De luat aminte

Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
1
URMASII LUI ATILLA
de
RADU THEODORU
Editura MIRACOL, Bucuresti 1999
ISBN 973-9315-38-0
Cuprins
CARTEA INTAI: CRIMELE HUNGARISMULUI ARGUMENT
Capitolul I. POLITICILE CRIMINALE ALE MAGHIARIZARII
FORTATE
Capitolul II. ALTE POLITICI CRIMINALE DE MAGHIARIZARE
FORTATA
Capitolul III. PROCESUL „MEMORANDUM”
Capitolul IV. MASACRE IN MASA. ALTE CRIME IMPOTRIVA
UMANITATII
Capitolul V. APOGEUL CRIMELOR HUNGARISTE. 1940-1944
Capitolul VI. IN LOC DE CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
CARTEA A DOUA: HUNGARISMUL ASTAZI CATEVA INTAMPLARI
SEMNIFICATIVE
Capitolul I. HUNGARISMUL
Capitolul II. DIVERSIUNI HUNGARISTE
A. Problema minoritatilor
B. Eurocarpatica
Capitolul III. UDMR CREATIA HUNGARISMULUI BUDAPESTAN
Radacini. Organizare. Doctrina. Tactica
– IN LOC DE POSTAFATA
– STRICT SECRET!
– EVOLUTII PERICULOASE. PROVOCARI IRESPONSABILE.
– MARILE TRADARI
– DESPRE RAZBOIUL ATIPIC DUS DE HUNGARISM IMPOTRIVA
ROMANIEI
– POSTFATA
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
2
ARGUMENT
Londra. Tuesday 13 March 1990 3nd Seminar Session in the IPu
Room. Am copiat textul din Programul intocmit de organizatia Great
Britain East Europe Center-British-Romanian Political Seminar, la care am
participat ca invitat. Al treilea seminar avandu-i conferentiari pe reverendul
Martin Ethnic and Religions Divides. Nestiind englezeste ma insotea o
traducatoare, emigranta din Romania, care suferea de o teama politica
cronica. Asa ca replicile mele erau fatuite si aranjate spre a nu alerta gazdele,
deosebit de civilizate si prevenitoare care cu prilejul diferitelor intalniri ma
pasau elegant fie gazetarilor, fie unor provocatori, probabil de profesie.
Tema asaltului gazetaresc, am scris-o si in prefata cartii HUNGARISMUL,
ASTAZI, era persecutia monstruoasa a etnicilor unguri din Romania de catre
autoritati si populatia romaneasea.
Explorasem ani de zile vrafuri de documente privind istoria
Transilvaniei avand sansa sa ma nasc in Crisana si sa traiesc o parte din viata
mea in Crisana, Banat, la Sibiu si la Brasov.
Pot spune ca eram toba de carte. Cu o experienta bogata a vietii
cotidiene in zone cu populate mixta. Romani, svabi sau sasi, sloveni, sarbi si
bulgari, unguri. Sigur ca stiam tot ce-au facut aici la Londra, pentru
propaganda hungarista, lordul Rothermere caruia dupa primul razboi
mondial ungurii i-au oferit coroana Sfantului Stefan si celebrul falsificator de
bancnote frantuzesti, contele Bethlen Sandor. Cunosteam in amanunt rolul
nu prea prietenos jucat de Anglia fata de Romania inca de la 1878. Dar nu
ma asteptam sa gasesc atata ignoranta in legatura cu adevarul despre relatiile
romano-ungare.
Mai vechi si mai noi si atata patima antiromaneasca. Si atata
dezinformare. Si atata fervoare prohungarista. Mi-am dat seama ca in Anglia
propaganda ungureasca n-a cheltuit zadarnic zeci de milioane de dolari
incepand cu Trianonul pana la zi. Dupa cum mi-am dat seama de
cvasinulitatea propagandei romanesti. Deci la cel de al treilea seminar avand
ca tema politicile fata de etnicii minoritari si minoritatile confesionale (pionii
strategiilor de destabilizare a statelor tinta in razboaiele atipice) am cunoscut
un britanic si el MP, care vorbea mult mai bine decat mine o franceza cu cel
mai fermecator accent parizian si care, avand o cultura generala solida, s-a
dovedit apt pentru o discutie obiectiva, lasandu-si ideile preconcepute la
garderoba.
La analiza mea de fond a genocidului hungarist asupra romanimii din
Transilvania si din partile ungurene, a crimelor sadice savarsite de
nemesimea transilvana mi-a raspuns ca tortura, cruzimea si pedepsele
capitale faceau parte din viata feudala. Ca si la ei au existat manuale de
tortura. Ca executiile se faceau in piata, in amuzamentul nobilelor doamne si
al vulgului. Ca au cazut cateva capete incoronate atat la ei, cat si peste canal,
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
3
la frantuji. Ca aceasta a fost epoca si ca a pedala pe sfartecarea lui Horea cu
roata, pe casapirea trupului neinsufletit si atarnarea halcilor sangerande in
teapa spre a-i intimida pe romanii rasculati este cel putin o neindemanare,
chestiunea fiind in uzantele timpului. Ca asa zisele crime ale nemesimii nu
sunt cele mai bune argumente politice in occidentul dominat pana la
revolutia franceza de marea si mica nobilime. Ca la ora actuala opinia
publica mondiala este sensibila la altfel de argumente. Cum ar fi incercarile
de desnationalizare. De ingradire a liberei exprimari in limba materna. De
ingradire a expresiei etno-culturale. De purificare etnica. De intoleranta
religioasa. Adica, exact „argumentele” pe care ungurii le-au aruncat pe piata
opiniei publice mondiale, inversand rolurile. Mi-a mai reprosat ca am
cantonat in epoci prea vechi. Ca ar fi interesant de stiut cum au evoluat
relatiile incriminate dupa revolutia europeana de la 1848. In vremea
dualismului austro-ungar pe care el il considera exemplu pentru o asemenea
varianta politica. Si,mai ales, cum s-au stabilizat aceste relatii dupa primul si
al doilea razboi mondial. Cum sunt ele in actualitate.
Cand problemele nationale trec in plan secund fata de problemele
globale ale umanitaii. Interlocutorul meu britanic, membru al parlamentului,
depsise rezerva si glacialitatea insalubra, atribute mai mult literare decat
reale, oamenii locului fiind in general volubili si spirituali. Lansat intr-un
excedent de idei teoretice, MP-ul imi aducea vantul in vele. Expresia tine de
epoca navelor cu panze. Interlocutorul fusese ofiter in Marina Regala.
Avansasem la gradul de sublocotenent aviator in Aviatia Regala Romana.
Fapt caruia ii datorez convingerile mele republicane. Cunoscusem amandoi
razboiul. Profesiile noastre din tinerete ne marcsera intr-un fel asemanator.
De aici o comunicare mai directa. Mai sincera. Cu toate ca el ma suspecteaza
de a fi un om de stanga in travesti. Dupa cum eu il suspectez de a fi un om al
serviciilor speciale britanice in travesti. Oricum modul lui de a regandi
problematica romano-ungara imi aduce dinapoia traversului un vant de forta
4/5 pe scara Beaufort marin. I-o spun. Amandoi facem yahting de croaziera
pe mici barci cu panze si asta ne solidarizeaza in disputa noastra alunecata
intr-un univers al ideilor. El contesta argumentul dreptului istoric romanesc
asupra Transilvaniei. Spune ca si romanii si ungurii il revendica, dar ca
ambele parti il talmacesc cum le convine. Cu argumente subiective,
tendentioase, unilaterale. Ca istoricii in cauza abandoneaza domeniul stiintei,
transformandu-se in avocati pledanti pentru cauza natiunii lor. Din pricina
elementului afectiv al pledoariei, rigoarea stiintifica devine alogica si
antiistorica. Si devine cu totui antiistorica cand se refera numai la trecut. Aici
imi da un citat dintr-un contemporan, n-am retinut exact, Clarles Samarov
sau ceva asemanator. Citatul-definitie ar suna cam asa: Istoria este si o stiinta
a prezentului, dar si o prestiinta a viitorului. Si mai citeaza pe Alfred Stern
care repeta definitia de mai sus: Istoria este stiinta trecutului, prezentului si
viitorului. Faptul istoric vine din trecut, se dezvolta in prezent si se
proiecteaza in viitor.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
4
Fostul marinar infiereaza prejudecatile trecutului care mutileaza
conceptul de drept istoric. In seara aceea la hotel am intocmit o minuta a
ideilor esentiale care mi l-au dat legat pe fostul marinar. Care stia prea multe
despre mine si despre cartile mele, in mod sigur despre cele doua volume
STRAMOSII – avand ca subtitlu GESTA VALACHORUM, altfel
neexplicandu-se tematica unei discutii aparent intamplatoare.
Interlocutor care a tinut sa-mi faca o fotografie. De foarte aproape,
care putea deveni obiect de studiu fizionomic, sau putea completa un dosar.
Traim in epoca informaticii de toate felurile. Si a informatiilor de toate
felurile. Probabil acestor informatii datorez disputa londoneza din care s-a
nascut aceasta carte. Iata punctele principale ale minutei: – este o gregeala
grava de a deveni prizonierii trecutului. Un scriitor sau un om de stiinta este
obligat sa reconsidere unidimensionalitatea istorica a trecutului politic intr-o
pluridimensionalitate a conceptului, care sa insumeze si alti vectori
fundamentali ca: economicul, socialul, spiritualul, culturalul, ideologicul,
civilizatoricul. (Daca n-ar fi apartinut partidului Conservator, MP-ul asi fi
banuit ca este laburist si dialectician infocat. Chiar marxist in lege). Istoria
este si o stiinta a progresului realizat prin cultura si civilizatie
(Nota mea: de aici lupta pentru protocronism, de afirmatie a
prioritailor valorilor cultural-civilizatorii. Obligatia de a conjuga istoria
politica si economicai, cu cea cultural-civilizatorie si a stabili
interdependentele ce se impun. Subliniez ca ideile minutei s-au concretizat
din dispute si ca materialismul dialectic m-a ajutat substantial sa tin prova in
valul starnit de fostul ofiter de marina. Si ca manevrandu-ne reciproc, oricum
o nava de lupta fiind mai putin maneabila decat un avion de vanatoare,am
ajuns la un consens spre satisfactia ambilor beligeranti) Amold Toynbee:
Civilizatia este obiectul principal si definitoriu al istoriei. Dreptul istoric
insumeaza si crearea de valori si constructia de civilizatie. Afirmarea si
realizarea etnologica a unei natiuni predominante.
Dreptul istoric deriva si din asigurarea climatului optim de creatie si
constructie civilizatorie pe care-l impune populatia unui teritoriu. Daca
istoria civilizatiei este adevarata istorie a umanitatii, dreptul istoric revine
celui ce asigura conditiile optime unei vieti civilizate, de convietuire pasnica,
constructiva si cu deplina umanitate pentru populatia teritoriului in litigiu.
(Imi recunosc meritul de a fi fost initiatorul acestei formulari primite cu
entuziasm de interlocutorul meu).
Dupa cum se vede din punctajul minutei, MP-ul a incercat sa elimine
din disputa argumentele anterioritatii si ale majoritatii. Mai mult. A acuzat
memoria istorica de a fi depozitara unor argumente care invenineaza relatiile
interstatale si interumane contemporane. Ca pentru natiunile aflate in disputa
pentru un teritoriu, memoria istorica bazata pe o documentatie unilaterala,
oficiala, pe cultul razboaielor, al revolutiilor, devine un factor negativ.
Retrograd. De perpetuare a unor conflicte revolute. Dupa cum lesne se
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
5
deduce din sinteza acestei dezbateri, toate trimiterile teoretice au adresa
directa. Dreptul istoric asupra Transilvaniei. Cum MP-ul a tot subliniat ca
gandirea istorica este obligata sa se structureze si prospectologic; cum a pus
accent pe rolul civilizator al etniilor aflate in dispute, mi-am spus ca bravul
fost marinar reprezinta un punct de vedere nu numai al forurilor politice din
tara sa; ci si al celor stiintifice care furnizeaza argumente strategiilor politice.
Asta m-a trimis direct la un reprezentant al politicii britanice din deceniul 4
despre care am mai scris in publicistica pe care-o practic si in volumul
amintit mai sus. Sir Samuel Orme-Sergeant care dupa cel de al doilea razboi
mondial a intocmit un raport catre FOREIGN RESEARCH AND PRESS
SERVICE in care propunea trei variante pentru autonomizarea Transilvaniei,
ca si cand n-ar fi existat optiunea poporului de la 1 decembrie 1918, nici
Trianonul, nici intreaga istorie de pana in 1995. Am descifrat la Londra in
martie 1990, ca invitat la o suita de seminarii politice, ca marile puteri joaca
la adapostul democratiei, acelasi joc mortal de croitorie politica pe seama
micilor state nationale, ca reimpartirea sferelor de influenta, a pietelor de
desfacere si a inhatarii unor spatii bogate in materii prime au ramas
constantele istorice al neoimperialismului si ca ticluirea de teorii, de
doctrine, de filozofii, de curente artistice este o ocupatie a strategilor
razboaielor atipice, menita sa justifice manevre politice la scara continentala
sau mondiala.
Aceasta concluzie nu m-a impiedicat sa iau in considerare dezbaterea
prilejuita de al treilea seminar londonez, gasind eu ca viziunea asupra
Dreptului istoric care insumeaza o serie ampla de argumente de ordin
umanitar, juridic, spiritual, civilizator, cultural si care completeaza
principiile anterioritatii si majoritatii, este o viziune logica, de istoricitate
fundamentala si ca Dreptul istoric al romanilor asupra Transilvaniei tratat
conform acestei viziuni, dobandeste valori care anuleaza din start intregul
esafodaj propagandistic al hungarismului.
In zborul RO 210 Heathrow-Otopeni de sambata 18 martie 1990,
contempland peisajul european care se scurgea plin de enigme pe sub
fuselajul avionului, am schitat mental planul acestei carti. De atunci ofensiva
salbatica a hungarismului a imbogatit nesperat vechea mea documentare,
obligandu-ma sa transform acel plan mental in realitate.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
6
PRECIZARE
Prezentul volum nu subscrie in nici un fel la apelul politicienilor, de
aiurea si de aici, de a uita trecutul. Un popor fara memorie istorica este un
popor mort. Un popor fosil. Sau cel mult o masa centrifuga, lipsita de centre
gravitntionale, aflata la dispozitia oricarei forte si vointe straine. Relatiile
romano-ungare nu pot fi aduse la nivelul unei colaborari reciproce
avantajoase decat in momentul cand partea ungara va renunta la hungarism.
Adica la imperialism. Este o crima impotriva natiunii romane, a prezentului
si a viitorului ei sa i se ceara trecerea trecutului de suferinta la arhiva, in
vreme ce natiunea maghiara fanatizeaza trecutul imperialist, il sacralizeaza,
proiectandu-l in prezent si mai ales in viitor.
Problema problemelor este Transilvania. Ungaria nu are nici un drept
istoric asupra ei. N-a facut parte din regatui ungar, a fost principat autonom
si actul formal al alipirii la Austro-Ungaria prin incoronarea imparatului
Francisc losif ca rege al Ungariei la 8 iunie 1867 nu spune nimic in ordinea
dreptului istoric. Cei 51 de ani cat reprezinta formal stapanirea ungureasca a
Transilvaniei sunt nesemnificativi raportati la istorie, dar esentiali pentru a
caraeteriza structurile hungariste.
Incompatibilitatea hungarismului cu valorile statului de drept,
Anacronismul lui funciar. Inghetat la nivelul feudalismului primitiv. Exista o
intreaga biblioteca pe tema dreptului nostru istoric asupra Transilvaniei. Cu
o argumentatie stiintifica acceptata de majoritatea istoricilor straini. Prezenta
PRECIZARE afirma ca autorul se ocupa de aplicarea noilor principii ale
dreptului istoric la epoca scurta cat Transilvania a fost formal alipita la
imperiul Austro-Ungar intre 1867-1918 si la intervalul 1940-1944 cand o
parte din acest pamant romanesc a fost cedata Unganei prin diktatul de la
Viena.
Aceste principii care largesc sfera notiunii de drept istoric se refera si
la modalitatile in care Ungaria a acordat romanilor dreptul la invatatura, la
limba materna, la drepturi politice si cetatenesti, la libertatea cuvantului, la
libertatea religioasa, la identitate etnica si culturala, cu o rostire uzata astazi
pana la tocire, in ce masura Ungaria a acordat romanilor drepturile
fundamentale ale omului. Si ale natiunilor. Cea ce este foarte important
pentru caracterul multinational al imperiului austro-ungar.
Mostenind fanatismele kossuthiene, Ungaria dualismului le-a
exacerbat, concentrandu-le pe o idee politica aberanta: maghiarizarea fortata
a celor 3 milioane de romani care alcatuiau majoritatea zdrobitoare a
locuitorilor din Transilvania, Maramures, Crisana si Banat. De aici practicile
criminale folosite in jurisdictie, economie, cultura, spiritualitate, culminand
cu eliminarea fizica a romanilor, individual sau in masa. Deci culminand cu
genocidul. Care a atins limita monstruosului in anii 1940-1944, depasind cu
mult in atrocitate crimele de acest gen practicate de hitlerism si
komintemism.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
7
PUNERE IN TEMA
Revolutiile europene de la 1848 au creat imperiului habsburgic
probleme de viata si de moarte. In primavara lui 1860 reprezentantii
romanilor, ungurilor si sasilor din Transilvania expun in VERSTARKTER
REICHSTRAT – senatul imperial intarit, tezele federalizarii monarhiei.
Manevra diplomatiei austriece sensibila la opinia nemesimii unguresti si a
nobilimii autohtone total refractare la „tendintele garibaldiene” a fost
prompta. A abolit incercarea de unire a Transilvaniei cu Ungaria ca sa
slabeasca presiunea romanilor, dar terorizata de nasterea Principatelor
Romane si de tendintele unioniste ale miscarii romanesti, exprimate limpede
la Blaj in 1848 – NOI VREM SA NE UNIM CU TARA – a impartit
romanimea in patru unitati administrative deosebite: Transilvania, Bucovina
devenita in 1849 ducat autonom, Crisana si Maramuresul incluse in Ungaria,
Banatul inclus in Voivodina sarbeasca.
Se repeta politica duplicitara a Casei de Habsburg practicata fata de
romani si unguri cu mult inainte de revolutia lui Horea si razboiul taranesc
din Transilvania. Fruntasilor romani li se fac promisiuni. Li se sugereaza ca
reformele initiate de Viena sunt blocate de nemesime. Nemesimii transilvane
i se ofera perspectiva unei integrari avantajoase in noile structuri ale
monarhiei. Jocul devine din ce in ce mai restrictiv pentru romani si mai
favorabil ungurimii pe masura ce manifestarile romanesti din Transilvania
capata un caracter national, fiind sprijinite de peste Carpati. Cand domnitorul
Alexandru Ioan Cuza realizeaza Unirea Principatelor, cand se creaza astfel
un pol de putere si afirmare nationala peste Carpati, politica restrictiva a
Vienei se transforma in regim politienesc pentru romanii din Transilvania,
regim sprijinit fanatic de structurile feudale unguresti.
Razboiul de independenta din 1877-1878, recunoasterea internationala
a independentei, a regatului Romania, campania din 1913 care confera
Romaniei un rol de mediator si echilibru in Balcani, au fost tot atatea
semnale de alarma pentru imperiul habsburgic, mai tarziu pentru dualismul
austro-ungar. Diplomatia habsburgica, apoi cea austro-ungara au urmarit cu
spaima mutarea centrului de interes politic, cultural si confesional al
romanilor din imperiu de la Viena, la Bucuresti. Reactia politica a
autoritatilor s-a concretizat in legi restrictive si in masuri administrative care
sa impuna romanilor fidelitate sau macar supunere neconditionata. Cu toate
abuzurile de rigoare.
11 februarie 1861. Alba-Iulia. Conferinta reprezentantilor romani,
unguri si sasi avand dublu scop. Stabilirea unei unitati de vederi pentru
reorganizarea politica si administrativa a principatului, unitate de vederi care
sa fie prezentata Vienei. Ecourile revolutiei de la 1848 nu se stinsesera. Nu
se uitasera obiectivele. Reprezentantii ungurilor cer sa se aplice hotararile
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
8
falimentarei revolutii maghiare de la 1848. Romanii cer o lege care sa
recunoasca drepturi egale natiunii romane. Exercitarea acestor drepturi in
proportia participarii la sustinerea statului.
26 februarie 1861. Se publica Diploma imperiala si Patenta privind
organizarea politica si administrativa a principatului Transilvania.
13-16 ianuarie 1861. Conferinta intelectualilor romani de la Sibiu,
autorizata de presedintele progresist al ministerului, Anton von Schweiting.
Conducerea conferintei este asigurata de episcopii Andrei Saguna si
Alexandru Sterca Sulutiu, fostul consilier al lui Avram Iancu. Conferinta
constata ca: romanilor nu li s-a recunoscut egalitatea cu celelalte natiuni
printr-un text de lege. In dieta, transilvanenii nu sunt reprezentati in raport de
numarul populatiei, fapt care-i dezavantajeaza pe romanii majoritari. In
administratia de stat sunt foarte putini functionari romani. Conferinta cere
Curtii imperiale: sa elaboreze o noua lege electorala care sa dea drept de vot
tuturor barbatilor majori care au pamant, casa de locuit sau un venit anual de
cel putin 50 florini. Votul sa fie secret… Pentru a comunica imparatului
hotararile si a le sustine cu argumente se imputerniceste o delegatie formata
din trei membri: dr. Ioan Ratiu, Iacob Bologa si Ilie Macelariu.
Curtea de la Viena convoaca alegerile pentru Dieta Transilvaniei la 1
iulie 1863. Este cel dintai rezultat pozitiv al revolutiei romane de la 1848.
Taranimea romana isi voteaza candidatii in masa. Sunt desemnati in Dieta:
46 romani, 42 unguri, 32 sasi. Imparatul impune un numar de deputati
regalisti: 11 romani, 12 unguri, 11 sasi. Prima Dieta postrevolutionara este
formata astfel din: 57 romani, 54 unguri, 43 sasi.
Votul Censitar a impiedicat reprezentarea majoritara a romanilor.
Izbanda romanilor este reala. Se rccunoaste ca formcaza majoritatea.
Deputatii unguri nu mai pot elabora si impune legi de unii singuri.
Dezbaterile dietale sunt sabotate de deputatii unguri prin neparticipare.
Se alarmeaza nemesimea. Se pun bazele centrului unguresc de presiune
politica asupra Curtii Imperiale. Se lanseaza sloganul ca Dieta Transilvaniei
nu este constituita legal. Ca nu poate exista o dieta in Transilvania, din
moment ce aceasta s-a unit cu Ungaria la 1848. Functioneaza minciuna.
Dezinformarea.
Dieta aleasa in Transilvania, cel dintai pas spre constitutionalitate in
acest principat autonom, tine la Sibiu doua sesiuni: intre 15 iulie – 13
octombrie 1863 si 23 mai – 29 octombrie 1864. In sesiunea din 1863 se
voteaza doua legi importante pentru romani: Legea transilvana pentru egala
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
9
indreptatire a natiunii romane si Legea transilvana pentru folosirea limbilor
in afacerile oficiale.
Cele doua legi acorda romanilor drepturi interzise de nemesimea
ardeleana. Paragraful 3 din prima lege: …Cele patru natiuni recunoscute de
lege, adica natiunea ungurilor, secuilor, sasilor si romanilor fata una cu alta
sunt pe deplin egal indreptatite si ca atare, sa se foloseasca in sensul
Constitutiunii transilvane de asemenea drepturi politice.
In acelasi paragraf se garanteaza …liberul exercitiu religios precum si
egalitatea de drept cetatean si politic a tuturor locuitorilor tarii, fara
distinctiune de nationalitate si confesiune.
Intra in actiune centre de presiune retrograde unguresti care gasesc
ecou in absolutismul habsburgic. Nemesimea actioneaza impotriva Patentei
imperiale din 1861. Asa cum a actionat impotriva Rescriptului imperial din 9
septembrie 1743 si impotriva intregii legislatii absolutist-iluministe
promulgata de imparatui Iosif al II-lea, fiul Mariei Terezia. Se demonstreaza
contradictia fundamentala dintre absolutismul feudal si constitutionalitate.
Pus sa aleaga intre libera propasire a natiunilor care alcatuiau imperiul
austriac cu consecintele centrifuge previzibile si interesele hegemonice
absolute, imparatul Francisc Iosif opteaza pentru absolutismul austriac,
sprijinit pe marea nemesime ungueasca. In iulie 1865 il elibereaza din
functie pe progresistul Anton von Schwerting si cabinetui sau. In urma
convorbirilor cu reprezentantii nemesimii transilvane condusa de Kemeny
Ferencz accepta in principiu si fara a propune un referendum, unirea
Transilvaniei cu Ungaria. Dizolva dieta democrata de la Sibiu. Dispune
tinerea de alegeri noi pentru dieta de la Cluj.
Planul imperialo-nemesesc de franare a dezvoltarii legice spre
constituirea natiunilor politice din imperiu se pune in lucrare, sfidandu-se
libera optiune a popoarelor. Se pare ca adeptii hungarismului omit deliberat
acest moment de croitorie politica aberanta, cu consecinte dezastruoase
pentru hibridoidul austro-ungar si tragice pentru romani in perioada 1867-
1918.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
10
CONSECINTE
La 20 noiembrie 1865 dieta de la Cluj alcatuita neconstitutional, isi
incepe lucrarile. Dominata de nemesime, cu toata impotrivirea romanilor,
voteaza unirea Transilvaniei cu Ungaria.
La 14 decembrie 1865, dieta Ungariei confirma hotararea dietei
nemesesti de la Cluj.
La 9 ianuarie 1866, imparatui proroga dieta, act prin care Transilvania
isi pierde autonomia.
Reactia romanilor se concretizeaza in MEMORANDUM- ul semnat
de 1493 de reprezentanti ai poporului roman. 37 plenipotentiali condusi de
dr. Ioan Ratiu pleaca la Viena spre a inmana imparatului actul de protest al
romanilor transilvaneni. Ioan Ratiu este primit in audienta de Francisc Iosif
la 31 decembrie 1866.
Consecintele targului absolutism imperial-absolutism nemesesc se
dezvolta pe doi vectori antagonici cu ramificatii centrifugale. Romanii isi
dau seama de ostilitatea totala a habsburgilor, mascata de o diplomatie fara
scrupule. Mitul imparatului de la Viena se prabuseste. Romanii transilvaneni
se orienteaza catre Bucuresti. Imperiul pierde pe sprijinitorii lui din 1848-
1849. Pe cei care, ostasi fiind in regimentele graniceresti, au salvat de la
dezastru armata imperiala in batalia de la Koniggratz.
Louis Leger despre „unirea” Transilvaniei cu Ungaria… citez:
Maghiarii nobili, cu egoismul lor obisnuit, nu se gandisera decat la propriile
lor interese… ei au profitat de victoria lor pentru a face sa apese o grea
dominatie asupra romanilor, a sarbilor si a slovacilor.
Robert Kaun, istoric american, specialist in epoca monarhiei austroungare,
despre „unire” … unul din cele mai deplorabile capitole din istoria
politicii nationalitatilor in cadrul monarhiei.
SCURTA REMEMORARE
Prea adesea ni-l reamintim pc Avram Iancu numai in chip de tribun si
conducator de osti taranesti, facand abstractie de destinul lui postrevolutionar
determinat tragic de aceeasi perfidie habsburgica, de veacuri cauza
principala a unora din marile drame istorice ale poporului roman. In care se
inscriu asasinarea lui Mihai Viteazul, martiriul conducatorilor taranilor de
dupa rascoala si razboiul taranesc din 1784, lungul sir al silniciilor savarsite
impotriva credintei, spiritualitaii, constiintei de sine si de neam. In 1849
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
11
Avram Iancu pleaca la Viena sa consfinteasca pe cale administrativa ceea ce
motii si legiunile transilvane obtinusera cu lancea pe campul de lupta. Vreme
de 10 luni nu este primit in audienta la nici un nivel al autoritatii imperiale.
