii cu cele ale forţelor existente în apropierea zonei de conflict.

Cerinţe pentru succesul operaţiilor:
iniţiativa;
agilitatea;
adâncimea;
sincronizarea;

Iniţiativa:
este o reflectare a legii necesităţii ofensivei pentru obţinerea victoriei finale în război;
creează capacitatea de a stabili, impune şi vehicula condiţiile de ducere a operaţiilor;
determină limitarea până la anulare a opţiunilor inamicului, concomitent cu menţinerea unui număr suficient de opţiuni pentru forţele proprii. 

Agilitatea:
se exprimă în capacitatea forţelor proprii de a acţiona mai rapid decât inamicul;
forţele proprii îşi  concentrează elementele  tari împotriva punctelor slabe ale inamicului.

Adâncimea:
presupune extinderea operaţiilor în timp şi spaţiu, în întreaga zonă de responsabilitate;
permite comandanţilor să menţină ritmul operaţiilor şi să exploateze cu eficienţă toate resursele disponibile;
determină menţinerea unui ritm înalt al ofensivei şi asigură mobilitatea apărării;

Sincronizarea:
reprezintă încadrarea operaţiilor în timp şi spaţiu, în vederea concentrării eforturilor în punctele importante;
urmăreşte să se asigure o  putere de luptă  superioară în punctul şi momentul în care se vrea să obţină un avantaj decisiv asupra inamicului;
impune o coordonare precisă a forţelor, mijloacelor şi activităţilor în cadrul unei operaţii.  

Multilateralitatea presupune capacitatea :
de a acţiona în toată gama operaţiilor la nivel strategic, operativ şi tactic;
de a executa o diversitate de operaţii, simultan sau succesiv;
de a schimba, la nevoie, direcţia principală de efort;
de a adapta structura forţelor şi a trece cu rapiditate şi eficienţă de la o misiune la alta, de la misiuni specifice luptei armate la operaţii de stabilitate şi de sprijin şi invers.

Concluzii:
Tendinţele de evoluţie a conţinutului artei militare sunt în strânsă corelare cu evoluţia fenomenului militar în ansamblul său;
Arta militară îşi adaptează continuu principiile, metodele, procedeele şi regulile de pregătire şi ducere a acţiunilor militare astfel încât acestea să corespundă transformărilor organizaţionale, structurale şi privind dotarea, proprii sistemului militar modern

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s