Susţineţi legiferarea statutului ofiţerilor de informaţii !

Susţineţi legiferarea statutului ofiţerilor de informaţii !

19/10/2012

Categorie: Proiecte de lege, legislatie. Faceti click AICI DACA SUNTETI PENTRU

Destinatar: Parlamentul României, Guvernul României

Această propunere legislativă aparţine unui grup de 71 de deputaţi şi senatori liberali, dintre care menţionez: Radu Câmpeanu, Tăriceanu, Antonescu, Vosganian, Puiu Haşotti, Mario Oprea, Calimente, Mănescu, Silaghi, Frâncu, etc.
EXPUNERE DE MOTIVE la propunerea legislativă privind statutul profesional şi de carieră al
ofiţerilor de informaţii.
Este legea care reglementează activitatea specialiştilor din munca de informaţii, contrainformaţii şi protecţie. Se precizează în mod distinct drepturile, obligaţiile dar şi protecţia faţă de pericolele la care sunt expuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Se prevede astfel că ofiţerii de informaţii, exclusiv cadrele militare, sunt funcţionari publici cu statut special.Ofiţerii de informaţii, în raport cu atribuţiile şi competenţele autorităţii în cadrul căreia activează, în exercitarea funcţiei îndeplinite, în condiţiile legii, au dreptul de a utiliza mijloace şi metode specifice activităţii de informaţii şi contrainformaţii şi să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea securităţii naţionale a României.
Se stipulează faptul că se interzice folosirea ca acoperire a reprezentanţilor şi personalului autorităţilor puterii legislative, executive ori judecătoreşti precum şi a organizaţiilor mass-media, politice sau religioase, legal constituite din România.
Orice restrângere a unor drepturi şi libertăţi constituţionale, săvârşită în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în afara situaţiilor prevăzute de lege, atrage după sine răspunderea administrativă, civilă sau penală după caz. Astfel, se poate asigura o protecţie reală a cetăţenilor.
Faţă de cele prezentate mai sus, s-a întocmit prezenta propunere legislativă pe care o supunem Parlamentului spre dezbatere şi adoptare.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI – SENAT
LEGE privind statutul ofiţerilor de informaţii
Senatul adoptă prezentul proiect de lege
CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE
Art.I –
(1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice de serviciu dintre ofiţerii de informaţii şi autorităţile informative sau de securitate, respectiv cariera profesională, drepturile şi obligaţiile acestora.
(2) în sensul prezentei legi, prin ofiţeri de informaţii se înţelege personalul cu statut special, angajat în cadrul autorităţilor informative sau de securitate, civili sau militari care, în condiţiile legii:
a) organizează, planifică, conduc, coordonează, controlează sau auditează activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate;
b) desfăşoară activităţi cu surse secrete de informaţii;
c) culeg, verifică, stochează, analizează şi valorifică informaţiile privind securitatea naţională a României şi asigură legalitatea acestor activităţi;
d) execută activităţi specializate de prevenire şi combatere a terorismului;
e) asigură protecţia informaţiilor clasificate şi transportul corespondenţei oficiale sau clasificate;

f) asigură protecţia şi securitatea obiectivelor din responsabilitatea autorităţilor informative sau de securitate, în funcţie de necesităţile acestora;
g) realizează selecţia, formarea, specializarea şi perfecţionarea ofiţerilor de informaţii;
h) concură la realizarea activităţilor de informaţii, contrainformaţii şi de securitate.

Art.2
(1) Ofiţerii de informaţii sunt funcţionari publici cu statut special sau cadre militare în activitate.
(2) Statutul special al ofiţerilor de informaţii este conferit de obligaţiile profesionale specifice, precum şi de riscurile la care se expun în procesul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, conform legii.
(3) Ofiţerii de informaţii desfăşoară activităţi specializate în domeniul securităţii naţionale a României şi sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele stabilite prin lege.
(4) Prezenta lege se aplică şi ofiţerilor de informaţii, cadre militare în activitate, în măsura în care, prin statutul profesional propriu, nu se dispune altfel.
(5) Categoriile de ofiţeri de informaţii, precum şi domeniile de activitate, misiunile, atribuţiile şi competenţele acestora se stabilesc prin reglementări interne ale conducătorului autorităţii informative sau de securitate, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
Art.3 – Prevederile prezentei legi au ca scop:
a) conferirea şi garantarea statutului socio-profesional pentru ofiţerii de informaţii, potrivit importanţei activităţii desfăşurate;
b) stabilirea răspunderilor speciale ce revin persoanelor care desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi de securitate;
c) implementarea normelor deontologice adoptate prin reglementări de drept internaţional;
d) dezvoltarea şi consolidarea mijloacelor de protecţie a ofiţerilor de informaţii şi asigurarea independenţei acestora în exercitarea atribuţiilor legale.

Art.4.- Ofiţerii de informaţii îşi subordonează conduita profesională exclusiv protejării şi promovării intereselor naţionale.

Art.5.
(1) Autorităţile informative sau de securitate asigură, în condiţiile legii, stabilitatea şi continuitatea în activitate a ofiţerilor de informaţii.
(2) Respectarea Constituţiei, a legislaţiei în vigoare şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, protejarea intereselor naţionale, competenţa, probitatea şi eficienţa profesională constituie criteriile de bază pentru selecţia, promovarea şi menţinerea în activitate a ofiţerilor de informaţii.

CAPITOLUL II CARIERA PROFESIONALĂ
Secţiunea 1
Dobândirea calităţii de ofiţer de informaţii, gradele profesionale, numirea în funcţie şi pregătirea profesională
Art.6.
(1) Calitatea de ofiţer de informaţii poate fi dobândită de persoane care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au vârsta de minimum 21 de ani împliniţi;
b) nu au încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, în calitate de foşti angajaţi sau colaboratori ai organelor de securitate;
c) au cetăţenia română;
d) nu au cazier judiciar;
e) au pregătirea profesională, calificarea, starea de sănătate, capacitatea fizică şi psihică necesare pentru ocuparea funcţiei;
f) corespund verificărilor de securitate, potrivit legii;
g) sunt de acord să respecte prevederile prezentului statut şi depun jurământul;
h) sunt loiale României.

