Romania – Saraca tara bogata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lista tezaurului Romaniei

Tezaurul de la 1917

În august 1916 Carol I moare, iar România ia decizia intrarii în
razboi alaturi de Antanta. Dar eram slab înarmati, bazându-ne, ca si
astazi, mai mult pe tratatele cu marile puteri decât pe propriile
tunuri. Desi campania a debutat favorabil, prin patrunderea trupelor
române în Transilvania, în scurt timp, trupele germane, austro-ungare
si bulgare au preluat initiativa ocupând, în toamna aceluiasi an,
Dobrogea, Oltenia si Muntenia, conducerea României fiind nevoita sa
mute capitala tarii de la Bucuresti la Iasi. În luna noiembrie, s-a
decis si mutarea sediului Bancii Nationale a României, inclusiv
tezaurul, la Iasi . Din cauza ca trupele austro-ungare înaintau, la 12
decembrie 1916, Consiliul de Ministri aproba transferul tezaurului în
Rusia, spre pastrare, pâna la terminarea conflagratiei mondiale.
Tezaurul care urma sa ia drumul Moscovei era compus din:
acte, documente, manuscrise , monede vechi, tablouri, carti rare, odoarele
manastiresti din Moldova si Muntenia (printre care si osemintele
domnitorului Dimitrie Cantemir), arhive, depozite, colectii ale multor
institutii publice si particulare, actiuni, obligatiuni, titluri de
credit, dar si aur, în cea mai mare parte proprietate a Bancii
Nationale a României. Bunurile au fost încarcate într-un tren cu 24 de
vagoane care a dus tezaurul în beciurile Kremlinului, unde se afla si
tezaurul Rusiei. Valoarea declarata a bunurilor românesti din acel
tren era de 1.594.836.721,09 lei (la valoarea leului de atunci – n.r.)
din care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluata la
500.000 de lei, iar restul, adica 1.593.762.197,52 lei, erau
obligatiuni, titluri de credit, tablouri, carti rare etc.
În 1917,izbucneste revolutia bolsevica la Petrograd , comunistii preiau
controlul fostului stat tarist, iar Rusia iese din razboi si confisca
tezaurul României. Imediat, Lenin începe sa toace depozitele românesti
de la Kremlin.
Conform documentelor aflate la Arhivele Nationale din
Bucuresti, în adresa nr. 116 din 16 ianuarie 1918, Lenin trimite
urmatorul ordin: “Stimate tovarase, Consiliul Comisarilor Poporului a
hotarât alocarea sumei de 5.000.000 de ruble Colegiului suprem
Ruso-Român pentru problemele României si Basarabiei, cu amortizarea
acestor sume din fondul românesc arestat la Moscova”. Cu alte cuvinte,
îsi formau retele de spionaj împotriva noastra cu propriii nostri
bani. Între timp se termina razboiul si Regatul României se întregeste
cu Transilvania, Basarabia si Bucovina . În 1921, guvernul de la
Washington îl anunta pe cel de la Bucuresti ca pe piata aurului din
Statele Unite au aparut piese cu marca tezaurului românesc depozitat
la Kremlin. Adica sovieticii îsi faceau linistiti cumparaturile din
SUA, ca bani aveau de la români. Începe scandalul international, iar
rusii ne propun sa le cedam tezaurul contra recunoasterii alipirii
Basarabiei la România. Bucurestiul refuza propunerea si cere
insistent tezaurul.
Tezaurul maresalului Antonescu
În 1935, Uniunea Sovietica ne restituie, din tot ce aveam la ei, doar
arhivele si osemintele lui Dimitrie Cantemir. În 1939, începe al
Doilea Razboi Mondial, iar România se aliaza cu Germania .
Maresalul Ion Antonescu încheie un pact cu Hitler, iar tara noastra
începe sa vânda statului nazist diferite produse, în special grâu si petrol,
contra aur. În urma acestui comert, rezerva de metal pretios a Bancii
Nationale a României ajunge în 1944 la 244,9 tone, cea mai mare din
toata istoria tarii noastre. În 1944, de frica invaziei sovietice, aceasta
rezerva uriasa e ascunsa într-o grota de la manastirea Tismana.