In schimb este chemat la politie. Un nimeni ii inmaneaza o decoratie pe careo
respinge. Acelasi nimeni, ofensat, Il someaza sa paraseasca Viena in 24 de
ore.
La 21 iunie 1815 imparatul Francisc Iosif aflat in „vizita de lucru” in
Transilvania este la Campeni. Fosta tabara mare, fostul loagar al Iancului.
Iancu se prezinta pentru o audienta la imparat. Aghiotantul acestuia, contele
Grime, conform ordinelor primite, il scoate pe usa si-l da pe mana
jandarmilor lui Lowenhart care-l iau la bataie. Umilinta si tratamentul in sine
sunt exemplare pentru raportul habsburgi-romani. In septembrie acelasi an,
spre a preintampina o revolta a motilor, colonelul Springinsfeld ocupa
Campeni cu trei companii, aresteaza fruntasii romani din revolutie, pe Iancu
trimitandu-l sub escorta la Alba-Iulia. Aici este aruncat in temnita dupa ce
este palmuit de un functionar marunt, Hohn si stalcit in bataie de jandarmi si
temnicieri.
Saguna, Al. Sterca Sulutiu, Barnutiu, Baritiu sunt pusi sub urmarire
politieneasca.
Momentul 1849-1867 nu poate fi sters din memoria neamului. Nici
din cea afectiva. Nici din cea politica. Destinul lui Avram Iancu este, si in
acest rastimp, exemplar in tragismul lui cutremurator.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
12
POLITICILE CRIMINALE ALE
MAGHIARIZARII FORTATE
1. LEGIUIRILE. Spaima istorica a hungarismului a fost si a ramas
raportul demografic zdrobitor dintre romani si unguri in teritoriile disputate.
Raport dintotdeauna favorabil romanilor.
Gustav Kalnoky, ministrul de externe al Austro-Ungariei intr-un
memoriu din 1881: …In cifra totala a populatiei provinciilor coroanei ungare
de aproximativ 15 milioane si jumatate, maghiarii detin o minoritate, care,
chiar dupa evaluarile cele mai favorabile lor, ramane mult sub cifra de 7
milioane. Cam la aceeasta cota se ridica cifrele acceptate pentru forta
numerica a elementului rasial romanesc in totalitale… Reprezentarea lor in
dieta ungara a fost totdeauna minima. Nici un roman nu se gaseste si nu s-a
gasit niciodata intr-o functie publica proeminenta. Nici unui talent roman,
caruia ii era netezita calea spre Bucuresti, nu i s-a deschis un drum spre
functiile de stat din capitala ungara. …
Gustav Kalnoky demonstra la 1881 ca statul unguresc isi autosabota
pretentiile hegemonice, anulandu-si pledoaria pentru stapanirea Transilvaniei
prin masuri rasiale despotice prin care interzicea romanilor libera lor
dezvoltare, atat in cuprinsul etniei lor, cat si in structurile regatului. Ca
acelasi stat despotic a anulat orice posibilitate a etniei romanesti de a avea
acces la viata de ansamblu a imperiului austro-ungar, construind prin legi,
decrete, masuri administrative speciale, un fel de teritoriu al discriminarilor
in care romanii erau supusi deliberat unor masuri abuzive prin care se
numarau desnationalizarea lor si maghiarizarea fortata spre a schimba
raportul demografic in favoarea ungurilor.
In hibridoidul austro-ungar, guvernul de la Budapesta, in pofida
tuturor evidentelor etnice care faceau din imperiu un stat multinational, a
declarat ca Ungaria este un stat uninational. De la acest slogan rasial si
antiistoric, a decurs politica salbatica de asimilare prin maghiarizarea fortata.
Adica crima in masa prin care vreme de cateva decenii s-a incercat
desnationalizarea romanilor. Pentru a-si realiza scopul strategic, folosind abil
dieta, guvernarile unguresti ale epocii 1867-1918, au promulgat o serie de
legi draconice menite sa formeze cadrul statal al maghiarizarii fortate. Iatale:
LEGEA PRESEI pentru Transilvania prevedea: obligativitatea
depunerii unei cautiuni pentru editarea oricarui periodic, in valoare de pana
la 10.000 florini, suma era obligata sa depuna in prealabil exemplare la
Ministerul de Interne, la Tribunal si la Procuratura Curtii de Apel din raza
teritoriala de competenta. Aceste organe vegheau ca articolele sa nu poata fi
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
13
interpretate ca avand un continut contrar intereselor statului ungar, cu
latitudinea de a aplica amenzi zdrobitoare si pedepse cu inchisoarea pana la 2
ani.
Folosind legea presei ca pe o arma antiromaneasca, statul maghiar a
incercat sa asasineze continutul national si social al gazetelor romanesti din
Transilvania prin suspendarea lor pe timp limitat sau definitiv, prin
sanctionarea cu amenzi usturatoare si, mai ales, prin aplicarea unor pedepse
privative de libertate, insumand pentru gazetarii respectivi, cateva vieti de
om.
Vicontele de Guichen publica in ziarul LA LIBERTE nr. 17.308 din
1913, reprodus in ROMANUL nr. 167, din 1/14 august 1913 un rechizitoriu
impotriva stapanirii unguresti a Transilvaniei, din care citez: …Procesele de
presa se inmultesc mereu pentru niste delicte fara nici o importanta, pentru
proteste adeseori demne si moderate, pentru libertatea cu care unii publicisti
au proclamat sus si tare dreptul la viata al compatriotilor lor. De la 1886
pana la 1908, nu mai putini de 367 de ziaristi romani au fost tarati inaintea
justitiei unguresti si condamnati.
6 octombrie 1897. Andrei Baltes, redactor responsabil la TRIBUNA
din Sibiu, este osandit la Cluj la 1 an si 4 luni temnita ordinara si 600
coroane amenda pentru articole politice.
21 octombrie 1897. Dr. Andrei Muresanu,directorul GAZETEI
TRANSILVANIEI este condamnat de catre ministrul de interne la 8 zile
temita si 100 coroane amenda, pentru „agitatie”.
8 decembrie 1897. Gazeta FOAIA POPORULUI din Sibiu este amendata cu
64,50 coroane. 8 iunie 1898. Aurel Trif redactor la TRIBUNA POPORULUI
– Arad, este osandit la Oradea Mare la 3 luni temnita si 100 coroane amenda
pentru articolul VREMEA S-A IMPLINIT.
22 februarie 1899. Emanuil Maglas • TRIBUNA POPORULUI – Arad
este condamnat la Oradea Mare cu o pedeapsa de 2 luni temnita si 20
coroane amenda pentru articolul FERICITA TARA.
27 octombrie 1900. Sever Bocu, redactor la TRIBUNA este
condamnat la 3 luni temnita si 100 coroane amenda 20 mai 1901. Acelasi
redactor patriot Andrei Baltes de la TRIBUNA este condamnat de catre
curtea cu juati din Cluj la 15 luni temnita si 1100 coroane amenda pentru un
protest scris impotrva guvernului si autoritatilor care interzisesera intrunirea
Despartamantului SATMAR al ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA
ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
14
25 septembrie 1901. Iarasi Andrei Baltes este condamnat la 18 luni
temnita si 4200 coroane pedeapsa in bani, pentru articolele din TRIBUNA in
care apara memoria lui Avram lancu.
19 martie 1902. Din nou Andrei Baltes de la TRIBUNA din Sibiu este
condamnat de tribunalul din Cluj la 2 ani temnita si 8400 coroane amenda
pentru „agitatie prin presa”
4 octombrie 1902. Ziaristul P. Baciu este condamnat la Seghedin la 6
luni temnita si 2000 coroane amenda pentru articolul CHESTIUNEA
NATIONALITATILOR IN PARLAMENT.
6 februaie 1903. Gheorghe Mohan, redactor responsabil la TRIBUNA
– Sibiu este condamnat la 15 luni temnita si 11000 coroane amenda pentru
un articol „antipatriotic”.
30 martie 1903. Tot Gheorghe Mohan, cu aceeasi functie, este osandit
la 1 luna temnita si 500 coroane amenda pentru articolul: COARDA SE
INTINDE, ca a doua zi, la…
31 martie 1903. Gheorghe Mohan sa fie din nou condamnat pentru
„agitatie” la 8 luni temnita si 1600 coroane amenda, pentru articolul
POLITICA MAGHIARA.
6 iunie 1903. Tr. H. Pop de la GAZETA TRANSILVANIEI este condamnat
pentru 3 articole la 3 zile temnita si 20 coroane amenda.
29 aprilie 1903. TRIBUNA din Sibiu este suprimata dupa 9 ani de
aparitie.
16 mai 1903. Parintele Ion Mota redactorul gazetei LIBERTATEA din
Orastie este condamnat la Cluj la 1 an temnita ordinara si 1000 coroane
amenda pentru articolul A MURIT MATIA. SI CU EL SI DREPTATEA.
12 septembrie 1903. V. Moldovan este condamnat la 3 luni temnila si
500 coroane amenda pentru articolul MANEL-TEKEL-FARES publicat in
TRIBUNA la 8 februarie 1903.
11 noiembrie 1903. Iuliu Ioanovici, redactor la LIBERTATEA
parintelui Ion Mota din Orastie primeste 5 luni de temnita ordinara pentru
„agitatie impotriva statului maghiar” cuprinsa in articolul SUS INIMILE
VOASTRE. Procesul este combinat tot la…
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
15
11 noiembrie 1903 cu cel al redactorului tribunist Silvestru Moldovan
care este condamnat la 50 zile temnita ordinara pentru vina de a fi reprodus
din ziarul bucurestean CONSERVATORUL o motiune studenteasca
impotriva ungurilor.
16 martie 1904. Ziaristul este arestat si dus sub escorta la temnita din
Seghedin sa-si ispaseasca pedeapsa.
13 mat 1904. lui Moldovan i se mai dau 4 luni de temnita si 100
coroane amenda pentru articole de istorie popularizata publicate in FOAIA
POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRA.
26 octombrie 1904. Sever Bocu, redactor la TRIBUNA – Arad este
condamnat la Oradea la 14 zile temnia ordinara si 500 coroane amenda
pentru motivul ca l-a insultat intr-un articol pe solgabiraul Hadfi.
19 februarie 1905. Iarasi Iuliu Ioanovici de la LIBERTATEA – Orastie
este osandit la 1 an temnita si 1000 coroane amenda pentru vina de a fi
publicat poezia ROATA DE LA BALGRAD semnata de intemnitatul V.
Moldovan.
17 aprilie 1905. Proces de presa la Timisoara. Sunt condamnati pentru
articolele publicate in DRAPELUL din Lugoj: Mihail Gaspar la 10 luni
temnita; dr. St. Petrovici 6 luni si dr. Cornel Jurca la 8 luni; iar solidari la o
amenda de 1000 coroane pentru „agitatie impotriva natiunii maghiare”.
19 iulie 1905. Ziaristul Silvestru Moldovan, redactor la FOAIA
POPORULUI, primeste o amenda de 440 coroane pentru articolele lui
politice.
5 decembrie 1905. Ziarul POPORUL ROMAN este amendat la
Budapesta cu 500 coroane pentru „agitatii”. 22 ianuarie 1906. I. Russu-
Sirianu este amendat cu 40 coroane pentru cartea ROMANII DIN STATUL
UNGAR.
27 februarie 1906. Petru Crina Damaschin este pedepsit cu 7 zile
temnita pentru o poezie populara publicate in POPORUL ROMAN.
27 februarie 1906. Al doilea ziarist condamnat in aceasi zi: Avram
Indreica, redactor responsabil la TRIBUNA – Arad, 6 luni temnita pentru
articolul DIN VALURILE POLITICE.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
16
22 aprilie 1906. Sever Secula, profesor, pedepsit la Oradea Mare cu o
amenda de 200 coroane pentru articolul CANAL SI BETON publicat in
TRIBUNA – Arad.
24 septembrie 1906. Stefan Ciceo Pop, este osandit la Cluj la 3 luni
temnita si 800 coroane amenda pentru doua articole publicate in
LIBERTATEA. In aceeasi zi… ”
24 septembrie 1906. este condamnat la Oradea Mare, Avram Indreica
la 7 luni inchisoare ordinara si 1200 coroane amenda pentru doua articole
aparute in TRIBUNA.
18 noiembrie 1906. Aurel C. Domsia, redactor la UNIREA – Blaj este
condamnat in Cluj la 8 luni si 1200 coroane pentru „agitatie antipatriotica
prin presa”.
5 februarie 1907. Iarasi V. Moldovanu este osandit la Cluj la 18 luni
temnitra si 1500 coroane amenda pentru „agitatie” prin articolele
semnateinm ORIZONTUL – Cluj.
20 mai 1907. Voicu Nitescu primeste 8 zile temnita si 40 coroane
amenda pentru articolul CONSTITUTIA ENGLEZA si CONSTITUTIA
UNGARA (in 1940 va fi aparat de maresalul Antonescu de prigoana
legionara).
25 mai 1907. Octavian C. Taslauanu redactor al revistei literare
LUCEAFARUL, primeste 15 zile temnita pentru „agitatia” facuta intr-un
articol despre insemnatatea culturala a lui Papiu Ilarian.
18 iunie 1907. Din nou Voicu Nitescu este condamnat la 3 luni de
puscarie si 200 coroane amenda pentru un articol din TRIBUNA-Arad.
20 septembrie 1907. Teodor V. Pacatianu, redactor la TELEGRAFU
ROMAN – Sibiu, este condamnat la Cluj, la 10 luni temnita si 700 coroane
amenda pentru „agitatie antipatriotica prin presa”.
15 octombrie 1907. Vasile Macrea, redactor responsabil la gazeta
LUPTA din Budapesta primeste 8 luni temnita si 800 coroane amenda pentru
„agitatie atipatriotica prin presa”.
31 octombrie 1907. Dr. Demetriu Lascu este condamnat la Oradea la 6
luni temnita si 600 coroane amenda pentru vina de a fi publicat in
TRIBUNA o dare de seama despre miseliile administratiei din Bihor.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
17
23 noiembrie 1907. Dr. Ioan Lupas, (istoricul si profesorul de la
facultatea teologica din Sibiu) este osandit la Cluj la 3 luni temnita ordinala
si 200 coroane amenda pentru un articol „antipatriotic” publicat in TARA
NOASTRA – Sibiu.
23 noiembrie 1907. I.N. Iova, redactor la TRIBUNA – Arad este
condamnat pentru „agitatie prin presa’ la 6 luni temnita si 500 coroane
amenda.
11 decembrie 1907. Lucian Boica, redactor la LUPTA din Budapesta,
este pedepsit cu 14 zile temnita si 500 coroane amenda pentru relatarea
faptelor abuzive ale solgabiraului Korkan din Iam, comitatul Caras-Severin.
8 februarie 1908. Gheorghe Stoica redactor la LUPTA este osandit la
Budapesta la 18 luni temnita si 1500 coroane amenda. Motivul? Agitatie prin
presa.
10 februarie 1908. Iuliu Ioanovici de la LIBERTATEA – Orastie
primeste 18 luni puscarie ordinara. Motivul? Agitatie prin presa.
19 mai 1908. Sever Bocu, TRIBUNA – Arad primeste 14 zile
inchisoare si 200 coroane amenda. Motivul? Agitatie.
17 septembrie 1908. Ioan Spuderca, redactor responsabil la GAZETA
TRANSILVANIEI – Brasov, primeste la Cluj 3 luni temnita si 500 coroane
amenda. Motivul? A reprodus dupa un ziar german o scrisoare a marelui
scriitor nordic Bjornsstjorne in care acesta condamna politica ungureasca
fata de nationalitati.
24 septembrie 1908. Silvestru Moldovan de la FOAlA POPORULUI –
Sibiu este osandit la Cluj la 4 luni temnita si 400 coroane amenda pentru
„agitatie in presa”.
28 septembrie 1908. Ovid Gritta, redactor responsabil la TARA
NOASTRA – Sibiu, osandit la 6 luni temnita si 400 coroane amenda. A
publicat un articol „antipatriotic” semnat de Ilarie Chendi.
20 octombrie 1908. N. Juganariu redactor la DRAPELUL Lugoj
primeste 3 luni temnita si 400 coroane amenda. A reprodus fragmente din
scrisoarea lui Bjornstjorne publicata in GAZETA TRANSILVANIEI.
12 noiembrie 1908. Vasile Macrea de la LUPTA este pedepsit de
Curia (Curtea de casatie) din Budapesta la 28 luni temnita si 5200 coroane
amenda. Moivul? Agiatie prin presa.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
18
28 noiembrie 1908. Sever Bocu, TRIBUNA, este condamnat la 2 luni
puscarie ordinara. Motivul? A publicat articolul CALVARUL continand o
lista a faradelegilor ungurilor impotriva nationalitatilor.
19 decembrie 1908. La Brasov se porneste marele proces de agitatie
impotriva intelectualilor romani: Partenie Cosma, Francisc Hossu Longin,
Gh. Pop de Basesti, dr. Cassiu Maniu, dr. Caius Brediceanu si I. Simu.
Motivul? Articolele scrise in numarul jubiliar al GAZETEI
TRANSILVANIEI.
8 februarie 1909. Victor Braniste redactor la GAZETA
TRANSILVANIEI este judecat la Tg. Mures pentru agitatie prin presa.
Verdictul: 3 luni temnita si 240 coroane amenda 4 martie 1909. Parintele Ion
Mota care tipareste la Orastie LIBERTATEA si suplimentele TOVARASIA
si FOAIA INTERESANTA este amendat de procuror cu 8 coroane. Motivul:
factorul a ratacit suplimentele si nu i le-a inmanat la timp.
22 martie 1909. I. Rodina de la SFATUL POPORULUI primeste 35
zile temnita si 200 coroane amenda pentru agitatie prin presa. Procesul a fost
judecat la Timisoara.
21 mai 1909. N. Juganariu redactor responsabil al gazetei
DRAPELUL – Lugoj este judecat la Timisoara. Delictul: agitatie
antipatriotica prin presa. Osanda: 4 luni temnita si 400 coroane amenda.
24 mai 1909. Constantin Savu, redactor responsabil la TRIBUNA –
Arad. Delictul: agitatie prin presa. Locul judecarii: Oradea. Osanda: 6 luni
temnita si 100 coroane amenda.
7 iunie 1909. Victor Braniste. GAZETA TRANSILVANIEI. Judecat
la Tg. Mures. Condamnat la 6 luni temnita si 1000 coroane amenda.
Motivul: articolul antipatriotic SARBATORI VESELE.
12 noiembrie 1909. I. Mihu Ciufudeanu. Judecat la Cluj. Verdictul: 4
luni temnita si 300 coroane amenda. Acuza: un raport publicat in
LIBERTATEA din Orastie asupra dinamitarii de catre unguri a PIETRII
LIBERTATII si a CRUCII LUI IANCU de la Blaj.
7 decembrie 1909. Dr. Sever Dan. GAZETA TRANSILVANIEI.
Osanda: 4 luni temnita si 500 coroane amenda pentru darea de seama asupra
unui proces de presa intentat GAZETEI.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
19
9 decembrie 1909. Francisc Hossu-Longin. 1 an temnita si 1000
coroane amenda pentru un articol publicat in GAZETA TRANSILVANIEI.
10 decembrie 1909. Augustin Folea. 2 luni temnita si 100 coroane amenda
pentru un raport publicat in GAZETA TRANSILVANIEI.
2 ianuarie 1910. Octavian Goga arestat la Budapesta. Adus sub escorta
la Cluj in arest preventiv pentru a raspunde in procesele de presa intentate lui
D. Marcu, redactor responsabil la TARA NOASTRA care murise.
10 octombrie 1910. Parintele Mota amendat cu 400 coroane pentru o
brosura „antipatriotica”.
decembrie 1910. Romul Budai tipograf din Sibiu. 8 zile temnita si 200
coroane amenda pentru articolul publicat in FOAIA POPORULUI
nr.24/1910.
21 februarie 1911. Octavian Goga: 1 luna temnita si 600 coroane
amenda, pedeapsa primita in locul lui D. Marcu, decedat, pentru articolele
din TARA NOASTRA.
13 aprilie 1911. N. Mitru. Revista PLUGARUL ROMAN. 120
coroane amenda pentru un articol glumet, dar care cuprindea „agitatie in
contra natiunii maghiare”.
7 octombrie 1911. Revista TRIBUNA – Arad are la Oradea 15 procese
pentru agitatie antipatriotica prin presa.
9 octombrie 1913. Atanasie Halmagean redactor responsabil la
ROMANUL – Arad. 2 luni puscarie ordinara si 300 coroane amenda.
Motivul: agitate antipatriotica prin presa.
16 aprilie 1913. Ziaristii Constantin Savu si Dimitrie Casimir, fiecare
cate 4 luni temnita ordinara si cate 500 coroane amenda pentru: invinuiri
nedrepte aduse administratiei si agitatii antipatriotice.
Cheltuielile de proces erau in medie de trei ori mai mari decat
amenzile.
La 9 aprilie 1903 redactiile TRIBUNA gi FOAIA POPORULUI din
Sibiu fac o sinteza a proceselor. De la 1893 pana la 1903 au platit amenzi si
cheltuieli de judecata in valoare de 56.918 coroane si redactorii lor au facut
puscarie 207 de luni. Adica 17 ani si 3 luni.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
20
Numai in intervalul 1884-1894 au fost cumulati in 47 procese de presa un
numar de 161 acuzati, procesele lor soldandu-se cu un total de 59 ani de
inchisoare si 11.840 florini amenda.
La indicatiile ferme ale promotorilor politicilor de deznationalizare si
maghiarizare fortata – contii Andrassy Iuliu si Apponyi Albert, un Huszar
Antal elaboreaza un tratat voluminos intitulat A Magyarorszagi Romanok
(ROMANII DIN UNGARIA) Budapest, 1907, care contine planurile si
masurile pentru desfiintarea romanilor ca natiune. Au fost tiparite in secret
doar 25 de exemplare pentru uzul exclusiv al guvernului. In acest tratat din
care doua exemplare exista in Romania, se apreciaza ca presa romaneasea
este un foarte eficient focar al politicii nationale romane. Pentru a limita
efectele presei romanesti Huszar Antal propune: ingreunarea formalitatilor
de aparitie a ziarelor romanesti si prin sporirea considerabila a cautiunii –
condamnarea gazetarilor romani la temnita ordinara (impreuna cu talharii si
criminalii) in locul temnitei de stat; – anularea carnetelor de calatorii gratuite
pe caile ferate folosite de gazetarii romani si publicarea de catre stat a unei
gazete bilingve maghiara-romana de catre Ministerul de Interne care sa
concureze presa nationala.
Legea presei pentru Transilvania si aplicarea ei de catre justitia
maghiara se inscrie ca un act criminal indreptat impotriva libertatii de
exprimare a populatiei romanesti majoritare, care alaturi de cenzura s-a
constituit intr-un factor activ al politicii de deznationalizare fortata. Printr-un
lung sir de procese de presa, statul maghiar a terorizat redactiile ziarelor si
gazetelor romanesti, pe colaboratorii acestora, incercand sa transforme presa
din Transilvania intr-o anexa a presei unguresti, rupand-o de problemele
grave politice, economice, culturale si spirituale ale romanilor, sa-i anuleze
continutul protestatar si revendicativ, sa-i taie legaturile cu presa din
Romania, sa-i extirpe ideile militante pentru constituirea statului national
unitar.
LEGILE INVATAMANTULUI. Pana la aparitia legilor draconice Appony
din 1907 care prevedeau maghiarizarea invatamantului nemaghiarilor, statul
ungar nu a subventionat nici un fel de scoala cu limba de predare romana.
Scolile romanesti au fost intemeiate si sustinute de cele doua biserici,
ortodoxa si greco-catolica sau unita cum i se spune in mod curent. Strategia
de maghiarizare fortata a inscris invatamantul romanesc ca obiectiv prioritar,
supunand scolile unui proces dur de aliniere la invamantul de stat maghiar.
S-au sporit treptat orele de limba maghiara. S-a impus un continut
maghiarizator manualelor scolare. S-a pretins ca examenele de sfarsit de an
sa se sustina in limba maghiara.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
21
Appony Albert, ministrul invatamantului: …in cativa ani legea va
nimici toate scolile nepatriotice…fiecare scoala si invatator, fara considerare
la caracterul scoalei si la imprejurarea ca beneficiaza sau nu de ajutorul de
stat, se indatoreaza a dezvolta si intari in sufletul elevilor spiritul de alipire
catre patria maghiara. Punctul acesta de vedere trebuie sa predomine intreaga
instructiune.
Arthur Nichelson, consul general al Marii Britanii la Budapesta, intrun
raport catre ministrul de externe al Marii Britanii in anul 1891, luna iunie:
…Plangerile romanilor transilvaneni sunt determinate in primul rand de
maghiarizarea scolilor intretinute de ei din fondul bisericesc. Este aproape
imposibil sa scoti un numar suficient de invatatori romani cunoscatori ai
limbii maghiare, de aceea exista temerea ca scolile nationale bisericesti vor fi
inlocuite din ce in ce mai mult cu scoli maghiare de stat. Cererile romanilor
pentru deschiderea de scoli medii au ramas nerezolvate si din 1868 n-a mai
putut fi intemeiat nici un nou gimnaziu romanesc. 0 a cincea scoala medie
care le apartinuse mai inainte a fost chiar inchisa.
La cele 3.500.000 romani din Transilvania existau 4 licee si un
gimnaziu sustinute de Biserica ortodoxa.
Ministrul Belgiei la Viena, Barchgrave in raportui din 19 noiembrie 1892
catre ministrul de externe al Belgiei: … Articolul 17 din „legea
nationalitatilor” da indicatii in mod oflcial guvernului sa stabileasca si sa
intreatina pe cheltuiala statului in provinciile cu notionalitati diferite, scoli
medii avand ca limba de predare limba romana. Romanii numara in
comitatele din Alba de Jos mai mult de 78% din Bistrita Nasaud peste 67%,
din Fagaras peste 90%, din Solnoc-Dabaca peste 77%, din Turda-Aries peste
73%. Guvernul liberal insa, in cei 25 de ani de existenta, n-a infiintat nici o
scoala medie, ci dimpotriva, a facut tot ce s-a putut ca sa suprime liceul
roman din Beius pe care-l infiintase episcopul Vulcan, si lucrurile
nemergand deloc bine, contele Csaky l-a transformat intr-un liceu unde totul
se preda in ungara.
Georges Clemenceau in ziarul LA JUSTCE din 12 mai 1894: …Scolile
romanesti sunt sustinute prin subscriptie privata, iar in ele invatamantul
trebuie sa se faca in limba maghiara.
In anul 1868 se introduce invamantul maghiar de stat in Transilvania.
Limba maghiara a fost introdusa ca obiect de studiu in scolile confesionale,
ale asociatiilor si persoanelor publice sau private. In guvernarea Tisza
Kalman, legile scolare Trefort din 1879 si 1883 au prevazut ca in toate
scolile primare limba de predare sa fie maghiara. In 1891 legea Csaky
introduce maghiara si in gradinitele de copii. In articolul 12 din legea
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
22
Appony (1907) se prevede ca guvernul are dreptul de a suprima orice scoala
romaneasca daca acest lucru este reclamat de interese superioare de stat,
hotararea ministrului de resort fiind inatacabila. Art. 17 din lege spune:
…invatatorii trebuie sa intareasca in elevi spiritul de atasament la Patria
ungureasca si constiinta ca apartin natiei ungare.
