STANDARDELE NAŢIONALE DE PROTECŢIE A INFORMAŢIILOR CLASIFICATE ÎN ROMÂNIA

Probleme:

1. Consideraţii generale;

2. Determinări conceptuale;

3. Clasificarea şi declasificarea. Măsuri minime de protecţie specifice claselor şi nivelurilor de secretizare;

3.1. Clasificarea informaţiilor

3.2. Declasificarea şi trecerea informaţiilor clasificate la un nivel inferior de secretizare

3.3. Măsuri minime de protecţie specifice claselor şi nivelurilor de secretizare;

3.3.1. Structura/funcţionarul de securitate

3.3.2. Accesul la informaţiile clasificate

4. Reguli generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor clasificate

 

B  I  B  L  I  O  G  R  A  F  I  E

 

– Legea nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 248/2002;

– Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 663/2001;

– Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial, partea I,

nr. 167/2002;

– Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 485/2002;

– Legea nr. 101/2003, pentru aprobarea O.U.G. nr. 153/2002, privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 207/2003;

– Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 315/2002;

– Hotărârea Guvernului nr. 781/2002, privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 575/2002;

– O.M.I. nr. S/353/2002, pentru aprobarea Normelor de aplicare a Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate şi a informaţiilor secrete de serviciu în unităţile Ministerului de Interne;

– O.M.I. nr. S/389/2003, pentru aprobarea ghidului de clasificare a informaţiilor în Ministerul de Interne, precum şi a listei cu informaţii secrete de serviciu în Ministerul de Interne;

– O.M.A.I. nr. 650/2005, privind organizarea şi administrarea Fondului arhivistic al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

 

1.    Consideraţii generale

 

Scop. Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România cuprind normele de aplicare a Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate referitoare la:

a) clasificările informaţiilor secrete de stat şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărei clase;

b) obligaţiile şi răspunderile autorităţilor şi instituţiilor publice, ale agenţilor economici şi ale altor persoane juridice de drept public sau privat privind protecţia informaţiilor secrete de stat;

c) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum şi procedura verificărilor de securitate;

d) regulile generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat;

e) regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenţă a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie;

f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere şi executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

g) regulile privitoare la accesul străinilor la informaţiile secrete de stat;
h) protecţia informaţiilor clasificate care fac obiectul contractelor industriale secrete – securitatea industrială;

i) protecţia surselor generatoare de informaţii – INFOSEC.

Prezentele standarde instituie sistemul naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, în concordanţă cu interesul naţional, cu criteriile şi recomandările NATO şi sunt obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care gestionează astfel de informaţii.

Echivalenţa informaţiilor naţionale clasificate, pe niveluri de secretizare, cu informaţiile NATO clasificate este:

a) Strict secret de importanţă deosebită – NATO top secret

b) Strict secret – NATO secret

c) Secret – NATO confidenţial

d) Secret de serviciu – NATO restricted

 

 

2.    Determinări conceptuale

 

Termenii folosiţi în prezentele standarde au următorul înţeles:

Autoritate Desemnată de Securitate – ADS – instituţie abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat. Sunt autorităţi desemnate de securitate, potrivit legii Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

autorizaţie de acces la informaţii clasificate – document eliberat cu avizul instituţiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deţinătoare de astfel de informaţii, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuţiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informaţii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesităţii de a cunoaşte;

autorizaţie de securitate industrială – document eliberat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS – unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să participe la procedura de negociere a unui contract clasificat;

autorizaţie specială – document eliberat de către ORNISS prin care se atestă verificarea şi acreditarea unei persoane de a desfăşura activităţi de fotografiere, filmare, cartografiere şi lucrări de arte plastice pe teritoriul României, în obiective, zone sau locuri care prezintă importantă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

aviz de securitate industrială – document eliberat de către ADS prin care se atestă că obiectivul industrial contractant a implementat toate măsurile de securitate necesare protecţiei informaţiilor clasificate vehiculate în derularea contractului încheiat;

certificat de securitate – document eliberat persoanei cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv funcţionarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea şi acreditarea de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate de un anumit nivel de secretizare;

certificat de securitate industrială – document eliberat de ORNISS unui obiectiv industrial, prin care se atestă că este abilitat să deruleze activităţi industriale şi/sau de cercetare ce presupun accesul la informaţii clasificate;

clasificarea informaţiilor – încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de secretizare;

contract clasificat – orice contract încheiat între părţi, în condiţiile legii, în cadrul căruia se cuprind şi se vehiculează informaţii clasificate, contractant unitate industrială, comercială, de execuţie, de cercetare-proiectare sau prestatoare de servicii în cadrul unui contract clasificat;