(2) în îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin.(l) lit.b), fiecare ofiţer de informaţii va da, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o declaraţie olografa pe proprie
răspundere. Declaraţia se depune la şeful instituţiei din care face parte ofiţerul de informaţii.
(3) Pentru anumite categorii de ofiţeri de informaţii, stabilite prin reglementări ale conducătorilor autorităţilor informative sau de securitate, aceştia trebuie să aibă stagiul militar îndeplinit.

Art.7.- (1) In raport cu complexitatea atribuţiilor funcţionale, ofiţerii de informaţii se împart în două clase: clasa I şi clasa a I – a.
(2) Ofiţerii de informaţii din clasa I provin din rândul:
a) absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
b) ofiţerilor de informaţii din clasa 1 care au încetat raportul de serviciu cu autoritatea informativă, din motive neimputabile;
c) ofiţerilor de informaţii din clasa a I -a, care au absolvit, cu diplomă sau licenţă, instituţii de învăţământ superior de lungă durată cu profil corespunzător specialităţilor necesare autorităţii
informative;
d) persoanelor care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative şi care sunt absolvente, cu diplomă sau licenţă, ale unor instituţii de învăţământ superior de lungă durată, din ţară sau din străinătate, recunoscute în condiţiile legii;
e) prin transfer de la alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) Ofiţerii de informaţii din clasa a Ii-a provin din rândul:
a) absolvenţilor instituţiilor de învăţământ specifice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
b) soldaţilor şi gradaţilor voluntari care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest scop;
c) ofiţerilor de informaţii din clasa a Ii-a care au încetat raportul de serviciu cu autoritatea informativă, din motive neimputabile;
d) persoanelor care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior;
e) prin transfer de la alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
(4) Criteriile de selecţionare, verificare, testare şi numire,
specifice fiecărei autorităţi informative sau de securitate, se stabilesc prin reglementări interne.

Art.8.
(1) La numirea în funcţie, ofiţerul de informaţii depune următorul jurământ: „Eu, …, conştient de drepturile şi obligaţiile ce-mi revin în calitate de ofiţer de informaţii, jur să fiu loial patriei mele, România, să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să apăr onoarea, prestigiul şi deontologia profesională şi să păstrez cu stricteţe secretul activităţii şi al misiunilor încredinţate”.
(2) Pentru cadrele militare în activitate, care sunt recrutate pentru a deveni ofiţeri de informaţii, jurământul militar îşi menţine efectele legale şi morale.

Art.9.
(1) Formarea şi perfecţionarea profesională a ofiţerilor de informaţii se realizează pe etape şi module de pregătire, în instituţii de învăţământ şi centre proprii sau externe de pregătire.
(2) Structura şi conţinutul programelor de pregătire şi perfecţionare profesională desfăşurate în instituţii de învăţământ şi centre proprii se stabilesc prin reglementări interne ale autorităţilor informative sau de securitate.
Art.10.
(1) In raport cu specificul atribuţiilor îndeplinite şi cerinţele funcţiilor deţinute, competenţele ofiţerilor de informaţii sunt:
a) de execuţie – pentru nivelurile de bază, mediu şi superior;
b) de conducere – pentru nivelurile tactic, operativ şi strategic.
(2) Condiţiile de promovare se stabilesc prin reglementări interne ale autorităţilor informative sau de securitate.
Art.ll.
(l) Ofiţerii de informaţii au, după caz, grade profesionale sau militare.
(2) Gradele profesionale ale ofiţerilor de informaţii funcţionari publici cu statut special se împart în două clase:
a) clasa I ofiţeri de informaţii cu studii superioare, cu diplomă de licenţă sau echivalentă, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior acreditate;
b) clasa a Ii-a – ofiţeri de informaţii cu studii liceale sau postliceale, absolvite cu diplomă.
Art.12.- Gradele profesionale ale ofiţerilor de informaţii, funcţionari publici cu statut special, în ordine ierarhică, sunt:
A. în cadrul clasei I:
a) subinspector de informaţii;
b) inspector de informaţii;
c) inspector principal de informaţii;
d) subcomisar de informaţii;
e) comisar de informaţii;
f) comisar-şef de informaţii;
g) chestor de informaţii;
h) chestor principal de informaţii; i) chestor-şef de informaţii; j) chestor general de informaţii.
B. în cadrul clasei a II-a:
a) referent de informaţii;
b) referent principal de informaţii;
c) referent-şef adjunct de informaţii;
d) referent-şef de informaţii;
e) referent-şef principal de informaţii.

Art.13.-La încetarea raporturilor de serviciu ale ofiţerilor de informaţii cu autorităţile informative sau de securitate, aceştia îşi păstrează gradele profesionale dobândite, care se echivalează cu cele ale funcţionarilor publici, potrivit prevederilor anexei nr.l.

Secţiunea a 2-a Acordarea gradelor profesionale. Evoluţia în carieră

Art.14.
(1) Acordarea şi avansarea în grade profesionale, numirea şi promovarea în funcţii corespunzătoare acestora, detaşarea, mutarea şi transferul, precum şi punerea la dispoziţie, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale ofiţerilor de informaţii se fac, după caz, potrivit legii, în raport cu funcţiile vacante existente, conform competenţelor şi în condiţiile stabilite prin reglementări interne ale autorităţilor informative sau de securitate.
(2) Acordarea şi avansarea în gradele profesionale de chestor de informaţii şi superioare se fac prin decret al Preşedintelui României, la propunerea conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(3) Pentru determinarea aptitudinilor şi cunoştinţelor ofiţerilor de informaţii, necesare la încadrarea în anumite funcţii, stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de
securitate, se folosesc teste ori se organizează examen sau concurs.
Condiţiile privind studiile, stagiul în funcţie şi alte criterii necesare pentru încadrarea şi promovarea ofiţerilor de informaţii în unele funcţii se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate.

Art.l5.
(1) Acordarea gradelor profesionale se face după cum urmează:
a) gradul de subinspector de informaţii – ofiţerilor de informaţii prevăzuţi la art.7 alin.(2) lita) şi c);
b) gradul de referent de informaţii – ofiţerilor de informaţii prevăzuţi la art.7 alin.(3) lit.a) şi b);
c) în raport cu pregătirea, vechimea în specialitate, stagiile minime în grad şi vârsta avută – ofiţerilor de informaţii prevăzuţi la art.7 alin. (2) lit.d), respectiv alin.(3) lit.d).