La 10 martie 1907 in timp ce la Budapesta se dezbatea proiectul
legilor Appony, romanii au tinut la Blaj o mare adunare populara, convocata
de conducatorii a patru cercuri electorale. Hotararea luata de aceasta mare
adunare populara prevedea in ceea ce priveste invatamantul, urmatoarele:
… 4. limbile nationalitatilor nemaghiare sunt inlaturate chiar din acele
scoli agricole intretinute de nationalitati si de bisericile lor si in modul acesta
este lezat art. 17 din legea 44 din anul 1868, care obliga statul sa poarte de
grija, in toate scolile, chiar si in scolile de stat pana la Academii fi
Universitati, ca nationalitatile nemaghiare sa foloseasca in invatamantul
public exclusiv limba lor. In celelalte scoli elementare ale confesiunilor se
acorda limbii maghiare un teren atat de mare, incat pentru limbile
nationalitatilor abia mai ramane loc. Cele mai importante obiecte de
invatamant – aritmetica, istoria, geografia, constitutia patriei trebuie predate
in legatura cu invatamantul limbii magghiare si anume din astfel de manuale
si potrivit unui astfel de plan care a fost aprobat exclusiv de catre Ministerul
Cultelor si invatamantului, o imprejurare care face aproape cu totul imposibil
invatamantul copiilor in limba lor materna.
5. Prezbiteriul Scolilor, preotii, invatatorii si autoritatile bisericesti cele mai
inalte sunt silite sa se ingrijeasca de invatamantul limbii maghiare in asa
masura, incat fiecare copil, cand paraseste scoala elementara sa poata citi si
scrie limba maghiara… proiectul de lege prevede pedepse aspre pentru
presbiteriile scolilor, pentru preoti, invatatori, precum si pentru autoritatile
bisericesti si merge chiar atat de departe incat in multe cazuri sisteaza chiar
dreptul bisericii de a-si mentine scolile proprii.
In aprilie 1907 parlamentul maghiar voteaza legile scolare (Appony)
care vizeaza desfiintarea scolilor confesionale romanesti, slovace si sarbe.
Urmarile se traduc prin asasinarea a 500 de scoli romanesti numai in 3 ani de
la promulgarea legilor Appony.
Din 2756 scoli elementae romanesti inscrise in statistica anului 1880,
pana in aprilie 1907 sunt desfiintate 100 de scoli elementare romanesti. Din
aprilie 1907 pana in 1916 nu mai raman in Transilvania decat 2170 de
asemenea scoli.
Appony Albert in 1911: …Scoala care n-are in vedere principiul ca
cetatenii ungari apartin hotarat si exclusiv patriei maghiare, degenereaza intrRadu
Theodoru, Urmasii lui Atilla
23
o scoala de pacatosi si tradatori, care scoala merita tot atat de putin sa fie
tolerata ca si o scoala infectata de orice alt soi de imorlitate.
Scurta rememorare: 1879, se introduce limba maghiara in scolile
elementare romanesti. 1891, se voteaza legea gradinitelor de copii pentru ca:
…sa trezeasca si sa dezolte in sufletul copiilor simtamintele de alipire la
patria maghiara si constiinta apartinerii la natiunea maghiara, precum si felul
de gandire religios moral…
In 1880 se scot din cartile romanesti de lectura toate capitolele si
pasajele despre daci si romani, despre marii voievozi romani, care sunt
inlocuite cu capitole din istoria maghiara.
In 1913, conform profesorului Benedek Jancso, la ministerul cultelor
se lucra la un manual al istoriei literaturii romane care nu cuprindea decat
scriitori romani din Transilvania, ceilalti scriitori romani, apartinand altui
stat. Din cartile de lectura sunt scosi autorii din Regat din pricina ca elevii ar
putea fi dornici sa afle cine sunt acei scriitori, iar acest fapt le poate trezi idei
care sunt incompatibile cu apartinerea de natiunea maghiara.
Inca din 1904 ministrul Berzeviczy Albert inainteaza un proiect de lege prin
care cere ca in invatamantul primar al nationalitatilor sa se introduca 17 ore
delimba maghiara pe saptamana, lasand 15 ore pentru restul materiilor.
Pentru a castiga adeziunea invatatorilor la programele de maghiarizare
a invatamantului primar se ridica leafa de la 600 de coroane la 1000 coroane
anual, apoi la 1200 si in 1914 la 1400 coroane anual. Asta inseamna ca
parohiile romanesti saraace abia isi puteau plati invatatorii.
Spre a inchide scolile romanesti care-si desfasurau activitatea in case
taranesti s-au fixat prin lege dimensiunile claselor. Dupa care au curs
inspectii dupa inspectii si masuratori dupa masuratori. Daca dimensiunile
claselor erau mai scunde cu 10-12 centimetri, autoritatea ia masuri radicale.
Suspenda invatatorii si inchide scoala. Sunt destule cazuri in care dupa ce a
fost inchisa scoala romaneasca fiind necorespunzatoare ca dimensiuni, a fost
transformata in scoala ungureasca.
Spre a maghiariza elevii romani, statul creaza orfelinate si internate
conduse exclusiv de pedagogi unguri la Halmi, Debretin, Seghedin,
Torokszentmiklos, Cluj, Sibiu, in targurile secuiesti. La Seghedin se aflau
zece asemenea institute de maghiarizare pentru nationalitati in care invatau si
se desnationalizau 4000 de copii romani, sarbi si svabi. Asemenea institute sau
organizat Si pentru maghiarizarea fetelor. Dupa modelul alcatuirii
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
24
corpului de ieniceri, statul maghiar a imaginat obligativitatea ca toti copiii
romanilor sa fie crescuti de stat de la o anumita varsta.
Izbucnirea primului razboi mondial a pus capat planurilor unguresti de
maghiarizare fortata prin intermediul scolilor elementare.
Razboiul sistematic dus de stat pentru maghiarizarea scolilor
secundare romanesti se poarta sub aceeasi flamura a silniciei legiferate. in
1913 existau in Transilvania 4 licee, 1 gimnaziu clasic, 1 gimnaziu modernreal,
7 preparandii sau scoli normale superioare, o preparandie de fete
infiintata in 1911. Invatmantul se facea exclusiv in limba romana. Tisza
Koloman deschide ostilitatile impotriva scolilor secundare romanesti. In mai
multe randuri le inchide. Exemplu celebru este al gimnaziului de la Blaj
asupra caruia voi reveni. in 1883 Tisza Koloman introduce in scolile
secundare romanesti limba maghiara ca obiect de studiu. De pe la 1910
ministerul de resort si autoritatile au inceput sa pretinda ca macar jumatate
din procesul de invatamant sa se faca in ungureste. Daca la Blaj, Brasov si
Nasaud actiunea statului maghiar s-a izbit de o rezistenta impenetrabila, la
Beius, din pricina slabiciunii forurilor romanesti, ocarmuirea a reusit sa
impuna ca in cursul inferior jumatate din studii sa se faca in limba maghiara;
iar in cursul superior limba romana sa aiba doar 4 ore pe saptamana studiului
literaturii romane.
Neaprobandu-se invatamant universitar in limba romana, statul
maghiar a facut concesia ca la universitatile din Cluj si Budapesta sa
functioneze cate o catedra de limba romana, cu intentia de a transforma
aceste catedre in centre politice de presiune. Pentru inceput guvemul
numeste la Cluj pe Grigorie Silazi, iar la Budapesta pe Alexandru Roman,
oameni onesti. Dupa moartea lor, autoritatile isi dezvaluie intentiile numind
la Cluj un renegat notoriu pus in slujba hungarismului, Grigorie de fapt
Gergely Moldovan a carui numire a fost apreciata de autorii
Memorandumului ca o ofensa adusa poporului roman si invamantului
superior; iar la Budapesta pe Ion Ciocan, tradatorul care ajutase guvemul sa
puna mana pe averile fondului graniceresc din Nasaud. Cand la 1909 Ciocan
se retrage, guvernul numeste la catedra pe Iosif Silgescu, spion notoriu al
episcopiilor greco-catolice si nevrednic combatant pe frontul
antiromanismului. Un fel de Gabriel Andreescu de astazi. Sau un alt nimeni,
Valentin Stan.
Este edificator pentru modul in care guvernul maghiar a dus politica
de maghiarizare fortata a scolilor romanesti din Transilvania, ordinul
Ministrului de interne, Prenay Joszef catre comitii comitatelor si primarii din
Ardeal cu privire la asa zisa demonstratie antistatala cu caracter daco-roman
a elevilor gimnaziului din Blaj.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
25
Citez din ordin: … Dupa cum este stiut, in randurile elevilor
gimnaziului din Blaj au avut loc la mijlocul lunii mai a.c. demonstratii, care
au fost in mod evident indreptate impotriva statului ungar, respectiv au avut
un caracter daco-roman. Au fost luate masuri: cei care au participat direct
sau indirect la aceste demonstratii au fost sever pedepsiti… De aceea este
necesar sa se ia cele mai severe masuri impotriva tuturor curentelor
nationale, pornite de la tineretul studios sau din alte cercuri si sa nu se
tolereze nici un fel de demonstratii nationale… sa reprimati in situatiile date,
cu acelasi calm si mijloace preconizate chiar si cele mai mici demonstratii
proiectate.
LEGILE ELECTORALE. Constituie cadrul opresiv direct al
hungarismului, mijlocul politic discriminatoriu prin care se indeparteaza
electoratul roman de viata politica a statului, instrumentul activ al
maghiarizarii fortate. Legea electorala din 1868 reproduce in prevederile ei
intentiile politice maghiaromane de la 1848 care, prin artificii si chitibusuri
avocatesti incearca sa pastreze hegemonia maghiara asupra popoarelor din
regat dupa desfiintarea doar formala a feudalismului. Modificarea legii
electorale din 1868 in anul 1874, mentine aceleasi prevederi discriminatorii
pentru Transilvania, censul fiind de aproape 9 ori mai mare decat in Ungaria.
Asta insemnand ca in Transilvania romanii aveau drept de vot in proportie de
3,3% in vreme ce ungurii beneficiau de o proportie de 6,5%.
Din MEMORANDUM: …Pe cat de nedreapta e legea pe atat de
artificiala e si arondarea cercurilor electorale. E lucru curat ridicol a vedea
cum in unele cercuri electorale alegatorul roman e silit a calatori cale de o zi
si mai mult ca sa ajunga la localitatea unde isi poate exercita dreptul. In
Transilvania traiesc abia 200 de mii de maghiari risipiti prin o proportiune
romana de peste un milion si jumatate. Legiuitorii au purtat de grija insa, ca
prin arondarea cercurilor electorale sa asigure acestei infime minoritati
maghiare majoritatea voturilor la urna… Abuzurile savarsite cu acapararea
alegatorilor sunt atat de notorice, incat ne vedem in fata unei organizari
sistematice a coruptiunii electorale, al carei sprijinitor si factor principal se
adevereste a fi insusi organismul administrativ al statului ungur. In fata
acestei falsificari generale si sistematice a alegerilor este prea natural, daca
chiar in dieta ungureasca s-au simtit mai multi insi indemnati a-si ridica
glasul pentru apararea dreptului de libertate electorala care, precum se stie, si
azi e un „pium desiderium”. Atat de departe merge in statul ungar
coruptiunea electorala si violentarea constiintelor, abuzul de putere ce se face
in alegeri, incat numai cu capul la mana se mai poate avanta cetateanul in
luptele electorale si alegerile au ajuns sa aiba infatisarea razboiului civil…
poporul roman afla ca ar fi o intreprindere nedemna si nepatriotica de a intra
cu ciomagul si cu toporul in lupta pentru validarea celui mai cardinal dintre
drepturile sale.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
26
Guvernul hungarist de la Budapesta a urmarit in mod deliberat
excluderea de la vot a romanilor prin censul marit impus pe venitul
proprietatii de pamant si prin eliminarea tuturor celor care nu stiau citi si
scrie in limba maghiara.
Din raportul consulului general al Marii Britanii la Budapesta,
conform lui Scotus Viator/ R.V. Seton-Watson in RACIL PROBLEMS IN
HUNGARY, London 1908 Appendix X. Citez: …Legea electorala speciala
pentru Transilvania da prilej de plangeri. In semn de protest contra legilor
exceptionale de care sufera Transilvania, toti romanii din Ungaria au hotarat
sa se tina departe de alegeri… Pe langa aceasta, secuii si ungurii au ramas in
posesia vechilor privilegii electorale, care statorniceau pentru ei, pe multi ani
de zile, sufragiul universal. Toti nobilii, si acestia sunt numai de nationalitate
maghiara, care s-au bucurat in anul 1872 de dreptul electoral, au acest drept
pe viata.
Astfel astazi 67,4% din toti alegatorii transilvaneni sunt nobili.
…Romanii sunt exclusi prin tot felul de siretlicuri de la functiile
administrative obtinute prin alegeri…
Conform legii electorale, dupa cum se desprinde si din citatele de mai
sus, aveau drept de vot nobilii, mosierii, clerul avocatii, functionarii si foarte
putini tarani instariti, pana in 1848 fiind iobagi. Numarul deputatilor nu se
stabilea proportional cu numarul populatiei. Parlamentul din Budapesta
numara in 1910 413 deputati din care: 393 unguri, 13 germani, 2 slovaci si 5
romani.
Votului universal cerut de romani Si prin MEMORANDUM i s-a opus
contele Tisza, seful guvernului, care a condus Ungaria 15 ani intre 1875-
1890 afirmand ca: …acesta ar fi fost mai fatal decat orice pericol de criza,
intrucat el ar fi nimicit in mod definitiv statul national.
PESTER LLOYD din 24 iulie 1894, ziar ostil romanilor, condus de
evrei, citat de Eminescu in acest sens. Citez: …legislatiunea privitoare la
acest drept (n.n. de vot) cel mai important intre toate drepturile cetatenesti –
serveste spre bucuria chitibusarilor, caci preciziunea determinatiunilor face
cu putinta chiar si un copist advocational de o mediocra capacitate sa
contesteze fiecarui om din aceasta tara dreptul de alegator, intocmai cum il
face cu putinta sa motiveze acordarea acestui drept oricui.
CONSECINTE. Modul de intocmire a legilor electorle exclude de la
vot majoritatea populatiei romanesti, constituindu-se in CRIMA
IMPOTRIVA LIBERTATII CETATENESTI. Dispozitiile de aplicare a
legilor electorale transmise de ministrii de interne organelor administrative
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
27
in subordine si in special Jandarmeriei, au transformat alegerile, dupa cum se
consemneaza in MEMORANDUM in razboi civil si in vanatoare de oameni
cu consecinte grave pentru electoratul romanesc.
Baronul Banfiy Desider fost presedinte al Consiliului de Ministrii intre
anii 1895-1899: …Politica mea sovina este o nazuinta irezistibila catre un
scop determinat si catre atingerea lui cu orice pret. Acest scop este crearea
unui stat unguresc unitar si cu o singura limba. … Sau …Interesele Ungariei
cer ridicarea ei pe extremele cele mai sovine… far sovinism nu se poate
realiza nimic…. Acelasi fost prim-ministru Banffy Deszo (Dezider): …in
Transilvania nu exista romani, in Transilvania exista populatie de rasa
romana, ceea ce este cu totul diferit.
Cinismul legilor electorale se transforma in practica electorala in
crima.Iata cateva exemple mai mult decat graitoare:
20-21 octombrie 1897. Politia din Sibiu aplica pedepse pentru
convocarea alegatorilor romani, dupa cum urmeaza: dr. Ioan Ratiu, 10 zile
temnita, amenda 110 coroane; dr. O. Russu; dr. Amos Francu; dr. N.
Vercerdea; Onoriu Tilea; Zaharia Boiu; dr. I.A. de Preda la cate 3 zile
inchisoare si 440 coroane amenda.
13 mai 1903. Sepreus – Arad, alegere de primar. Satenii il vor pe Iosif
Matia. Solgabiraul Csakay vrea sa-l impuna pe colaborationistul Florea Bica
Parvu. Multimea protesteaz. Csakay ordona jandarmilor sa traga. Cad morti
4 sateni, 10 sunt raniti grav, 30 sunt raniti usor. Ancheta stabileste ca
jandarmii se aflau in legitima aparare. Leit motivul tuturor crimelor
electorale.
24 aprilie 1904. Masacrul dela Alesd – Bihor. Taranii si socialistii
veniti in numar mare la o adunare kosuthista intrerup oratorii unguri sovini.
Husarii sarjeaza la sabie… Jandarmii deschid focul. Cad in foc 23 de morti,
30 de grav raniti, din care mor inca 7 insi, raniti usor peste 100 de
participanti. Nici unul dintre atacatori nu este ranit.
26 decembrie 1904, a doua zi de Craciun la Bretea – Hunedoara. Ion
Iuga este osandit la 10 zile temnita si 100 coroane amenda. Motivul: si-a
indemnat consiatenii sa se fereasca de straini si sa nu se vanda la alegeri.
Adica a facut agitatie impotriva natiunii maghiare si a statului national
maghiar.
16 februarie 1905. Cehul – Silvaniei, Salaj. Alegere de deputat. Cete
de batausi unguri organizate de autoritati si inarmate cu pari ataca alegatorii
romani care vor sa-si voteze candidatul. Presedintele comisiei de alegeri nu
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
28
intervine. Jandarmii fac haz. Sunt schiloditi 30 de votanti romani. Gheorghe
Pop de Basesti, presedintele Partidului National Roman, la venerabila varsta
de 80 de ani se alege cu capul spart. Presedintele comisiei dispune arestarea
tuturor alegatorilor romani pentru producerea de tulburari, expulzandu-i de la
vot.
17 aprilie 1906. Birchis, Caras-Severin. Satenii nu vor sa voteze candidatul
ungur. Jandarmii deschid focul asupra multimii. Rezultatul: 1 mort, 1 grav
ranit.
27 aprilie 1906. Amati, Satmar. Echipele de soc electorale ucid noaptea cu
securile pe satenii Gheorghe Conci, Ioan Suta si Iosif Dragos care facusera
propaganda pentru candidatul roman. Autoritatea nu intreprinde nici o
ancheta.
29 aprilie 1906. Tot Cehul-Silvaniei. Ziua alegerii pentru parlament.
Echipele electorale de soc ataca alegatorii romani. Sub ochii jandarmilor
ucid in batai cu ciomegele si lanturile pe parohul Demetriu Pop din Motis, pe
Iacob Botis din Naprade si inca un alegator.
29 aprilie 1906. Corni-Salaj. Jandarmii deschid foc asupra votantilor
care se incoloneaza sa mearga la Somcuta-Mare pentru a-l vota pe dr. Al.
Vaida Voievod. Cad morti in drum: Ioan Gont, Niculae Pop a lui Costa.
Raniti: Zaharia Pop, Costan Bert, Ioan Costin.
9 mai 1906. Baia Mare. Echipele de soc ataca noaptea romanii pe
strazi si in case. Sunt ucisi 6 romani; alti 3 sunt raniti mortal, mai multi sunt
raniti usor. Autoritatile aresteaza 27 de unguri, care sunt eliberati in aceeasi
zi. Trebuiau sa voteze.
16 mai 1906. Dobra. Alegere de deputat. Romanii disciplinati asezati
in siruri lungi. Cand presedintele vede ca dr. Aurel Vlad intruneste
majoritatea zdrobitoare a voturilor, da ordin sa se suspende votarea si
jandarmii sa imprastie alegatorii romani.
Acestia ataca la baioneta. Este ucis un batran fiind lovit in cap cu patul
armelor. Mai multi alegatori sunt raniti. Cand jandarmii vor sa deschida foc,
comandantul detasamentului de infanterie venit de la Orastie pentru
asigurarea ordinii, revoltat de actiunea criminala a jandarmilor, da ordin
infanteristilor sa-i dezarmeze.
14 august 1906. preotul din Hodos, Simeon Blajovan este condamnat
la 1 luna temnita si 10 coroane amenda pentru violenta fata de autoritati in
decursul alegerilor parlamentare.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
29
9 mai 1907. Tinca – Bihor. Alegeri de deputat. Jandarmii impusca
mortal pe G. Marcas si aresteaza mai multi alegatori romani pentru
nesupunere in fata autoritatilor.
22 august 1907. Beius. Alegerea patriotului memorandist, preotul Vasile
Lucaciu ca delegat in parlament. Jandarmii strapung cu baionetele pe taranul
I. Dragoi si-l poarta siroind de sange prin satele din jur ca sa inspaimante
alegatorii lui Vasile Lucaciu.
13 octombrie 1907. Tribunalul din Oradea Mare preia cazul alegerii de
deputat la Tinca, unde jandarmii l-au impuscat mortal pe G. Marcas. 36 de
martori dovedesc nevinovatia acuzatiilor. Tribunalul tine sa-si dovedeasea
apartenenta la hungarism, condamnand taranii Moise Cos la 2 ani temnita,
Gheorghe Cos la 8 luni si Ioan Bertea la 3 luni temnita. Motivul? Agitatie
contra statului maghiar si nesupunere fata de autoritati. Toti martorii au
dovedit ca Gheorghe Cos n-a fost in sat in ziua de 9 mai. Lucra la camp.
Sentinta a ramas nesehimbata.
11 ianuarie 1908. Camp langa Vascau-Bihor. Petru Mihutiu este
judecat la Oradea si condamnat la 7 zile temnita si 20 coroane amenda.
Motivul? A indemnat satenii sa nu-l primeasca in casa pe candidatul ungur.
21 mai 1910. Margineni – Fagaras. Padurarul erarial Erdosi si 5
jandarmi ridica o poarta de verdeata in capul satului pe sub care sa-l poarte
in triumf pe candidatui ungur Verner Gyula. Sas maghiarizat. Notez ca
Margineni era un sat curat romanesc. Taranii curiosi, mai ales femei si copii
vor sa vada alaiul candidatului. Jandarmii interzic iesirea din sat. Cum
multimea sta in priveala padurarul si jandarmii deschid foc asupra ei. Cad
morti feciorii Valer Ilie si Gheorghe Vlad. Multimea fuge in panica.
Jandarmii si padurarul Erdosi o urmaresc cu foc. Cad morti feciorasii
Gherasim Pandea si Ioan Suvaina de 16 ani. David Lie cade ranit grav,
murind dupa putina vreme. Ancheta oficiala stabileste ca jandarmii si
padurarul erau in legitima aparare.
27 decembrie 1910. Galati langa Fagaras. Alegere de primar. Dreptul
de a intocmi lista candidatilor il are preotul maghiar Bisztray care vrea sa-si
impuna protejatul si omul de afaceri. Taranii il vor pe Niculae Cornea.
Preotul nu vrea sa-l treaca pe lista.
Taranii il propun pe Ilie Marhau. Bisztray se opune. Taranii il ridica pe
umeri pe Ilie Marhau si vor sa-l duca in fata pretorului care, scandalizat de
curajul taranilor, da ordin jandarmilor sa imprastie multimea. Se trage foc.
Se trece la atac cu baioneta. Cad 3 morti, 2 ucisi de gloante, unul strapuns pe
la spate cu baioneta. Mai cad 7 raniti care sunt transportati peste munti si
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
30
vindecati la Spitalul Brancovenesc din Bucuresti. Ancheta stabileste a
jandarmii au fost in legitima aparare.
Anul 1911 inregistreaza la capitolul CONSECINTE ale legilor electorale
procesul preotului Aurel Popovici din Ticvaniul Mic, Caras-Severin pedepsit
cu o luna temnita si 200 coroane amenda si pe al taranului Gruia Buna care
este pedepsit cu 2 luni de puscarie si 200 coroane amenda pentru motivul ca
au dojenit pe cei care-l votasera pe tradatorul Segeszku Jozsef.
Lista asa ziselor delicte „electorale” este departe de a fi completa. In
retragerea ei din Transilvania, armata ungureasca a incendiat sau a
transportat spre Ungaria arhivele compromitatoare. Din putinele documente
ramase in paginile presei romanesti haituita de autoritatile hungariste, se
desprinde concluzia bestialitatii criminale prin care statul maghiar a incercat
sa-si impuna vointa electoratului romanesc, siluindu-i dreptul de optiune
libera, incercand sa-i maghiarizeze votul sau sa-l indeparteze de la urne prin
crima, silnicie si violenta.
In anul 1994 am primit de la baimareanul Sabin Muresan doua caiete
dictando continand traducerea legilor statului maghiar de dupa 1867 pana in
1919, traducere care confruntata cu o suma de documente de epoca ii atesta
caracterul stiintific, autorizandu-ma sa-l citez pe autor in bibliografia acestei
carti.
Primul razboi mondial marcheaza agonia imperiului austro- ungar. In
timpul acestuia politicienii unguri in loc sa caute caile de intelegere cu
popoarele subjugate, inaspresc masurile de maghiarizare fortata si de
excludere a acestora de la viata politica.
Pe aceasta linie absurda antiistorica de miopie politica se inscrie
proiectul de reforma electorala prezentat la 21 decembrie 1917 de ministrul
Vaszonyi. Prin acest proiect 61,7% din electoratul Ungariei erau maghiari si
doar 9,8% erau romani desi populatia romaneasca insuma un procent de
61,7% fata de 54,5% cat reprezinta populatia ungureasca.
In 1918 contele Bethlen prezinta un alt proiect de reforma electorala
care mentine principiul suprematiei maghiare, drepturile electorale fiind
conditionate de cunoasterea limbii unguresti – vorbit si scris – restrictia
cuprinzand si pe militarii decorati pe front.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
31
ALTE POLITICI CRIMINALE
DE MAGHIARIZARE FORTATA
MAGHIARIZAREA BISERICILOR.
Legile scolare restrictive aduc o incalcare a autonomiei bisericesti,
biseriea fiind principala forta economica si spirituala care a infiintat,
subventionat si programat invatamantul in limba romana in scolile
confesionale din intreaga Transilvanie, Banat, Crisana si Maramureasl
istoric.
Pentru a maghiariza preotimea, una din categoriile sociale de
rezistenta nationala eroica, rezistenta impinsa pana la martiriu, guvemul
maghiar al anului 1900 incearca sa corupa clerul romanesc prin introducerea
unei indemnizatii anuale numita congrua. Se voteaza legea congruei pe timp
de 9 ani astfel: preotii cu 6 clase liceale primesc o indemnizaaie anuale de
800 coroane, cei cu bacalaureatul o indemnizatie de 1200 coroane.
Rezultatul este invers decat cel scontat de autoritati. Intarita material
preotimea are acces la tipariturile romanesti si se intareste in credinta
patriotica. In 1909 guvernul revine asupra legii si conditioneaza acordarea
congruei de atitudinea patriotica ungureasca. Daca preotul este reclamat ca
antimaghiar i se retrage congrua. De aici un sir intreg de santaje, care prinde
la destui preoti, proveniti din familii taranesti sarace, la oficierea slujbelor
religioase.
Lovitura de gratie data bisericilor romanesti a incercat sa fie
infiintarea unor episcopii unguresti ortodoxe si unite sub jurisdictia carora sa
fie puse bisericile noastre. Se reia planul mai vechi de a se infiinta o
episcopie greco-catolica la Hajdu-Dorog. Insist asupra subiectului fiind el de
mare actualitate si implicand atunci, ca si acum, Vaticanul in lupta lui
impotriva ortodoxiei.
Guvernele unguresti si-au inceput demersurile in acest sens pe langa
Vatican inca de pe la 1870. Papii Pius IX si Leo XIII, nu stiu daca sprijinitori
ai romanilor, onesti in orice caz, au respins ideea. Habsburgii sprijina
proiectui unguresc. Ungurii organizeaza pelerinaje la Roma. Sfantuie
slujbasii. Castiga de partea lor pe secretarul papal, cardinalul Mery del Val.
Episcopii greco-catolici sunt invitati ceremonios la conferintele
episcopilor romano-catolici, incercand sa li se impuna hotararile acestor
conferinte.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
32
Prin falsificarea recensamantului populatiei din 1910 s-au scos la
iveala 300.000 de unguri greco-catolici. De fapt ruteni si romani
maghiarizati, sau care vorbesc si ungureste.
Pe aceste date guvemul Tisza inainteaza Vaticanului un memoriu in
anul 1911 prin care cere infiintarea unei episcopii greco-catolice ungureasca.