contractor – parte dintr-un contract clasificat, care are calitatea de beneficiar al lucrărilor sau serviciilor executate de contractant;

controlul informaţiilor clasificate – orice activitate de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificate;

declasificare – suprimarea menţiunilor de clasificare şi scoaterea informaţiei clasificate de sub incidenţa reglementărilor proiective prevăzute de lege;

diseminarea informaţiilor clasificate – activitatea de difuzare a informaţiilor clasificate către unităţi sau persoane abilitate să aibă acces la astfel de informaţii;

document clasificat – orice suport material care conţine informaţii clasificate, în original sau copie, precum:

a) hârtie – documente olografe, dactilografiate sau tipărite, schiţe, hărţi, planşe, fotografii, desene, indigo, listing;

b) benzi magnetice, casete audio-video, microfilme;

c) medii de stocare a sistemelor informatice – dischete, compact-discuri, hard-discuri, memorii PROM şi EPROM, riboane;

d) dispozitive de procesare portabile – agende electronice, laptop-uri – la care hard-discul este folosit pentru stocarea informaţiilor;

funcţionar de securitate – persoană care îndeplineşte atribuţiile de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi altor persoane juridice de drept public sau privat;

gestionarea informaţiilor clasificate – orice activitate de elaborare, luare în evidenţă, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a informaţiilor clasificate;

incident de securitate – orice acţiune sau inacţiune contrară reglementărilor de securitate a cărei consecinţă a determinat sau este de natură să determine compromiterea informaţiilor clasificate;

indicator de interdicţie – text sau simbol care semnalează interzicerea accesului sau derulării unor activităţi în zone, obiective, sectoare sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate;

informaţie clasificată compromisă – informaţie clasificată care şi-a pierdut integritatea, a fost rătăcită, pierdută ori accesată, total sau parţial, de persoane neautorizate;

instituţie cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sau instituţie abilitată

– Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit competenţelor stabilite prin lege;

marcare – activitatea de inscripţionare a nivelului de secretizare a informaţiei şi de semnalare a cerinţelor speciale de protecţie a acesteia;

material clasificat – document sau produs prelucrat ori în curs de prelucrare, care necesită a fi protejat împotriva cunoaşterii neautorizate;

necesitatea de a cunoaşte – principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informaţii sau să aibă acces la acestea;

negocieri – activităţile circumscrise adjudecării unui contract sau subcontract, de la notificarea intenţiei de organizare a licitaţiei, până la încheierea acesteia;

obiectiv industrial – unitate de cercetare sau cu activitate de producţie, care desfăşoară activităţi ştiinţifice, tehnologice sau economice ce au legătură cu siguranţa sau cu apărarea naţională, ori prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;

obiectiv, sector sau loc de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat – incintă sau perimetru anume desemnat, în care sunt gestionate informaţii secrete de stat;

parte contractantă – oricare dintre părţile care convin să negocieze, să încheie sau să deruleze un contract clasificat;

protecţia surselor generatoare de informaţii – ansamblul măsurilor destinate protecţiei informaţiilor elaborate, stocate sau transmise prin sisteme ori reţele de prelucrare automată a datelor şi/sau de comunicaţii;

securitate industrială – sistemul de norme şi măsuri care reglementează protecţia informaţiilor clasificate în domeniul activităţilor contractuale;

sistem de protecţie a informaţiilor clasificate – ansamblul de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică, de protecţie a personalului şi a surselor generatoare de informaţii, destinate securităţii materialelor şi documentelor clasificate;

structură de securitate – compartiment specializat în protecţia informaţiilor clasificate, organizat în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al altor persoane juridice de drept public sau privat;

subcontractant – parte care îşi asumă executarea unei părţi a contractului clasificat sub coordonarea contractantului;

trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare – schimbarea clasificării, respectiv a nivelului de secretizare a informaţiilor secrete de stat;

unitate deţinătoare de informaţii clasificate sau unitate – autoritate sau instituţie publică, agent economic cu capital integral sau parţial de stat ori o altă persoană juridică de drept public sau privat care, potrivit legii, are dreptul de a deţine informaţii clasificate;

verificare de securitate – totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile desemnate de securitate, conform competenţelor, pentru stabilirea onestităţii şi profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces la informaţii clasificate;

zonă de securitate – perimetru delimitat şi special amenajat unde sunt gestionate informaţii clasificate.

 

 

3. Clasificarea şi declasificarea. Măsuri minime de protecţie specifice claselor şi nivelurilor de secretizare

 

3.1. Clasificarea informaţiilor

 

Potrivit legii, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi de consecinţele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.

Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege:

a) strict secret de importanţă deosebită;

b) strict secret;

c) secret.

Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.

Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete de stat au obligaţia:

– să întocmească un ghid pe baza căruia se va realiza clasificarea corectă şi uniformă a acestora;

– să întocmească liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului;

– Să analizeze ori de câte ori este necesar listele informaţiilor secrete de stat şi, după caz, să prezinte Guvernului spre aprobare propuneri de actualizare şi completare a acestora, conform legii

Listele cu informaţii secrete de serviciu se stabilesc de conducătorii unităţilor deţinătoare de astfel de informaţii.

În listele cu informaţii secrete de serviciu vor fi incluse informaţiile care se referă la activitatea unităţii şi care, fără a constitui, în înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât de persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul unităţii.

Atribuirea clasei şi nivelului de secretizare a informaţiilor se realizează prin consultarea ghidului de clasificare, a listelor cu informaţii secrete de stat şi a listelor cu informaţii secrete de serviciu, elaborate potrivit legii.

Şeful ierarhic al emitentului are obligaţia să verifice dacă informaţiile au fost clasificate corect şi să ia măsuri în consecinţă, când constată că au fost atribuite niveluri de secretizare necorespunzătoare.

Termenele de clasificare a informaţiilor secrete de stat vor fi stabilite de emitent, în funcţie de importanţa acestora şi de consecinţele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.

Termenele de clasificare a informaţiilor secrete de stat, pe niveluri de secretizare, cu excepţia cazului când acestea necesită o protecţie mai îndelungată, sunt de până la:

– 100 de ani pentru informaţiile clasificate strict secret de importanţă deosebită;

– 50 de ani pentru informaţiile clasificate strict secret;

– 30 de ani pentru informaţiile clasificate secret.

Aceste termenele pot fi prelungite prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei motivaţii temeinice, la solicitarea conducătorilor unităţilor deţinătoare de informaţii clasificate sau, după caz, a împuterniciţilor şi funcţionarilor superiori abilitaţi să atribuie nivelurile de secretizare.

Fiecare împuternicit ori funcţionar superior abilitat să atribuie niveluri de secretizare va dispune verificarea periodică a tuturor informaţiilor secrete de stat cărora le-au atribuit nivelurile de secretizare, prilej cu care, dacă este necesar, vor fi reevaluate nivelurile şi termenele de clasificare.

Documentul elaborat pe baza prelucrării informaţiilor cu niveluri de secretizare diferite va fi clasificat conform noului conţinut, care poate fi superior originalelor.

Documentul rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenite din informaţii clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare.

Rezumatele, traducerile şi extrasele din documentele clasificate primesc clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului.

Marcarea informaţiilor clasificate are drept scop atenţionarea persoanelor care le gestionează sau le accesează că sunt în posesia unor informaţii în legătură cu care trebuie aplicate măsuri specifice de acces şi protecţie, în conformitate cu legea.

Cazurile considerate supraevaluări ori subevaluări ale clasei sau nivelului de secretizare vor fi supuse atenţiei emitentului, iar dacă acesta decide să reclasifice informaţiile va informa deţinătorii.

Informaţiile vor fi clasificate numai în cazul în care se impune protecţia acestora, iar nivelurile de secretizare şi termenele de clasificare subzistă atât timp cât dezvăluirea sau diseminarea lor neautorizată ar putea prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică sau interesele persoanelor juridice de drept public sau privat.

Supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informaţiilor şi a duratei pentru care au fost clasificate se pot contesta de către orice persoană fizică sau juridică română, în contencios administrativ.

 

3.2. Declasificarea şi trecerea informaţiilor clasificate la un nivel inferior de secretizare

 

Informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

Informaţiile se declasifică dacă:

a) termenul de clasificare a expirat;

b) dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare;

c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege.

Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilitaţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează activitatea şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit competenţelor materiale.

Emitenţii documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menţinerii în nivelurile de secretizare acordate anterior şi vor prezenta împuterniciţilor şi funcţionarilor superiori abilitaţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecinţă.

Ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumită dată sau la producerea unui anumit eveniment.

La schimbarea clasei sau nivelului de secretizare atribuit iniţial unei informaţii, emitentul este obligat să încunoştinţeze structura/funcţionarul de securitate, care va face menţiunile necesare în registrele de evidenţă.

Data şi noua clasă sau nivel de secretizare vor fi marcate pe document deasupra sau sub vechea inscripţie, care va fi anulată prin trasarea unei linii oblice.

Emitentul informaţiilor declasificate ori trecute în alt nivel de clasificare se va asigura că gestionarii acestora sunt anunţaţi la timp, în scris, despre acest lucru.

Informaţiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt compromise sau iremediabil pierdute vor fi declasificate.

Declasificarea se face numai în baza cercetării prin care s-a stabilit compromiterea sau pierderea informaţiilor respective ori a suportului material al acestora, cu acordul scris al emitentului.

Informaţiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităţilor care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de câte ori este necesar.

 

3.3. Măsuri minime de protecţie a informaţiilor clasificate
Măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate vor fi stabilite în raport cu:

 

a) clasele şi nivelurile de secretizare a informaţiilor;

b) volumul şi suportul informaţiilor;

c) calitatea, funcţia şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces la informaţii, potrivit certificatului de securitate şi autorizaţiei de acces şi cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte;

 

d) ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile ce pot avea consecinţe asupra informaţiilor clasificate.

Transmiterea informaţiilor clasificate către alţi utilizatori se va efectua numai dacă aceştia deţin certificate de securitate sau autorizaţii de acces corespunzător nivelului de secretizare.

Certificatele de securitate aparţinând persoanelor al căror comportament, atitudini sau manifestări pot crea premise de insecuritate pentru informaţiile secrete de stat vor fi imediat retrase, cu încunoştinţarea instituţiilor investite cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit competenţelor.

Conducătorii unităţilor şi persoanele care gestionează informaţii clasificate au obligaţia de a aduce la cunoştinţa instituţiilor cu atribuţii de coordonare şi control în domeniu orice indicii din care pot rezulta premise de insecuritate pentru astfel de informaţii.

 

 

 

3.3.1. Structura/funcţionarul de securitate

 

Pentru implementarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, în unităţile deţinătoare de astfel de informaţii se înfiinţează, în condiţiile legii, structuri de securitate cu atribuţii specifice.

În situaţia în care unitatea deţine un volum redus de informaţii clasificate, atribuţiile structurii de securitate vor fi îndeplinite de funcţionarul de securitate.

Structura de securitate se organizează şi se încadrează potrivit legii.

Şeful structurii de securitate, respectiv funcţionarul de securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administraţie al unităţii.

Şeful structurii de securitate, respectiv funcţionarul de securitate, deţine certificat de securitate corespunzător celui mai înalt nivel de clasificare a informaţiilor secrete de stat gestionate de unitate.

Structura/funcţionarul de securitate are următoarele atribuţii generale:

a) elaborează şi supune aprobării conducerii unităţii normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) întocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării instituţiilor abilitate, iar după aprobare, acţionează pentru aplicarea acestuia;

c) coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate, în toate componentele acesteia;

d) asigură relaţionarea cu instituţia abilitată să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;

e) monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;

f) consiliază conducerea unităţii în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;

g) informează conducerea unităţii despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

h) acordă sprijin reprezentanţilor autorizaţi ai instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor legale, pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;

i) organizează activităţi de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;

j) asigură păstrarea şi organizează evidenţa certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate;

k) actualizează permanent evidenţa certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces;

l) întocmeşte şi actualizează listele informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate, pe clase şi niveluri de secretizare;

m) prezintă conducătorului unităţii propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importantă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, după caz, solicită sprijinul instituţiilor abilitate;

n) efectuează, cu aprobarea conducerii unităţii, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate;

o) exercită alte atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, potrivit legii.

(2) Atribuţiile personalului din structura de securitate, respectiv ale funcţionarului de securitate, se stabilesc prin fişa postului, aprobată de conducătorul unităţii.

Persoanele care lucrează în structura de securitate sau, după caz, funcţionarul de securitate vor fi incluse în programe permanente de pregătire organizate de instituţiile investite cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii.

 

3.3.2. Accesul la informaţiile clasificate

 

Accesul la informaţii clasificate este permis cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

Persoanele care au acces la informaţii strict secrete de importanţă deosebită, în condiţiile prevăzute de prezentele standarde, vor fi înregistrate în fişa de consultare, care va fi păstrată la deţinătorul de drept al documentului.

Persoanele cărora le-au fost eliberate certificate de securitate sau autorizaţii de acces vor fi instruite, atât la acordarea acestora, cât şi periodic, cu privire la conţinutul reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate.

Activităţile de instruire vor fi consemnate de structura/funcţionarul de securitate, sub semnătură, în fişa de pregătire individuală. Aceste persoane vor semna angajamentul de confidenţialitate.

În cazuri excepţionale, determinate de situaţii de criză, calamităţi sau evenimente imprevizibile, conducătorul unităţii poate acorda acces temporar la informaţii clasificate anumitor persoane care nu deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, cu condiţia asigurării unui sistem corespunzător de evidenţă.

Persoanele care primesc dreptul de acces temporar la informaţii secrete de stat vor semna angajamentul de confidenţialitate şi vor fi comunicate la ORNISS, în cel mai scurt timp posibil, pentru efectuarea verificărilor de securitate, potrivit procedurilor.

