PROTECŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE

Probleme:

1. Consideraţii generale;

2.  Protecţia informaţiilor clasificate;

3.  Informaţii secrete de stat;

4.  Informaţii secrete de serviciu;

5.  Atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor privind

protecţia informaţiilor clasificate;

6. Obligaţii, răspunderi şi sancţiuni.

 

           

B  I  B  L  I  O  G  R  A  F  I  E:

– Legea nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 248/2002;

– Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 663/2001;

– Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 167/2002;

– Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 485/2002;

– Legea nr. 101/2003, pentru aprobarea O.U.G. nr. 153/2002, privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 207/2003;

– Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind

– Protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 315/2002;

– Hotărârea Guvernului nr. 781/2002, privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 575/2002;

– O.M.I. nr. S/353/2002, pentru aprobarea Normelor de aplicare a Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate şi a informaţiilor secrete de serviciu în unităţile Ministerului de Interne;

– O.M.I. nr. S/389/2003, pentru aprobarea ghidului de clasificare a informaţiilor în Ministerul de Interne, precum şi a listei cu informaţii secrete de serviciu în Ministerul de Interne;

– O.M.A.I. nr. 650/2005, privind organizarea şi administrarea Fondului arhivistic al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

 

 

 

1.     Consideraţii generale

 

Constituţia României, în vigoare din 08 decembrie 1991, arată printre altele că: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”; „Forma de guvernământ a statului român este republică”; „Teritoriul României este inalienabil”; „Statul are ca fundament unitatea poporului român”. Acestea sunt valori supreme şi sunt garantate. Fiind valori supreme trebuie să fie apărate şi prin norme juridice. În domeniile esenţiale ale activităţii statului, care ţin de funcţia sa, se lucrează cu informaţii, dar nu cu orice informaţii ci numai cu acele ce nu trebuie aduse la cunoştinţa oricui şi oricând.

Prin informaţii înţelegem orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie.

Prin informaţii clasificate înţelegem informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.

Pentru protecţia informaţiilor clasificate s-a adoptat Legea nr. 182/2002, publicată în M. Of., partea I, nr. 248 / 2002.

Scopul Legii nr. 182/2002  este protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigura acest tip de informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor;

Prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor nu se aduce atingere dreptului persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, deoarece: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit (Constituţia României, art. 31, alin. 1”.

Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii.

Standardele naţionale.

Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate au următoarele trăsături:

–   sunt obligatorii;

–   sunt în concordanţă cu interesul naţional;

–   sunt conforme cu criteriile şi recomandările N.A.T.O.;

–   au o valoare juridică subsidiară faţă de normele N.A.T.O.;

–   sunt stabilite de S.R.I.

 

 

2.Protecţia informaţiilor clasificate

Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:

a) protejarea informaţiilor clasificate împotriva acţiunilor de  spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conţinutului acestora, precum şi împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;

 

b) realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate.

 

Măsurile ce decurg din aplicarea Legii nr. 182/2002 sunt     destinate:

 

a.       să prevină accesul neautorizat la informaţiile clasificate;

b.       să identifice împrejurările, precum şi persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol securitatea informaţiilor clasificate;

c.       să garanteze că informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, să le cunoască;

d.       să asigure protecţia fizică a informaţiilor, precum şi a personalului necesar protecţiei informaţiilor clasificate.

 

Protecţia informaţiilor clasificate vizează (sau formele);

 

a.       protecţia juridică;

b.       protecţia prin măsuri procedurale;

c.       protecţia fizică;

d.       protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;

e.       protecţia surselor generatoare de informaţii.

Protecţia juridică – cuprinde ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate. De pildă: „Hotărârile Guvernului care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate (Constituţia României), art. 107, alin. (4) teza finală”.

Protecţia prin măsuri procedurale-  desemnează ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor.

Prin protecţie fizică –   înţelegem ansamblul activităţilor de pază, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate;

Protecţia personalului-  are în vedere ansamblul verificărilor şi măsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în legătură cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi înlătura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate;

Protecţia surselor generatoare de informaţii – ansamblul măsurilor destinate protecţiei informaţiilor elaborate, stocate sau transmise prin sisteme ori reţele de prelucrare automată a datelor.

 

                                     3. Informaţii secrete de  stat

Informaţiile clasificate sunt secretizate în două clase: secrete de stat şi secrete de serviciu.

Informaţiile secrete de stat-  cuprind informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării.

Nivelurile de secretizare –  se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:

          –strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;

          -strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;

          –secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale;

În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:

a. sistemul de apărare al ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;

b. planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;

c. cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;

d. organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

e. datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare; inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

f. activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională;

g. mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;

h. hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat;

e. studiile, prospecţiunile ecologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi

informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în  competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

j. sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apă şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat;

k. activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;

l. cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare , în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;

m. emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale B.N.R. şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;

n. relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.

 

Atribuirea de niveluri de secretizare.

