Atribuţiile şi misiunile structurilor M.I.R.A. în situaţii de urgenţă

PROBLEME

 1. Structura şi principiile organizatorice ale funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

 2. Acţiunile şi măsurile întreprinse de elementele componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

3. Organizarea îndeplinirii măsurilor de protecţie civilă în unităţile şi   subunităţile M.I.R.A.;

4. Principalele misiuni de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor distructive generate de situaţiile de urgenţă  specifice unităţilor de poliţiei, jandarmi, poliţiei de frontieră, pompieri, unităţilor de protecţie civilă şi unităţii speciale de aviaţie.

         

 

BIBLIOGRAFIE

 

1.                            RADU ANDRICIUC şi STEINER NICOLAE, Elemente fundamentale privind managementul crizelor şi urgenţelor civile din perspectiva protecţiei civile, Editura MPM Edit Consult, Bucureşti 2003.

2.                            RADU ANDRICIUC şi STEINER NICOLAE, Mic glosar al termenilor de bază, abrevierilor şi semnelor convenţionale, folosiţi în managementul urgenţelor civile , Editura MPM Edit Consult, Bucureşti 2003.

3.                            *** Cooperation Activities in Civil Emergency Planning, SCEPS/NATO, 2001.

4.                            CRĂCIUN IONEL, Situaţii şi servicii de urgenţă, Editura Ministerului de Interne, 2001.

5.                            *** Emergency AND Humanitarian Action, 1996 Activities, WHO, Geneva, 1997.

6.                            ***Hotărârea Guvernului 1489, din 28 septembrie 2004, privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

7.                            ***Hotărârea Guvernului 1490, din 28 septembrie 2004, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

8.                            ***Hotărârea Guvernului 1491, din 28 septembrie 2004, privind aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.

9.                            ***Hotărârea Guvernului 1492, din 28 septembrie 2004, privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

10.                       ***Ordonanţa 21, din 26 aprilie 2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

11.                       *** Organizarea şi realizarea măsurilor de protecţie civilă – culegere de lecţii -, Editura Ministerului de Interne, 2003.

12.                       ***Regulamentul nr. 960/1999 pentru aplicarea măsurilor de protecţie civilă în unităţile Ministerului de Interne.

 

 

 

Atribuţiile şi misiunile structurilor M.I.R.A.  în situaţii de urgenţă

1.1 Scopul organizării şi funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

 

Scopul organizării şi funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă este prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.

 

Prin situaţie de urgenţă se înţelege un eveniment excepţionale, cu caracter nonmilitar, care prin amploarea şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediului înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

Locul situaţiei de urgenţă, ca fază a procesului de evoluţie a unei crize, se poate observa în figura 1.

 

 

 

Intensitate criză                                                    Situaţie de urgenţă

 

 

 

 

 

 

declanşarea crizei                       nou echilibru.

 

echilibru instabil

 

 

 

Timp

Pre-criză                                    post-criză

 

 

 

 

Figura 1

 

Prin managementul situaţiei de urgenţă se înţelege ansamblul activităţilor şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate.

 

În contextul celor prezentate mai sus, se defineşte termenul factor de risc

ca fiind „ un fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc (incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici).

Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

–         previziunea şi prevenirea;

–         prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;

–         respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

–         asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;

–         cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;

–         transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

–         continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;

–         operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

 

1.2 Acţiunile şi măsurile întreprinse de elementele componente ale Sistemului Naţional

 

Acţiunile şi măsurile întreprinse de elementele componente ale Sistemului Naţional pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă sunt:

a) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;

              b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei, ameninţării sau    producerii situaţiei de urgenţă;

         c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

         d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

          e) acordarea de ajutoare de urgenţă

         f) instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

          g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;

          h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;

i)                   alte măsuri prevăzute de lege.

Structura Sistemului Naţional cuprinde următoarele componente:

1.    comitete pentru situaţii de urgenţă (la nivel naţional, ministerial, al instituţiilor publice centrale, judeţean, local şi al municipiului Bucureşti);

2.    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (asigură secretariatul tehnic al Comitetului Naţional);

3.    servicii publice profesioniste pentru situaţii de urgenţă (asigură secretariatele tehnice ale Comitetelor judeţene şi pe cel al municipiului Bucureşti);

4.    centre operative pentru situaţii de urgenţă (se crează la nivelul ministerelor, instituţiilor publice centrale, al municipiilor, oraşelor şi comunelor);

5.    centre operaţionale pentru situaţii de urgenţă (se crează la nivelul Inspectoratului General şi al serviciilor publice pentru situaţii de urgenţă);

6.    comandantul acţiunii (persoană împuternicită pentru realizarea coordonării unitare, la locul producerii evenimentului excepţional, a tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie).

