Puterea lui Dumnezeu si a diavolului demonstrate cu ajutorul encefalografului



Iata una dintre cele mai plastice si mai profunde demonstratii a puterii sentimentelor si gandurilor, ce a fost relatata de dr. W. Jerome Stowell, medic neurolog. Iata povestea lui:
Eram un ateu convins. Eram absolut sigur ca Dumnezeu nu este altceva decat suma tuturor mintilor oamenilor si a tuturor gandurilor lor pozitive. Cat despre conceptul de Dumnezeu atotputernic, care exista mai presus de noi si care ne iubeste pe toti, avand puterea de a schimba orice in creatia sa, nu am crezut niciodata in acest tip de Dumnezeu.
Intr-o zi, am trait insa o experienta care m-a pus pe ganduri. Ma aflam intr-un laborator urias si incercam, impreuna cu colegii mei, sa descoperim lungimea undelor cerebrale. Am descoperit astfel un canal al lungimilor de unda, inzestrat cu o camera mach (unitate de masura), care permite separarea acestor lungimi diferite ale fiecarui individ in parte, conferindu-i acestuia o identitate mai clara decat amprentele palmelor sale. Ar trebui sa retinem cu totii acest lucru: Dumnezeu poate pastra in cer o fisa a gandurilor noastre individuale, la fel cum FBI-ul poate pastra o fisa a amprentelor noastre, in fisetele sale din Washington D.C.
Ne-am propus sa facem un experiment pentru a stabili ce se intampla in interiorul creierului, in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am ales ca subiect o femeie care a fost trimisa de familia ei la un ospiciu de nebuni, dar care a fost externata. Singura boala pe care i-au descoperit-o medicii a fost un cancer la creier, care ii afecta exclusiv echilibrul corporal. In ceea ce priveste luciditatea si starea ei mentala, femeia era exceptional de inteligenta. Stia foarte bine ca urmeaza sa moara, intr-un timp foarte scurt. Am informat-o si noi de acest lucru.
Am instalat in salon un aparat encefalograf, pentru a vedea ce se intampla in creierul ei, in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am instalat de asemenea un microfon minuscul, de marimea unei monede de un shilling, pentru a afla daca are ceva de comentat, in acest moment apoteotic.
Eu ma aflam intr-o camera alaturata, impreuna cu alti patru colegi si cu instrumentele pregatite pentru a inregistra tot ce se intampla. Aparatul nostru avea acul indreptat catre zero, aflat chiar in centrul scalei. In cele doua parti laterale, scala avea cate 500 de gradatii, pozitive in partea dreapta si negative in partea stanga. Ceva mai devreme am folosit acest aparat, pentru a inregistra puterea folosita de o statie de emisie de 50 KW, pentru a trimite un mesaj in jurul lumii. Acul aparatului a inregistrat cu aceasta ocazie 9 gradatii in partea pozitiva (dreapta).
Cand a simtit ca i s-a apropiat sfarsitul, femeia a inceput sa se roage la Dumnezeu. Ea i-a cerut Domnului sa aiba mila de cei care s-au folosit de ea cu atata dispret, dupa care si-a reafirmat credinta in Dumnezeu, spunandu-I ca stie ca El reprezinta singura putere vie care exista, care a existat si care va exista vreodata. L-a slavit pe Dumnezeu si I-a multumit pentru ca i-a permis sa se foloseasca de aceasta putere si sa ii cunoasca, astfel, realitatea. l-a spus de asemenea cat de mult il iubeste.
In camera alaturata, eram cu totii atat de fascinati de rugaciunea femeii, incat am uitat complet de experimentul nostru. Ne-am uitat unii la altii si am vazut lacrimi curgandu-ne pe fete. Subit, aparatul nostru (de care uitaseram cu totii) a scos un zumzet. Ne-am uitat la ac si am constatat ca acesta ajunsese la 500 de gradatii in partea pozitiva a scalei si ca incerca cu disperare sa depaseasca acest prag!
Cu ajutorul acestui instrument, ne-am dat seama ca cerebelul unei femei singure, aflata pe patul de moarte si in comuniune cu Dumnezeu, emite o putere de 55 de ori mai mare decat cea a unei statii de emisie de 50 KW, care trimite un mesaj in jurul lumii.
Pentru urmatorul experiment, am ales un subiect cat mai diferit de primul: un barbat care se afla in spitalul nostru si care suferea de o boala mortala. Creierul sau era atat de atrofiat, incat era pe punctul de a muri. Barbatul era practic un nebun.  Dupa ce ne-am reglat instrumentele, am trimis una din asistente cu misiunea sa il enerveze pe barbat. Femeia a reusit sa ii atraga interesul asupra ei, dupa care i-a spus ca nu mai doreste sa aiba nimic de-a face cu el. Barbatul a inceput imediat sa o injure, moment in care acul aparatului nostru a inceput sa se deplaseze in partea negativa a scalei. In continuare, barbatul a blestemat-o pe femeie si a luat numele Domnului in desert. Acul aparatului nostru s-a deplasat imediat pana la ultima gradatie negativa a scalei (-500).
Am putut inregistra astfel, cu ajutorul aparatelor de masurat, ce se intampla in interiorul creierului uman, atunci cand acesta incalca una dintre Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu: „Sa nu iei numele Domnului in desert”. Am reusit sa masuram, cu ajutorul aceluiasi aparat, puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a adversarului sau.
Am descoperit astfel ca adevarul benefic este pozitiv, iar toate gandurile nebenefice, descrise perfect de Cele Zece Porunci biblice, sunt negative. Daca aceste unde cerebrale pot fi inregistrate chiar si cu ajutorul aparatelor noastre obiective de masurat, cu atat mai evident este faptul ca ele pot fi inregistrate inclusiv de Dumnezeu.

sursa:http://www.ziarul-bn.ro/puterea-lui-dumnezeu-si-diavolului-demonstrate-cu-ajutorul-encefalografului

Deci atentie ce gandim si vorbim!

Anunțuri

Un comentariu la “Puterea lui Dumnezeu si a diavolului demonstrate cu ajutorul encefalografului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s