(2) Avansarea în gradele profesionale din cadrul aceleiaşi clase se face, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate, în ordine ierarhică, în limita numărului de funcţii prevăzute cu gradele profesionale la care urmează să fie avansaţi sau superioare acestora.
(3) Pentru obţinerea gradului profesional următor, ofiţerii de informaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) au împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv;
b) au fost apreciaţi cel puţin cu calificativul „ bun”, pe durata stagiului minim. Anii în care ofiţerilor de informaţii li s-au acordat calificative inferioare nu intră în calculul stagiului minim în grad;
c) să fi fost încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
(4) Stagiile minime pentru avansarea în gradele profesionale sunt:
a) pentru ofiţerii de informaţii din clasa I – patru ani, cu excepţia gradelor profesionale de comisar-şef de informaţii şi superioare, pentru care nu se stabilesc stagii minime în grad;
b) pentru ofiţerii de informaţii din clasa a Tl-a – cinci ani.
(5) Pentru obţinerea gradului profesional de comisar-şef de informaţii, pe lângă condiţiile prevăzute la alin.(3), ofiţerii de informaţii trebuie să fi absolvit cursul de capacitate profesională, ale cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate, ori o formă de studii postuniversitare de aprofundare sau studii universitare de nivel macerai, în ţară sau în străinătate, ori să aibă titlul de doctor, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(6) Pentru obţinerea gradului profesional de referent-şef de informaţii, pe lângă condiţiile prevăzute la alin.(3), ofiţerii de informaţii din clasa a Ii-a trebuie să fi absolvit un curs de capacitate profesională, ale cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al
conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(7) La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare perioada de timp în care ofiţerii de informaţii au absentat de la program, dacă absenţele însumează 365 de zile pe parcursul a doi ani calendaristici consecutivi.
Art. 16.-Ofiţerii de informaţii care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demnă pot fi avansaţi în grade profesionale tară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 15 alin.(3) lit.a), dacă au un stagiu minim de cel puţin 2 ani în grad şi în această perioadă au obţinut cel puţin calificativul „foarte bun” în aprecierile de serviciu anuale.
Art. 17.- Trecerea ofiţerilor de informaţii din clasa a Ii-a, prevăzuţi la art.7 alin.(2) lit.c), în clasa I, se face în funcţie de nevoile instituţiei, în condiţiile şi prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate, pe baza criteriilor stabilite prin reglementările proprii, acordându-Ii-se primul grad profesional al clasei respective.
Art.l8.
(1) Activitatea profesională şi conduita ofiţerilor de informaţii se evaluează anual, iar concluziile se consemnează în aprecierile de serviciu, care se finalizează cu acordarea unuia dintre calificativele prevăzute de legea privind statutul funcţionarilor publici.
(2) Metodologia evaluării se stabileşte prin reglementări ale conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
Art.19.- Sistemul de evidenţă a ofiţerilor de informaţii are caracter clasificat, iar metodologia acestei activităţi şi structurile interne responsabile se stabilesc de către conducătorul autorităţii informative sau de securitate.
Art.20.
(l) Numirea ofiţerilor de informaţii pe funcţii prevăzute cu grad profesional inferior celui prevăzut pentru funcţia deţinută se poate face în următoarele situaţii:
a) când se produc modificări în statele de organizare sau în cazul reorganizării autorităţilor informative sau de securitate;
b) incapacitate fizică sau psihică pentru funcţia deţinută, stabilită prin decizii ale organelor medicale sau de specialitate competente;
c) îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei;
d) ca sancţiune disciplinară, la propunerea comisiei de disciplină pentru o perioadă de până la un an.

(2) In situaţiile prevăzute la alin.(l) lit.a), ofiţerilor de informaţii care au ocupat funcţii de conducere li se asigură, de regulă, numirea într-o funcţie echivalentă sau imediat inferioară, în raport cu interesele şi posibilităţile autorităţilor informative şi de securitate şi dacă îndeplinesc condiţiile specifice funcţiei respective.
(3) în cazul ofiţerilor de informaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin.(l) lit.c), care nu sunt de acord cu numirea într-o funcţie inferioară, se dispune încetarea raporturilor de serviciu.

Art.21.
(1) Pe timpul raporturilor de serviciu cu instituţia din care fac parte, ofiţerii de informaţii se pot afla în una din următoarele situaţii:
a) în activitate;
b) de suspendare a raporturilor de serviciu.

(2) Ofiţerii de informaţii sunt în activitate când ocupă o funcţie din statul de organizare a autorităţii informative sau de securitate. Calitatea de ofiţer de informaţii în activitate se menţine şi pe perioada în care sunt puşi la dispoziţie, în condiţiile prezentei legi, când sunt eliberaţi din funcţii pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul autorităţii informative sau de securitate, precum şi pe durata spitalizării şi atunci când sunt în concediu pentru incapacitate temporară de muncă.
(3) Punerea la dispoziţie are loc în următoarele situaţii:
a) în vederea numirii într-o funcţie sau în cazul încetării raporturilor de serviciu. în aceste situaţii, punerea la dispoziţie nu poate depăşi şase luni;
b) în cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului, până ia expirarea termenului de internare şi a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă, fără a depăşi termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariaţi în administraţia publică. Ofiţerii de informaţii restabiliţi vor fi numiţi în funcţie, iar cei a căror boală se menţine vor înceta raporturile de serviciu, cu drept la pensie, conform legii;
c) pe durata urmăririi penale sau a judecării în stare de libertate, cu excepţia infracţiunilor pentru care legea prevede plângerea prealabilă a persoanei vătămate, până la soluţionarea definitivă a cauzei;
d) pe durata dispariţiei în misiune, până la constatarea acesteia prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
e) pe perioada în care se află în captivitate. In acest caz, în termen de cel mult 3 luni de la încetarea situaţiei, o comisie specială, stabilită prin dispoziţie a conducătorului autorităţii informative sau de securitate, va cerceta condiţiile căderii în captivitate şi comportarea celor
în cauză pe timpul acesteia. în funcţie de rezultat, cei găsiţi nevinovaţi vor fi încadraţi în funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii penale vor înceta raportul de serviciu.