Ea reapare în documente în februarie 1947, când este readusa
la Bucuresti sub supravegherea armatei sovietice. Dupa care se asterne
tacerea pâna în 1953, când se consemneaza ca rezerva de aur a României
este de 53,1 tone. Fata de 1947 avem un minus de 191,8 tone. “Acest
aur a fost luat de rusi ca plata a datoriei de razboi”, ne-a
spus Adrian Vasilescu, consilier si purtator de cuvânt al
guvernatorului Bancii Nationale. Informatia e infirmata însa de
documente. Potrivit acordului sovieto-român pentru pagubele de razboi,
semnat la Moscova în 16 ianuarie 1945, România a fost obligata sa
plateasca URSS-ului, între 12 septembrie 1944 si 12 septembrie 1950,
300 milioane dolari, adica 50 milioane dolari anual timp de 6 ani, în
produse petroliere, cherestea, vite, grâne, vase maritime si fluviale,
material mecanic si feroviar etc. Deci, cele aproape 200 de tone de
aur de la Tismana nu au fost luate de rusi ca despagubire de razboi.
Dar în ce mod? Surse din Ministerul de Externe al României sustin ca
acel tezaur a fost luat în custodie de Moscova, adica în pastrare (cu
de-a sila, desigur), iar România poate si trebuie sa puna problema
recuperarii acestui al doilea tezaur, de doua ori mai consistent decât
primul.În 1995, statul român reia cererea de retrocedare a
tezaurului “arestat” în 1917. Ulterior, se formeaza o comisie
rmâno-rusa de istorici care sa studiaze chestiunea, adica valoarea
datoriei Rusiei fata de România. Oficial trebuie sa recuperam 93,4
tone de aur, în valoare actuala de 2.668.000.000 de dolari din
tezaurul trimis la Moscova în 1917. Despre celelalte bunuri ale acelui
tezaur – actiuni, obligatiuni, titluri de credit etc., cele mai
valoroase de altfel – nu se mai vorbeste nimic si nici despre cele
aproape 200 de tone de aur luate de rusi în 1947. Revenim în 1956,
când URSS ne restituie “Closca cu puii de aur”, un numar de piese din
tezaurele bisericilor si 1.350 de picture si gravure. Cantitatea de
aur restituita în acel moment cântarea 33 de kilograme. În 1965,
Ceusescu merge la Brejnev, presedintele de atunci al URSS, si cere
restul tezaurului din 1917. Brejnev se enerveaza si spune ca acel
tezaur a fost plimbat prin toata Rusia si s-a mai pierdut din el pe
drum. Citam: “O parte
din aur a fost jefuit de armatele tariste, care probabil l-au dat
tarilor straine”. Liderul sovietic a cerut insistent renuntarea la
acest litigiu, spunând ca, daca dezgroapa el mortii, poate scoate
România cu mari datorii fata de URSS. Dar Ceausescu nu s-a lasat,
litigiul a ramas deschis.
De la al Doilea Razboi Mondial si pâna astazi, cantitatea de aur
detinuta de Banca Nationala a României a avut urmatoarea fluctuatie:
1944: 244,9 tone
1953: 53,1 tone,
1969: 111 tone
1972: 64,4 tone
1983: 118,7 tone
1987: 42,2 tone
1997: 93,4 tone
2008: 107 tone.
Lista tezaurelor descoperite în România
Tezaur funerar roman (Mormântul de la Neptun, judetul Constanta )
Descoperit în anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul
Callatis). Într-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu
un bogat inventar, printre care obiecte din sticla, lemn si os,
încaltaminte, oglinzi din bronz, resturile unui instrument muzical din
lemn si diadema de aur. Muzeul de Istorie Constanta .
Tezaur funerar roman din Constanta (anticul Tomis)
Descoperit în 1986 în necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte
de podoaba de aur. Muzeul de Istorie Constanta .
Cercei elenistici de aur – secolul al II-lea î. Hr. Descoperiti la
Mangalia, judetul Constanta . Se afla la Muzeul de Istorie Constanta .
Tezaurul de la Galesu,Poarta Alba, judetul Constanta . Descoperit în
1951, este compus din doua mansoane din aur tronconice, probabil
diademe. Datare – prima vârsta a fierului, anul 500 î.Hr. Muzeul
National de Istorie Bucuresti.
Crucea de aur – Histria, judetul Constanta
Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d.Hr. Muzeul National de
Istorie Bucuresti
Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea. Descoperita în 1950 în fosta
cetate romano-bizantina Dinogetia, în straturile apartinând secolului
al X-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Inel din aur, descoperit în 1954 în cetatea Dinogetia împreuna cu altetrei inele de aur. Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul
National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Pietroasa, Buzau , cunoscut si sub numele “Closca cupuii de aur”. A fost descoperit în 1837. Initial, depozitul a avut 22
de obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, în greutate
de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase si podoabe de lux
lucrate în epoci diferite, dar apropiate. Au apartinut, probabil, unei
capetenii “barbare” de origine germanica din secolul al V-lea,
respectiv Athanaric, regele vizigotilor. Faimoasa comoara a avut
parte, de la descoperire, de numeroase “aventuri”, fiind
descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa în
1875, salvata de la incendiu în 1876, restaurata la Berlin, plecata la
Moscova între 1917 – 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Diadema princiara getica de la Bunesti, judetul Vaslui.