În cazul informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită, accesul temporar va fi acordat, pe cât posibil, persoanelor care deţin deja certificate de securitate pentru acces la informaţii strict secrete sau secrete.

Transmiterea informaţiilor clasificate între unităţi se va efectua cu aprobarea emitentului şi cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte.

Predarea-primirea informaţiilor clasificate între unitatea deţinătoare şi unitatea primitoare se face cu respectarea măsurilor de protecţie prevăzute în prezentele standarde.

Structura/funcţionarul de securitate al unităţii deţinătoare se va asigura că reprezentantul unităţii primitoare deţine certificatul de securitate sau autorizaţia de acces corespunzătoare nivelului de secretizare a informaţiilor clasificate ce fac obiectul predării-primirii.

 

 

4. Reguli generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor clasificate

 

În unităţile deţinătoare de informaţii clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea acestora în condiţii de siguranţă. Activitatea acestor compartimentelor este coordonată de structura/funcţionarul de securitate.

La redactarea documentelor ce conţin informaţii clasificate se vor respecta următoarele reguli:

a) menţionarea, în antet, a unităţii emitente, a numărului şi datei înregistrării, a clasei sau nivelului de secretizare, a numărului de exemplare şi, după caz, a destinatarului;

b) numerele de înregistrare se înscriu pe toate exemplarele documentului şi pe anexele acestora, fiind precedate de un zero (0) pentru documentele secrete, de două zerouri (00) pentru cele strict secrete, de trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanţă deosebită şi de litera „S” pentru secrete de serviciu;

c) la sfârşitul documentului se înscriu în clar, după caz, rangul, funcţia, numele şi prenumele conducătorului unităţii emitente, precum şi ale celui care îl întocmeşte, urmate de semnăturile acestora şi ştampila unităţii;

d) înscrierea, pe fiecare pagină a documentului, a clasei sau nivelului de secretizare atribuit acestuia;

e) pe fiecare pagină a documentelor ce conţin informaţii clasificate se înscriu numărul curent al paginii, urmat de numărul total al acestora.

În situaţia în care documentul de bază este însoţit de anexe, la sfârşitul textului se indică, pentru fiecare anexă, numărul de înregistrare, numărul de file al acesteia şi clasa sau nivelul de secretizare.

Anexele se clasifică în funcţie de conţinutul lor şi nu de cel al documentelor pe care le însoţesc.

Adresa de însoţire a documentului nu va cuprinde informaţii detaliate referitoare la conţinutul documentelor anexate.

Documentele anexate se semnează, dacă este cazul, de persoanele care au semnat documentul de bază.

Aplicarea, pe documentele anexate, a ştampilei unităţii emitente este obligatorie.

Când documentele ce conţin informaţii clasificate se semnează de o singură persoană, datele privind rangul, funcţia, numele şi prenumele acesteia se înscriu sub text, în centrul paginii.

Când semnează două sau mai multe persoane, rangul, funcţia, numele şi prenumele conducătorului unităţii se înscriu în partea stângă, iar ale celorlalţi semnatari în partea dreaptă, în ordinea rangurilor şi funcţiilor.

Când documentele care conţin informaţii clasificate se emit în comun de două sau mai multe unităţi, denumirile acestora se înscriu separat în antet, iar la sfârşit se semnează de către conducătorii unităţilor respective, de la stânga la dreapta, aplicându-se ştampilele corespunzătoare.

Informaţiile clasificate vor fi marcate, inscripţionate şi gestionate numai de către persoane care au autorizaţie sau certificat de securitate corespunzător nivelului de clasificare a acestora.

Toate documentele, indiferent de formă, care conţin informaţii clasificate au înscrise, pe fiecare pagină, nivelul de secretizare.

Nivelul de secretizare se marchează prin ştampilare, dactilografiere, tipărire sau olograf, astfel:

a) în partea dreaptă sus şi jos, pe exteriorul copertelor, pe pagina cu titlul şi pe prima pagină a documentului;

b) în partea de jos şi de sus, la mijlocul paginii, pe toate celelalte pagini ale documentului;

c) sub legendă, titlu sau scara de reprezentare şi în exterior – pe verso – atunci când acestea sunt pliate, pe toate schemele, diagramele, hărţile, desenele şi alte asemenea documente.

Porţiunile clar identificabile din documentele clasificate complexe, cum sunt secţiunile, anexele, paragrafele, titlurile, care au niveluri diferite de secretizare sau care nu sunt clasificate, trebuie marcate corespunzător nivelului de clasificare şi secretizare.

Marcajul de clasificare va fi aplicat separat de celelalte marcaje, cu caractere şi/sau culori diferite.