Curtea imperiala de la Viena sprijina demersul contelui Tisza. Cardinalul
Mery del Val supune memoriul conferintei cardinalilor catolici din Ungaria
la 9 noiembrie 1911. La conferinta participa si 4 episcopi romani care refuza
sa semneze.
La 9 februarie 1912 se organizeaza o noua conferinta la care
mitropolitul unit de la Blaj, Victor Mihali este somat dc ministrul cultelor sa
participe. De fapt mitropolitul Mihali si conferinta episcopilor inaintasera la
Roma un memoriu prin care se explica manevra guvernului care in fapt
urmarea desnationalizarea romanilor, reproducand afirmatiile contelui Zichy,
ministrul Cultelor. Citez: …aceasta este o episcopie inainte de toate
ungureasca, ca ungurii o socotesc ca o dioceza cu limba bisericeasca
maghiara.
In tratatul strict secret semnat de Huszar Antal despre care a mai fost
vorba in aceasta carte se scrie ca Biserica Ortodoxa este cel mai de seama
factor al nazuintelor romanesti. Ca se impune desfiintarea autonomiei
Bisericii Ortodoxe si abrogarea statutului ei organic ca astfel sa dispara
aceasta cangrena polilica care roade trupul natiunii si al tarii. Biserica Greco-
Catolica s-a integrat in curentul de politica ultraromaneasca.
29 mai 1912. Alba Iulia. Congres national. Participa peste 25.000
romani care protesteaza impotriva infiintarii episcopiei de la Hajdu-Dorog.
Episcopul Demetriu Radu si parintele Vasile Lucaciu iau drumul Romei spre
a protesta.
1 iulie 1912 apare bula papala CHRISTIFIDELE GRAECI prin care
se infiinteaza episcopia unita de la Hajdu-Dorog in care sunt arondate 100 de
comune romanesti, urmand ca cea mai mare parte a serviciului divin, precum
si administratia se fac in ungureste. Episcopia este pusa temporar sub
ascultarea episcopului rutean maghiarizat Antoniu Papp din Munhaci, vicar
fiind Mihail Jaczkovics.
O REACTIE EXEMPLARA. Infiintarea episcopiei greco-catolice
unguresti de la Hajdu-Dorog determina doua reactii adverse. Preotimea
greco-catolica romaneasca se opune vehement poruncilor vicarului. Se tin
mari adunari populare de protest. Se trimit telegrame nuntiului papal de la
Viena si Papei la Roma. Administratia hungarista ia masuri drastice.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
33
Intareste posturile de jandarmi din comune si dezlantuie teroarea impotriva
romanilor greco-catolici.
aprilie 1913. Vicarul Jaczkovics face o vizita canonica pe teritoriul
noii sale dioceze. In alai sunt incadrati doi subprefecti si pana la 50 de
jandarmi. Compozitia alaiului episcopal este de la sine graitoare.
9 aprilie. Comuna Resighea-Satmar. Preotul Cornel Alexandru refuza
sa-l recunoasca pe vicar drept superior. Nu vrea sa stea de vorba cu
Jaczkovics. Satenii il huiduie. I se striga sa iasa afara din sat. Il bat cu tina
(noroi) si cu oua clocite.
10 aprilie. Comuna Moftinul Mic. Precaut, vicarul este insotit de
reprezentantii autoritatii. Subprefectul Madarassy. Preotul Gheorghe
Muresanu oficiaza in biserica. Vicarul insotit de subprefect intra in altar.
Vestea strange poporenii care striga ca vicarul sa iasa din biserica si din
comuna. Cativa barbati il scot din biserica pe sus.
Este obligat ca impreuna cu subprefectul sa se urce in trasura si sa paraseasea
Moftinul, petrecuti cu huiduieli si oua clocite. Reactia apostolic-hungarista
este prompta. Jandarmii ascunsi afara din comune navalesc pe ulite si incep
catehizarea taranilor cu patul armelor, baioneta si garbaciul. Dupa aceasta
arvuna, aceeasi jandarmi fac o noua navala apostolica, de data asta in
noaptea de 10 pe 11 aprilie spre orele 2.00. Il aresteaza pe preotul Gheorghe
Muresan si inca 15 sateni si-i duc pe jos, sub escorta, in temnita de la Satu-
Mare. Pentru punerea lor in libertate guvemul cere o cautiune de 160.000
coroane. Arestatii stau in temnita de la 11 aprilie 1913 pana la 23 aprilie
1914. Mai bine de un an de puscarie pentru impotrivirea la maghiarizarea
slujbelor religioase.
11 aprilie. Comuna fruntasa Dob, astazi Doba primeste vizita canonica
a vicarului naravit la oua clocite. Fiind postul Pastelui, protopopul Mihai
Ciurdariu oficia sfanta slujba. Protopopul era planificat ca de la 1 mai sa-si
inceapa cele 3 luni de inchisoare la care fusese condamnat pentru crima de asi
fi indemnat enoriasii, de la amvon, sa-si invete copiii sa se roage in limba
romaneasca si sa cumpere calendare romanesti. Vicarul insotit de doi
subprefecti si 16 jandarmi poposesc la proprietarul ungur Kerekes Laszlo.
Cand alaiul pleaca spre casa parohiala, satenii trag clopotele in dunga. Semn
de primejdie. Poporenii se strang in graba. Striga: Nu ne trebuie Hajdu-
Dorog…Ajunsi la casa parohiala trimit doi jandarmi sa-l aduca pe epitrop
caruia i se porunceste sa se duca la biserica dupa protopop. Biserica este
inconjurata de multimea care striga: Nu-l dam pe domnu’ parinte… Epitropul
nu este lasat sa intre in biserica. Jaczkcovics si subprefectii incearca sa treaca
prin multime. Sunt opriti. Se intorc la casa parohiala. 0 delegatie de fruntasi
ii declara vicarului ca satenii nu-si vor parasi biserica si limba romaneasca.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
34
Concluzia: Nu ne trebuie Hajdu-Dorog. Dialogul este cu totul
exemplar. Jaczkovics le spune fruntasilor ca a fost preot rutean la sat si acum
este cel mai mare ungur. Raspunsul taranului fruntas Ioan Ceghi:
Dumneatale fiind om invatat, sa-ti fie rusine ca ti-ai lasat limba, domnule! In
vremea acestei intalniri memorabile, jandarmii si-au facut meseria. Batai cu
patul armelor. Femei izbite cu capul de zidul bisericii, faptul spre a fi mai
convingator subliniat verbal, in afara de injuraturi, prin indemnul: Sarutativa
biserica, daca vi-i asa de scumpa! Multimea infuriata ii dezarmeaza pe
jandarmi. Vicarul si subprefectii intocmesc un proces-verbal, cerandu-i sotiei
protopopului sa-l semneze. Aceasta refuza. Echipa sta in Dob pana pe-nserat
fara sa poata da ochii cu protopopul. Cand se retrage este petrecuta cu
huiduieli si oua clocite.
In unele sate jandarmii sparg usile bisericilor spre a-i deschide cale,
vicarului. Epitropii arunca cheile bisericilor in fantani spre a nu le preda
vicarului.
Protopopul Ciurdariu in varsta de 70 ani este intemnitat la Seghedin.
Dupa ispasirea primei pedepse este arestat din nou.
Motivul: s-a impotrivit autoritatilor. Multi preoti sunt arestati si condamnati
intre 3 si 6 luni de temnita. Motivele: au indemnat enoriasii sa se duca la
marea adunare de la Alba-Iulia. Impotrivindu-se infiintarii episcopiei de la
Hajdu- Dorog au atatat pe romani impotriva natiunii maghiare.
23 aprilie 1914. Dupa un an de inchisoare preventiva se judeca
procesul preotului Gheorghe Muresan si al taranilor din Moftinu Mic. Din 30
de acuzati, intre care figureaza si doua femei, sunt condamnati 15 tarani,
preotul primind 1 an si 6 luni de inchisoare. Nu scapa nici sateanul fruntas
Uoan Ceghi in varsta de 63 ani care l-a infruntat pe vicar la Dob. Este
pedepsit cu 8 luni si 3 saptamani de inchisoare ordinara. Taranii din Moftin
primesc intre 3 si 6 luni temnita ordinara.
23 februarie 1915. Suntem in plin razboi mondial. Autoritatile
unguresti au trimis in linia intai 300.000 de romani din care vor muri
100.000. Finalul procesului silnic de maghiarizare prin biserica este
spectaculos, tragic si exemplar. Ilie Catarau pune o bomba artizanala in
palatul noului episcop de Hajdu-Dorog, Miklossy. Rezultatul razbunarii:
vicarul Jaczovics cel care catehiza romanii cu baioneta si patul armelor
jandarmeresti, impreuna cu doi dintre apostolii lui zelosi sunt ucisi.
Episcopul Miklossy si inca 20 de slujbasi sunt raniti. Dupa atentat statul
hungarist reia ofensiva apostolica cu si mai mare inversunare.
COLONIZAREA. In 1894 se voteaza legea colonizarii. Zonele
compacte romanesti din Transilvania cu o economie pe cale de a se inchega
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
35
dupa abolirea iobagiei, au fost penetrate cu colonistii unguri recrutati dintre
muncitorii agricoli fara pamant din pusta ungureasca.
Politica de colonizare si industriala, care are ca scop intarirea si
expansiunea ungurilor, ne poate ajuta sa patrundem in mijlocul
nationalitatilor.
Fondul de colonizari este la inceput de 3 milioane de forinti. In 1910
ajunge la 10 milioane forinti. Cu el se cumpara pamant in Transilvania pe
care se colonizeaza muncitorii agricoli din pusta. Adica 7.524 loturi
insumand 91.000 ha.
In asezarile noi statul cladeste scoli unguresti si biserici. Cum
colonizarile nu dau rezultatele scontate, prietenul premierului Tisza
Koloman, ziaristui Beksics Gustav propune ca obiectivul principal al
colonizarilor sa fie orasele care, la randul lor, vor maghiariza satele. Statul
infiinteaza in orasele transilvanene o puzderie de institutii financiare si
industriale, colonizand meseriasi si functionari unguri care au dat la vremea
respectiva un puternic accent unguresc acestora.
Comitatul Caras-Severin populat in intregime de romani a facut
obiectul strategiei de colonizare a ministrului Daranyi. Aici se ridica sate
unguresti pe seama statului. De la case incapatoare, suri, biserici si scoli,
totul a fost cladit cu fonduri de la buget.
Dislocarea armatei se face conform aceleiasi strategii de colonizare. In
tinuturile romanesti sunt aduse trupe unguresti. Soldatii romani sunt inrolati
la honvezi – trupe de infanterie – comenzile se dau in ungureste, ofiterimea
este de un sovinism salbatic, pedepsele sunt barbare.
Un aspect complementar si perfid al colonizarilor il constituie politica
economica diferentiata, practicata de statul hungarist fata de zonele majoritar
romanesti si cele unde erau insule maghiare si secuiesti. Vastele tinuturi
romanesti sunt scoase din planificarea investitiilor. Soselele, caile ferate,
morile, gatarele, fabricile se construiesc in putinele zone cu populatie
ungureasca. Se merge atat de departe cu aceasta forma de sprijin a ungurimii
si de persecutare a romanilor incat pana si garile se construiesc sa slujeasca
doar asezarilor unguresti. Locuitorii marilor comune romanesti trebuie sa
strabata distante mari spre a ajunge la o gara, in vreme ce calea ferata trece
prin apropierea acestor comune.
Functionarizarea statului este o alta metoda complementara de
maghiarizare. Pe la 1915 Ungaria era slujita de 500.000 de functionari
sovini, multi din ei adusi in Transilvania cu misiuni foarte exacte. Din 8
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
36
milioane de unguri, statul sustine material 2 milioane, daca luam in
consideratie ca cei 500.000 de functionari au familii formate din cel putin 4
membri. Celelalte natiuni insumand 12 milioane sunt doar contribuabile la
bugetul din care se intretine armata de functionari si familiile acestora.
Conform legii nationalitalilor ar fi trebuit ca statul sa plateasca
200.000 de slujbasi unguri si 300.000 de slujbasi romani, sarbi, slovaci,
ruteni si germani.
MAGHIARIZAREA NUMELOR DE
LOCALITATI SI A NUMELOR
PATRONIMICE
Pentru a grabi desfiintarea natiunii romane si a sterge de pe harti
toponimia romaneasca, in 1897 se promulga Legea numirilor de localitati,
prin care se dau nume ungurest tuturor satelor si oraselor cu nume
nemaghiare din Ungaria, ca si tuturor statiilor de cale ferata.
In 1898 apare la Budapesta, A 2-a editie revazuta si imbunatatita,
Imprimeria din Pesta, Soc. Anonima a lucrarii HOGY
MAGHYAROSITKSUC A VEZETEKNEVEKET? adica CUM SA SE
MAGHIARIZEZE NUMELE PATRONIMICE? semnata de presedintele
Asociatiei centrale pentru maghiarizarea numelor, cu mottoul: Nobletea
obliga, dar si numele. Citez din Cap. 1. Numele maghiar, in traducerea lui
Sabin Muresan:
Comparabil cu botezul religios prin care omul devine crestin si
membru al comunitatii crestine, maghiarizarea numelui patronimic,
imbracand caracterul unui botez national, opereaza admiterea definitiva a
maghiarului purtator al unui nume strain in societalea maghiara, printre
adevaratii copii ai natiunii. Acest botez, expresie a credintei patriotice, este
mai important din punct de vedere social si national decat botezul religios. In
timp ce acesta din urma nu face decat sa confere un prenume si sa mareasca
numarul credinciosilor, botezul national redand maghiarilor numele de
familie, face sa creasca increderea reciproca intre noi si contribuie la a ne
face egali, jucand astfel un rol etic de prim ordin in unificarea natiunii
noastre.
Numele maghiar este, ca sa spunem astfel, credo-ul politic al
maghiarului… Maghiarizarea numelui este un juramant de fidelitate, un
legamant patriotic… Cutare reprezentant eminent al literaturii noastre, al
fiintei noastre, al artei noastre, foarte adesea nu e considerat ca maghiar din
moment ce poarta un nume de rezonanta straina si in fiecare caz identic
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
37
cultura noastra se gaseste in pierdere sensibila a prestigiului dincolo de
granita…
Las comentariul textului pe seama cititorilor.
Ferindu-i pe dornicii de a-si maghiariza numele de ispita de a-si alege nume
nobiliare „ilustre” ca Rakoczi, Batthany, Banffy, autorul face recomandari
ample: sa se adauge un i la numele locului de bastina Arad – Aradi; sau sa se
aleaga un nume din toponimia Ungarei careia sa i se adauge un i: Bekes –
Bekesi; sau sa-si puna numele profesiei: Acs (dulgher), Barbely (barbier);
sunt recomandate nume pentru intelectuali, vechile genuri de producrie
furnizeaza si ele nume din belsug; iar daca cel care-si maghiarizeaza numele
tine neaparat sa transmita urmasilor numele neamului pe care l-a renegat,
poate sa se cheme Bajor (bavarez); Gorog (grec), Horvat (croat), Tot (slovac)
si desigur Olah (roman).
Culoarea parului, regnurile din natura, denumirea zilelor de nastere,
sufixele adaugate substantivelor, onomastice din literatura maghiara, ofera
camp larg de maghiarizarea numelor.
Procedura este simpla si contine: actul de nastere, certificatul de
apartenenta la o comuna, cererea si timbrul de 50 a „krayezari”.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
38
LUPTA PENTRU MAGHIARIZAREA
CULTURII ROMANESTI
Ziarul EGYETERTES facea urmatoarea constatare in iunie 1904.
Citez: …dupa treizeci de ani de legislatie maghiarizanta, maghiarizarea
nationalitatilor este o imposibilitate, o halucinatie, care nu face decat sa
alimenteze si sa atate mereu adanca nemultumire a nationalitatilor
nemaghiare.
BUDAPESTI HIRLAP (Cotidianul budapestan) din 18 mai 1904, intrun
articol, semnat de prietenul premierului Tisza Kalman sau Koloman,
ziaristul sovin Bekists Gustav: …Stapanirea limbii nu face pe nimeni
maghiar… Tocmai agitatorii daco-romani si slovacii cunosc cat se poate de
bine limba maghiara. Clasele culte ale slovacilor si valahilor vorbesc, in
general, limba noastra. Cu toate acestea ele nu s-au alaturat, din pacate,
cauzei national maghiare.
Huszar Antal in tomul de 1000 de pagini asupra romanilor comandat de
guvern, A MAGYARORSZAGI ROMANOK, Budapest, 1907: (n.n.
ASTRA) …de la infiintare, in 1861, si pana azi a servit fara intrerupere
scopurilor nationaliste romane fiind unul din principalii factori ai agitatiilor
romane si cel mai periculos element din punctul de vedere al politicii de stat
maghiare. Despre activitatile culturale ale ASTREI: …in realitate sunt cele
mai potrivite ocazii pentru a trezi in poporul roman din diferite regiuni
„constiinta nationala”.
Definirea sau imposibilitatea definirii culturii romanesti in contextul culturii
unguresti …cultura romana nu poate fi incadrata nici intr-un fel, caci in
Ungaria exista numai cultura maghiara.
Iata masurile pe care Huszar Antal si colaboratorii lui le propun
guvernului pentru lichidarea culturii romanilor transilvaneni: controlul strict
si sever, sistematic al activiaii corurilor, orchestrelor, in perspectiva
dizolvarii ASTREI, pana atunci schimbarea denumirii in SOCIETATEA
LITERARA SI CULTURALA A ROMANILOR DIN UNGARIA,
desfiintarea despartamintelor pe tinuturi ale ASTREI, controlul ei in mod
special, desfiintarea bibliotecilor satesti ale ASTREI, epurarea bibliotecilor
de carti nationaliste.
Simion Barnutiu catre Valeriu Braniste …La fiecare vorba ce o scriu
tin inaintea ochilor codul penal si imi inchipui ca la spatele meu sta
jandarmul! In vremurile de astazi numai asa poate sa scrie un redactor
roman.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
39
In Transilvania ca replica la ASTRA se infiinteaza societatea culturala
ungureasca EMKE; iar in Banat, DMKE, carora statul le acorda sbventii de
milioane de coroane din care se construiesc scoli unguresti in satele
romanesti si se acorda prermii mari invatatorilor romani care obtin cele mai
bune rezultate la raspandirea limbii maghiare. Emisarii EMKE a DMKA, ca
astazi cei udemeristi, au batut satele dand mita parintilor spre a-si incredinta
copiii internatelor unguresti.
Lordul Fitzmaurice, in 1890: …Ungurii urmaresc o politica violenta si
oarba fata de nationalitatile supuse coroanei ungare si in special contra
romanilor. In Transilvania atitudinea provocatoare a minoritatii maghiare
contra romanilor poate declansa de la o zi la alta tulburari.
Mocsary Ludovic, fost presedinte al Partidului Maghiar al
Independentei la sfarsitul anului 1907: …O teama grozava ne impinge sa
savarsim actiuni extravagante. Ma refer la tendinta generala de
maghiarizare… Zadarnic vrem sa negam toate acestea, caci aceasta dorinta
bolnavicioasa traieste in noi. Si constituie unul din elementele esentiale care
stau la baza politicii noastre cu privire la nationalitati.
BANCI, ASOCIATII, AGRICULTURA
Unul din vectorii de forta ai maghiarizarii a fost cel economic. Cu cat starea
economica a romanilor va fi fost sub pragul generalizat al saraciei, cu atat
sansele desnationalizarii lor ar fi fost mai mare. Toate guvernele unguresti
care s-au succedat de la 1867 pana la 1919 au imaginat o serie de masuri prin
care sa impiedice dezvoltarea economica a romanilor; iar recomandarile lui
Huszar Antal demonstreaza ca genocidul prin saracirea planificata a 3,5
milioane de oameni n-a produs nici un fel de proces moral guvernantilor.
Huszar Antal si coautorii tratatului amintit isi fixeaza ca prim obiectiv
economic bancile si institutiile de credit romanesti care formeaza, citez: …o
casta independenta de functionari (cca. 600) avand zilnic contact cu poporul
si care exercita o puternica influenta nationala asupra lui. Acolo se pun la
cale toate alegerile de primari, de deputati si chiar de vladici!…
Pentru a opri infiintarea de banci noi se propune ca bancile nou
infiintate sa dispuna de un capital social in valoare de 400.000 coroane, suma
exorbitanta, iar membrii directiunii sa dispuna fiecare de un capital in
valoare de 10.000 coroane. Spre a concura bancile si institutiile de credit
romanesti, autorii tratatului propun infiintarea unor banci populare judetene
maghiare care sa acorde credite avantajoase romanilor spre a-i scoate de sub
influenta propriilor lor institutii de acest gen.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
40
Aceeasi politica de ingradire a romanilor spre a nu evolua economic se
aplica strict si in domeniul meseriilor si al meseriasilor. Statistica anului
1910 este explicita: ungurii aveau 172.270 de meseriasi, adica 52,5%; sasii,
52.108 sau 15,9%; iar romanii, 88.808 sau 27,1%. In comert si banci ungurii
aveau 33.533 sau 59,8%; sasii 13.285 sau 22,3%; iar romanii 9.525 sau
16,0%.
In timpul Razboiului pentru Independenta din 1877-1878, Comitetul
femeilor romane din Sibiu de sub presedintia Iuditei Macelariu, sotia omului
politic Macelariu aduna ajutoare in vata, imbracaminte si bani pentru ostasii
raniti sau aflati pe front. Un ordin al ministrului de interne cere prefectului
de Sibiu sa dizolve comitetul.
Iata raspunsul Iuditei Macelariu adresat prefectului:
Domnule prefect,
Ordinul dvs.de la 30 mai 1877 cu nr. 396, prin care ma invitati a suspenda
actiunea comitetului de doamne din Sibiu, constituit in scop umanitar sub
presedintia mea, m-a surprins in mod neplacut. Consider ordinul de dizolvare
atat de compromitator pentru un stat civilizat, incat cred de o datorie
neaparata pentru mine, desi femeie, de a recurge la dl. ministru de interne
pentru revocarca lui.
Iudita Macelariu.
Conform celui mai falsificat recensamant unguresc, de altfel si ultimul
pentru Transilvania – din 1910 – in cele 23 judete au fost inregistrati
2,909.260 romani si 1.617.231 unguri. Transilvania masura o suprafata de
20.259.304 jugare cadastrale din care proprietatea mare de peste 500 jugare
cadastrale era stapanita de unguri in proportie de 85%, 8% e germani si
numai 6% de romani, restul de 1% fiind „altii”. In schimb mica proprietate
era in mana romanilor in proportie de 70%; ungurii posedand 19%; germanii
6%, altii 5%.
Stapanirea micii proprietati este unul din cele mai puternice argumente
pentru anterioritatea romanilor in Transilvania. Din cele 20.259.304 jugare
cadastrale ale Transilvaniei; 11.950.547 se aflau la 1890 in posesia a
2.556.441 romani care locuiau in 2.971 localitati; 1.146.990 unguri
stapaneau doar 2.560.040 jugare cadastrale locuind in 616 localitati; 367.839
secui locuind in 417 localitati stapaneau 2.180.167 jugare cadastrale;
713.730 germani locuind in 350 localitati stapaneau 1.918.182 jugare
cadastrale; 263.137 de sarbi stabiliti in 105 localitati stapaneau 1.031.922
jugare cadastrale; 124.622 ruteni din 98 localitati aveau 453.351 jugare
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
41
cadastrale; iar 156.095 de alte nationalitati risipiti in 40 de localitati aveau
cate 1 jugar cadastral, adica 156.095 jugare cadastrale.
Romanii erau proprietari tabulari doar pe 59% din propriul lor pamant
stramosesc.
Autoritatile au facut imposibilul ca asezarile romanesti sa ramana in
afara circuitului economic, al retelei de sosele si cai ferate, incercand sa
bareze accesul satenilor nostri la credite si aruncand asupra lor povara tuturor
impozitelor statului.
Din MEMORANDUM: …Guvernul dispune prin slujbasii sai, ca
folosirea padurilor si pasunilor erariale sa nu i se mai dea nici pe bani
poporului roman, ci sa fie vanduta altora. Astfel, mai ales in muntii
Transilvaniei, unde poporul de veacuri s-a sustinut din prasirea de vite si
negotul cu lemne, Romanii abia se mai pot hrani…
Friedrich Lachman, agent de informatii, raporta in urma documentarii
in Transilvania, septembrie 1881: …Taranul lucreaza numai pentru a plati
mereu.
Daca a terminat cu impozitul, vine la rand o instalatie de spital, sau,
sub un nume oarecare taxa judecatorului scaunal, dijma bisericii, constructia
de sosea, executorii impozitului, etc. pentru a incepe de la capat la prilejul
potrivit. La o ancheta severa, care s-ar face cu toata seriozitatea, s-ar constata
sute de cazuri in care taranii si-au platit impozitele de 3-4 ori, chitantele nu
se dau totdeauna si cand apoi si-a incordat ultimele sale forte pentru a
raspunde obligatiei pe care a platit-o poate de 2-3 ori si pentru a-si salva
mijloacele de castigare a painii de toate zilele, judele satesc ii absoarbe si
restul pentru dobanda unui capital pe care taranul nu l-a primit poate
niciodata in mana…
Scriitorul Kosztenszki Geza: …Sa lasam la o parte minciuna
conventionala conform careia noi pretindem ca nu vrem sa ucidem
nationalitatile nemaghiare. Da! Noi vrem sa le suprimam si trebuie sa le
suprimam!
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
42
REPRESIUNEA JANDARMEREASCA
Premierul Tisza Kalman sau Koloman cere modificarea codului penal
(1894) pentru ca statul maghiar sa poata face fata citez: … agitatiilor celor
fara de patrie… ochiul ager si mana care pedepseste si apara statul maghiar
trebuie sa intervina cu autoritate. Noi am tratat pana acum aceasta problema
prea cavalereste.
Aici este vorba de agitatorii evrei bolsevici, dar si de reprezentantii
popoarelor din regatul ungar.
Guvernul Fejervary adopta masuri draconice care ofera hungarismului
cele mai crancene mijloace de represiune impotriva romanilor angajati pe
calea legica a realizarii natiunii politice.
Se mareste spectaculos numarul jandarmilor. Mai mult, se pune la
dispozitia comandamentelor teritoriale de jandarmi o forta armata necesara
de la caz la caz. Se interzic adunarile publice. Se simplifica procedura
penala, in asa zisele cazuri de instigate la daco-romanism si razvratire, cei
considerati vinovati fiind pedepsiti in regim de urgenta. Acest ansamblu de
legi si masuri represive deschid calea abuzului jandarmeresc care de cele mai
multe ori degenereaza in crima sub pretextul stupid al legitimei aparari. 0
buna parte din abuzul si represiunea jandarmereasca frizeaza ridicolul. Dar si
tragicul. Iata exemplele cele mai elocvente consemnate in presa vremii.
8 iunie 1897. Somcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt
pedepsiti cu o amenda de 1.300 coroane fiecare. Motivul: au cantat in
romaneste imnul imperial Gott erhalte.
15 octombrie 1897. Ciufud, comitatul Alba de Jos. V. Morar, preot
este osandit la 18 luni temnita Si 600 coroane amenda; Simion Craciun,
invatator, la 1 an temnita si 400 coroane amenda si Ioan Simu student teolog
la 6 luni puscarie si 200 coroane amenda. Motivul: au cantat DESTEAPTATE
ROMANE si DOINA LUI LUCACIU.
16 octombrie 1897. Orsova. Petru Calciunar, avocat, este dus la
Biserica Alba, judecat si condamnat la 5 zile inchisoare si 100 coroane
amenda. Motivul: agitatie. In aceeasi zi…
16 octombrie 1897 si tot la Biserica Alba, Ioan Neagu din Gladna
Romana este osandit la 6 luni inchisoare. Motivul: agitatie.
22 octombrie 1897. Poiana. Preotul E. Besu este osandit la Sibiu la 6
luni inchisoara ordinara si 50 coroane amenda pentru un toast „antipatriotic”.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
43
8 noiembrie 1897. Bruznic, Caras-Severin. Preotul M. Rubinovici
primeste 6 luni temnita ordinara si 538,30 coroane amenda. Motivul:
agitatie.