Descoperita în cetatea geto-daca de aici în 1984. bijuteria, fara
echivalent în România, este, probabil, un obiect de import. Secolele
IV-II î.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Diadema hunica de la Gheraseni, judetul Buzau . O alta diadema
asemanatoare a fost descoperita si la buhaieni, judetul Iasi . Ambele
sunt date în primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetan
Buzau .
Tezaurul de la Brad, judetul Bacau
La Brad s-a descoperit în 1982 un important tezaur de obiecte din os,
cupru, dar si doua mici discuri din aur. Discurile sunt cele mai vechi
obiecte din aur, au fost faurite cu 7 mii de ani în urma si apartin
Culturii Cucuteni A. Muzeul din Roman.
Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi .
A fost descoperit întâmplator în 1959. Arta traco-getica din secolul
al IV-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Stâncesti, judetul Botosani.
Descoperit într-o asezare getica în timpul unor excavatii în 1960,
este datat în secolul al V-lea î.Hr. Muzeul National de Istorie
Bucuresti
Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt.
În 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte, din aur, unice pe
teritoriul româniei. Secolul V î.Hr. Muzeul din Neamt.
Tezaurul de la Tufalau, comuna Borosneul Mare, judetul Covasna.
Descoperit în 1840, tezaurul era depus într-un vas de ceramica si avea
greutatea de 3 kilograme. Alcatuit din aproxiamtiv 300 de obiecte si
podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o mica parte fiind
salvata. În mod deosebit se remarca toporul din aur. Secolul al
VIII-lea î.Hr. Se afla la Muzeul de Istorie din Viena.
Bratara de la Pipea, comuna Nades, judetul Mures. A fost fauritam în
secolul al V-lea î.Hr. Se afla la Muzeul National din Budapesta.
Bratara de aur de la Vlad, judetul Brasov .
Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Înca doua bratari
asemanatoare, gasite tot în Transilvania, se alfa la Muzeul National
din Budapesta.
Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, judetul Prahova.
Descoperit întâmplator în 1928, este un coif de ceremonie de tip getic
bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-lea î.Hr. Se afla la
Muzeul National de Istorie din Bucuresti.
Cercel de aur, Buzau .
Este arta romano-bizantina din secolele IV-V. Se afla în colectiile
muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul fuenerar de la Hârsova, judetul Tulcea.
Descoperit în necropola romana de la Hârsova (anticul Carsium) în
1987. Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de
rang înalt si familiei sale – secolul al Iv-lea d.Hr. Se afla în
Muzeul de Istorie Constanta .
Pandativ – Gumelnita, judetul Calarasi. Mileniul III î.Hr. Se afla la
Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de al Turnu Magurele, judetul Teleorman.
Este un ansamblu de piese descoperite în 1880. Secolul al V-lea. Se
afla la Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la
Persinari, judetul Dâmbovita. Descoperit în 1954, cuprinde 11 pumnale
si un fragment de spada de tip micenian. Epoca de mijloc a bronzului –
secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Diadema de nunta de la Goranu, judetul Vâlcea,a fost descoperita în
1980. Este o piesa de import din vestul europei – secolul al XII-lea.
Se afla în colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti.
Podoabele de la Curtea de Arges.
În 1926 a fost descoperit, în interiorul bisericii Sf. Nicolae
Domensc, un mormânt voievodat intact, nejefuit dealungul timpului.
Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod între 1364-1366), mormântul
pastra parti din vesmântul cu care fusese îngropat. Cel mai frumos
obiect este paftaua de aur a centurii. Muzeului National de Istorie
Bucuresti.
Tezaurul de la Smig, comuna Atel, judetul Sibiu . Apartine epocii
bronzului (secolul al XV-lea î.Hr.). Unele piese sunt pastrate la
muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul National din bucuresti si o
parte la Muzeul de istorie din Budapesta.
Bratara de aur descoperita într-un loc necunoscut din Transilvania.
Epoca de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al XVI-lea. Se
pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca .
Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj.Descoperit înainte de 1912, se compune din aptru piese, din care una
este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi în tara .
Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ.