Principalele funcţii de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale şi unele organizaţii neguvernamentale în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt:

         1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora

          2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea

          3. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor

          4. Comunicaţii şi informatică

          5. Căutarea, descarcerarea şi salvarea personalului

          6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor materiale

          7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă

          8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă

          9. Localizarea şi stingerea incendiilor

       10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase

       11. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse

       12. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate

       13. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate

       14. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate

       15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi

       16. Efectuarea depoluării şi decontaminării

       17. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice

       18. Logistica intervenţiilor

       19. Reabilitarea zonei afectate

       20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă

 

1.3 Organizarea îndeplinirii măsurilor de protecţie civilă în unităţile şi    subunităţile M.I.R.A.

În unităţile şi subunităţile M.I.R.A. măsurile de protecţie civilă se organizează în scopul menţinerii capacităţii de acţiune (luptă) pentru îndeplinirea misiunilor specifice stabilite în competenţă şi asigurarea intervenţiei umanitare în situaţii de urgenţe civile în sprijinul populaţiei şi se referă la:

a)                           protecţia efectivelor unităţilor (subunităţilor) şi asigurarea evacuării membrilor de familie, neîncadraţi în muncă, ai cadrelor militare, militarilor angajaţi pe bază de contract şi personalului contractual;

b)                          protecţia tehnicii, bunurilor materiale şi valorilor din dotare sau pază care le gestionează;

c)                           intervenţia umanitară, independent sau în cooperare cu alte elemente specializate, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor distructive ale dezastrelor şi conflictelor armate în locurile (raioanele) de dispunere (competenţă) şi în cele ordonate.

În funcţie de misiunile specifice şi caracteristicile dispunerii unităţilor, măsurile de protecţie civilă se organizează şi se execută astfel:

a)                           unităţile (subunităţile) care, pentru executarea misiunilor primite în situaţii de conflict armat, execută dislocarea în alte raioane (locuri), planifică şi realizează măsurile de protecţie civilă, atât în noile raioane, cât şi la sediile de dispunere de bază cu personalul rămas în unităţi;

b)                          în spitale, sanatorii, unităţi balneare, baze de agrement şi case de odihnă ale M.A.I. se stabilesc măsuri de protecţie civilă, inclusiv pentru personalul aflat la tratament sau odihnă precum şi pentru bunurile materiale ale acestuia;

c)                           când mai multe unităţi (subunităţi) au sediul în aceeaşi clădire sau grup de clădiri, organizarea protecţiei personalului şi bunurilor materiale se realizează unitar sub conducerea comandantului (şefului) unităţii care este şi comandant al cazărmii (sediului).

 

Din punct de vedere al perioadei de aplicare, în raport cu momentul producerii situaţiei de urgenţă civilă, măsurile de protecţie civilă se clasifică astfel:

1.    măsuri ce se execută în perioada premergătoare (supravegherea, controlul, instruirea personalului, prevenirea, notificarea, informarea, alarmarea);

2.    măsuri pe timpul dezastrului sau atacului executat de adversar;

3.    măsuri după producerea acestora (pe termen scurt, mediu şi lung).

Şefi ai protecţiei civile în unităţile şi subunităţile M.I.R.A. sunt comandanţii (şefii) acestora care răspund de planificarea şi realizarea măsurilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţe civile.

Atribuţiile inspectorului de protecţie civilă se îndeplinesc, în fiecare unitate, de către ofiţerul cu protecţia civilă stabilit de comandant prin ordin pe unitate.

Ofiţerul cu protecţia civilă al unităţii se numeşte de către comandant (şef) din cadrul statului major sau grupei de stat major.

La unităţile de poliţie şi poliţie de frontieră, ofiţerul cu protecţia civilă este numit din cadrul compartimentului organizare, mobilizare şi operaţii.

În unităţile care nu au asemenea structuri, atribuţiile ofiţerului cu protecţia civilă sunt exercitate de către o altă persoană cu funcţie de conducere stabilită de comandantul (şeful) unităţii.