(4) Ofiţerii de informaţii puşi la dispoziţie în condiţiile alin.(3) lit.a) şi c) îndeplinesc atribuţiile şi sarcinile de serviciu stabilite potrivit ordinului de punere la dispoziţie.
(5) Raporturile de serviciu se suspendă de drept pentru perioada în care ofiţerii de informaţii se află în următoarele situaţii:

a) efectuează serviciul militar;
b) sunt arestaţi preventiv;
c) sunt în carantină, în condiţiile legii;
d) se află în concediu de maternitate;
e) sunt declaraţi dispăruţi, în condiţiile legii;
f) în caz de forţă majoră, constatată în condiţiile legii;
g) se află în concediu de risc maternal, potrivit legii;

(6) în situaţiile de suspendare de drept prevăzute la alin.(5) lit..a), c), d), f) şi g), ofiţerii de informaţii în cauză rămân în funcţiiie în care sunt încadraţi şi au obligaţia de a se prezenta la serviciu la încetarea situaţiilor respective.
(7) In situaţiile de suspendare de drept prevăzute la alin.(5) lit.b) şi lit.e), ofiţerii de informaţii în cauză sunt eliberaţi din funcţiile pe care le deţin şi nu primesc nici un drept de la autoritatea informativă sau de securitate în care îşi desfăşoară activitatea. în aceste situaţii, în termen de cinci zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, ofiţerii de informaţii sunt obligaţi să informeze în scris conducătorul autorităţii informative sau de securitate care, în
termen de cinci zile lucrătoare, are obligaţia să le asigure condiţiile necesare reluării activităţii.
(8) Raporturile de serviciu se suspendă la solicitarea motivată a ofiţerilor de informaţii, pentru efectuarea concediului de creştere, de îngrijire a copilului sau paternal, precum şi pentru însoţirea la tratament medical în străinătate a soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude de gradul I, în condiţiile legii. Cererea de suspendare se face în scris, cu cel puţin 15 zile înainte de data de la care se solicită suspendarea. In aceste situaţii de suspendare a raporturilor de serviciu, ofiţerii de informaţii rămân încadraţi în funcţii.
(9) In situaţia în care suspendarea raporturilor de serviciu prevăzută la alin.(5) lit.c) şi f) survine ca urmare a îndeplinirii sarcinilor profesionale, ofiţerii de informaţii vor beneficia de o indemnizaţie lunară egală cu salariul de bază, potrivit legii.
Art.22.
(1) Ofiţerii de informaţii cu privire la care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, a procesului penal sau achitarea sunt repuşi în drepturile anterioare, inclusiv cu privire la plata drepturilor de care au fost privaţi pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie.
(2) Ofiţerii de informaţii condamnaţi printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, care, anterior, au fost suspendaţi din funcţii, încetează raporturile de serviciu, cu data suspendării.
Art.23.
(1) Ofiţerii de informaţii pot fi detaşaţi în cadrul instituţiei din care fac parte pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o formă de perfecţionare a pregătirii, pe o durată de cel mult doi ani.
(2) Pe timpul detaşării prevăzute la alin.(l), ofiţerii de informaţii rămân încadraţi în funcţiile din care au fost detaşaţi şi beneficiază de toate drepturile legale.
(3) Ofiţerii de informaţii pot fi detaşaţi în afara autorităţii informative sau de securitate din care fac parte, la o altă instituţie publică, pentru o perioadă iniţială de cel mult doi ani, care poate fi
prelungită anual de către conducătorul autorităţii în cauză. Pe timpul detaşării, aceştia îşi păstrează calitatea de ofiţer de informaţii.
(4) în situaţia în care interesele autorităţii informative sau de securitate o impun, prin ordin al conducătorului acesteia, se poate dispune încetarea detaşării ofiţerilor de informaţii prevăzuţi la alin.(3),
(5) Ofiţerii de informaţii pot refuza detaşarea care implică schimbarea localităţii de domiciliu dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea;
d) este singurul întreţinător de familie;
e) la expirarea termenului de doi ani prevăzut în alin.(l), respectiv la alin.(3).

(6) Drepturile ofiţerilor de informaţii pe timpul detaşării sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art.24.
(1) Ofiţerii de informaţii pot fi mutaţi în cadrul altei unităţi din cadrul autorităţilor informative sau de securitate, la cerere sau în interes de serviciu.
(2) Mutarea poate fi refuzată în condiţiile prevăzute la art. 23 alin.(5) lit.a) – d).

Art.25.- Transferul ofiţerilor de informaţii la alte instituţii publice se face prin ordin al conducătorului autorităţii din subordinea căreia se transferă, la cererea ori cu acordul prealabil al conducătorului instituţiei sau autorităţii la care se transferă.

Art.26.- Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere vacante se dispune în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, pe o perioadă de cel mult 6 luni.

Secţiunea a 3-a încetarea activităţii
Art.27.
(1) Raporturile de serviciu ale ofiţerilor de informaţii încetează:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din serviciu;
d) prin destituire din serviciu;
e) prin demisie.

(2) Raportul de serviciu încetează de drept:
a) când ofiţerii de informaţii nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.6 alin.(l) lit.b) – h);
b) ca urmare a interzicerii dreptului de a exercita profesia ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

c) la data decesului;
d) la împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu necesare acordării pensiei de serviciu;

e) la încadrarea într-un grad de invaliditate, potrivit legii;
f) în situaţia prevăzută la art.20 alin.(3);
g) ca urmare a condamnării la pedeapsa închisorii printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
h) ca urmare a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, în legătură cu serviciul.
(3) Ofiţerii de informaţii au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă sau la pensie pentru vechime completă, la împlinirea a 25 de ani de activitate. Ofiţerii de informaţii care au obţinut
rezultate foarte bune în activitatea profesională şi a căror stare de sănătate le permite rezolvarea atribuţiilor de serviciu pot continua activitatea cel mult 5 ani, în condiţii stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(4) Eliberarea din serviciu are loc în următoarele cazuri:
a) desfiinţarea funcţiei ocupate, ca urmare a reorganizării şi inexistenţa unor posibilităţi de numire în alte funcţii ori pentru alte motive sau nevoi ale autorităţii informative sau de securitate;
b) în cazul obţinerii calificativului anual „ nesatisfăcător „;
c) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a ofiţerilor de informaţii, constatată prin decizie a organelor medicale competente, nu mai permite menţinerea în serviciu, chiar dacă cel în cauză nu face obiectul încadrării într-un grad de invaliditate;
d) ca urmare a transferului în afara autorităţii informative sau de securitate;
e) ca urmare a condamnării prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, în alte situaţii decât cele prevăzute la alin.(2) lit.g) şi
h), în raport cu hotărârea conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(5) Destituirea din serviciu, pentru motive imputabile ofiţerilor de informaţii, se dispune în următoarele cazuri:
a) ca sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) pentru nerespectarea prevederilor art.30 şi 31;
c) când refuză mutarea ori detaşarea în alte condiţii decât cele stabilite de lege.