18 decembrie 1897. Sibiu. Studentul Aurel Ciato este condamnat la 6
luni puscarie ordinara. Motivul: agitatie.
12 februarie 1898. Tarian – Bihor. Preotul Ioan Secheli este dus la
Oradea Mare si condamnat la 3 luni puscarie ordinara plus 300 coroane
amenda. Motivul: agitate impotriva legilor noi privitoare la biserica.
14 martie 1898. Vurpar. Manoila Sara este condamnata la Alba lulia.
3 luni temnita si 200 coroane amenda. Motivul: agitatie.
16 aprilie 1898. Gheorghe Micu, invatator, condamnat la 2 luni
tenmita pentru agitatie.
13 decembrie 1898. Avram Giuagiu si Andrei Rusu sunt judecati la Tg.
Mures, pentru agitatie. Pedeapsa: 14 zile temnita si 120 coroane amenda.
14 decembrie 1898. T.L. Albini este adus la Alba Iulia spre a fi
cercetat in legatura cu Fondul lui Iancu. Este tinut preventiv la puscarie 13
luni.
22 decembrie 1898. Bucium-Sasa. Sat mare la est de Abrud unde
cozile de topor l-au arestuit pe Horea, eliberat marti 8 noiembrie 1784 de
Ionut Dandea, capitanul buciumenilor rasculati care lovesc casa lui Macavei
Baiesan, capetenia tradatorilor. Dar asta este o alta clipa de istorie. Deci popa
Ioan Banut din Bucium este condamnat la o luna temnita pentru agitatie.
30 decembrie 1898. Biucum-Sasa. Motii Grigore Sima, Aurel Danciu,
Ioan David, Nicolae Baiesan, probabil un stranepot de-al lui Macavei
Baiesan, Virgil Todescu, Simion Bandea si loan Naicu sunt adusi la Alba
Iulia si pedepsiti cu 8 zile temnita.
Motivul: au iesit in calea popii Babut care se intorcea acasa dupa
pronuntarea sentintei, pentru agitatie.
20 ianuarie 1899. Curtici – Arad. Dimitrie Palcu, 3 luni temnita si 100
coroane amenda. A strigat: Jos Ungurii! …Petre Dragoi si Ilie Stefanica, 8
zile temnita. Cantasera „Doina lui Lucaciu”.
12 iunie 1899. Dragomiresti, Caras-Severin. Ioan Hurca. Preot. 2 luni
temnita. Agitatii.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
44
10 februarie 1900. Veac XX. 24 feciori din Saliste iau fiecare cate 12
zile temnita. Delictul: au purtat braie tricolore.
26 septembrie 1900. G. Novacovici si Ioan Scurtu sunt pedepsiti cu
cate 10 zile temnita si 10 coroane amenda. Motivul: au pus o coroana de flori
pe mormantul lui Iancu. Curtea de apel, generoasa, le ridica pedeapsa la cate
2 luni temnia ordinara.
28 mai 1902. Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva
profesorilor. Motivul. La „maial” in paduricea de la Veza studentii de la
facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. Trei
elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat
stegulete tricolore.
Iulie 1902. Balint, Caras-Severin. Poporenii iesiti in intampinarea
protopopului venit sa sfinteasca biserica. Inaintea trasurii au iesit calaretii
purtand cateva steaguri tricolore. Jandarmii deslantuie goana dupa stegulete.
Intra in biserica inarmati, acoperti, navalesc in altar prin usa imparateasca,
sotocind dupa triolor.
14 mai 1903. Cluj. Dr. Cassiu Maniu. 1 an puscarie si 200 coroane
amenda. Motivul: agitatii in contra ideii de stat maghiar.
15 mai 1903. Barcea Mare, Hunedoara. Preotul Iosif Stupineanu.
Judecat la Deva. Condamnat la 3 luni temnita si 100 coroane amenda.
Motivul: a spus copiilor din sat sa-l salute numai romaneste. Deci agitatie
impotriva limbii maghiare.
12 octombrie 1903. Sannicolaul Mare – Torontal. Pedepsiti cu cate 2
zile inchisoare si cate 100 coroane amenda urmatorii: Dr. N. Oprean, preotii
T. Oprescu si Ioan Petrovici, invatatorul I. Lipovan. Motivul: au purtat
tricolor la chiotoare.
Duminica Pastilor 1904. Lapusnic – Hunedoara. Fierarul Ioan Gavrila
se duce la biserica tinand o lumanare cu panglicuta tricolora. Lumanarea
confiscata de jandarmi. Notarul si jandarmii ii fac o perchezitie acasa, il bat
si-l trimit la judecatorie.
A doua zi de Pasti 1904. Hunedoara. Opt „calusari” din Batiz au
aprobare sa joace in orasel „caluserul” si „batuta”. Adica: Petre Munteanu,
vataf; Nicolae Ardeleanu, Mihai Petroiescu, Ioan Predone, Nicolae Bucsa,
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
45
Mihai Frentoniu, Aron Munteanu si Mihai Cirlea. Cu toata aprobarea sunt
arestati in strada descinsi de braiele tricolore si dusi la politie. Peste 8 zile
sunt pedepsiti cu 6 ore de inchisoare si 2 coroane amenda. Motivul: agitatie.
2 noiembrie 1904. Ilia Muresana – Hunedoara. Solgabiraul (pretorul) Hohn
Karoly intalneste intre Branisca si Buteu doi tarani din Tarnava mergand pe
langa carul cu roata rupta. Striga sa opreasca dupa ce trecuse de ei. Cei doi
nu opresc. Solgabiraul le pune pistolul in piept, ii aresteaza, ii duce la postul
de jandarmi si-i amendeaza cu cate 160 de coroane. Motivul: nesupunere in
fata autoritatilor.
19 aprilie 1905. Preotii I. Sacarea din Jibou si I. Mota din Orastie primesc
cate 14 zile inchisoare si cate 50 coroane amenda cu pierderea drepturilor
cetatenesti pe un an. Motivul: agitatie de la amvon.
7 iunie 1906. Vermes, Caras-Severin. Corul bisericesc este invinovatit
de agitatie, neavand statutele aprobate de ministerul de interne. Preotul N.
Bolboca primeste 5 zile de temnita si 100 coroane amenda, invatatorul Iosif
Midau tot 5 zile temnita si 100 coroane amenda, cei 35 de coristi se bucura
de 1 zi temnita si cate 10 coroane amenda.
1 iulie 1906. Orastie. Curia (Curtea de casatie) aproba sentinta
conform careia bunului roman, preotul Ioan Mota sa i se retraga pentru
totdeauna congrua sau ajutorul ce i se cuvenea ca preot si sa nu i se mai dea
oriunde ar sluji ca preot.
8 august 1906. Ilia Muresana. Acelasi solgabirau abuziv pedepseste cu
cate 1 zi inchisoare si 10 coroane amenda pe Ana Moisescu, Savia Poliac,
Neta Poliac, Savia Poliac a lu’ Mihai si pe Damaschin Crisan pentru port de
tricolor la camasi.
18 august 1906. Hezeris, Caras-Severin. Preotul Traian Caspar. 10 zile
temnita si 800 coroane amenda. Motivul: port de tricolor.
17 septembrie 1906. Ilia Muresana. Surorile Maria si Simina Boboc
primesc de la solgabirau cate 5 zile de temnita. Motivul: au purtat panglica
tricolora in par.
27 octombrie. Ilia Mureasana. Acelasi solgabirau feroce condamna pe
fetita Marta Colibasa la 10 zile temnita si 50 coroane amenda. Motivul:
panglica tricolora in par.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
46
30 octombrie. Ilia Muresana. Solgabiraul il condamna pe avocatul dr.
St. Rozvan la 15 zile temnita si 200 coroane amenda. Motivul: florile care
impodobeau poarta erau colorate in cele trei culori.
2 noiembrie. Magherat. Sunt dati in judecata 13 tarani. Motivul: au
cantat Desteapta-te romane.
18 Noiembrie.Timisoara. Tabla regeasca (Curtea de apel) aproba
sentinta tribunalului din Lugoj referitoare la preotui Traian Caspar. Adica:
10 zile si 40 coroane amenda, pierderea slujbei pe timp de 1 an. Motivul:
agitatii.
19 noiembrie. Plescuta – Arad. Invatatorul Z. Neamtu primeste 2 zile
inchisoare pentru agitatie.
12 decembrie. Tauti – Arad. V. Tenea este pedepsit de Tribunalul din
Oradea cu 8 luni temnita si 500 coroane amenda pentru agitatii.
20 decembrie. Timisoara. Invatatorul Daniil Iliescu primeste 14 zile
inchisoare si 20 coroane amenda. Agitatie.
28 decembrie. Arad, pedepsiti pentru agitatii. Din Pancota: G.Rosu cu
14 zile inchisoare si 100 coroane amenda. I. Iercosan, preot, 14 zile
inchisoare si 100 coroane amenda. Din Siria: Dr. Iacob Hotaran, avocat, 24
zile inchisoare si 100 coroane amenda.
12 februarie 1907. Arad. Pentru agitatii antipatrotice: Ioan Cure, preot,
3 luni inchisoare; Aurel Cure, 3 luni; T. Cucos, 3 luni; T. Vasile, 3 luni; T.
Tutu, 3 luni; M. Iordan, 4 luni; Iosif Crapucean, 4 luni; V. Jigan, 4 luni; G.
Flore, 4 luni.
2 martie 1907. Timisoara. Preotul Simion Blajan. Agitatie. 1 luna
inchisoare. 5 martie 1907. Caransebes. Proces mare. Protopopul Andrei
Ghidiu, 15 zile inchisoare, 200 coroane amenda. Profesor dr. Petru Barbu, 10
zile, 200 coroane; avocat dr. M. Budiceanu, 8 zile si 200 coroane; A. Sarbu,
8 zile si 200 coroane; M. Sabaila 1 zi si 25 coroane. Motivul: au afirmat ca
„romanul cu roman sa tina”. Au purtat panglica tricolora. Deci au facut
agitatie impotriva statului maghiar.
8 martie. Deva. Taranul Petru Laslau, osandit la 2 luni puscarie
ordinara pentru agitatie.
18 aprilie. Timisoara. Preotul C. Magheru: 8 luni puscarie ordinara,
impreuna cu 4 tarani care primesc numai cate 3 luni. Agitatie.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
47
9 iulie. Brad. Zi de targ. Se bate toba. Se face strigarea: cine poarta tricolorul
romanesc va fi pedepsit cu cea mai mare asprime. 0 femeie din Vaca, satul in
care s-a nascut si a trait destui ani Giurgiu Marcu retinut de istorie sub
numele de Crisan, belli-duce al ostirii taranesti facand parte din triumvirat
alaturi de Horea si Closca, deci o femeie din Vaca este arestata si obligata sa
plateasca 10 coroane amenda. Purta impletita in par o panglica tricolora.
12 iulie de Sanpetru. Petroman – Timis. Jandarmii sfarteca rochia
domnisoarei Sofia Cercel. Avea in cusatura cele trei culori romanesti.
Aresteaza si descing de braie fetele Octavia Micu si Viorica Cera.
Solgabiraul le pedepseste pe toate trei cu cate 1 zi temnita si 5 coroane
amenda.
20 august. Satmar. Protopopul G. Iernea, amenda 100 coroane. A
indemnat poporul sa tina la limba lui romaneasca.
1 octombrie. Timisoara. Tabia regeasca pedepseste pe: I. Alionte, P.
Hertila, D-tru Dona si D-tru Baba din Caransebes cu cate 15 zile temnita si
20 coroane amenda. La sarbatorirea protopopului A. Ghidiu au cantat
Desteapta-te romane.
18 noiembrie. Micalaca – Arad. Sunt pedepsiti cu 15 zile inchisoare si
cate 20 coroane amenda patru tarani care au cantat Desteapta-te romane si
Hora Unirii. 23 noiembrie. Beius. Eugen Nycki, candidat de avocat. Amenda
25 coroane. Sub banda de la palarie avea o panglica tricolora.
23 decembrie. Barzova – Arad. Preotul Ioan Popovici primeste o
amenda de 400 coroane. Motivul: agitatii impotriva statului national
maghiar.
15 aprilie 1908. Doroltiu – Satu Mare. Preotul Constantin Lucaciu este
pedepsit de solgabiraul din Arad cu 500 coroane amenda. Agitatii
antipatriotice.
27 mai 1908. Deva. Doamna Anuta Vlad. Agitatie. Pedeapsa: 1 luna
inchisoare si 300 coroane amenda.
Ziua nasterii Sf. Ioan Botezatorul (7 iulie). Harau – Hunedoara.
Sergentul major Bajka si jandarmii stalcesc in bataie taranii care la carciuma
povesteau despre Avram Iancu. Povestitorul principal, masarul Florescu din
Deva este pedepsit la Cluj cu 1 luna puscarie.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
48
5 august 1908. Ineu – Arad. Preotul Ioan Popovici din Buteni este
pedepsit de solgabirau cu 5 zile temnita si 100 coroane amenda. La
procesiune, hainele copiilor care purtau sfesnicele aveau chiotori din
panglica tricolora.
18 decembrie 1908. Orastie. Sunt citati de politie si pedepsiti cu cate 2
zile inchisoare si cate 30 coroane amenda, 30 de cetateni care la costumul
national au purtat tricolorul romanesc. 18 decembrie 1908. Orastie.
Deci in aceeasi zi, dr. Aurel Oprea si Ioan Mihali iau si ei cate 2 zile
temnita si 30 coroane amenda. Copilasii lor aveau tricolorul la costumele
romanesti.
13 februarie 1909. Salagiu. Pentru agitatii antipatriotice sunt pedepsiti
cu 200 zile temnita si 1000 coroane amenda 20 de tarani.
14 februarie 1909. Geoagiu. Alti 4 tarani sunt pedepsiti pentru agitatie
cu 20 zile temnita si 800 coroane amenda
16 august 1909. Dob – Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul
Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita
si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul
Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a
iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa
la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul
spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.
iunie 1909. Apateu – Arad. Stan Tudor Dobos. Sustine ca romanii sunt
in Ardeal de la Traian, cu 800 de ani inaintea ungurilor. Are 7 copii si
primeste 3 luni si 10 zile temnita.
iunie 1909. Bania, Caras-Severin. Preotul Dimitrie Bogoevici. 6 zile
temnita si 60 coroane amenda. Agitatie.
3 iulie 1909. Bucium – Poeni, Alba de Jos. Solgabiraul din Rosia
(tinutul este cel al rascoalei horenilor si al bataliilor purtate de motii lui
Avram Iancu) il pedepseate pe Ioan Iancu cu 200 coroane amenda. Din
procesul-verbal: pe fruntea calului de la trasura atarna o panglica rosie, sub
ureche era o placa de nichel, care desi privita de aproape e de culoarea
nichelului intinat, de departe insa pare galbena, iar sub aceasta placa era
prinsa o panglica vanata… Fara comentarii.
9 iunie 1909. Orastie. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul. Smulg
cingatorile, baierele de la straite, bat si aresteaza multime de romani. Politia
pedepseste taranii pentru agitatie impotriva statului national maghiar.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
49
14 iulie 1909. Lupsa, Turda – Aries. Nunta. Jandarmii navalesc sa
vaneze tricolorul. Sfarteca hainele nuntasilor. Steagul cu naframe de matase
legate de prajina cu panglica tricolora. Bat si aresteaza.
20 iulie 1909. Blaj. Jandarmii descing de braie tricolore 20 de feciori
si fete carora le intocmesc proces-verbal de contraventie si agitatie.
2 august 1909. Sfantul Ilie. Olpret, Solnoc – Dobaca. Feciorii
Gheorghe Radovan, Augustin Petris, Florea Ciubaneanu, Ionut Pop sunt
arestati. Poarta braie sau panglici tricolore. Pe Toader Sabadas il bat pana la
sange. A refuzat sa vorbeasca ungureste.
9 august 1909. Orastie. Din nou doamna Anuta Vlad este pedepsita cu
2 zile temnita si 40 coroane amenda. A purtat brau tricolor.
23 august 1909. Campeni. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul.
Aresteaza. Bat. Sfasie hainele. 0 femeie este despuiata in mijlocul targului.
Jandarmii i-au sfaiat iia cusuta cu rosu, galben si albastru. Targul se sparge.
Sunt multi raniti cu baioneta.
28 august 1909. Ocna Sibiului. Anuta Soreanu venita de la Caracal la
bai. Arestata. Motivul: copiii purtau tricolor la hainute.
15 septembrie 1909. Igris, Timis – Torontal. Ioan Gallu: 1 zi temnita si
10 coroane amenda. A purtat brau tricolor.
16 octombrie 1909. Ghioroc – Arad. Preotul Romul Vatican,
nationalist roman. Sergentul de jandarmi il pandeste pe drum. Il bate crancen
cu patul pustii. Motivul: nu l-a salutat.
31 ianuarie 1911. Nasaud. Nunta. Navala jandarmereasca. Steagul
voinicilor era alcatuit din naframe rosii, galbene Si albastre. Este sfasiat. Se
smulg panglicile tricolore de la haine. Se face proces-verbal de contraventie.
10 februarie 1911. Doroltin – Satu Mare. Acelasi preot Constantin
Lucaciu primeste 3 zile de temnita si 60 coroane amenda. Motivul: in
cuvantarea avuta la Sechesti a agitat impotriva ideii de stat national maghiar,
indemnand poporul sa tina la limba stramoseasca.
2 martie 1911. Sancel, Tarnava Mica. Preotul si 32 de tarani sunt
amendati cu 1320 coroane. Au cantat Desteapa-te romane.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
50
14 martie 1911. Diciosanmartin. Protopopul Iosif Lita. 8 zile puscarie
si 40 coroane amenda. Motivul: la o adunare populara a zis: „Blestemat sa fie
acel roman care nu va tine cu neamul sau, ci va tine cu strainii”.
12 mai 1911. Hodoc, Mures – Turda. Patru femei sunt pedepsite cu
cate 4 zile temnita si cate 10 coroane amenda. Port ilegal de braie tricolore.
15 mai 1911. Ocna Sibiului. Copilita Paraschiva I. Baltes venind de la
camp cu maica-sa este arestata de jandarmi care-i descing braul tricolor.
Data pe mana politiei este pedepsita cu 1 zi inchisoare si 5 coroane amenda.
14-16 mai 1911. Campenii lui Horea si ai Iancului. Salbaticii
jandarmeresti. Fete si femei batute. Haine sfasiate. Perchezitii salbatice prin
case. Motivul: tricolorul. Scandal. Fierbere. Spre potolirea spiritelor
oficialitatile anunta gazeta TRIBUNA ca se va declansa o ancheta iar
vinovatii vor fi pedepsiti. N-a fost pedepsit nici un jandarm.
Documentele publicate nu mai pastreaza datele proceselor. Lugoj, este
arestat de Ispas, Achim Ciocu. Port ilegal de brau tricolor. Savaghisla, Turda
Aries. Targ.
Jandarmii bat si descing pe cei care poarta braie tricolore. Marcovat,
Timis. Jandarmii aresteaza si descing pe taranul Toader Ureche. Manarade,
Alba de Jos. Preoteasa Handoca este pedepsita cu 3 zile de inchisoare si 40
coroane amenda.
Motivul: i-a oferit lui luliu Maniu un buchet de flori legat cu panglica
tricolora. Tisa, Arad. Ceremonia primirii episcopului ortodox I. Pap din
Arad. Jandarmii navalesc si descing pe braiele tricolore taranii indiruiti sa-l
primeasea. Brasov. Dr. Nicolae Serban primeste 3 luni de temnita si 2000
coroane amenda pentru agitatie. Apoi tot dr. Nicolae Serban alte 2 luni si
200 coroane amenda; dr. T. Popescu, preotii Al. Serban, Moise Brumboiu,
G. Vasu si I. Zilicea cate 1 luna temnita si cate 100 coroane amenda.
Motivul: au cantat Desteapta-te romane.
10 ianuarie 1912. Brasov. Dr. Nicolae Serban are 13 procese de
agitatie. Se face o medie a condamnarilor. Adica 4 luni temnita si 1600
coroane amenda.
26 ianuarie 1912. Oradea Mare. Sunt eliminati 16 studenti romani din
seminarul superior de teologie catolica. Motivul: au vorbit romaneste.
20 august 1912. Odarau, Satu Mare. Solgabiraul imprastie cu
jandarmii o mare adunare poporana. Motivul: oratorii vorbeau romaneste si
el nu intelegea limba.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
51
noiembrie 1912. Dob, Satu Mare. Vechiul client al jandarmeriei,
protopopul Mihai Ciurdariu care a implinit 70 de ani, primeste alte 3 luni de
temnita. Motivul: De la amvon si-a indemnat credinciosii sa cumpere si sa
citeasca carti romanesti.
noiembrie 1912. Cinei – Uioara. Cate 15 zile de inchisoare pentru
taranii: Isidor Ilea, Ioan Man, Martin Popa, I. Gherman, Andronic Popa.
Motivul: au cantat: Sus, romane, sus. Am trecut peste multe abuzuri
jandarmeresti consemnate in presa romaneasca din Transilvania, Cridana si
Banatul acelor ani. Ma opresc la cateva acte opresive care vizau asasinarca
culturii romanesti.
27 noiembrie 1902. Cluj. Carturarul Teodor V. Pacatian este osandit la
8 luni temnita si 1987 coroane amenda pentru colectia sa de documente
CARTEA DE AUR. Autor si documente care stau la baza documentarii
acestui volum.
12 martie 1905. Oradea Mare. Studentii B. Ciavici, D. Truta,
Alexandra Stoinescu, Augustin Bardosi, Iustin Nemet primesc cate 100
coroane amenda. Motivul: au demonstrat impotriva piesei antiromanesti
ELNEMUCT HARANGOK (Clopote amutite).
Septembrie – decembrie 1906. Sunt invinovatite de agitatie si tradare
de patrie corurile si societatile care au luat parte la serbarile si expozitia de la
Bucuresti.
12 decembrie 1906. Profesorii de la Beius care au fost la expozitia de
la Bucuresti sunt prigoniti crancen.
11 februarie 1907. Ministrul de interne nu aproba statutele
REUNIUNII ROMANE DE CANTARI din Beius. Motivul: Reuniunea a
vizitat expozitia de la Bucuresti in vara 1906.
2 iunie 1907. Beius. 24 de artisti amatori joaca o piesa de teatru. Sunt
amendati cu cate 20 coroane. Motivul: agitatie.
4 august 1911. Sangeorgiul Romanesc. Zaharia Barsan, sotia lui si
domnisoara Brasoveanu dau o reprezentatie teatrala. Declama si versuri din
CARMEN SAECULARE. Autori St. O. Iosif si D. Anghel. Solgabiraul
amendeaza trupa cu cate 60 de coroane apoi o expulzeaza cu toate ca Zaharia
Barsan era inca cetatean maghiar.
Hungarismul a exercitat o teroare crancena asupra corpului didactic
romanesc care este tinta represiunilor jandarmeresti si politienesti. Pe langa
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
52
dascalii pedepsiti cu temnita si amenzi din lunga lista de mai sus, motivul
fiind stereotip: agitatie, iata si cateva cazuri care materializeaza continutul
criminal al masurilor represive luate impotriva romanilor care slujesc scoala.
23 aprilie 1907. Berechiu – Arad. Primarul Petre Pusta protesteaza in
mod repetat impotriva presiunilor si mizeriilor facute dc solgabiraul
Markovits scolii romanesti din comuna. Rezultatul: jandarmii il strapung cu
baioneta. Comunicatul oficial: primarul i-a atacat pe cei 4 jandarmi care s-au
aparat.
12 iunie 1907. Orastie. Iarasi doamna Anuta Vlad, sotia dr. Aurel Vlad
este pedepsita cu 1 luna inchisoare si 200 coroane amenda. Motivul: la
examenul de sfarsit de an a indemnat copiii sa vorbeasca si sa citeasca
romaneste.
1 iulie 1907. Faget. Maialul copiilor. Jandarmii prind si bat salbatic
doi copii care purtau tricolor la palarie.
24 martie 1908. Ministrul Appony ordona o ancheta disciplinara dura
impotriva corpului didactic romanesc din Caransebes invinuit de agitatii
antipatriotice.
20 iunie 1908. Oradea Mare. Autoritatile dezlantuie ancheta
disciplinara impotriva a 54 invatatori romani din comitatul Bihor. Motivul:
propovaduirea spiritului nepatriotic in scoala.
27 iunie 1908. Seghesti – Beius. Invatatorul Cornel Popovici primeste
osanda de 6 luni temnita si 200 coroane amenda. Motivul: purtare
antipatriotica.
decembrie 1908. Invatatorul N.A. Tulea, 6 luni si 15 zile temnita
pentru agitatie.
20 septembrie 1909. Doroltiu, Satu Mare. Acelasi preot patriot
Constantin Lucaciu este amendat cu 200 coroane. Protestand impotriva
infiintarii unei scoli unguresti de stat in localitate, a insultat autoritatea.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
53
CATEVA CONCLUZII SPRIJINITE PE DOCUMENTE
Politica de maghiarizare fortata a romanilor si a altor popoare incluse
prin accidentele istorice in regatul unguresc a starnit in Europa timpului o
reactie negativa. Mari personalitati, mai ales din domeniul culturii, dar si
politice, au luat atitudine in presa europeana impotriva maghiarizarii. Aurel
C. Popovici, marele nostru politolog din secolul trecut, dedica problemelor
de fond ale statului federal si ale unor posibile state unite ale Europei
lucrarea monumentala DIE VEREINIGTEN STAATEN VON GROSSOSTERREICH
tiparita la Leipzig in 1906. Nu toate ideile lui Aurel C.
Popovici in legatura cu o Romanie apartinand unei federatii avand ca stat
pilot Austria Mare sunt acceptabile macar ca teorie. Istoria le-a infirmat fara
drept de apel. Opera politologului nostru este fundamentala prin analiza
pluridisciplinara facuta monarhiei austro-ungare in general, analiza cuprinsa
in PARTEA I-a: SITUATIA PE ANUL 1867, in care aprofundeaza teoriile,
structurile, obiectivele, metodele si esecurile istorice ale maghiarizarii
fortate. Am staruit asupra acestei opere din pricina ca se bazeaza pe o
documentare ampla insumand opinii ale specialistilor si politicienilor
europeni fata de hungarism.
Daca maghiarizarea fortata a trezit mai mult o reactie de opinie in
Europa, nu fara foloase pentru cauza nationala a romanilor, reactia
romaneasca s-a convertit in lupta politica, economica, culturala si spirituala,
mobilizand masele care s-au solidarizat cu idealul national. Nesfarsitul lant
de procese de „agitatie” si „nesupunere”, de presa si opinie, religioase si
scolare, se constituie in spasmul visceral al despotismului in imposibilitate
de a stapani fenomenul social de el declansat care atinge limitele bestialitatii
prin crimele impotriva umanitatii, ca ultim si degradant argument al
hungarismului.
Bertrand Auerbach, austriac, profesor la universitatea din Nancy-
Franta: …Pentru martorul dezinteresat, se pare ca maghiarii comit un
anacronism atunci cand incearca sa fondeze o natiune una si traitoare pe
cadavrele diverselor nationalitati, pe care trebuie sa le ucida si care nu doresc
decat sa traiasca.
J. Novicow: …in numele carei superioritati intelectuale ungurii pretind
sa-i maghiarizeze pe sarbi sau pe romani?…
Houston Stewart Chamberlain: …Ratiunea de stat poate sa spuna orice
vrea, insa comunitatea poporului de limba nationala de credinta, de obiceiuri
si de trecut nu poate fi inlocuita prin nici un ideal abstract.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
54
Circulara confidentiala adresata de inspectorul scolar din comitatul
Bihor, Sipos Orban, invatatorilor nemaghiari din subordine
INSPECTORATUL SCOLAR AL
COMITATULUI BIHOR
Stimate Domnule Profesor!