Reprezentanţii unităţilor M.I.R.A. în organismele constituite la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru gestionarea situaţiilor de urgenţe civile, inclusiv în structurile de lucru ale acestora, au următoarele atribuţii principale:

    

–         participă la identificarea şi evaluarea surselor de risc ce pot genera dezastre şi elabora strategiile de apărare împotriva acestora, în funcţie de specificul activităţii pe care o desfăşoară în zona de competenţă;

–         asigură prezentarea posibilităţilor reale de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţe civile ale unităţilor pe care le reprezintă;

–         participă la întocmirea planurilor de protecţie în zonele de competenţă;

–         asigură transmiterea către unităţile pe care le reprezintă a hotărârilor şi deciziilor luate de autorităţile publice ce implică aceste unităţi;

–         asigură colaborarea unităţilor M.I.R.A. cu celelalte autorităţi, instituţii sau organisme cu atribuţii în domeniu;

–         participă la stabilirea fluxului informaţional-decizional privind urgenţele civile în zonele de competenţă;

–         prezintă necesarul de intervenţie cu forţe şi mijloace în sprijinul unităţilor M.I.R.A.;

–         prezintă propuneri privind intervenţia unităţilor M.I.R.A. pentru realizarea unor măsuri de protecţie în sprijinul populaţiei conform hotărârilor comisiilor;

–         stabilesc misiunile şi obiectivele de intervenţie în sprijinul populaţiei, la producerea situaţiilor de urgenţe civile, în funcţie de tipul şi amploarea acesteia, precum şi de posibilităţile unităţilor;

–         propun şi coordonează realizarea acţiunilor de menţinere (impunere) a ordinii publice în zonele (raioanele) afectate;

–         stabilesc volumul de forţe şi mijloace ale unităţilor pentru intervenţie şi regimul de lucru al acestora;

–         precizează şi îndrumă activităţile ce se execută în punctele de control-trecere a frontierei din zonele de competenţă afectate sau limitrofe.

Personalul unităţilor M.A.I. are următoarele atribuţii principale pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă:

–         să participe la pregătirea de protecţie civilă în scopul însuşirii cunoştinţelor şi formării deprinderilor necesare;

–         să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor distructive generate de situaţiile de urgenţă civilă;

–         să execute ordinele şi măsurile stabilite de comanda unităţii (subunităţii) şi organismele specializate privind modul de acţiune în asemenea situaţii;

–         să respecte regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite;

–         să informeze organismele cu atribuţii în domeniu despre observarea pericolului ori producerea unor evenimente distructive majore pentru a fi luate măsurile de protecţie ce se impun.

Pentru realizarea, de o manieră eficientă, a măsurilor expuse anterior în toate unităţile M.I.R.A. se elaborează Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţe civile.

 

1.4 Principalele misiuni de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor distructive generate de situaţiile de urgenţă specifice unităţilor de poliţiei, jandarmi, poliţiei de frontieră, pompieri, unităţilor de protecţie civilă, unităţii speciale de aviaţie

Principalele misiuni de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor distructive în situaţii de urgenţe civile sunt:

a)    comune tuturor unităţilor

 

–         participă la transmiterea către populaţie a semnalelor de alarmare unde acestea nu au fost recepţionate, a măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi supraveghează respectarea acestora;

–         acţionează pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei;

–         participă, în limita posibilităţilor, la distribuirea către populaţie a substanţelor antidot şi radioprotectoare, a mijloacelor de protecţie improvizate şi asigurate prin reţeaua sanitară;

–         participă la determinarea şi evaluarea pierderilor şi pagubelor produse;

–         sprijină acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim ajutor, de triere şi de decontaminare, precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate;

–         acordă sprijin intervenţiei celorlalte forţe specializate în focarele de distrugeri create;

–         participă, conform competenţelor legale, la identificarea şi cercetarea cauzelor care au determinat producerea catastrofelor;

–         îndrumă populaţia din zona de responsabilitate spre adăposturile existente şi care oferă protecţie împotriva efectelor distructive ale dezastrelor sau atacului din aer.

b)   specifice unităţilor de poliţie

 

–         execută cercetarea criminalistică a evenimentelor care au generat producerea catastrofelor;

–         intensifică activităţile de asigurare a ordinii publice;

–         stabilesc şi raportează primele date şi informaţii privind efectele şi evoluţia dezastrului sau atacului din aer în zona de competenţă prin patrulele aflate în misiune;

–         execută acţiuni de prevenire a unor aglomerări de cetăţeni sau mijloace de transport pe teritoriul localităţii, îndeosebi în apropierea obiectivelor importante, în cazul pericolului atacului din aer;