Priam jumatate a mileniului al IV-lea î.Hr. Muzeului National de
Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Sarasau, judetul Satu Mare.
Tezaur bogat din secolele X – VII î.Hr. este împrastiat pe la mai
multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din Budapesta.
Diademele de la Sarmasag, judetul Salaj.
Descoperite în 19000, sunt 4 diademe si alte 3 mici artefacte. Epoca
de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeul de Istorie
Cluj-Napoca .
Tezaurul din primul mormânt princiar de al Apahida, judetul Cluj, zisal lui “Omharus”. Descoperit în 1989. S-au gasit podoabe de vesmânt si
harnasament ce aua apartinut probabil unui important persoanj de neam
germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului
National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Velt, judetul Sibiu .
Descoperit în 1905, într-un mormânt. Obiectele au apartinut, probabil,
unei capetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr. Muzeului National de
Istorie Bucuresti.
Bratarile dacice de aur.Descoperite în zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul
Hunedoara) prin braconaj arheologic, în anii 200 – 20001, în dous
locuri diferite si comercializate ilegal. Statul româna arecuperat
pâna în ianuarie 2008, 9 dinn cele 15 bratari descoperite. Apartin
epocii dacice clasice, secolele I î.Hr. – I d.Hr. Muzeului National de
Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Sacuieni, judetul Bihor.
Descoperit în 1927, cuprindea atunci 8 falere de aur, dintre care au
ajuns la noi doar 3 si jumatate. Secolul al X-lea î.Hr. Muzeului
National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Graniceni, judetul Arad . Descoperit înainte de 1909,
este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea î.Hr.
Placutele votive de la Geogiu-Bai, judetul Hunedoara. Descoperite în
1986 în complexul termal antic, cele 8 placute sunt dedicate unor
zeitati protectoare si tamaduitoare ale apelor. Secolele II-III d.Hr.
Muzeul din Deva
Tezaurul de la Pecica-Rovine, judetul Arad .
Descoperit în 1938 este compus din 48 de conuri din tabla de aur,
gaurite pentru a fi însirate pe un snur, si o mica falera – secolul al
VII-lea î.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurele de kosoni – Gradistea Muncelului, judetul hunedoara.
Între anii1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe
tezaure de moneda de aur de tip koson, cunoscute doar ape teritoriul
Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani
republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul “Koson”. Probabil ca
aceste monede au fost batute de un suveran dac, dar în conditii înca
neelucidate. Secolul I î.Hr. Se gasesc în diverse muzee, colectii
particulare si banci.
Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti.
Descoperit în 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3
bratari. Epoca de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea. Muzeului
National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti.
A fost descoperit în 1976, are o greutate de 5 kilograme si e compus
dintr-un numar mare de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea î.Hr.
Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul al II-lea de la Apahida, judetul Cluj.
Descoperit în doua etape, între 1968-1969, într-un mormânt al unei
printese gepide. Contine Podoabe de vesmânt, aplice de harnasament,
vesela de sticla decorata cu foi de aur. Secolul V d.Hr. Muzeului
National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj.
Descoperit în 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide
crestine. Bijuteriile erau produse în Imperiul Roman, special,
probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate
a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Inel de aur – Turda, judetul Cluj.
A fost descoperit în 1996 în mormântul unei printese gepide, în
interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeului de
Istorie Turda.
Lingou roman de aur – Feldioara, judetul Brasov . A fost descoperit în
1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat între anii 379-380
d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3 împarati romani.
Muzeului National de Istorie Bucuresti.
Tezaurul de la Biia, judetul Alba.
Descoperita în 1845, este o cana ritualica si o bratara din secolul al
VII-lea î.Hr. O piesa se aflala Muzeului National de Istorie
Bucuresti, iar alta la Viena.
Tezaurul de la Fitireaz, judetul Arad . A fost descoperit în secolul
al XIX-lea si este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate
în spirale. Secolul al VII-lea î.Hr.
Tezaurul d ela Sânnicolau Mare, judetul Timis.
Descoperit în 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul
României. Format din 23 de vase, cântareste aproape 10 kilograme..
Studiile recente arata ca vasele ar fi fost eralizate de atelierul
unui mester persan de traditie sassanida, comandate fiind de niste
conducatori protobulgari care stapâneau asupra Banatului în veacul al
X-lead.Hr. Obiecte se afla la Muzeul din Viena.
Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj.
Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandative
simbolice, 13 medalii romane transformate în medalioane si alte
obiecte. Se afla la Muzeul din Viena.
Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de
argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte fragmente
datate la începutul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din
Budapesta.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s