Va aduc la cunostinta ca prin promisiunea Inaltului Ministru Regal
Maghiar al Cultelor, colegul d-voatra Radovich Nikolaus, profesor la scoala
de Stat din Kozepes, si-a schimbat numele de familie in cel de Keti; apoi
Bruckenthal Augustus, profesor la Scoala de Stat din Haimagi si-a schimbat
numele in cel de Bihari si, in sfarsit, Modora Johann, profesor la scoala de
Stat din Olosig si-a schimbat numele in Timodi. Va rog deci, ca in
corespondata d-voastra cu susnumitii, sa intrebuintati de acum inainte
numele lor maghiarizate. Cu aceasta ocazie, imi exprim speranta si astept ca
aceste pilde patriotice, care nu ating nici credinta religioasa, nici interesele
limbii materne si nu sunt decat o dovada a sentimentului patriotic care se
ridica deasupra tuturor considerentelor, vor fi urmate imediat de catre
profesorii care nu poarta inca nume maghiare; caci, spre marele meu regret,
in caz contrariu va trebui sa ma conving cum ca profesorii respectivi n-au
vointa necesara si nici curajul trebuincios pentru a da o dovada neindoielnica
devotamentului lor catre patria maghiara; ori vor dovedi ca ei subordoneaza
acest scop inalt unor alte considerente marunte. Invitandu-va si pe d-voastra
sa sprijiniti aceasta miscare patriotica,
Va salut,
Oradea Mare, 25 ianuarie 1898
Sipos Orban,
Inspector Scolar Regal.
O alta circulara la fel de explicita.
MINISTERUL REGAL MAGHIAR DE INTERNE
Circulara catre toate municipiile,
Va trimit alaturat cateva exemplare din brosura: „Cum sa ne
maghiarizam numele noastre”, scrisa de Tekes Sandor, presedintele
asociatiei centrale pentru maghiarizarea numelor, pentru a fi raspandite
printre membrii municipiului, va invit ca sa indemnati pe functionari sa
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
55
contribuie la promovarea acestei miscari utile a maghiarizarii numelor, in
cercurile cele mai largi.
Budapesta, 5 februarie 1898
Pentru Ministru Latkoczy Jozsef,
Secretar de Stat.
Moldovan Gergely, roman renegat si profesor universitar numit de
guvern, de care a mai fost vorba in aceasta carte, aflat fatis in solda
hungarismului: …Oare a vazut cineva pe teritoriul Statului maghiar, dupa un
regim maghiar de 41 de ani, macar un singur roman desnationalizat?
In HUNGARISMUL, ASTAZI afirm lipsa de imaginatie si de
originalitate a politicii maghiare fata de romani si Romania. Obositorul ei
schematism si sablonism incepand cu organizatiile subversiv teroriste si
neterminand cu minciuna istorica, falsificarea de documente, diversiunea si
intreaga gama a mijloacelor razboiului psihologic. Nici macar politicile de
maghiarizare fortata nu sunt originale.
Originale sunt doar metodele de bestialitate hunica care au pus in
practica acele politici sterpelite de la idolii si protectorii istorici ai
hungarismului: germanismul.
De fapt Ungaria anilor 1867-1918 maimutareste slugarnic si
lamentabil politica Prusiei fata de polonezi. Iata cateva spicuiri din
documentul german, document programatic plagiat de politica hungarista,
avandul ca autor pe Hans Delbruck, intitulat DIE POLENFRAGE. Citez:
…Ideile dupa care germarii, care poseda un desvoltat sentiment national, se
orienteaza astazi in chestiunea poloneza, s-ar putea formula cam in felul
urmator: polonezii sunt cetateni pe care nu ne putem bizui niciodata. Ei
ravnesc sa refaca un mare imperiu polon si trebuie s-o faca daca vor sa
ramana credinciosi nationalitatii lor. Ei sunt prusieni cu termen.
Noi trebuie sa cautam sa micsoram pericolul care reiese pentru
Germania din acest fapt, combatand polonismul in orice chip. Limba
germana si germanismul trebuie sa fie promovate in provinciile polone prin
scoli germane, prin limba oficiala germana, precum si prin functionari
germani… Recrutii polonezi trebuie sa fie insumati in regimente germane…
Toate aspiratiile poloneze trebuie sa fie aspru reprimate de guvern… O
colonizare sistematica trebuie sa duca colonistii germani si anume tarani, in
tinuturile poloneze.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
56
Rezultatele germanizarii fortate in Posen si Prusia Occidentala, ca si
ale maghiarizaii fortate in Banat, Crisana si Transilvania sunt invers
proportionale cu investitiile si eforturile stapanitorilor vremelnici.
Profesorul german Brockh analizand raportul dintre germani si
polonezi in provinciile mai sus amintite intre anii 1881 1890, publica in
PREUSSISCHE JAHRBUCHER – septembrie 1899 rezultatul studiilor sale:
in districtul Bromberg polonezii au crescut cu 4,5% fata de germani, iar in
districtul Posen, cu 7%.
Balogh Pal, unul dintre cei mai mari etnografi unguri, in legatura cu
rezultatele maghiarizarii fortate: …Maghiarii au castigat 261 comune si au
pierdut 456, prin urmare au inregistrat o pierdere de 195 comune. Cele mai
multe le-au cucerit de la slovaci, cele mai multe le-au pierdut printre svabii
din Baranya si romanii din Transilvania… Cu un castig incheie bilantul in
primul rand romanii. dupa ei slovacii, apoi germanii.
Coloniile unguresti masive din Banat, create cu cheltuieli zdrobitoare
pentru stat au sucombat lamentabil. Parte din colonisti s-au romanizat, parte
s-au imprastiat, intorcandu-se la locurile de bastina. Gazeta EGYETERTES
a kossuthistilor din iunie 1904: …Cei mai multi dintre colonistii maghiari nau
restituit statului de 7-12 ani nici un ban, nici din capital si nici macar din
dobanda. Cei mai multi dintre colonistii care au fost adusi in mijlocul
nationalitatilor, parasesc coloniile, caci nu pot rezista.
Gustav Beksits in BUDAPESTI HIRLAP din 12 mai 1904: …Este un
pericol, si inca unul ingrijorator, faptul ca romanimea se intinde si castiga
teren nu numai in comitatele Bistrila-Nasaud, Fagaras, Turda-Aries, ci ei dau
un asalt incununat cu succes si comitatului Trei Scaune, una din cele mai
puternice fortarete maghiaro-secuiesti…
Sentinta definitiva in procesul hungarismului de maghiarizare fortata
l-a dat istoria.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
57
PROCESUL „MEMORANDUM”
Ca din stravechimi viata economica, sociala, spirituala a tuturor
romanilor din vatra genezei lor a fost unitara si interdependenta in toate tarile
romanesti, indiferent de regimul politic. Am subliniat faptul ca Unirea
Principatelor, apoi dobandirea independentei de stat a Romaniei prin
razboiul din 1877-1878 a avut un ecou pozitiv in provinciile romanesti de
peste Carpati dinamizand constiinta politica, consolidand ideea de unitate
nationala motivand profund gestica eliberatoare.
Procesele amintite mai sus demonstreaza cu prisosinta cresterea
constiintei nationale in Banat, Crisana, Transilvania si Maramuresul istoric.
Un alt eveniment istoric care electrizeaza romanimea din provinciile
administrativ incluse regatului ungurcs este campania din 1913 si rolul de
arbitru balcanic al micului regat romanesc. Cu toate oprelistile jandarmeresti,
ale cenzurii si administratiei, fluxul ancestral care strabate Carpatii in dublu
sens capata la sfarsitul secolului 19 si la inceputul secolului 20, o intensitate
deosebita. TRIBUNA din Sibiu in redactia careia lucreaza Cosbuc si Slavici
devine o gazeta nationala. Acolo se relanseaza lozinca soarele nostru la
Bucuresti rasare.
In 1891 studentii universitatilor Bucuresti si Iasi, ca si studentimea
romana care studia in strainatate alcatuiesc un MEMORIU prin care
protesteaza impotriva silniciilor hungarismului, tiparindu-l in franceza si
germana.
Studentii unguri raspund printr-un alt MEMORIU.
In replica tinerii Transilvaneni in frunte cu Aurel C. Popovici tiparesc
la 1892 in romana, italiana, franceza si germana o admirabila REPLICA A
JUNIMEI ACADEMICE ROMANE DIN TRANSILVANIA sI UNGARIA.
O analiza amanuntita a tragediei romanilor din imperiul austro-ungar. De aici
se naste tot in 1892 celebrul document analitic adresat imparatului sub
numele de MEMORANDUM. Documentul a fost semnat de comitetui care la
alcatuit: dr. Ioan Ratiu – presedinte, Gheorghe Pop de Basesti si Eugen
Brote – vicepresedinti, dr. Vasile Lucaciu – secretar general, Septimiu Albini
– secretar.
O deputatie din 120 personalitati, intelectuali si tarani duc documentul
la Viena. Imparatul refuza sa primeasca deputatia. Documentul ramane la
Ioan Ratiu care-l depune la cancelaria imperiala.
Frantz Iosif nu deschide plicul. Il trimite primului ministru ungur la
Budapesta, contele Szapary. Care nedeschizand plicul il inapoiaza lui Ioan
Ratiu.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
58
Romanii tin o Conferinta nationala in 1893 si publica
MEMORANDUM-ul in TRIBUNA.
De aici prigoana jandarmereasca si judecatoreasca deslantuita de
guvenul unguresc.
31 august 1893. Curtea cu juratii din Cluj condamna pentru REPLICA
din 1892 pe Aurel C. Popovici la 4 ani temnita si 1000 coroane amenda; iar
pe contabilul tipografiei, Nicolae Roman, la 1 an temnita si 600 coroane
amenda. Procuror, un Jeszenszky ultra sovin despre care a mai fost vorba in
aceasta carte. Acelasi Jeszenszky acuza Comitetui National Roman,
raspunzator de MEMORANDUM, de inalta tadare si agitatie pentru
dezmembrarea statului unguresc.
Rolul habsburgului este odios, conform traditiei care incepe cu
asasinarea lui Mihai Viteazul si continua cu a corifeilor Horea, Closca si
Crisan, cu asasinarea morala a lui Avram Iancu. La 10 septembrie 1893, aflat
la Sebes, habsburgul le spune mitropolitului Ioan Metianu si episcopului
Mihail Pavel, citez: …n-are cuvinte prin care sa osandeasca indeajuns acele
primejdioase atâtari care in unele tinuturi tintesc sa ademeneasca poporul pe
cai gresite. Miopia politica a habsburgilor este una din cauzele prabusirii
imperiului bicefal.
7 mai 1894. Cluj. Incep dezbaterile in procesul memorandistilor.
Orasul este invadat de mase romanesti venite din Banat, Hateg, Maramures.
Vin ziaristi din Franta, Italia, de peste munti. Se alcatuieste un birou de
presa. Opinia publica europeana este in alerta. Procesul este tipic pentru
dictatul absolutismului.
Ministrul Teleszky interzice transmiterea telegramelor de press.
Ziaristii sunt obligati sa trimita curieri in fiecare zi la Predeal sau Viena cu
telegramele respective. Inculpati: 22 de fruntasi romani. Cu o zi inainte de
inceperea procesului, acestia ii telegrafiaza habsburgului.
23 mai 1894. Procurorul Jeszenszky isi tine rechizitoriul. Fruntasii
Partidului National Roman sunt acuzati de: incalcarea legilor, atatari la
rascoala, tradare de patrie. Sfarseste rechizitoriul asa: …interesele inalte ale
statului national maghiar cer ca fapte cu scopuri atat de primejdioase sa-si
afle rasplata vrednica.
Declaratia lui Ioan Ratiu, dupa rechizitoriu: este sub demnitatea
acuzatilor sa se apere in fata unor invinovatiri absurde.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
59
De fapt doctorul in drept Ioan Ratiu face un rechizitoriu aspru al
hungarismului. Momentul este unul din cele cruciale ale istoriei transilvane:
…Ceea ce discutam aici, domnilor, este insasi existenta poporului roman.
Existenta unui popor nu se discuta, se afirma. Si concluzia care exprima
esenta hungarismului: …Prin spiritul de intoleranta de rasa, fara seaman in
Europa, osandindu-ne, veti izbuti numai sa dovediti lumii ca maghiarii sunt o
nota discordanta in concertul civilizatiunii.
27 mai 1894. Se pronunta sentinta. Cel mai primejdios, preotul
dr.Vasile Lucaciu, 5 ani temnita; Dr. Ioan Ratiu, 2 ani; Gheorghe Pop de
Basesti, 1 an; Demetriu Cornea 3 ani; dr. Daniil P. Barcianu, 2 ani si 6 luni;
Nicolae Cristea, viitorul mitropolit si patriarh, S luni; Iuliu Coroianu, 2 ani si
8 luni; Patriciu Barbu, 2 luni; dr. Teodor Mihali, 2 ani si 6 luni; Aurel Suciu,
1 an si 6 luni; Mihail Veliciu, 2 ani; Rubin Patina, 2 ani si 6 luni; Gherasim
Domide, 2 ani si 6 luni; Dionisie Roman, 8 luni; Septimiu Albini, 2 ani si 6
luni. In total 31 de ani di 2 luni, plus cheltuieli apasatoare de judecata.
La 16 iunie 1894, ministrul de interne Hieronimy interzice activitatea
Partidului National Roman.
Ratiu, Coroianu si Luaciu sunt intemnitatii in dura inchisoare de la
Seghedin. Ceilalti la Vat. Alti memorandisti si cativa ziaristi iau calea
temnitelor. Se inaspreste teroarea jandarmereasca. Foarte multi patrioti iau
calea exilului. Cei mai multi trec muntii in Romania.
Autoritatile fanatizeaza masele unguresti care navalesc asupra caselor
celor intemnitati, pradandu-le avutul si daramand o parte din ele.
CONSECINTE SI CONCLUZII. Reactia romaneasca si europeana la
procesul monstruos intentat de hungarism memorandistilor este una de fond,
care pune premizele condamnarii lui ca patologie exacerbata pana in zonele
aberantului.
In Romania s-a infiintat LIGA CULTURALA cu scopul de a sustine
miscarea nationala din Transilvania. Iau nastere diferite societati patriotice
avand acelasi scop.
27 noiembrie 1893. Ungurii devasteaza casa lui Ioan Ratiu din Turda.
In senatul Romaniei, Dimitrie A. Sturdza pronunta un discurs fara echivoc in
legatura cu evenimentele din Transilvania…
Nu trebuie sa ne temem sa vorbim de chestiunea romanilor din
Ungaria; nu trebuie sa ne temem pentru ca daca ne-am teme si am tacea in
parlamentul roman, ce ar mai insemna Romania?
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
60
N-ar mai insemna nimic, ar fi o tara aservita; am fi schimbat
relatiunile de vasalitate cu Turcia in relatiuni de vasalitate cu Ungaria…
Avem interese permanente, cum o spune domnul Tocilescu; acele interese
permanente sunt insa mai mari decat interesele financiare; acelea sunt
interesele neamului romanesc. Aceste interese trebuie sa fie aparate, caci ori
ele vor fiaparate si vom trai, ori nuvor fi aparate si vom pieri… nu poate
exista acest Regat fara sa existe si ceilalti romani. Cand romanii care traiesc
in afara de Regat vor fi desfiintati Si zdrobiti, va suna si ceasul nostru foarte
curand…
25 septembrie 1894. In parlament, acelasi exemlpar Dimitrie A
Sturdza, ca raspuns la condamnarea memorandistilor: …Cand insa vom
vedea a treia parte din neamul nostru ingenunchiat si desfiintat, atunci va
intra in noi indoiala si indoiala si slabeste si slabiciunea e sfarsitul…
pericolul de maghiarizare de dincolo de Carpati a adus intreg neamul
romanesc in grea cumpana… cum sa nu ne ridicam si noi glasul cu toata
lumea culta si sa zicem: Dreptate pentru cei oprimati! Sa nu mai fie in
Ungaria faradelegea, lege! Sa nu se mai schingiuiasca poporul roman…
Apartinand de bastina Europei culte… am fi o mortaciune, daca am sedea
impasibili.
Academia Romana adreseaza un apel catre toate popoarele civilizate:
…Academia Romana, cercetatoare a istoriei neamului romanesc, pastratoare
a limbii natiunii romanesti face un calduros apel la membrii institutelor de
cultura ale intregului neam omenesc, ca sa se intereseze de cauza cea dreapta
a romanilor din Transilvania si Ungaria…
4 iunie 1894. Miting urias la Bucuresti. Se semneaza de catre 423.537
de persoane un manifest-apel adresat opiniei publice europene: …cetatenii
Romaniei dezvaluie actiunile de deznationalizare a romanilor din monrhia
austro-ungara prin legile scolare, asociatiile culturale-politice. prin masurile
de maghiarizare a numelor, prin colonizare si procese de presa.
LIGA CULTURALA organizeaza mitinguri de solidaritate cu
memorandistii la Bucuresti, Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Focsani, Targoviste,
Galati, Pitesti, Campina.
Nicolae Iorga prin SEMANATORUL si conferinte militeaza inflacarat
pentru cauza romanilor transilvaneni. La Paris, Roma, Londra, Bruxelles se
organizeaza manifestari in favoarea romanilor la care iau cuvantul politicieni
importanti ca W. Ed. Gladstone, Casimir Perier, Georges Clemenceau sau
oameni de arta ca Emile Zola, Mistral, Lecomte de Lisle.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
61
26 mai 1894. A. von Monts consul general al Germaniei la Budapesta.
Raport catre cancelarul Reich-ului german: …Oricum ai gandi in problema
romanilor, procesul ca atare este o mare greseala chiar din punctul de vedere
maghiar… De remarcat ca semnatarii Memorandum-ului nu sunt in nici un
caz oameni de paie, ci delegati alesi pe baza unei organizatii nationale a
tuturor comitatelor locuite de romani. Verdictul loveste deci totalitatea
neamului… Van der Steen, ministrul Belgiei la Viena, catre Ministrul sau de
Externe: …In prezent, persecutiile impotriva romanilor nu mai sunt o
inchipuire, ci o trista realitate! Incidentele la procesul de la Cluj au produs o
senzatie enorma in Romania. In strainatate, in presa franceza, italiana si
engleza transilvanenii primesc incurajari care nu s-au manifestat pana acum.
Prin brutalitatea procedeelor sale, guvernul maghiar a provocat o miscare
deosebita de simpatie in favoarea oprimatilor si se poate intrevedea
momentul cand problema romaneasca va deveni o problema europeana!…
Tipografia marelui organ popular TRIBUNA din Sibiu a fost confiscata iar
publicarea a cinci foi romanesti a fost suspendata pana la noi ordine.
19 septembrie 1895. Sub presiunea opiniei publice din Austria si din
Europa, la interventia diplomatica a Romaniei, imparatul Franz Iosif I este
nevoit sa-i gratieze pe memorandisti.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
62
MASACRE IN MASA.
ALTECRIME IMPOTRIVA UMANITATII
Intre 1902-1912 jandarmii unguri au impuscat fara motive peste 300
de romani. Dau cateva din masacrele in masa, crimele si atrocitatile savarsite
de hungarismul ajuns la inceputul secolului 20 intr-o stare de ferocitate
deliranta.
Octombrie 1901. Cornereva, Caras-Severin. Veche asezare granicereasca
prezenta inm ciclul meu de romane: MUNTELE si BIOGRAFIE DE
RAZBOI, BIOGRAFII DE PACE. Oamenii locului pastreaza si astazi
obiceiuri straromane. Sunt aprigi. Locuitori ai muntilor in care au haiducit
secole dupa secole. Participant la „lotria” banateana, la confruntari armate cu
toti ocupantii: turci, austrieci, unguri. Multimea venita de prin catunele
risipite pe vaile Camenei, Toplei, Belarecai, Ciumernei, de la Zanogi,
Zmogotin, Cozia, Pogara, stransa in fata primariei pentru impartirea
izlazurilor comunale. Fiind muntenii crescatori de oi, cornute si ramatori.
Jandarmii vazand multimea, intra in alerta. Ordona sa se imprastie. Multimea
nu se supune. Doreste sa fie lamurita de notar cum au fost impartite
izlazurile. Cei 15 jandarmi deschid foc. Ucid 3 barbati. Ranesc pe multi altii.
Deschizand focul de la peste 300 metri, ancheta a stabilit ca jandarmii
au fost in legitima aparare. Judecatoria pedepseste 30 de tarani pentru
nesupunere in fata autoritatii.
August 1904. Valeadeni, Caras-Severin. Hora. Feciorii isi bat joc de
dragutele jandarmilor prin strigaturi. Jandarmii deschid foc. Trei feciori cad
sub gloante.
24 aprilie 1904. Alesd – Bihor. Mare adunare koshutista. Romanii
veniti in numar mare nu vor sa asculte oratorii hungaristi. Trupele de paza si
ordine, jandarmi si husari calari deschid ostiliatile. Jandarmii deschid foc.
Multimea intra in panica. Husarii sarjeaza la sabie. Bilantul: 23 de morti, 30
grav raniti din care mor inca 7 romani, 100 de raniti usor.
25 august 1907. Panade – Blaj unde este incartiruit batalionul 4 din
Regimentul 24 honvezi (infanterie). Ofiterii si soldatii supun satul la corvezi
si batjocuri. Duminica. Ofiterii chefuiesc in localul scolii. Dascalul Ioan
Borcea vine la scoala si anunta ca soldatii secui (batalionul era secuiesc)
insulta poporenii veniti la hora. Bravul capitan Jakali pedepseste obraznicia
valahului, scotandu-si sabia si izbindu-l in cap. Dascalul cade plin de sange.
Dupa care bravura, capitanul il strapunge pe insotitorul dascalului, sateanul
Leon Cipariu, nepot al lui Timotei Cipariu. Victorios, ofiterul da alarma si
ordona trupei sa-i zdrobeasca pe valahi. Cu baioneta la arma secuii ataca
multimea venita la hora. O urmareste pe ulite. In case. Se trece la schingiuiri.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
63
Taranul Ioan Borcea Sorica, ruda cu dascalul, venea acasa cu carul. Este
spintecat cu baioneta. Sunt spintecate doua femei carora le ies intestinele.
Vanatoarea de oameni continua pana la orele 19.30 cand locotenentcolonelul
asaltat de cererile notarului Grigorie Simion, da ordin sa se
opreasca macelul. Bilantul de „lupta” al eroicului batalion 4 honvezi secui,
din Regimentui 24 honvezi al armatei regale ungare: raniti grav, dascalul
Ioan Borcea tata a 5 copii; Ioan Borcea Sorica, Gh. Zerias si sotia Maria
Zerias, aveau 5 copii; Leon Tipariu; vaduva lui Dumitru Campeanu crestea 5
copii; Ioan Brasoveanu si mama acestuia, care mai avea 3 copii; Maria
Tipariu; Maria Z. Ciugudeanu, avea 4 copii. Raniti usor: Anton Irimie, Leon
Tipariu al lui Iacob, Ana Boldis, Maria Dicoiu, Irimie Loghin, Vasile
Bonariu, Petre Brad, Niculae Brad, Teodor Tipariu cu sotia Ana Tipariu,
vaduva lui Nicolae Barbat, Pavel Lupeanu, Valer Borcea, Vasile Sarlea, Ioan
Campeanu al lui Augustin, Traian Lunceanu, Gh. Ciugudeanu, primarul
Alexe Pasa, Diomid Aldea si inca 10 sateni. Ancheta stabileste ca batalionul
s-a aflat in legitima aparare. Satenii si mai ales satencele, i-au atacat cu
mainile goale. Din 40 de raniti, 10 sunt femei. Unele taiate cu baioneta prin
ograzi sau case. Intre cei 10 raniti grav sunt 5 femei. Din aceasta lupta
crancena, nici un soldat nu s-a ales nici macar cu o zgarietura.
6 octombrie 1907. Pecica Romana – Arad. Hora. Feciorii ca sa evite
conflictul, lasa un jandarm sa joace un joc unguresc. Nemultumit cu un
singur joc, jandarmul se ia la harta cu feciorii. Scoate sabia, taie cu totul o
mana a lui Iancu Siclovanu, pe altul il taie mortal, la gat. Jandarmii care
supravegheau hora iau in baionete inca 11 sateni. Lui Ioan Trif ii sparg capul
cu patul pustii.
13 octombrie 1907. Cristian – Brasov. Feciorii rad de un husar beat.
Camarazii celui beat dau alarma la cazarma. Husarii navalesc inarmati in
carciuma si ranesc grav 25 de romani. Motivatia: valahul nu are dreptul sa
rada de un soldat maghiar.
23 august 1910. Telma – Alba de Jos. Iesirea din biserica. Jandarmii
brutalizeaza credinciosii, smulgandu-le braiele tricolore. Dupa amiaza la
hora jandarmii sparg hora si alearga dupa feciorii incinsi cu braie tricolore.
Cum feciorii nu vor sa dea braiele, jandarmii cu pene de cocos la palarii,
deschid foc. Cade mort feciorul Ioan Barz. Pe Lazar Tatu il prind intr-o casa.
Il strapung cu baioneta. Ii zdrobesc capul cu baionetele, dupa care il tarasc in
curtea erariala unde Lazar Tatu moare in chinuri cumplite, langa cadavrul
insangerat al feciorului Ioan Barz. Ancheta stabileste ca jandarmii au fost in
legitima aparare.
In 1911 asasinatele se tin lant. La Dragus-Fagaras jandarmii il bat
pana la sange, apoi il strapung cu baionetele pe taranul Ioan Groza. Motivul:
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
64
era „valach incanit”. La Faget il asasineaza cu baioneta pe feciorul Traian
Murarescu. La Romos-Hunedoara il impusca pe Mihai Hudila.
Pe masura ce Puterile Centrale sufera infrangeri dupa infrangeri in
primul razboi mondial, pe masura ce lupta pentru independenta a popoarelor
din monarhia austro-ungara dobandeste succese, represiunea hungarismului
atinge cotele dementei. Iar atunci cand se contureaza premizele constituirii
statului national Romania Mare, represiunea coboara in bestialitate si
iresponsabilitate, manjind pentru totdeauna drapelul hungarist. Anii 1918 si
1919 sunt anii care dezlantuie continutul criminal, antiuman, si salbatic,
antiistoric si antieuropean al imperialismului hungarist, ca si atavismele
hunice ale ungurilor.
Octombrie-noiembrie 1918. Belis, astazi pe malul unui mare lac de
acumulare. Zona a operatiunilor de aparare a cetatii Apusenilor de catre
gruparea de centru-nord comandata de Avram Iancu in revolutia de la 1848-
1849 in zona Marisel-Belis-Calatele-Giurcuta de Sus-Fata Lapusului
dispusese Iancu si o parte din rezerva generala. Trupe neinduplecate de
motogani si motogane, purtand vie traditia horenilor. La Marisel si Fantanele
si-au scris epopeea de arme Pelaghia Rosu, tribunii Nicolae Corches si Iacob
Olteanu. Aici au pierit rusinos sub pietroaiele, lancile si pustile motoganilor
si motoganelor, 8500 de honvezi avandu-l in frunte pe capitanul Vasvary,
poreclit Kossuth cel Tanar. Nu trecusera decat 69 de ani de la infrangerile
spectaculoase ale trupelor kossuthiene in Apuseni si de la fuga lui Kossuth in
Statele Unite, hungaristii pastrand o ura zacuta motilor pe care-i considerau
vinovati de infrangerea revoiutiei lor.
Codrii din partea locului erau exploatati crancen de familia Urbanczy,
nume care revine rusinos in istoricul crimelor sadice savarsite impotriva
romanilor. La exploatarea forestiera a unui Istvan Urbanczy lucra pe langa
localnicii neinrolati in armata, un detasament de prizonieri, mai ales italieni.