(6) Raporturile de serviciu ale ofiţerilor de informaţii nu pot înceta prin demisie în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(7) Demisia nu trebuie motivată; aceasta se notifică în scris şi produce efecte în termen de 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
(8) In cazurile prevăzute la alin.(4) lit.a) şi c), ofiţerii de informaţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare sunt puşi la dispoziţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în vederea
numirii într-o funcţie corespunzătoare.
Art.28.- (1) Ofiţerii de informaţii care au angajament ori contract cu autorităţile informative sau de securitate să-şi desfăşoare activitatea în cadrul acestora pentru o anumită perioadă de timp după terminarea perioadei de şcolarizare, în situaţia în care nu respectă angajamentul şi încetează raporturile de serviciu prin aplicarea uneia dintre prevederile art.27 alin.(l) lit.e), ale alin.(2) lit.b), f), g) şi h), ale alin.4 lit.b) şi e), ale alin.(5), în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.6 alin.(l) lit.c), d) şi f), sunt obligaţi să restituie cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, în condiţiile prevăzute de lege, proporţional cu perioada rămasă până la îndeplinirea angajamentului.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi ofiţerilor de informaţii care au angajamente în executare cu alte autorităţi informative sau de securitate sau cu alte instituţii din domeniul securităţii naţionale.

CAPITOLUL III OBLIGAŢII ŞI DREPTURI
Secţiunea 1 Obligaţii
Art.29.
Ofiţerii de informaţii au următoarele obligaţii:
a) să respecte Constituţia României, legile ţării, jurământul depus, angajamentul de loialitate, ordinele şi actele normative interne care reglementează activitatea autorităţii informative sau de securitate;
b) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
c) să acţioneze cu competenţă, responsabilitate şi devotament pentru realizarea securităţii naţionale a României, apărarea şi promovarea intereselor României;
d) să îndeplinească în bune condiţii atribuţiile funcţiei;
e) să respecte principiile, normele şi regulile specifice activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate;
f) să se abţină de la orice acte sau fapte care ar putea să compromită onoarea sau demnitatea profesională ori imaginea autorităţii informative sau de securitate;
g) să asigure, în condiţiile stabilite de lege şi de reglementările interne, protecţia informaţiilor clasificate, a surselor de obţinere a acestora şi să păstreze secretul referitor la întreaga activitate;
h) să nu utilizeze informaţiile, mijloacele şi metodele specifice activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate în alte scopuri decât cele care au legătură cu realizarea securităţii naţionale a României ori în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
i) să nu se folosească de calitatea ori activitatea profesională pentru obţinerea de avantaje, pentru sine sau pentru altul;
j) să depună declaraţia de avere şi de interese, potrivit legii;
k) să respecte normele de etică şi de conduită ale profesiei de ofiţer de informaţii prevăzute în anexa nr.2.
Art.30.
Ofiţerilor de informaţii în activitate le este restrânsă exercitarea următoarelor drepturi şi libertăţi:
a) asocierea şi apartenenţa politică şi sindicală, precum şi dreptul la grevă;
b) dreptul de a candida pentru a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlament sau ca Preşedinte al României;
c) dreptul de a desfăşura orice fel de activitate politică, cu excepţia dreptului de vot;
d) libertatea de a participa la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau alte întruniri cu caracter politic sau sindical, altele decât cele la care se îndeplinesc atribuţii de serviciu;
e) deplasările în străinătate, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
Art.31.
Ofiţerilor de informaţii le este interzis:
a) să constituie sau să adere la diferite forme de asociere, dacă prin aceasta se aduce atingere securităţii naţionale a României;
b) să prezinte public informaţii ce privesc activitatea autorităţii informative sau de securitate ori care au legătură cu aceasta, fără aprobarea conducătorului respectivei autorităţi;
c) să adere la organizaţii, culte şi secte religioase sau la orice alte moduri de asociere care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, normelor de etică şi conduită, încalcă bunele moravuri ori afectează exercitarea funcţiei;
d) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadraţi, cu excepţia cumulului de funcţii prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de
securitate;
e) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale ori regii autonome.
Art.32.
(1) După încetarea activităţii, ofiţerii de informaţii sunt obligaţi să păstreze secretul profesional în privinţa informaţiilor obţinute ca urmare a activităţii desfăşurate în cadrul autorităţii informative sau de securitate. Această obligaţie se menţine pe toată durata de clasificare a informaţiei.
(2) Scrierile cu caracter memorialistic pot deveni publice numai cu avizul autorităţii informative sau de securitate, fără anularea ori îngrădirea dreptului de exprimare în sine.
In condiţiile legii civile, autoritatea informativă sau de securitate poate achiziţiona dreptul de autor şi dispune asupra publicării.