Toate documentele clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect vor avea înscrise menţiunile „Document în lucru” sau „Proiect” şi vor fi marcate potrivit clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor ce le conţin.

Gestionarea documentelor clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect se face în aceleaşi condiţii ca şi a celor în formă definitivă.

Documentele sau materialele care conţin informaţii clasificate şi sunt destinate unei persoane strict determinate vor fi inscripţionate, sub destinatar, cu menţiunea „Personal”.

Fotografiile, filmele, microfilmele şi negativele lor, rolele, bobinele sau containerele de păstrare a acestora se marchează vizibil cu o etichetă care indică numărul şi data înregistrării, precum şi clasa sau nivelul de secretizare.

Microfilmele trebuie să aibă afişat la cele două capete clasa sau nivelul de secretizare, iar la începutul rolei, lista elementelor de conţinut.

Clasa sau nivelul de secretizare a informaţiilor înregistrate pe benzi audio se imprimă verbal, atât la începutul înregistrării, cât şi la sfârşitul acesteia.

Marcarea clasei sau a nivelului de secretizare pe benzi video trebuie să asigure afişarea pe ecran a clasei sau a nivelului de secretizare. În cazul în care nu se poate stabili cu exactitate clasa sau nivelul de secretizare, înainte de înregistrarea benzilor, marcajul se aplică prin inserarea unui segment de bandă la începutul şi la sfârşitul benzii video.

Benzile audio şi video care conţin informaţii clasificate păstrează clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt atribuit până în momentul:

a) distrugerii printr-un procedeu autorizat;

b) atribuirii unui nivel superior prin adăugarea unei înregistrări cu nivel superior de secretizare.

Proiecţiile de imagini trebuie să afişeze, la începutul şi sfârşitul acestora, numărul şi data înregistrării, precum şi clasa sau nivelul de secretizare.

Rolele, bobinele sau containerele de păstrare a benzilor magnetice, inclusiv cele video, pe care au fost imprimate informaţii secrete de stat, vor avea înscris, la loc vizibil, clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt atribuit acestora, care va rămâne aplicat până la distrugerea sau demagnetizarea lor.

La efectuarea unei înregistrări pe bandă magnetică, atât la începutul, cât şi la sfârşitul fiecărui pasaj, se va menţiona clasa sau nivelul de secretizare.

În cazul detaşării de pe suportul fizic, fiecare capăt al benzii va fi marcat, la loc vizibil, cu clasa sau nivelul de secretizare.

În toate cazurile, ambalajele sau suporţi în care se păstrează documente sau materiale ce conţin informaţii clasificate vor avea inscripţionat clasa sau nivelul de secretizare, numărul şi data înregistrării în evidenţe şi li se va ataşa o listă cu denumirea acestora.

Atunci când se utilizează documente clasificate ca surse pentru întocmirea unui alt document, marcajele documentelor sursă le vor determina pe cele ale documentului rezultat.

Pe documentul rezultat se vor preciza documentele sursă care au stat la baza întocmirii lui.

Numărul şi data iniţială a înregistrării documentului clasificat trebuie păstrate, chiar dacă i se aduc amendamente, până când documentul respectiv va face obiectul reevaluării clasei sau a nivelului de secretizare.

Conducătorii unităţilor vor asigura măsurile necesare de evidenţă şi control al informaţiilor clasificate, astfel încât să se poată stabili, în orice moment, locul în care se află aceste informaţii.

Evidenţa materialelor şi documentelor care conţin informaţii clasificate se ţine în registre speciale.

Fiecare document sau material va fi inscripţionat cu numărul de înregistrare şi data când este înscris în registrele de evidenţă.

Numerele de înregistrare sunt precedate de numărul de zerouri corespunzător nivelului de secretizare atribuit sau de litera „S” pentru secrete de serviciu.

Toate registrele, condicile şi borderourile se înregistrează în registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi a caietelor pentru însemnări clasificate.

Fac excepţie actele de gestiune, imprimatele înseriate şi alte documente sau materiale cuprinse în forme de evidenţă specifice.

Documentele sau materialele care conţin informaţii clasificate înregistrate în registrele de evidenţă nu vor fi înregistrate în alte forme de evidenţă.

Emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor şi materialelor primite, expediate sau a celor întocmite de unitatea proprie, potrivit legii.

În registrele pentru evidenţa informaţiilor clasificate vor fi menţionate numele şi prenumele persoanei care a primit documentul, iar aceasta va semna de primire pe condica de documente.

Atribuirea numerelor de înregistrare în registrele pentru evidenţă se face consecutiv, pe parcursul unui an calendaristic.

Numerele de înregistrare se înscriu obligatoriu pe toate exemplarele documentelor sau materialelor care conţin informaţii clasificate, precum şi pe documentele anexate.