 

Sunt împuterniciţi să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:

 

a. pentru informaţiile strict secrete de importanţă deosebită;

 

1. Preşedintele României;

2. Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;

3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;

7. directorul serviciilor naţionale de informaţii;

8. directorul Serviciului de Protecţie şi Pază;

9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor;

11. preşedintele Institutului Naţional de statistică;

12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul – ministru;

 

b. pentru informaţiile strict-secrete – împuterniciţii prevăzuţi la lit. a, precum şi funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competenţelor materiale ale acestora;

c. pentru informaţiile secrete – împuterniciţii prevăzuţi la lit. a şi b, precum şi funcţionarii cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competenţelor materiale ale acestora;

Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta, pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum şi menţiunea personal, când sunt destinate unor persoane determinate.

Informaţiile secrete de stat se transmit, se transportă şi se stochează  în condiţiile stabilite de lege.

 

      4. Informaţii secrete de serviciu

 

Informaţii secrete de serviciu-  sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.

Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului. Acestea vor purta pe fiecare pagină şi menţiunea „personal” când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.

Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi să stabilească informaţiile care să constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competenţelor în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

 

5. Atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor privind protecţia informaţiilor clasificate

 

Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi stabileşte pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate, structura şi măsurile proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

Elaborează registrul de evidenţă a autorizaţiilor acordate personalului ce lucrează în domeniul informaţiilor clasificate sub semnătură. Fiecare autorizaţie se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă standardelor aplicabile funcţiei pe care respectivele persoane o ocupă.

Reverificarea autorizaţiei este obligatorie şi constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că menţinerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.

Întocmeşte ghidul pe baza căruia se va realiza o clasificare corectă şi uniformă a informaţiilor secrete de stat, în strictă conformitate cu legea.

Ministerul Administraţiei şi Internelor poartă întreaga răspundere privind elaborarea şi aplicarea măsurilor procedurale de protecţie fizică protecţie a personalului care are acces la informaţii secrete de stat.

 

6. Obligaţii, răspunderi şi sancţiuni.

 

Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii.

Pentru candidaţii la funcţii publice ce implică  lucrul cu asemenea informaţii, precum şi competenţa de a autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioară numirii în acele funcţii şi se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire.

Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul O.R.N.I.S.S., care gestionează informaţii N.A.T.O., potrivit echivalenţelor nivelurilor de secretizare prevăzute de Legea nr. 182/2002.

Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate este obligatorie. Certificatul de securitate constituie documentul care atestă verificarea şi acreditarea persanei de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate.

Persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate să asigure protecţia acestora, potrivit legii şi să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate. Aceste obligaţii se menţin şi după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioadă a menţinerii clasificării informaţiei.

Persoana care urmează să desfăşoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informaţii clasificate va prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a secretului.

Persoanele autorizate care copiază extrag sau reproduc în rezumat sau conţinutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat menţiunile aflate pe documentul original.

Personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire şi perfecţionare la intervale regulate, potrivit standardelor naţionale de protecţie.

Accesul. Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

Autorizaţia se eliberează pe clase şi niveluri de secretizare în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. persoanele juridice cu excepţia celor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale notifică O.R.N.I.S.S., eliberarea autorizaţiei de acces.

Accesul la informaţiile clasificate N.A.T.O. se face în baza eliberării de către O.R.N.I.S.S., a autorizaţiilor şi certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituţiile abilitate.

Durata de valabilitate a autorizaţiei este de până la patru ani, în această perioadă verificările pot fi reluate oricând. Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.

Accesul în clădirile şi infrastructurile informatice în care se desfăşoară activităţi cu informaţii clasificate ori sunt păstrate sau stocate informaţii cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.

Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat , precum şi al persoanelor apatride la informaţiile clasificate şi în locurile în care se desfăşoară activităţi şi se expun obiecte sau se execută lucrări din această categorie este permis numai în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.

Interdicţii. se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea naţională. Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra

 

unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Este interzisă transmiterea informaţiilor secrete de stat prin cablu sau eter fără a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte mijloace criptografice stabilite de autorităţile publice competente.

Răspunderi. Răspunderea privind protecţia informaţiilor clasificate revine conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori altei persoane juridice deţinătoare de informaţii după caz. Conducătorii agenţilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum şi persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligaţia să respecte prevederile legale privind protecţia acestora. Încălcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz. Persoanele încadrate în serviciile de informaţii şi siguranţă sau ale armatei, aflate în serviciul relaţiilor externe, precum şi cele special însărcinate cu protecţia informaţiilor secrete de stat, vinovate de deconspirări voluntare ori de acte de neglijenţă care au favorizat divulgarea ori scurgerea informaţiilor secrete, îşi pierd irevocabil calitatea.

De reţinut: Autoritatea Naţională de Securitate nu mai există, prin O.U.G. nr. 154/2002, aprobată prin Legea nr. 101/2002, toate atribuţiile acesteia au fost preluate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, prescurtat O.R.N.I.S.S. Prin aceste acte normative s-a dispus desfiinţarea Autorităţii Naţionale de Securitate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s