Secţiunea a 2-a Drepturi

Art.33.
Drepturile ofiţerilor de informaţii sunt cele prevăzute în Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul statut.
Art.34.
(1) In raport cu atribuţiile şi competenţele autorităţii în cadrul căreia activează, în exercitarea funcţiei îndeplinite, în condiţiile legii, ofiţerii de informaţii au dreptul de a utiliza mijloace şi metode specifice activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, precum şi de a solicita sprijin oricărei persoane pentru realizarea securităţii naţionale a României.
Persoana solicitată este obligată să păstreze secretul asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii.
(2) In situaţii excepţionale, care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea naţională a României şi care nu pot fi înlăturate altfel, ofiţerii de informaţii pot folosi, în condiţiile legii, bunuri şi spaţii publice sau private, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
(3) Orice restrângere a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în afara situaţiilor prevăzute de lege, atrage după sine răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz.
Art.35.
(1) Ofiţerii de informaţii pot constitui asociaţii sau fundaţii profesionale, culturale, umanitare şi sportiv-recreative, potrivit legii.
(2) Ofiţerii de informaţii pot participa la elaborarea de publicaţii, articole, studii de specialitate, lucrări ştiinţifice ori literare, în afara celor prevăzute la art.32 alin.(2), cu respectarea regimului protecţiei informaţiilor clasificate.
Art.36.
(1) Ofiţerii de informaţii beneficiază de salariu de bază, indemnizaţii, sporuri, premii, prime, ajutoare şi alte drepturi băneşti, al căror cuantum se stabileşte prin lege.
(2) Salariul de bază cuprinde: salariul corespunzător funcţiei, salariul corespunzător gradului profesional, gradaţiile, sporul de informaţii, indemnizaţia pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi / sau salariul de merit.
Art.37.
(1) Ofiţerii de informaţii au dreptul la:
a) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare şi transport, în condiţiile stabilite prin lege;
b) gratuitatea asistenţei medicale, precum şi a medicamentelor şi protezelor, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
c) concedii de odihnă, de odihnă suplimentare, medicale, de recuperare şi refacere a sănătăţii şi de studii, plătite, precum şi la zile libere pentru evenimente familiale;
d) indemnizaţie şi concediu de maternitate, de risc maternal, paternal şi pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, iar ofiţerii de informaţii femei – şi la celelalte drepturi
prevăzute de legislaţia privind susţinerea familiei şi protecţia maternităţii în vederea creşterii copilului, în condiţiile stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
e) decontarea cheltuielilor de transport în cazul mutării în alte localităţi şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediilor de odihnă, precum şi pentru transportul la şi de la locul de muncă, atunci când acesta se află în afara localităţii de domiciliu;
f) alocaţii pentru hrană, echivalente celor stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru cadrele militare în activitate;
g) echipament sau, după caz, o sumă anuală, echivalentă normelor de echipare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru cadrele militare în activitate;
h) locuinţe de serviciu, de intervenţie sau sociale, în condiţiile legale aplicabile cadrelor militare în activitate Ofiţerii de informaţii pot cumpăra locuinţa de serviciu, potrivit legii;
i) încadrarea activităţii în condiţii speciale sau alte condiţii de muncă specifice, stabilite potrivit legii;
j) concedii Iară plată, pe durata stabilită de părţi, cu aprobarea conducătorului autorităţii informative sau de securitate sau a şefilor stabiliţi de acesta;
k) decontarea cheltuielilor ocazionate de executarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii;

1) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni medicale contractate în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în ţară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
m) o primă egală cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu de odihnă.
(2) Drepturile cuvenite potrivit prevederilor alin.(l) lit.a), d) şi e) se stabilesc prin legea salarizării ofiţerilor de informaţii.
(3) Condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute la alin.(1) lit. b), c), j) şi k), precum şi, după caz, durata acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) De drepturile prevăzute la alin.(l) Ht.f) – h) beneficiază şi persoanele numite în funcţii de demnitate publică în conducerea autorităţilor informative sau de securitate.
(5) Pe perioada efectuării studiilor profesionale, ofiţerii de informaţii îşi păstrează drepturile băneşti avute anterior începerii acestora.
Art.38.
(1) Ofiţerii de informaţii pot fi trimişi la studii în străinătate, cu aprobarea conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(2) Ofiţerii de informaţii care au absolvit instituţii de învăţământ, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la numirea şi promovarea în funcţii corespunzătoare studiilor din ţară cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condiţiile legii şi ale reglementărilor interne.
Art.39.
(1) Timpul de muncă şi programul de lucru al ofiţerilor de informaţii se stabilesc în conformitate cu prevederile legale, prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(2) Activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru se compensează cu timp liber corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, orele suplimentare se vor plăti potrivit prevederilor legii salarizării ofiţerilor de informaţii.
Art.40.
(1) Ofiţerii de informaţii numiţi în prima funcţie sau mutaţi în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin o locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din salariul de bază lunar.
(2)Ofiţerii de informaţii numiţi în prima funcţie sau mutaţi în interesul serviciului într-o localitate în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de către o comisie constituită prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate, de compensaţia lunară pentru chirie prevăzută la alin.(l), la propunerea şefilor unităţilor în care sunt încadraţi.
(3) Cuantumul compensaţiei şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art.41.
(1) Soţul/soţia ofiţerului de informaţii mutat(ă) în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat(ă) în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţia/soţul, are dreptul la indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al ofiţerului de informaţii în cauză, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de un an de la data mutării soţului/soţiei ofiţerului de informaţii.
(2) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin.(l) beneficiază şi soţul/soţia care, la data mutării ofiţerului de informaţii era înscris, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj, stabilită prin lege.
Art.42.
(1) Ofiţerii de informaţii decoraţi cu Ordinul «Meritul Militar», Semnul onorific «In Serviciul Armatei» sau Semnul onorific «In Serviciul Patriei» îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Prin conferirea Semnului onorific „In Serviciul Patriei”, pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate în domeniul securităţii naţionale, ofiţerii de informaţii beneficiază de o indemnizaţie lunară de 15%, respectiv 20% şi 25% din salariul de bază lunar.
Art.43.
Ofiţerii de informaţii au dreptul la pensie, în condiţiile stabilite prin legea specială.
Art.44.
(1) Membrii de familie ai ofiţerilor de informaţii beneficiază, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) gratuitatea asistenţei medicale, precum şi a medicamentelor;
b) decontarea cheltuielilor de transport, în situaţia mutării ofiţerului de informaţii în interes de serviciu într-o altă localitate.
(2)Ofiţerii de informaţii pensionari şi membrii de familie ai acestora beneficiază de drepturile prevăzute la alin.(l) lit.a).
(3)Ofiţerilor de informaţii care şi-au sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu li se acordă post-mortem gradul profesional de subinspector de informaţii pentru ofiţerii de
informaţii din clasa a I -a, şi gradul profesional următor pentru cei din
clasa I.
Art.45.
Ofiţerii de informaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de risc deosebit beneficiază de asigurare de viaţă, sănătate şi bunuri, achitată din fonduri bugetare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art.46.- Ofiţerii de informaţii sunt sprijiniţi în construirea sau cumpărarea, o singură dată în carieră, a unei locuinţe proprietate personală, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art.47.
(1) Ofiţerilor de informaţii li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau deces produse ca urmare a desfăşurării unor activităţi specifice, a unor accidente ori catastrofe sau a altor asemenea evenimente, intervenite în timpul sau din cauza serviciului ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale.
(2)Cuantumul despăgubirilor ce se acordă ofiţerilor de informaţii deveniţi invalizi, respectiv urmaşilor celor decedaţi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(3)Pensia pentru invaliditate permanentă sau pensia de urmaş, survenită în condiţiile alin.(l), este egală cu salariul de bază brut avut la data respectivă şi se actualizează potrivit legii privind pensiile ofiţerilor de informaţii.
Art.48.
In caz de deces al ofiţerului de informaţii în activitate, se acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de trei salarii de bază brute.
Art.49.
Pentru compensarea interdicţiilor, a restricţiilor şi a incompatibilităţiior, ofiţerii de informaţii beneficiază, la încetarea raporturilor de serviciu din motive neimputabile acestora, de o indemnizaţie stabilită prin legea salarizării ofiţerilor de informaţii.