Anual, documentele se clasează în dosare, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatoare arhivistice, potrivit legii.

Clasarea documentelor sau materialelor care conţin informaţii clasificate se face separat, în funcţie de suportul şi formatul acestora, cu folosirea mijloacelor de păstrare şi protejare adecvate.

Informaţiile strict secrete de importantă deosebită vor fi compartimentate fizic şi înregistrate separat de celelalte informaţii.

Evidenţa documentelor strict secrete şi secrete poate fi operată în acelaşi registru.

Hărţile, planurile topografice, asamblajele de hărţi şi alte asemenea documente se înregistrează în registrele pentru evidenţa informaţiilor clasificate întocmite în acest sens.

Atribuirea aceluiaşi număr de înregistrare unor documente cu conţinut diferit este interzisă.

Registrele de evidenţă vor fi completate de persoana desemnată care deţine autorizaţie sau certificat de securitate corespunzător.

Multiplicarea prin dactilografiere şi procesare la calculator a documentelor clasificate poate fi realizată numai de către persoane autorizate să aibă acces la astfel de informaţii.

Multiplicarea documentelor clasificate poate fi realizată de persoane autorizate, numai în încăperi special destinate.

Documentelor care conţin informaţii clasificate rezultate în procesul de multiplicare li se atribuie numere din registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate multiplicate.

Numerele se atribuie consecutiv, începând cu cifra 1, pe parcursul unui an calendaristic şi se înscriu obligatoriu pe toate exemplarele documentului.

Evidenţierea operaţiunii de multiplicare se face prin marcare atât pe original, cât şi pe toate copiile rezultate.

Pe documentul original marcarea se aplică în partea dreaptă jos a ultimei pagini.

Pe copiile rezultate, marcarea se aplică pe prima pagină, sub numărul de înregistrare al documentului.

În cazul copierii succesive, la date diferite, a unui document clasificat, documentul original va fi marcat la fiecare operaţiune, ce va fi, de asemenea, înscrisă în registru.

Exemplarele rezultate în urma copierii documentului secret de stat se numerotează în ordine succesivă, chiar dacă operaţiunea se efectuează de mai multe ori şi la date diferite.

Multiplicarea documentelor clasificate se face în baza aprobării conducătorului unităţii deţinătoare, cu avizul structurii/funcţionarului de securitate, ambele înscrise pe cererea pentru copiere sau pe adresa de însoţire în care se menţionează necesitatea multiplicării.

Parchetele, instanţele şi comisiile de cercetare pot multiplica documente care conţin informaţii clasificate numai în condiţiile prezentelor standarde.

Extrasul dintr-un document care conţine informaţii clasificate se face în baza cererii pentru copiere, cu aprobarea conducătorului unităţii, iar documentul rezultat va avea menţionat sub numărul de exemplar cuvântul „Extras” şi numărul de înregistrare al documentului original.

Clasa sau nivelul de secretizare atribuit unui document original se aplică, în mod identic, reproducerilor sau traducerilor.

Dacă emitentul doreşte să aibă control exclusiv asupra reproducerii, documentul va conţine o indicaţie vizibilă cu următorul conţinut: „Reproducerea acestui document, totală sau parţială, este interzisă”.

Informaţiile clasificate înscrise pe documente cu regim restrictiv de reproducere care au menţiunea „Reproducerea interzisă” nu se multiplică.

În cazul copierii unui document care conţine informaţii clasificate se procedează astfel:

a) se stabileşte numărul de exemplare în care va fi multiplicat;

b) se completează şi se aprobă cererea pentru multiplicare, după care aceasta se înregistrează în registrul de evidenţă;

c) documentul original se predă operatorului pe bază de semnătură;

d) după verificarea exemplarelor rezultate, beneficiarul semnează în registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate multiplicate;

e) repartiţia în vederea difuzării exemplarelor copiate se consemnează de către structura/funcţionarul de securitate pe spatele cererii pentru copiere;
f) cererea pentru copiere împreună cu exemplarele copiate se predau pe bază de semnătură structurii/funcţionarului de securitate în vederea difuzării sau expedierii.

Când se dactilografiază, se procesează la calculator sau se copiază documente care conţin informaţii clasificate, în mai mult de două exemplare, pe spatele exemplarului original sau al cererii pentru copiere se înscriu destinatarii documentelor şi numărul exemplarelor.

Atunci când numărul destinatarilor este mare se întocmeşte un tabel de difuzare, care se înregistrează ca document anexat la original.

Numerotarea exemplarelor copiate se va face consecutiv pentru fiecare copie, indiferent de data executării, avându-se în vedere şi numărul de exemplare rezultat în urma dactilografierii sau procesării la calculator.