–         intensifică măsurile de identificare şi combatere a elementelor turbulente care încearcă să provoace panică în rândul populaţiei şi desfăşoară activităţi pentru impunerea sau menţinerea ordinii publice;

–         participă, în cazul atacurilor din aer şi în alte situaţii stabilite, la supravegherea încetării activităţilor publice şi respectarea măsurilor de protecţie specifice;

–         aplică măsurile de interzicere a circulaţiei pietonilor şi autovehiculelor, cu excepţia clor aparţinând salvării, pompierilor, unităţilor militare ale protecţiei civile;

–         intensifică activităţile de prevenire a producerii spargerilor, furturilor ori altor fapte antisociale;

–         sprijină activităţile de luare în evidenţă a persoanelor care se evacuează şi desfăşoară acţiuni pentru a asigura securitatea bunurilor private sau publice din raioanele evacuate;

–         participă la identificarea victimelor din raioanele afectate;

–         coordonează realizarea dispozitivului de pază şi ordine pe perimetrul de siguranţă al zonei afectate şi în raioanele în care se evacuează populaţia şi bunurile materiale;

–         asigură, prin misiuni specific, intervenţia forţelor şi mijloacelor de intervenţie în raioanele afectate;

–         participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice pentru folosirea lor la acţiuni de intervenţie;

–         participă la acţiuni de stabilire şi evaluare a pagubelor.

 

c)    specific unităţilor de jandarmi

 

–         cooperează cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică, respectiv de prevenire a aglomerărilor de cetăţeni sau mijloace de transport pe teritoriul localităţilor, de aplicare a restricţiilor de circulaţie, de împiedicare a producerii unor fapte antisociale, furturilor, spargerilor;

–         intensifică activităţile de pază şi apărare a obiectivelor din competenţă;

–         participă, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la aplicarea măsurilor de protecţie, camuflare şi îndrumă populaţia spre cele mai apropiate adăposturi, în funcţie de situaţia creată;

–         sprijină acţiunile de evacuare a populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.);

–         participă cu forţe şi mijloace, în limita disponibilităţilor, la limitarea şi înlăturarea efectelor produse de atacul din aer sau dezastru (salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor etc.);

–         modifică dispozitivul de pază la obiectivele stabilite în responsabilitate, în concordanţă cu situaţia produsă;

–         asigură paza şi apărarea unor noi căi de comunicaţie şi transporturi devenite importante în situaţia creată de dezastru sau atacul din aer.

 

d)   specifice unităţilor poliţiei de frontieră

 

–         supraveghează şi raportează datele şi informaţiile privind evoluţia dezastrului în zona de frontieră;

–         intensifică măsurile de pază şi supraveghere a frontierei de stat în sectoarele (raioanele) ordonate şi activează sistemul unic de observare;

–         participă la alarmarea populaţiei din zona de observare;

–         participă la activităţile de prevenire a unor aglomerări de cetăţeni sau mijloace de transport în zona de frontieră şi – în special – în apropierea unor obiective importante;

–         coordonează realizarea dispozitivelor de pază şi ordine pe perimetrul de siguranţă al zonei afectate din sectoarele (raioanele)

de responsabilitate, asigurând accesul, cu prioritate, a forţelor specializate pentru intervenţie;

–         participă, în limita posibilităţilor, cu forţe şi mijloace la salvarea persoanelor, bunurilor materiale şi valorilor culturale din zona de responsabilitate, inclusiv celor surprinse la apă;

–         execută controlul nuclear şi chimic în zona de responsabilitate şi participă la executarea controlului biologic;

–         participă la identificarea victimelor din zona de frontieră;

–         participă la asigurarea pazei muniţiei rămase neexplodată şi a terenurilor în curs de asanare din sectorul (raionul) de responsabilitate;

–         permit trecerea peste frontieră, pe baza aprobărilor legale, a persoanelor care părăsesc zona focarului de distrugeri, asigurând respectarea locurilor de trecere şi a itinerarelor de deplasare şi ţin evidenţa acestora;

–         informează persoanele care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea dezastrului;

–         asigură respectarea reglementărilor privind trecerea frontierei în situaţii de urgenţe civile;

–         întocmesc evidenţa persoanelor din zonele afectate de dezastru care trec prin punctele de control trecere frontieră;

–         urmăresc şi asigură respectarea măsurilor sanitar-epidemice şi sanitar-veterinare la trecerea frontierei.

e)    specifice unităţilor de pompieri

 

–         participă cu forţe şi mijloace la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor dezastrelor, îndeosebi la localizarea şi lichidarea incendiilor produse;