Secţiunea a 3-a Protecţia ofiţerilor de informaţii

Art.50.
(l) Ofiţerii de informaţii îşi desfăşoară activitatea în interesul statului român şi se află sub protecţia legii. Ei răspund pentru faptele lor în faţa legii, a conducătorului autorităţii informative sau de securitate şi a superiorilor ierarhici.
(2) In timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, ofiţerii de informaţii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea conducătorului autorităţii informative sau de securitate din care fac parte.
Art.51.
Ofiţerii de informaţii au dreptul la protecţie faţă de pericolele la care sunt expuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Art.52.
(1) Informaţiile cu privire la identitatea şi calitatea ofiţerilor de informaţii sunt clasificate „secret de stat cu excepţia celor referitoare la categoriile stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
(2) In exercitarea atribuţiilor profesionale, ofiţerii de informaţii pot folosi nume de serviciu.
Art.53.
(1) In vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, ofiţerii de informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit.
(2) Acoperirea identităţii şi a calităţii ofiţerilor de informaţii se realizează în condiţiile legii.
Art.54.
(1) In cazul proceselor penale sau civile, pentru fapte săvârşite de ofiţerii de informaţii în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în timpul şi din cauza serviciului, cheltuielile pentru asigurarea asistenţei juridice se suportă de către autorităţile informative sau de securitate.
(2) Dacă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă se constată că faptele săvârşite nu au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ofiţerii de informaţii sunt obligaţi să restituie cheltuielile prevăzute la aiin.(l).
Art.55.
Ofiţerii de informaţii răspund material pentru pagubele cauzate patrimoniului autorităţii informative sau de securitate, în aceleaşi condiţii legale cu cadrele militare.
Art.56.
Ofiţerii de informaţii în activitate sau pensionari, precum şi membrii de familie ai acestora au dreptul de a utiliza căminele de garnizoană, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii de odihnă şi agrement aflate în administrarea autorităţilor informative sau de securitate, beneficiind de înlesniri, stabilite potrivit reglementărilor interne.

CAPITOLUL IV RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Secţiunea 1 Recompense

Art.57.
Pentru contribuţii deosebite la realizarea securităţii naţionale a României, ofiţerilor de informaţii li se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.
Art.58
Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor de informaţii li se pot acorda recompense morale sau materiale, stabilite prin reglementări ale conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
Secţiunea a 2-a Sancţiuni

Art.59.
(1) Regimul disciplinar are ca scop garantarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege în cadrul normelor de funcţionare a autorităţilor informative sau de securitate, de păstrare a neutralităţii şi
independenţei, precum şi de realizare a securităţii interne a activităţii acestora.
(2) Regimul disciplinar se completează cu prevederile legale în vigoare.
Art.60.
(l) Constituie abateri disciplinare acţiunile sau inacţiunile săvârşite cu vinovăţie de către ofiţerii de informaţii, prin care aceştia încalcă prevederile legale, reglementările interne, precum şi dispoziţiile superiorilor ierarhici.
(2) Prevederile statutului funcţionarului public referitoare la faptele care constituie abateri disciplinare se aplică în mod corespunzător şi ofiţerilor de informaţii.
(3) Constituie abateri disciplinare specifice următoarele
fapte:
a) depăşirea competenţelor şi abuzul de autoritate;
b) comportamente, activităţi sau orice alte fapte de natură a crea vulnerabilităţi pe linie de securitate internă;
c) furnizarea de informaţii false sau vădit calomnioase;
d) imixtiunea neautorizată în activ ii atea altui ofiţer de informaţii;
e) manifestări care aduc atingere patrimoniului ori prestigiului autorităţii informative sau de securitate.
(4) Faptele prevăzute la alin.(l)-(3) reprezintă abateri disciplinare numai dacă nu constituie, în condiţiile stabilite prin lege, infracţiuni.
Art.61.
(1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ofiţerilor de informaţii pentru abaterile comise sunt:
a) avertismentul;
b) mustrarea scrisă;
c) diminuarea salariului corespunzător funcţiei cu 5-10%, pentru o perioadă de până la 3 luni;
d) suspendarea indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de la una la 3 luni;
e) prelungirea stagiului minim în grad profesional, pe o perioadă de la unu la 3 ani;
f) trecerea într-o funcţie inferioară pe o perioadă de până la un an;
g) destituirea.