S-a produs o busculada intre prizonierii care-si cereau drepturile si garzile
unguresti care i- au brutalizat. Rezultatul: 3 garzi ucise. Fratele lui Istvan,
Nandor, mare latifundiar publica in PESTI HIRLAP, un apel pentru
alcatuirea unui detasament de represiune. Asa ajunge in zona, venind pana la
Huedin cu trenul, detasamentul format din 14 ofiteri si 60 de soldati fara
capatai. La Huedin se ataseaza in chip de calauza, locotenentul de jandarmi
Cseresznyes, cu o subunitate de jandarmi. Comanda intregului detasament o
avea capitanul Dietrich Antal. Drumul de munte urca de la Huedin prin
Sancraiu, Calata si Calatele. Dietrich il presara cu morti. Ucide tot ce-i iese
in cale. Ajuns la Belis, Dietrich ordona represiunea.
Sunt prinsi si ucisi prin tortura 40 de tarani si 5 taranci. Marturiile din
epoca, atat ale locuitorilor, cat si ale membrilor Consiliului National Roman
si al celui Maghiar din Cluj, veniti sa ancheteze cazul, sunt infioratoare.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
65
Trupurile celor muceniciti, unele dand inca semne de viata, au fost cladite in
magazia de cartofi a exploatarii, dupa care li s-a dat foc.
KORUNK-februarie 1929. Avocatul Kertesz Eugen, membru al
comisiei de ancheta maruriseste: …Aici se ridica o gramada de cadavre.
Deasupra se gasea o femeie cu pumnii inclestati si un tanar de 18-19 ani
imbracat in haina militara, cu un ranjet de groaza pe fata. Gramada de
cadavre fumega inca. Ea raspandea un miros oribil.
Cinismul criminalului capitan este cinsmul care caracterizeaza esenta
hungarismului. In comunicatui oficial, Dietrich declara ca a dat foc
cadavrelor, neavand mijloace sa le ingroape.
Masacrul de la Belis din 1918 deschide seria masacrelor din 1940. Ip,
Trasnea Moisei sunt culmile pe care s-a catarat hungarismul in materie de
bestialitate si genocid.
Nu pot incheia acest capitol infiorator, fara sa amintesc despre alte
asasinate bestiale ale ungurilor in acel timp al prabusirii imperiului de
pulpana caruia s-au agatat sa supravietuiasca si sa-si faca loc in Euopa.
Octombrie-noiembrie 1918. Pietris-Arad. Sunt impuscati 20 de tarani
romani. Se organizasera in Garda Nationala.
Cherelus-Arad. Locotenentul de jandarmi Gabor Ferencz alcatuieste o
banda de mercenarisi jandarmi si produce un masacru la Cherelus. Din
proprie initiativa.
Mandruloc – Arad. Notarul Bernath Ferencz formeaza la Arad o banda din
soldati dezertori, ii urca in „electric”, cunoscutul tramvai, ii debarca la
Mandruloc si-l ucide in chinuri pe Mihai Rugescu. Dupa care isprava il
impusca pe la spate pe Mihai Popescu, care luptase in armata austro-ungara
stiri din ROMANUL: Nr. 24, 30 iauarie/12 februarie 1919. Vasile Filip,
candidat de preot din comuna Bogeiu – Bihor este asasinat de bandele
secuiesti la Marghita.
Nr. 25, 1/14 februarie 1919. La 31 ianuarie soldati unguri din trenul
„panterat”, adica blindat, au oprit trenul in hotarul Siriei si i-au impuscat pe
Teodor Baba aflat pe camp. Ranit mortal, omul a murit in chinuri la 12
februarie.
Nr. 29, 7/20 februarie 1919. Ceciche- Bihor. Soldatii secui, unguri si
jandarmii impusca pe sateanul Teodor Corb. Pe fratele acestuia de 14 ani, il
strapung cu baioneta. Cum mama copiilor sare in aparare, ii vara baioneta in
pantec.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
66
Chisar. Este asasinat preotul Danila.
Nr. 131, 10 octombrie 1919. Sunt ingropati la Simand preotii C.
Popescu si C. Leucutia asasinati de bandele de soldati unguri. Apoi Virginia
Hotaran si fiul ei. Crime la Sanmartin.
6 noiembrie 1919. Mihalt – Arad. Masacru facut de bandele
dezlantuite. Cad 10 morti si 25 de raniti.
Pietris: 20 de tarani impuscati.
Somosches: tarani impuscati pe la spate.
Seitin: 8 tarani asasinati.
Renunt sa descriu progromul salbatic de la Arad, dupa vizita
generalului Berthelot, bine cunoscut in vreme si ma opresc asupra
progromului de la Faget din 8 si 9 noiembrie 1918, ordinea cronologica fiind
calcata deliberat.
Bandele unguresti dupa ce au pradat Marginea, au luat de la Fagetul
nemtesc cativa din garda maghiara comandata de judele Vas Ignac printre
care si pe ovreiul Paskecz Mor. Bantuie comunele romanesti din zona, iau
prizonieri 6 sateni, notati de strajamesterul de jandarmi Krausz Lajos. Intorsi
la Marginea, capitanul Saybley le preda banditilor inca un roman, pe Ioan
Meza din Grosi. De remarcat numele unor strajamasteri de jandarmi, svabi
maghiarizati ca Rikker Adolf, unul din asasini, si Krausz Lajos.
Dusi la gara, cei 7 romani sunt impuscati in tarina. Ovreiul Paskecz
Mor despoaie un cadavru de jambiere. Jandarmul Szabo Sandor prada alt
cadavru de o pereche de bocanci si o palarie. Szanka Istvan, prada o pereche
de bocanci si Adamovits Joszef, fura doua perechi de bocanci. Iata numele
victimelor: Dionisie Pandurescu, 24 ani, din Romanesti, un glont in cap,
doua in piept; Gligor Muntean, 39 ani, Romanesti, un glont in piept; Ioan
Meza, 28 ani, Grosi, impuscat in ceafa, capul explodat; Dragos Arsenie, 34
ani, Romanesti, glonte in gat si in piept; Ioan Florea, 24 ani, Romanesti,
glont in piept de foarte aproape; George Petric, 24 ani, Romanesti, 3 gloante
in piept; Dumitru Stanila, 22 ani, Goizesti, glont in piept.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
67
APOGEUL CRIMELOR
HUNGARISTE. 1940-1944
Acest capitol este scris dintr-o nevoie de echilibru. Crimele
hungarismului ca argumente ale maghiarizarii fortate, deci ca politica de stat
devenita constanta fundamentala a istoriei imperialismului unguresc,s-au
legiferat, dupa cum am argumentat in capitolele precedente, in anul 1867,
perfectionandu-se ca sistem in deceniile 8 si 9 ale secolului trecut. Cum
atmosfera europeana dupa revolutia de la 1848 era favorabila luptei
popoarelor pentru definirea lor ca natiuni politice, presa si opinia publica
continentala au jucat un rol important in moderarea hungarismului. Regatul
Romania a contribuit masiv la temperarea exceselor hungariste atat pe cale
diplomatica cat si ca centru de presiune politica si de influenta, interese
majore ale finantei internationale, suprastatale, fiind legate de economia
Romaniei.
Dupa diktatul de la Viena si pana la 23 august 1944 situatia generaleuropeana
a fost favorabila tuturor exceselor hungariste, Germania hitlerista
stapanind o buna parte din Europa, cu un program rasist devenit politica de
stat. Acest program rasist brodat pe cel al expansiunii teritoriale a potentat
hungarismul, creindu-i spatiul demografic in care sa se exercite, ca si cadrul
ideologic si politic care sa-l motiveze.
Reluand tezele hungariste de la sfarsitul secolului trecut si inceputul
secolului 20, teze transformate in politica de stat, sincronizandu-se cu tezele
germanismului, reluand metode si mijloace ale Gestapo-ului, crancena
politie politica a celui de al III- lea Reich, beneficiind de protectia
diplomatica si militara a Germaniei hitleriste si de complicitatea Italiei
fasciste, Ungaria lui Horthy, roasa de sindromul razbunarii, a ridicat
hungarismul in zonele patologiei politice, transformandu-l intr-o practica de
asasinat sadic si responsabil; iar teritoriul Ardealului de Nord-Est intr-un iad
al suferintei umane. Intr-un urias abator uman. Intr-un spatiu al deznadejdii
si al ororii. Intr-o explozie a instinctelor bestiale care a aruncat Ungaria in
epoca triburilor pagane, mancatoare de carne cruda fezandata sub valtrapuri,
asezonata cu sudoare de cal si lapte de iapa.
Nu mai injosesc hartia reproducand din delirul ucigas al ideologului
hungarismului deceniului 4 al secolului nostru, criminalul sadic Ducso Csaba
cu al lui tratat asupra genocidului intitulat NINCSKEGYELEM – Fara
indurare – dupa cum nu pot relua in intregime crimele juridice, culturale,
spirituale, economice, savarsite de hungarism din septembrie 1940 panain
octombrie 1944, cand armatele romano-sovietice au eliberat teritoriul cedat.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
68
Intreaga tragedie este cuprinsa intr-o suma de volume, reprezentativ si
cutremurator fiind TEROAREA HORTYSTO-FASCISTA IN NORDVESTUL
ROMANIEI, volum tiparit la Bucuresti in 1985.
Am afirmat ca acest capitol este unul de echilibru. O completare care
sa demonstreze ca indiferent de titulatura regimului politic, democrat-liberalnobiliar
ca cel dinaintea primului razboi mondial; declarat rasist si
imperialist ca cel horthyst; comunist sau democrat, hungarismul bestial,
antiuman, antieuropean, antiistoric, inadaptabil la contemporaneitate,
ridicand crima, minciuna, sperjurul, holocaustul la rangul de politica de stat,
ramane doctrina politica fundamentala a ungurilor si constanta istorica
principala a diplomatiei, ideologiei si spiritualitatii unguresti.
Gyorgy Ferenczy, gazetar secui, activ la Budapesta, Satu Mare si Cluj.
A editat gazeta KIMANDOM – Ma pronunt. Citez din volumul GOLGOTA
TRANSILVANIEI, Arad 1940 si editia II-a, Bucuresti, 1941, subliniind ca
neputand rezista ororilor savarsite de conationalii sai Ferenczy Gyorgy s-a
refugiat in tara: …Nationalitatile au trait ca cetateni romani cu drepturi
depline intr-o totala libertate, la reforma agrara le-a revenit pamant… Trebuie
sa ma refer la umanitate… La sentimente omenesti, cand arat atrocitatile fara
seaman care s-au comis pe pamantul Transilvaniei dupa ocupatie. Mandrul
pamant al Tansilvaniei s-a transformat intr-o amarnica golgota unde se
petrec cele mai groaznice evenimente. Oamenii sunt inchisi cu sutele, cu
miile sunt batuti, sunt torturati in mod cumplit.
Asasinatele si executiile se tin lant si toate acestea doar pentru ca
unica vina a nenorocitelor victime este aceea de a se fi nascut roman… pe
pamantul Golgotei din Transllvania, unde vantul sufla lesurile celor
spanzurati, unde cadavrele martirilor asasinati cu o salbatica cruzime vestesc
ca instinctul bestial s-a eliberat si barbarismul si razbunarea joaca dansul
salbatic al mortii… A chinui… cu un vandalism necrutator oameni lipsiti de
aparare – este nemaiintalnit in istoria statelor civilizate ale Europei… nu-mi
ramane altceva decat sa ma rusinez ca m-am nascut secui-maghiar si sa
reneg si faptul ca am invatat prima oara sa ma rog lui Dumnezeu in limba
maghiara.
Cutremuator. Inspaimantatoare marturisire. Ce alt argument mai
convingator poate fi adus impotriva hungarismului ca doctrina de stat,
criminala? Care este gradul de competenta al civilizatiei cu hungarismul?
Mi se pare sinistru sa reproduc o statistica a atrocitatilor hungariste,
doar intr-o scurta perioada, 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941, statistica
neputand cuprinde inspaimantatoarele valuri tragice care au indoliat sute de
mii de familii romanesti. Sau chinurile prin care au trecut in moarte cei
martirzati.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
69
In judetul Salaj care a primit cel dintai valul hunilor razbunatori,
pomanagii ai bacsisului de la Viena, s-au savarsit: 436 de crime bestiale; 235
de schingiuiri; 602 de batai cumplite organizate; 978 de arestari; 9 profanari;
22 de devastari organizate; 91 de devasari savarsite individual. Toate acestea
cu contributia parintilor si rudelor udemeristilor de astazi, ieri tortionari
comunisti, atunci criminali horthysti sadici.
In judetul Somes. 38 crime bestiale; 34 schingiuiri; 329 batai
cumplite; 1223 arestari; 5 profanari 2 devastari organizate; 17 devastari
savarsite individual. Cu contributia localnicilor unguri din organizatiile
paramilitare si teroriste pe care udemeristii de astazi le-au reanimat si care
asteapta momentul unei noi si nesfarsite nopti a Sfantului Bartholomeu.
In judetul Bihor, judet tinta al hungarismului din epoca 1867- 1919:
151 crime bestiale; 203 schingiuiri; 951 batai salbatice; 2593 arestari; 7
profanari; 5 devastari organizate; 21 devastari facute de bestii cu chip
hungaroid.
In judetul Satu-Mare, 28 asasinate; 164 schingiuiri; 451 batai
salbatice; 1157 arestari; 14 profanari; 11 devastari organizate; 8 devastari
horthysto-comunisto-udemeriste, adica parinti si rubedenii ale autonomistilor
de astazi.
In judetul Cluj, 174 crime bestiale; 216 schingiuiri; 701 batai
salbatice; 6369 arestari; 12 profanari; 7 devastari colective; 93 devastari
facute de bravii minoritari care se ocosesc prin toate comitiile si comitetele
de pe mapamond, ba amenintand, ba spurcand, ba milogindu-se.
Acelasi statut pentru judetele Trei Scaune, Ciuc, Nasaud, Odorhei,
Maramures.
Se adauga: schingiuirile in masa, la Belini, 22; la Poiana Sarata 14
(jud.Trei Scaune); 20 la Miercurea Nirajului – Mures; 13 la Carei, 37 la
Cosniciul de Jos, 22 la Horea, 25 la Ianculesti, 29 la Morca, 33 la Scarisoara
Noua, 11 la Zalau astea toate numai in judetul Salaj; apoi bataile in masa: 56
numai la Diosig, 165 la Oradea, 334 la Mihai Bravul, judetul Bihor, ca sa nu
incarc constiintele ungurimii din Mures, Trei Scaune, Salaj, Somes, Ciuc,
unde la Gheorghieni s-au inscris spre necinstea lor vesnica 223 de batai in
masa; Nasaud Cluj si Satu Mare. Daramari de biserici romanesti: in Mures la
Panet, in Trei Scaune la Borosneul Mare, Capeni, Camandia, Zagon; in Ciuc
la Borsec si Ditrau: la Odorhei in Aldea, Biborteni, Craciunel, Varghis,
Meresti, Ocland, Racosul de Sus; in Maramures la Bistra…
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
70
Ce diferenta intre hoardele hungariste dezlantuite in 1940 si hoardele
unguresti din secolul X? Unde este rolul civilizator al ungurilor? Care este
blazonul lor de cultura?… Acestui sir de netrebnicii li se mai adauga satele
romanesti devastate: in judetul Trei Scaune: Covasna unde au fost devastate
80 de case romanesti; Lunca Ozunului, Valea Mare, Ozun, Zabala, Zagon;In
Salaj: Horea, Istrau, Ianculeati, Ip, Lucaceni, Marba Noua, Scarisoara
Noua,Traznea; in Ciuc: Tulghes, Frumoasa, Bicazul Ardelean; in Cluj:
Manastur, Baciu, Chiuteni, Cojocna, Floresti; in Bihor: Diosig, Iosia-
Colonie, Mihai Bravul, Salard, Salonta-Colonie, Sohodol-Lazuri; in Satu-
Mare: Gelu, Istrau, Lazuri, Lucaceni, Principele Mihai, Colonel Paulian.
La toate crimele, samavolniciile si holocaustul impotriva populatiei
romanesti din teritoriul cedat au participat, conform unui plan comun de
exterminare, Armata Regala Ungara, prin unitati si sub-unitati dislocate in
teritoriu, coordonate de Biroul 2 al Marelui Stat Major; Magyar Kiralyi
Rendorseg-Politia regala maghiara, instalata in toate capitalele de judet si in
orasele de subordonare judeteana; sectia speciala din Capitanatul general al
politiei, Kozbiztonsagi Osztaly sau sectia sigurantei publice; corpul
detectivilor si serviciul de aparare al statului – ALLAMRENDESZETI
OSZTALY. Tot acest esafodaj al terorii sprijinit activ de organizatiile
paramilitare si teroriste incadrate cu unguri.localnici si de informatorii
alcatuiti din preoti catolici, unitarieri, protestanti, din invatatorimea
ungureasca, functionarime si elementele declasate ale societatii.
Este bine sa reamintesc naivului sau sfantuitului lobby occidental al
hungarismului ca nu exista in Europa un stat mai bine organizat pentru
teroare si expansiune imperialista decat Ungaria. Numai pe teritoriul
romanesc vremelnic ocupat au actionat savarsind unlung lant de crime:
RONGYOS GARDA, garda zdrentarosilor.
Ordinul vitejilor care a dat colonisti in teritoriile cedate dintre membrii
cu merite deosebite in prigoana impotriva romanilor, fiind improprietariti cu
vitezi telkek sau loturi vitejesti.
TURANI VADASZOK sau vanatorii turanici, organizatie teroristinformativa
cu centre judetene, de plasa si orasenesti, autoare si complice la
holocaust.
MAGYAR RENDFENNTARTO BIZOTTSAG – Comitetul maghiar
pentru mentinerea ordinii.
NEMZETORSAG – Garda nationala, auxiliar al serviciilor de
informatii si reprimare, ca sa nu insir decat cateva din organizatiile
subversive, paramilitare, teroriste pe care paranoia hungarista le-a inventat,
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
71
le inventeaza si ie fanatizeaza, pe care le-a folosit si le foloseste pentru
realizarea utopiei feudale numita Ungaria Sfantului Stefan.
7 septembrie 1940. Mihai Bravu – Bihor. Soldati unguri sub comanda
aduna de la munca campului 20 de tarani romani pe care- i impusca. In lot se
afla un taran cu cei doi feciorasi. Ca in tragedia lui Brancoveanu. A cerut sa
fie impuscat primul spre a nu-si vedea copiii morti.
8 septembrie 1940. Almasul-Mare. Soldati unguri executa 13 tarani
romani.
10 septembrie 1940. Salonta- Bihor. Ucis in chinuri, torturat sadic,
Iosif Cristea.
10/11 septembrie 1940. Santion. Ucisi de soldati unguri Gheorghe
Tiponut si fiul sau.
8 septembrie 1940. Zalau. 4 femei si 3 barbati asasinati de trupe.
Cadavrele femeilor dezgolite si batjocorite. In curtea liceului Wesselenyi –
groful sovin si atâtator la asuprirea romanilor are o ditamai statuia in Zalau si
romanii n-au dat-o jos, cum cu prisosinta merita – un capitan ungur impusca
un barbat si doua femei. Trupele marsaluind spre Romanesti peste Meses
gasesc gospodariile lui Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, agronomi. Sunt
impuscati pe loc. Gavrila Vicas si sotia, fratele Alexandru Vicas. Sotia lui
Gheorghe Vicaa gravida in ultima luna… Ciumarna. Trupele ucid 11 romani:
Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Tiriac si sotia sa Ana; N. Rati; Teodor
Tiriac; Rozalia Tirac, Gavrila Oprea Ticau; Gavrila Ortelecan; Florea
Ciglaneanu; Gavrila Oprea; Niculae Barbanas si un taran din Traznea care
deschide seria holocaustului de la Traznea. Toate aceste crime odioase intr-o
singura zi in Zalau, pe drumul in serpentine Zalau-Ciumarna pe care, dupa
marturiile invatatorului Ioan Toma refugiat din zona, citez: … Muntii Meses
sunt plini de cadavre ale romanilor din Stana, Ciumarna, Unguras. Romanii
au fost legati de maini si dusi zeci de kilometri.
Nu pot sa fac o dreapta si sfanta pomenire a tuturor victimelor
bestialitatilor hungariste, bestialitati pe care in buna parte le-au savarsit sau
la care au participat localnici unguri. Exemplara in acest sens este asasinarea
prin tortura a protopopului Aurel Munteanu din Huedin, schingiuit timp de 4
ore in centrul orasului de o banda formata din 21 unguri. Gardianul
Gheorghe Nicula care i-a sarit in ajutor a impartasit soarta protopopului.
10 septembrie 1940. Huedin. De dimineata. Protopopul in drum spre
locul unde trebuia sa oficieze slujba de inmormantare a unui enorias. Acostat
de o banda de unguri. Incepe martirajul. Chinurile primilor crestini, unii din
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
72
ei canonizati, nu au atins gradul de suferinta morala si fizica prin care a
trecut in moarte si in istoricul de suferinta al ardelenilor, protopopul Aurel
Munteanu. A fost facut „popa hot” si „valah imputit”. I s-a smuls parul si
barba cu carne cu tot. O bestie sadica purtand nume neaos unguresc, Budai
Janos Gyezu i-a infipt in gura un baston de mai multe ori pana a reusit sa i-l
scoata prin ceafa. La spectacol asistau soldatii Ungariei care isi etala prin ei
valorile civilizatorii.
Lovit, calcat in picioare, sfartecat, protopopul a deschis lista
slujitorilor Bisericii ortodoxe martirizati de hoardele hunice. Cu o minunata
devotiune creatineasca si umana, cu un curaj vrednic de cinste, gardianul
public Gheorghe Niculae a sarit in ajutorul protopopului, suferind si el
moarte de martir. Criminalii au aruncat cadavrele sfartecate intr-o groapa pe
mosia grofului Banffy. Nici dupa 10 zile nu i s-a permis sotiei sa-l
inmormanteze crestineste. Bestiile asasine sunt localnici. Din Huedin si
satele invecinate: Gall Ferencz din Saula, fratii Geza a Erezey Ciszmar,
Szeheres Janos din Pricalat, Mathe Ferencz, Koszma Andras Bartha, Kudar
Ianos, Kovacs Andas, Mihaly Sandor, Budai Janos, Gal Iulika, Eresei
Ferenc, Matefi Ianos,Otvo Ianos, Pass Ianos.
17 octombrie 1940. Hodos – Cluj. Un macelar din Huedin, Guras
Janos pus in fruntea unei bande de teroristi, asasineaza fruntasii comunei,
dupa ce au torturat si maltratat satenii. Sunt ucisi: Nicolae Taru, fost primar
si rubedeniile lui, alt Nicolae Taru, casierul primariei, Gheorghe Taru si el
fost primar, Teodor Taru, Dumitru Lungu, carciumar.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
73
TREZNEA, IP, MOISEI
Notele de mai sus nu reprezinta decat o punere in tema. Tragedia
ardelenilor din teritoriile cedate nemernic de Carol al II- lea ca o incununare
a intregii lui domnii nefaste, oblojitoare a tuturor vanzatorilor de tara, a
tuturor traficantilor de Romania, se inscrie in tragedia tuturor popoarelor
europene care au fost martirizate de fascism, hitlerism si bolsevism. Cu o
singura deosebire. Ca la noi s-a gasit un Eugen Jebeleanu care sa dedice unui
sat obscur din Cehoslovacia, Lidice, un poem; dar nu s-a gasit un alt poet
care sa dedice poeme satelor martire Treznea, Ip sau Moisei. Asta spune
totul despre o relatie aberanta a multor romani cu istoria. Si despre si mai
aberanta conceptie asupra tolerantei. Conceptie care, de fapt a prilejuit
hungarismului escaladarea razbunarilor pentru intrarea armatei romane in
Budapesta si pentru Trianon, contand pe lipsa de reactie si pe fatalismul
romanilor. Avand si hungaristii centre de studii si analiza a adversarilor
potentiali unde, pe prirnul loc figureaza Romania si poporul roman.
9 septembrie 1940. Treznea sau Trasnea. Zi si localitate care ar trebui
sa fie prilej de pelerinaj. Al scolilor si universitatilor. Al armatei. Al
jandarmilor. Al serviciilor speciale. Al populatiei. Zalau-Agrij, intre doua
masive paduroase care o despart de Ciumarna la nord-vest si Bozna la sud,
distanta de numai 3 kilometri. Dupa faptele glorioase de arme de la Zalau, de
la „hodaile” agronomilor Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, dupa asasinatele
de la Ciumarna avangarda armatei regale unguresti ajunge in hotarul satului
Traznea. Ca sa-si faca mana si sa se imbarbateze, impusca toti copiii aflati pe
islaz cu vitele la pascut, lasandu-i acolo. Fiecare in patul lui de sange. Popa
Costea adunase populatia spre a primi trupele cotropitoare. Act de supunere
care l-a costat pe el si enoriasii lui. Cativa soldati beti, …dadusera de
rezervele de horinca, trag focuri de arma in marginea satului. Crezandu-se
atacati, vitejii armatei regale dezlantuie un foc nimicitor asupra satenilor
adunati sa-i primeasca. Se pun in bataie armele automate. Se ataca la grenada
casele si curtile. Se iau in baioneta femeile si copiii. Se da foc surilor.
Preotul conciliant scapa si se ascunde in casa parohiala.
Cei in intampinarea carora iesise dau foc casei. Popa arde de viu.
Preoteasa si fiica sar pe fereasta si pur si simplu dispar. Sunt impuscati cei 9
soldati demobilizati din armata romana. Invatatorul si sotia sunt rastigniti pe
usa bisericii si impuscati. Nicolae Brumar cu sotia si doua fiice sunt
impuscati langa o capita de fan. Apoi, in buna traditie hunica, sunt sfartecati
cu baionetele: indraznisera sa mai geama infirmand buna instructie a focului.
Dupa ce-l sfarteca pe Vasile Margarus cu baionetele, ostasii Sfântului Stefan
ii explodeaza teasta cu un glont dum-dum.
Milton G. Lehrer in LES ASSASINATES: …Toate armele moderne au
fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pusti, mitraliere, tunuri si
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
74
grenade. Dupa ce au fost trase primele salve, soldatii au patruns in case si au
asasinat pe oricine gaseau in calea lor, incendiind casele.
Dupa incetarea focului, eroii lui Hotthy au inceput vanatoarea de
copii. Pe cei prinsi i-au aruncat de vii in flacarile care mistuiau gospodariile.
Moment de apocalips. Femeii Ana Negoeanu, 65 de ani, i-au taiat mainile.
Pe Ana Salajean au strapuns-o cu baioneta prin sarcina, indeplinind cu
sfintenie poruncile lui Ducso-Csaba, teoreticianul holocaustului: …Voi
suprima pe fiecare valah ce-mi iese in cale. Voi aprinde satele noaptea –
satele valahe! Voi trage in sabie toata populatia, voi otravi toate fantanile si
voi ucide pana si copiii in leagan.”
Copilul Ioan Salajan de 2 ani a scapat de purificarea prin foc, fiind
ucis cu grenada. Din cei 263 de romani de toate varstele morti si raniti au
fost identificate doar 68 de cadavre. Copiii Aurica Brumar, 5 ani; Victoria
Brumar, 9 ani; Gherasim Barjac, 7 ani; apoi Maria Barjac, 81 de ani; Grigore
Barjac, 72 ani, invatatorul Lazar Cozma si sotia sa Amelia Cozma, cei
crucificati. Lista celor asasinati citita cu atentie conduce la stabilirea retelei
de familii pornite de la mosi comuni. A legaturilor dintre neamurile
principale ale satului. Da sugestii asupra vietii normale, traditionale ale unei
asezari omenesti tihnita, intr-un peisaj mirific. Si dintr-o data urgia.
Pe ce motivatie sensibililor sustinatori ai drepturilor omului si fani ai
hungarismului?… La plecare dupa batalia care i-a acoperit de glorie
nepieritoare; soldatoii criminali i-au legat de un tun pe Gavrila Andries si
Ana Danila tarandu-i pana in comuna Hida, judetul Cluj, unde i-au imuscat.