Documentele clasificate pot fi microfilmate sau stocate pe discuri optice ori pe suporţi magnetici în următoarele condiţii:

a) procesul de microfilmare sau stocare să fie realizat cu aprobarea emitentului, de personal autorizat pentru clasa sau nivelul de secretizare a informaţiilor respective;

b) microfilmelor, discurilor optice sau suporţilor magnetici de stocare să li se asigure aceeaşi protecţie ca a documentului original;

c) toate microfilmele, discurile optice sau suporţii magnetici de stocare să fie înregistrate într-o evidenţă specifică şi supuse, ca şi documentele originale, verificării anuale.

Difuzarea informaţiilor clasificate multiplicate se face obligatoriu cu avizul structurii/funcţionarului de securitate.

Informaţiile clasificate pot fi redifuzate de către destinatarul iniţial la alţi destinatari, cu respectarea normelor din prezentele standarde.

Emitentul este obligat să indice clar toate restricţiile care trebuie respectate pentru difuzarea unei informaţii clasificate. Când se impun astfel de restricţii, destinatarii pot proceda la o redifuzare numai cu aprobarea scrisă a emitentului.

În cazul în care un document secret de stat este studiat de o persoană abilitată, pentru care s-a stabilit necesitatea de a accesa astfel de documente în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, această activitate trebuie consemnată în fişa de consultare.

Informaţiile clasificate ieşite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug.

Arhivarea sau distrugerea unui document clasificat se menţionează în registrul de evidenţă principal, prin consemnarea cotei arhivistice de regăsire sau, după caz, a numărului de înregistrare a procesului-verbal de distrugere.

Distrugerea informaţiilor clasificate înlocuite sau perimate se face numai cu avizul emitentului.

Distrugerea documentelor clasificate sau a ciornelor care conţin informaţii cu acest caracter se face astfel încât să nu mai poată fi reconstituite.

Documentele de lucru, ciornele sau materialele acumulate sau create în procesul de elaborare a unui document, care conţin informaţii clasificate, de regulă, se distrug.

În cazul în care se păstrează, acestea vor fi datate, marcate cu clasa sau nivelul de secretizare cel mai înalt al informaţiilor conţinute, arhivate şi protejate corespunzător clasei sau nivelului de secretizare a documentului final.

Informaţiile strict secrete de importanţă deosebită destinate distrugerii vor fi înapoiate unităţii emitente cu adresă de restituire.

Fiecare asemenea informaţie va fi trecută pe un proces-verbal de distrugere, care va fi aprobat de conducerea unităţii şi semnat de şeful structurii/funcţionarul de securitate şi de persoana care asistă la distrugere, autorizată să aibă acces la informaţii strict secrete de importanţă deosebită.

În situaţii de urgenţă, protecţia, inclusiv prin distrugere, a materialelor şi documentelor strict secrete de importanţă deosebită va avea întotdeauna prioritate faţă de alte documente sau materiale.

Procesele-verbale de distrugere şi documentele de evidenţă ale acestora vor fi arhivate şi păstrate cel puţin 10 ani.

Distrugerea informaţiilor strict secrete, secrete şi secrete de serviciu va fi evidenţiată într-un proces-verbal semnat de două persoane asistente autorizate să aibă acces la informaţii de acest nivel, avizat de structura/funcţionarul de securitate şi aprobat de conducătorul unităţii.

Procesele-verbale de distrugere şi documentele de evidenţă a informaţiilor strict secrete, secrete şi secrete de serviciu vor fi păstrate de compartimentul care a executat distrugerea, o perioadă de cel puţin trei ani, după care vor fi arhivate şi păstrate cel puţin 10 ani.

Distrugerea ciornelor documentelor secrete de stat se realizează de către persoanele care le-au elaborat.

Procesul-verbal de distrugere a ciornelor se întocmeşte în situaţia în care acestea au fost înregistrate într-o formă de evidenţă.

Documentele şi materialele ce conţin informaţii clasificate se transportă, pe teritoriul României, prin intermediul unităţii specializate a Serviciului Român de Informaţii, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Documentele şi materialele care conţin informaţii clasificate se transportă în străinătate prin valiza diplomatică, de către curierii diplomatici selecţionaţi şi pregătiţi de Serviciul de Informaţii Externe.

Este interzisă expedierea documentelor şi materialelor ce conţin informaţii clasificate prin S.N. „Poşta Română” ori prin alte societăţi comerciale de transport.

Conducătorii unităţilor deţinătoare de informaţii clasificate vor desemna, din structura de securitate proprie, în condiţiile prezentelor standarde, cel puţin un delegat împuternicit pentru transportul şi executarea operaţiunilor de predare-primire a corespondenţei clasificate, între aceasta şi unitatea specializată a Serviciului Român de Informaţii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s