–         întăresc măsurile de prevenire la obiectivele cu risc de incendiu sau explozie, obiective ce pot fi lovite din aer sau afectate de dezastru;

–         asigură aducerea în stare de luptă a subunităţilor şi formaţiunilor civile de pompieri, coordonează activitatea de intervenţie a acestora şi le acordă sprijinul necesar în zona de responsabilitate;

–         dislocă unele forţe şi mijloace în zonele surselor cu grad ridicat de risc la incendiu sau în raioane de aşteptare din care se poate asigura o intervenţie oportună şi eficace;

–         intervin în timpul cel mai scurt, la obiectivele unde s-au declanşat incendii, ca urmare a atacului aerian sau dezastrului, pentru localizarea şi stingerea acestora;

–         execută cercetarea amănunţită a zonelor afectate privind caracterul, felul şi amploarea avariilor provocate, în mod deosebit a incendiilor declanşate;

–         participă la staţiile de intervenţie pentru asistenţa medicală de urgenţă şi descarcerare la activităţi de triaj al victimelor, asistenţă medicală calificată, transport medicalizat al pacienţilor, precum şi de descarcerare;

–         participă la executarea de deblocări, demolări şi înlăturarea dărâmăturilor;

–         participarea la crearea perdelelor de apă, în cazul producerii de accidente la obiectivele chimice, pentru împiedicarea formării şi deplasării norilor de substanţe toxice;

–         sprijină, cu ajutorul mijloacelor din înzestrare, fixarea la sol a aerosolilor radioactivi;

–         participă la salvarea persoanelor de la înec şi de la înălţimi în condiţiile prăbuşirii sau avarierii grave a construcţiilor;

–         asigură, la cerere şi în limita posibilităţilor, transport de apă potabilă, evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni;

–         participă la limitarea, colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante;

–         acordă asistenţă tehnică de specialitate pe linia prevenirii incendiilor, la obiectivele cu grad ridicat de risc pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor avariate;

–         prezintă celorlalte forţe specializate planurile construcţiilor unde se impune intervenţia acestora;

–         participă la evacuare valorilor materiale şi culturale din locuri greu accesibile.

 

f)      specifice unităţilor de protecţie civilă

 

–         pun în aplicare planurile de protecţie civilă elaborate la nivelul capitalei, sectoarelor acesteia şi al judeţelor şi coordonează aplicarea planurilor şi procedurilor stabilite la localităţi, instituţii şi agenţi economici;

–         participă la elaborarea planurilor de apărare împotriva dezastrelor;

–         asigură înştiinţarea şi alarmarea de protecţie civilă a populaţiei din zonele unde se identifică pericolul producerii dezastrelor;

–         coordonează realizarea protecţiei populaţiei prin adăpostire;

–         participă cu forţe şi mijloace la dispoziţie la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor distructive generate de dezastre;

–         asigură datele şi informaţiile necesare autorităţilor administraţiei publice pentru realizarea cu oportunitate şi eficienţă a măsurilor de protecţie a populaţiei, bunurilor şi valorilor culturale aflate în pericol sau afectate;

–         asigură realizarea cooperării între forţele participante la intervenţie;

–         coordonează evacuarea populaţiei din zonele de pericol sau afectate de dezastre;

–         asigură conducerea, în funcţie de natura dezastrului, a acţiunilor nemijlocite de intervenţie în diferite raioane de distrugere.

g)   specifice unităţii speciale de aviaţie

 

–         asigură transportul în timp oportun a unor cadre din conducerea M.I.R.A., organe de cercetare şi specialişti în zonele şi locurile unde s-au produs evenimente deosebit de grave, în vederea asigurării limitării urmărilor acestora, acordării primului ajutor, conservării şi exploatării urmelor pentru elucidarea cauzelor care au generat evenimente deosebite;

–         execută recunoaşteri din aer (filmări, fotografieri) în zone unde     s-au produs dezastre;

–         asigură deplasarea rapidă a unor echipaje de poliţie rutieră, pe traseele de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea unor forţe şi mijloace necesare limitării şi înlăturării urmărilor dezastrului;

–         execută operaţii de salvare a persoanelor refugiate pe acoperişurile unor clădiri sau cote înalte de teren, surprinse la apă, precum şi a celor izolate în locuri ce prezintă dificultăţi de acces;

–         transportă alimente, medicamente, materiale de strictă necesitate în localităţi greu accesibile;

–         asigură transportul urgent al unor răniţi către unităţi medicale specializate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s