Masacrul are ca autori morali pe groful ungur Ray Ferenc, pe notarul
si preotul reformat din Traznea, rubedeniile acestora nu fac oare, astazi,
propaganda hungarista? Sau, poate sunt bantuiti de cosmare care le sfasie
clipele de singuratate si insomniile? Miram-as!
Noaptea de 13/14 septembrie 1940. Ip – judetul Salaj – pe
comunicatia principala Marghita – Nuspalau – Simleul Silvaniei.
Locotenentul Vasvary Zoltan din Regimentul 201 motorizat – Budapesta,
condus de localnici, insotit de trupa, de formatiuni ale organizatiei teroriste
Nemzetorseg declanseaza holcaustul precedat de torturi bestiale si violuri.
Romanilor li se smulg unghiile, li se rup oasele cu ciomegele si paturile
armelor, copiii sunt sfartecati cu baionetele dupa reteta Ducso Csaba.
Dupa aceste preliminarii urmeaza macelul. Jefuirea cadavrelor si a
caselor. Din biserica se fura 80.000 lei. Victimele, unele horcaind, sunt
incarcate in carute, aruncate intr-o groapa peste care se arunca var si pamant.
Masacrul insumeaza 157 de romani de toate varstele. Amintesc ca printre cei
asasinati au fost: vaduva Ana Boican si toti cei 4 copii; vaduva Ana Sarb si
cei 2 copii; Ioan Boican, sotia Floarea Boican si inca 4 membri din familie;
sotii Vasile si Floarea Buboi asasinati bestial impreuna cu cei 7 copii; sotii
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
75
Gheorghe si Floarea Crisan asasinati cu cei 2 copii; Ioan Halmajan, sotia
Maria, asasinati cu cei 4 copii; Mihai Butcovan ucis impreuna cu 5 copii;
Gheorghe si Ana Cosma asasinati cu cei 4 copii. Lista aceasta tragica, lista
care demonstreaza pe langa sadismul hunic atavic o politica de stat de
exterminare a romanilor, lista aceasta care ar trebui sa fie a neuitarii,
insumeaza 157 de romani adevarati, mortii romani al caror nume, ca si
numele celor de la Traznea, de la Moisei, de la Marca si din toate asezarile
bantuite de ciuma hungarista ar trebui sa figureze in cartile de istorie. In
cartile de citire. In bisericile si scolile localitatilor jertfite. Numai dupa 4 ani,
Armata Romana eliberatoare a intrat victorioasa in Ungaria, strabatand-o
prin lupta pana in inima Budapestei.
Era indreptatita moral sa razbune ororile facute de armata regala
ungureasca invinsa si fugarita rusinos cu baioneta la spate. Nu exista nici un
document care sa ateste revansa. Dimpotriva. Exista zeci de documente ale
autoritatilor civile unguresti prin care se aduc multumiri comandamentelor
romanesti pentru ajutorul si protectia acordate populatiei. De la hrana la
lemne de foc. De la protejarea monumentelor, la acordarea de asistenta
medicala.
Incultul lobby hungarist din Occident, inainte de a varsa flacari pe
nari, ar trebui sa se scolarizeze.
Inainte de a anunta masacrul de la Moisei, notez masacrul din:
14 septembrie 1940 savarsit de trupe in comuna Marca – Salaj unde au
fost asasinati 12 romani, intre care se aflau un protopop si doua femei, carora
li s-au adaugat intru mucenicie, 11 slovaci.
In aceeasi zi soldatii au ridicat 60 de barbati din Cosniciul de Sus, pe
apa Cerasei,ducandu-i la Ip unde i-au supus la torturi cumplite. Pe 16 dintre
acestia, mai slabi de inger si de virtute, i-au impuscat si ingropat in alta
groapa comuna. Restul, profitand de betivaneala trupetilor calai, au scapat cu
fuga. Din comuna Cerisa aflata la cativa kilometri de Cosniciul de Sus, tot pe
apa Cerisei de la care isi trage numele, inaintasii udemeristilor, folositi drept
calauze si denunatori, au insotit trupa care a ridicat 24 de romani si 6 evrei
pe care i-au dus in padurea Domneasca, i-au torturat si i-au impuscat.
Nesatui de sange au mai fost torturati si asasinati 4 romani si o familie
slovaca compusa din 4 membri. Se mentioneaza ca dupa romani si evrei, rar
cativa sasi, slovacii au suferit aceleasi represalii; platind cu martiriul crearea
statului national Cehoslovacia.
Sambata, 14 octombrie 1944. Lagarul de exterminare Viseul de Sus.
Dupa 4 ani de asasinate, deportari, schingiuiri, jafuri, navalitorii huni se
retrag in deruta, urmariti de armatele romane si sovietice. Ultimii
supravietuitori din lagar, tinuti fara mancare si apa peste 20 de zile sunt 30
de romani si 2 evrei. Pentru a scapa de acesti martori suparatori, in prostia
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
76
egalata numai de bestialitate, ultimele formatiuni militare, tabori csendor-i,
jandarmi de front, primesc ordin sa-i lichideze. Locul supliciului: Moisei la
incrucisarea drumurilor Viseul de Sus-Beclean-Borsa. Sat maramuresan
asezat pe apa Viseului, strajuit spre sud de masivul Pietrosul. Criminalii: 6
plutonieri de jandarmi. Victimele sunt transportate cu un camion militar
dincolo de Moisei, spre Borsa, unde erau doua case taranesti izolate. Am
vazut locul intr-o dupa amiaza ploioasa de vara. Cei 32 au fost siliti sa intre
in una din casute. S-a zavorat usa. Li s-a ordonat sa se culce pe dusumea
dupa care bestiile au deschis foc cu armele automate. Dupa un timp au intrat
in odaia licaind de sange, calcand trupurile in picioare si intepandu-le cu
baioneta spre a se convinge ca nu mai traiste nimeni. Destinul a facut sa
existe un supravietuitor: Vasile Petean. Jandarmii au vrut sa incendieze casa
dar bricheta n-a functionat Erau presati. Se auzeau salvele de artilerie ale
armatelor eliberatoare. Povestea invierii din morti a lui Vasile Petean este
cunoscuta precum povestea lui Mihaila Cofariu. La Moisei sculptorul Vida
Geza a cioplit in lemn, sub poala padurii, un ansamblu monumental inchinat
celor care au primit moarte de martir. Retin din povestirea lui Vasile Petean:
…nu am incercat sa luptam cu ei ca eram foarte slabiti, pentru ca douazeci si
una de zile nu ne-au dat nici de mancare, nici apa.
Martirilor de la Moisei li s-au adaugat martirii din Valea Bargaului.
Hoardele hunice in retragere au aprins satele, demonstrandu-si atavismele.
Ca nimeni sa nu-si faca iluzii iata cum se traduce in fapt cuvantul
schingiuire: …soldati, jandarmi si bande inarmate de „patrioti” civili
cutreierau satele romanesti, devastand locuintele… Unora li s-au zdrobit
oasele cu ciomegele, altii au fost inpunsi cu baionetele, altora li s-au scos
ochii, li s-au taiat urechile, unei fetite de 4 ani din Suncuius – Bihor, i-au
turnat petrol in cap si i-au dat foc, altora le-au sfaramat dintii, li se smulgea
parul cu carne cu tot – protopopul Aurel Munteanu, Maria Dobra din Cluj; lui
Cocoi Florea din Voiniceni – Somes i s-a pus soda caustica pe piele, apoi s-a
tumat apa calda. La 6 septembrie 1940 un pensionar din Oradea a fost silit
sa-si manance fecalele amestecate cu paprica si sa-si bea urina. Sute de tineri
romani inrolati in organizatia paramilitara LEVENTE au fost pusi in jug si
siliti sa are si sa grapeze in amuzamentul galeriei unguresti.
Marturiile victimelor scapate cu viata sunt cutremuratoare. Aurica
Manea a fost schingiuita de jandarmi si apoi violata sub ochii tatalui ei,
Bretcu – Trei Scaune; la Oar; Satu Mare a fost schingiuita intreaga populatie
in frunte cu preotul. Listele cu ororile hungariste pot incheia un volum de
sute de pagini. Aceasta este adevarata identitate a hungarismului. Acestea
sunt „valorile” care-i caracterizeaza. De aceea se face apel sa uitam istoria.
De aceea scartaie propaganda hungarista coardele sentimentaloide ale
incheierii conturilor romano-ungare printr-o fratietate eurocarpatica in care
ungurii sa fie in sa si romanii sub sa.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
77
APOCALIPSUL. Ordinele 625; 766; 1.188 emise de Comandamentul
Superior al Armatei Regale Ungare: …Trebuie indepartati din funcatiunile
publice toti functionarii cu limba materna romana… Functionarii cu limba
materna romana, concediati in sensul celui de mai sus, vor fi somati sa se
mute in teritoriul de sub Administratia romana.
24 mai 1942 Manifestatie de studenti unguri la Cluj. Lozinca zilei:
Kias olah csordaval! sau pe romaneste: Afara cu turma de valahi!
Comandamentul militar al orasului Cluj
Nr. 385 din 4 octombrie 1940 …………..
Dlui ……………………………………………
Strada ………………………………………..
Cluj ……………………………………………
Va expulzez cu efect imediat de pe teritoriul Ungariei, impreuna cu
familia d-voastra. Va pun in vedere ca in termen de 3 ore de la primirea
acestui ordin, dar cel mai tarziu pana la orele 14.00 sa va prezentati la gara
Cluj, avand dreptul de a lua cu dvs. bagajul strict necesar (eventual o patura
si hrana rece pentru o zi).
Prezentul ordin este dat fara drept de apel.
Colonel Beck
Comandantul militar al orasului Cluj
In perioada septembrie – 1 decembrie 1943 au fost expulzati sau siliti
sa se refugieze 218.919 romani, din care: 30.740 tarani; 21.971 muncitori;
12.646 meseriasi; 2.317 negustori; 20.974 functionari publici; 4.256
functionari particulari; 1.027 liber profesionisti; 4.658 servitori; 47.711
femei casnice; 24.083 studenti si elevi; 29.921 alti intretinuti, 9.702 alte
profesii; 1.254 preoti; 5.429 profesori si invatatori; 942 avocati; 741 medici;
547 ingineri.
Un exod in masa. O depopulare planificata spre a realiza visul
paranoic al hungarismului: superioritatea demografica.
La 23 august 1944 totalul expulzatilor si al refugiatilor din teritoriul
cedat s-a ridicat la peste 500.000 de romani.
Legea nr. 1.212 din 14 septembrie 1940 referitoare la transformarea
constructiilor in stil romanesc… citez …in Ardeal, romanii, pentru a accentua
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
78
mai mult caracterul romanesc, folosesc stilul romanesc cu bolti, in
constructiile publice ori particulare. In interesul impiedicarii acestei tendinte
veti tine sub observatie prin unitatile comandamentelor constructiile aflate in
lucru si veti interzice executarea lor in stil romanesc. In locul boltilor
semirotunde la geamuri si porti, se vor folosi grinzi drepte.
12 octombrie 1940. Ziarul budapestan MAGYARORSZAG. Articolul
Pentru satele secuiesti batjocorite… citez …Satelor unguresti trebuie sa li se
redea aspectul lor vechi prin inlaturarea bisericilor zidite in stil bizantin (n.n.
romanesti) care nu se potrivesc cu mediul acestora.
16 octombrie 1940. Ziarul central NEMZETI UJSAG: …Transilvania
reanexata reclama urgenta solutionare a cladirilor bisericilor ortodoxe
romanesti.
Iata motivarile profund civilizatorii care au condus la daramarea
bisericilor ortodoxe din Transilvania, fapt neconsemnat decat de teroarea
iudeo-bolsevica din Rusia.
Dupa datele organelor unguresti de instructie publica numai la
inceputul anului scolar 1941/1942 au fost desfiintate 792 de scoli romanesti
in plus fata de cele desfiintate in anul precedent. In anul scolar 1939-1940 in
judetele Bihor, Maramures, Salaj si Satu Mare erau inscrisi la invatamantul
primar 114.730 elevi romani si 36.996 elevi unguri, adica 75,61% romani
fata de 24,39% unguri.
Functianau 3.134 de invatatori si invatatoare, din care 410 unguri,
adica 13%… In anul scolar 1941/1942 sub biciul hungarist mai ramasesera in
judetele mai sus numite doar 303 invatatori romani.
Din totalul de 800 profesori romani aflati in invatamantul secundar
inainte de navalirea hunilor, au ramas dupa navalire doar 162 si acestia
supusi tuturor presiunilor morale si fizice. Acesta este raportul
hungarismului cu cel dintai element al culturii: scoala.
20 decembrie 1940. Se emite ordonanta nr 9380/1940 M.E. prin care
se deznationalizeaza intreprinderile, se trec proprietatile romanesti in posesia
ungurilor, se exclude din viata economica elementul romanesc. Hungarismul
stoarce bogatiile subsolului. Intre 1941-1944 se produc 10.346 kg aur si
88.096 kg argint, cantitati mult mai mari decat intreaga productie a Romaniei
pe anul 1939.
Aceleasi metode de secatuire s-au aplicat minelor de carbune de la
Sarmasag – Salaj si la cele bituminoase de la Dorna – Tatarus. Codrii
romanesti stravechi au facut obiectul unor taieri masive, grofii unguri
desproprietariti prin reforma agrara, landu-si revansa pe seama padurilor
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
79
noastre seculare. In 1942 s-au exportat numai in Germania 110.000 m3 de
lemn.
21 februarie 1941. Ordonanta nr. 1.440/1941. M.E. ataca proprietatea
agricola dobandita de romani dupa 1918 prin mijloace uzuale: vanzaricumparari
sau prin efectul reformei agrare din 1921, afectand grav asezarea
economica rurala din teritoriul ocupat.
Decretul 1440/1941 a prilejuit revizuirea reformei agrare in favoarea
mosierilor expropriati, a cumparatorilor si vanzatorilor de imobile, dand
ocazia revizuirilor abuzive si anularilor instrainarilor imobiliare. La Satu
Mare se ia terenul pe care a fost cladita catedrala ortodoxa. Primaria Clujului
a intentat 489 procese pentru restituirea proprietatilor municipale dinaintea
anului 1918. In acest sens s-au vizat locurile pe care s-au ridicat catedralele
ortodoxe si greco- catolice, ca s locul daruit lui Octavian Goga.
Pana la mijiocul anului 1941, hungarismul a expropriat pe cale
judecatoreasca 77.160 jugare cadastrale din proprietatea romanilor, din care
42.236 jugare au fost trecute mosierilor unguri.
Deposedarea economica a micilor proprietari de pamant romani face
parte din ansamblul planurilor criminale de hungarizare fortata a Ardealului
de nord-est.
Ordonanta nr.1890/1941 M.E. din 7 martie 1941 dispune revizuirea
improprietaririi cu pasuni, lovind direct in proprietatea colectiva a satelor
romanesti, care au fost deposedate de pasuni in folosul grofilor unguri.
Prin expulzari, atrocitati, refugieri fortate, o buna parte din averile
romanesti au trecut in administratia hungarista prin intermediul custozilor.
Pana la 15 februarie 1941 numai din Cluj au plecat 2.181 proprietari de
imobile romani.
9 octombrie 1940. Teleki Pal, Prim-ministru. Cuvantare tinuta in
parlament: De ieri am trecut la represalii. Am trecut peste granita 850
personalitati… Am inceput represaliile la Cluj si Oradea dar vom continua si
in alte parti, de va fi nevoie; mai mult, le inmultim.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
80
IN LOC DE CONCLUZIE
Cartea de fata este un avertisment dat celor creduli sau celor dispusi sa uite
istoria din motive sentimentaloide bine remunerate, sau din motive
conjuncturale. Construita exclusiv pe documente- argument, cartea
demonstreaza ca hungarismul se defineste ca o conceptie si o practica statala
anticivilizatorie, care exclude Ungaria nu numai de la europenism, ci si de la
istorie.
Folosind mijloacele economice, sociale, spirituale, ideologice si
politice ca pe instrumente de opresiune, teroare si desnationalizare, de
demolare a complexitatii specificitatilor etnice nemaghiare, hungarismul a
escaladat practicile rasiste pana in zonele atrocitatii si crimelor sadice
impotriva umanitatii, pricinuind tragedii cutremuratoare comunitatilor etnice
stapanite pana in 1918 de regatul unguresc: slovaci, romani, sarbi.
Hungarismul ca doctrina imperialist-rasiala atinge cinismul, sadismul
patologic de origine hunica, iresponsabilitatea istorica in cei patru ani de
dominatie a teritoriilor romanesti primite drept pomana de la Hitler si
Mussolini.
Inradacinat in conceptia statala si istorica a statului unguresc,
coordonandu-i politica interna si externa, diplomatia si propaganda,
determinandu-i conceptele ideologice, hungarismul, indiferent de ce masca
conjuncturala poarta, ramane revizionist, sovin si in esenta indreptat
impotriva celor pe care nu i-a putut supune si desnationaliza: romanii. Si
scutul lor istoric: statul national, unitar: Romania.
Avertizez ca asa zisa politica de reconciliere romano-ungara sprijinita
activ de oculta internationala este o cursa care urmareste un dublu scop: al
ocultei de a forma un spatiu tampon intre Rusia si Occident prin Bulgaria,
Romania, Ungaria, Slovacia si Polonia; al Ungariei, ca la adapostul unui
tratat formal sa poata manevra varfurile sovine ale minoritatii unguresti din
Transilvania. Pe un plan hungarist separatist. De cucerire economica a
Transilvaniei si a fondului ei funciar. Ca in etapa urmatoare s-o incorporeze
intr-o regiune suprastatala: Eurocarpatica unde interesele unguresti sa fie
preponderente.
In etapa finala, prin manipularea minoritatilor maghiare din Slovacia
de sud-est, din Ucraina subcarpatica si Romania sa incorporeze
Eurocarpatica la Ungaria. Obsesia paranoica a hungarismului: refacerca
regatului Sfantului Stefan.
Liniile directoare si directiile de ofensiva ale hungarismului
contemporan se desprind limpede din actiunile autonomiste ale agenturii lui
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
81
din Romania: UDMR-ul, pe care le analizez partial in CARTEA A DOUA a
prezentului volum.
Incompatibil cu Europa, hungarismul ramane o doctrina profund
antiumana, profesata de ramasitele triburilor candva migratoare, cu un grad
covarsitor de inadaptabilitate la viata sedentara izvorata din instincte
criminale atavice, distrugtoare de civilizatii si culturi, instincte care s-au
ilustrat plenar in campaniile antieuropene conduse de inaintasii lui Attila, de
Attila si succesorii lui.
Folosit de imperialismul catolicismului papal si de germanismul
imperialist ca varf de atac impotriva Rasaritului ortodox vazut si ca spatiu
vital si de complementaritate prin resursele lui fabuloase, hungarismul
ramane unul din pericolele istorice pe care poporul roman a trebuit sa-l
invinga prin mijiocirea rezistentei active, a rascoalelor, revolutiilor,
razboaielor tipice si atipice, prin superioritatea morala, prin gradul lui inalt
de inteligenta politica, de civilizatie si cultura.
De un mimetism conjunctural care-l descalifica, hungarismul se afla
astazi in plina ofensiva beneficiind de centre de presiune internationale bine
platite, de o propaganda desantata si de sprijinul ocultei financiara
suprastatale, careia Ungaria ii este datoare sume fabuloase in dolari la care se
adauga dobanzile aferente. Pe care spera sa le recupereze din bogatiile
Transilvaniei.
Atentie romani:
Attila ante portas!
Gradistea pe Arges
24 februarie – 3 mai 1996
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
82
BIBLIOGRAFIE
1. DIN ISTORIA TRANSILVANIEI, vol. II, ed. Ac. Rom. 1961
2. Teodor V. Pacatian, CARTEA DE AUR, ed. II, vol. II, Sibiu, 1904
3. Ibidem.
4. M. Musat, I. Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL
ROMAN UNITAR, ed. Stiintifica Si Enciclopedica, BUC., 1983.
5. V. Moldovan, DIETA ARDEALULUI DIN 1863-1864, Cluj, 1932.
6, 7, 8. Ibidem si DIN ISTORIA TRANSILVANIEI, vol. II.; Teodor V.
Pacatian,op. cit. vol. III, 1905
9. Louis Leger, HISTOIRE DE L’AUTRICHE-HONGRIE, Nouvelle edition,
Paris, 1920.
10. Robert A. Kami, DAS NATIONALITATENPROBLEM IN DER
HABSBURGER MONARCHIE, II, Graz-Koln, 1964.
11. Vasile Stoica, SUFERINTELE DIN ARDEAL, Libraria Scoalelor, C.
Spetea, 1916, Bucuresti.
12. M. Musat, I. Ardeleanu, op. cit.
13. R.V. Seton-Watson, RACIL PROBLEMS IN HUNGARY, 1908.
14. Vasile Stoica, op. cit.
15. Ibidem.
16. Paul Abrudan, Mihai Racovitan, TRANSILVANIA, DOCUMENTE
ISTORICE, ed.Tara Noastra, Buc., 1991.
17. Ibidem.
18. Lazar Triteanu, SCOALA NOASTRA 1850-1916, Sibiu, 1919.
19. Paul Abrudan, Mihai Racovitan op. cit.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
83
20. M. Musat, I, Ardeleanu op. cit. p. 372.
21, 22. Teodor Pavel, MISCAREA ROMANILOR PENTRU UNITATE
NATIONALA SI DIPLOMATIA PUTERILOR CENTRALE (1894-1914),
Ed. Facla – Timisoara 1982
23. Magyaroszag Kazoktatas Ugye az 1914 euben, Budapest, 1917
(Problema instructiunii in Ungaria in 1914); Magyar statistikai evkonyv,
1882, caiet IX; (Anuarul statistic maghiar).
24. Vasile Stoica, op. cit. pag. 252.
25. Vasile Stoica, op. cit. pag. 242-252.
26. M. Musat, I. Ardeleanu, op. cit. pag. 359.
27. Paul Abrudan-Mihai Racovitan op. cit. pag. 90.
28. Vasile Stoica, op. cit. pag. 210-211-212-213.
29. Lazar Triteanu, op. Cit. pag. 23.
30. Milton G. Leher. ARDELUL, PAMANT ROMANESC, Bucuresti, 1944.
31. R. W. Seton-Watson, A HISTORY OF THE ROUMANIANS, London,
1934.
32. Charles Denoist, SOUVENIRS, vol. II (1894-1902), Paris, 1932.
33. Vasile Stoica, op. cit.; Sever Bacu, CALVARUL, colectia TRIBUNA,
Arad, 1906-1907.
34. Vasile Stoica, op. cit. pag. 255.
35. Huszar Antal, A MAGYARORSZAGI ROMANOK, Budapest 1907.
36. Ibidem.
37. Ziarul BUDAPEST HIRLAP, 5 august 1904.
38. I.L. Ciomac, DESPRE STARILE AGRARE DIN TRANSILVANIA,
Bucuresti, 1931.
39. T.P. Pacatian, op. cit., vol. III, Sibiu, 1915.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
84
40. Huszar Antal, op. cit.; REVUE DE TRANSYLVANIE, Cluj, nr. 1/1934;
TRIBUNA, Cluj, nr. 70-74/1939; Onisifor Ghibu, UN PLAN SECRET AL
GUVERNULUI UNGURESC DIN 1907 PRIVITOR LA MAGHIARIZAREA
ROMANILOR DIN TRANSILVANIA, Cluj, Institutul de arte
grafice „Ardealul” 1940.
41. GAZETA DE TRANSILVANIA, numar jubiliar, 1838-1908, an LXXI,
Brasov, iunie 1908.
42. G. Moroianu, LUPTELE DE EMANCIPARE A ROMANILOR DIN
ARDEAL IN LUMINA EUROPEANA; Bucuresti, 1929; PARLMALL
GAZETTE, 1890.
43. EGYETERTES, ziar, nr. 306 din 25 decembrie 1907.
44. S. Fenyes, UNGARIA REVZIONISTA, Editioni Europa, Roma, 1978.
45. Paul Abrudan, Mihai Racovitan, op. Cit. pag. 92.
46. Arhivele Statului, Bucuresti. HAUS, HOF UND STAATSARCHIV,
Wien, Informationsburo, I.B., A. Kent, p. 133.
47. Milton C. Lehrer, op. cit. p. 33.
48. Aurel C. Popovici, STAT SI NATIUNE. STATELE UNITE ALE
EUROPEI, Fondation Europeenne, Dragan, Rome, Foro Traiano.
49. Bertrand Auerbach, LES RACES ET LES NATIONALITES EN
AUTRICHE-HONGRIE, Paris, Alcan, 1898.
50. J. NOVICOW. LA POLITIQUEINTERNATIONALE.
51. Houston Stewart Chamberlain, DIE GRUNDLAGEN DES
NEUNZEHNTEN JAHRHUNDERTS, Munchen, Bruckmann, vol. I, 1899.
52. Aurel C. Popovici, op. cit. pag. 78.
53. Ibidem.
54. Moldovan Gergely, VALASZVRAT A BUKARESTI ROMAN IFJAK
MEMORANDUMARA, Cluj, 1981.
55. Aurel C. Popovici, op. cit., pag. 73-74.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
85
56. Balogh Pal, NEPFAJOK MAGYARORSZAGON.
57, 58. Vasile Stoica, op. cit., pag. 225-226.
59, 60, 61. Vasile Stoica, op. cit., pag. 232-238.
62. Ion Popescu Puturi, Augustin Deac, 1918, UNIREA TRANSILVANIEI
CU ROMANIA, ed. III-a, Ed. Politca Buc. 1978.
63, 64. M. Musat, I. Ardeleanu, op. cit., pag. 368-369.
65. Gyorgy Ferenczy, GOLGOTA TRANSILVANIEI, 1941, ed. Institutul
de arte grafice Eminescu, Bucuresti.
66. Atanasie Bran, LUPTE SI JERTFE PENTRU ARDEAL, Brasov, 1944.
67. Bibliografia pentru capitolul: APOGEUL CRIMELOR HUNGARISTE,
1940-1944 se constituie din: SZEKELY SZO (cuvant secuiesc); Csatari
Daniel, FORGOSZELBEN MAGHIAR-ROMAN VISZONY, 1940-1945 (In
vâltoarea timpului. Relatii ungaro-romane, 1940-1945) Akademiai Kiado,
Budapest, 1968; gazetele KOLOZSVARI ESTILAP 1940; ELLENZEK,
1941; BUDAPESTI KOZLONY 1940; KELETI UJSAG; Silviu Dragomir,
TRANSILVANIA INAINTE si DUPA ARBITRAJUL DE LA VIENA;
Sibiu, 1943; Mihai Fatu, BISERICA ROMANEASCA DIN NORDVESTUL
TARII SUB OCUPATIA HORTHYSTA, 1940-1944 ed.
Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1985;
gazetele din epoca: ROMANIA NOUA; GAZETA REFUGIATILOR;
ARDEALUL; TRIBUNA ARDEALULUI; GAZETA-DE TURDA
volumul TEROAREA HORTYSTO-FASCISTA IN NORD-VESTUL
ROMANIEI, septembrie 1940- octombrie 1944, Editura Politica Bucuresti.
1985.
Radu Theodoru, Urmasii lui Atilla
86
Urmasii lui Atilla
de
Radu Theodoru
***************************************
FOLOSITI TEXTUL DOAR DACA AVETI CERTITUDINEA CA ESTE CONFORM
CU ORIGINALUL ROMANESC EDITAT EDITURA MIRACOL, BUCURESTI, 1999.
PENTRU ACEASTA PROCURATI-VA LUCRAREA DOAR DE LA PERSOANE DE
INCREDERE CARE AU VERIFICAT INTEGRITATEA TEXTULUI, SAU
DESCARCATI-O DE PE SITEUL
http://www.angelfire.com/blues2/carti/
Rugati-va pentru cei ce au trudit la realizarea
acestei versiuni digitale.
**************
APOLOGETICUM
2003
**************

2 comentarii la “De luat aminte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s