(2) Pentru aceeaşi abatere se poate aplica numai o singură sancţiune disciplinară.
(3) Sancţiunile disciplinare prevăzute la alin.(l) lit.a) şi b) se consideră a nu fi fost aplicate după o perioadă de 3 luni de la aplicare, iar cele prevăzute la alin.(l) lit.c) – f), după o perioadă de 6 luni de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate.
Art.62.
(1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art.61 alin.(l) lit.c)-g) se aplică la propunerea comisiei de disciplină, după efectuarea cercetării prealabile.
(2)Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile privind abaterea săvârşită sau de la formularea propunerii comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.
(3) Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, procedura cercetării prealabile, modul de aplicare şi ridicare a sancţiunilor disciplinare şi de soluţionare a contestaţiilor la deciziile de
sancţionare se stabilesc prin reglementări ale conducătorului autorităţii informative sau de securitate.
Art.63.
Ofiţerul de informaţii care determină pe un altul să săvârşească acte de indisciplină sau le acoperă răspunde proporţional cu gravitatea faptei săvârşite, în funcţie de contribuţia personală la comiterea abaterii, precum şi de circumstanţele personale şi reale ce pot fi reţinute.
Art.64.
Dispoziţiile art.62 se aplică fără înlăturarea răspunderii penale, astfel încât în orice moment în care se instrumentează cercetarea şi se apreciază că abaterea respectivă constituie infracţiune, aceasta va fi adusă la cunoştinţă conducătorului autorităţii respective, pentru a ii sesizate organele judiciare
Art.65.
Sancţiunile disciplinare se comunică în scris ofiţerului sancţionat şi se înscriu în fişa matricolă, cu indicarea abaterilor săvârşite.

CAPITOLUL V DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art.66.
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, gradele militare, respectiv gradele profesionale ale poliţiştilor se echivalează cu gradele profesionale ale ofiţerilor de informaţii, funcţionari publici cu statut special, astfel:

A. Pentru ofiţeri:

Grade profesionale Grade militare Grade ale poliţiştilor
Subinspector de informaţii Sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină Subinspector de poliţie
Inspector de informaţii Locotenent Inspector de poliţie
Inspector principal de informaţii Căpitan Inspector principal de poliţie
Subcomisar de informaţii Maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marină Subcomisar de poliţie
Comisar de informaţii Locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marina Comisar de poliţie
Comisar-şef de informaţii Colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marină Comisar-şef de poliţie
Chestor de informaţii General de brigadă cu o stea. respectiv general de flotilă aeriană cu o stea, pentru cei din arma aviaţie, şi contraamiral de flotilă cu o stea, pentru cei din arma marină Chestor de poliţie
Chestor principal de informaţii General-maior cu două stele, respectiv contraamiral cu două stele, pentru cei din arma marină Chestor principal de poliţie
Chestor-şef de informaţii General-locotenent cu trei stele, respectiv viceamiral cu trei stele, pentru cei din arma marină Chestor-şef de poliţie
Chestor general de informaţii General cu patru stele, respectiv amiral cu patru stele, pentru cei din arma marină Chestor general de poliţie

B. Pentru maiştri militari şi subofiţeri:
Referent de informaţii Maistru militar clasa a IV-a şi sergent major Agent de poliţie
Referent principal de informaţii Maistru militar clasa a IlI-a şi plutonier Agent principal de poliţie
Referent-şef adjunct de informaţii Maistru militar clasa a Il-a şi plutonier major Agent-şef adjunct de poliţie
Referent-şef de informaţii Maistru militar clasa I şi plutonier adjutant Agent-şef de poliţie
Referent-şef principal de informaţii Maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef Agent-şef principal de poliţie
1»L
(2) In înţelesul prezentei legi, stagiul în gradul militar sau profesional avut se consideră stagiu în gradul profesional echivalent.
(3) Prin excepţie de la prevederile art.ll alin.(2) lit.a), ofiţerilor în activitate care nu au studii superioare de lungă durată li se acordă grade profesionale de ofiţeri de informaţii clasa I, corespunzătoare gradelor militare pe care le au, în condiţiile prevăzute la
alin.(l) şi (2).
(4) Echivalarea gradelor privind ofiţerii de informaţii este valabilă şi în cazul mutării cadrelor militare sau a ofiţerilor de informaţii între autorităţile informative sau de securitate, precum şi în cazul transferului la sau de la alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz, cu respectarea prevederilor alin.(2) privind stagiul în grad.
Art.67
(1) Evidenţa ofiţerilor de informaţii, pe timpul şi după încetarea raporturilor de serviciu, se organizează exclusiv de către autorităţile informative sau de securitate.
(2) Ofiţerii de informaţii în activitate nu pot fi mobilizaţi sau concentraţi.
(3) La încetarea raporturilor de serviciu, ofiţerii de informaţii sunt luaţi în evidenţă ca rezervişti, cu specialitatea şi gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă.
(4) La declararea stării de război, a mobilizării, a stării de asediu sau a stării de urgenţă, ofiţerii de informaţii cărora le-au încetat raporturile de serviciu şi au fost luaţi în evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi, în raport de nevoi, dacă nu au depăşit vârsta de 60 de ani, pentru completarea structurilor autorităţilor informative sau de securitate.
Art.68.
în sensul prevederilor prezentei legi, membrii de familie ai ofiţerului de informaţii sunt: soţul/soţia, copiii şi părinţii, aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
Art.69.
Salarizarea ofiţerilor de informaţii, condiţiile de pensionare şi drepturile de pensie se stabilesc prin legi speciale, în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art.70.
(1) Până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea ofiţerilor de informaţii, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale cadrelor militare în activitate, respectiv ale poliţiştilor în activitate.
(2)Până la intrarea în vigoare a legii privind pensiile ofiţerilor de informaţii, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legii privind pensiile militare de stat, respectiv ale legii privind pensiile
poliţiştilor.
(3) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului, prevăzute în prezenta lege, ofiţerii de informaţii beneficiază de toate drepturile prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare sau după caz, ale poliţiştilor.
Art.71.- Plata drepturilor băneşti cuvenite ofiţerilor de informaţii se face din fondurile alocate autorităţilor informative sau de securitate de la bugetul de stat, cu această destinaţie.
Art.72.
(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. La aceeaşi dată, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
(2) în termenul prevăzut la alin.(l), autorităţile informative sau de securitate vor asigura trecerea în rezervă a cadrelor militare şi reîncadrarea acestora în funcţii de ofiţeri de informaţii, potrivit ordinelor conducătorilor autorităţilor informative sau de securitate.
(3) Refuzul ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, aflaţi sub incidenţa prevederilor art.91 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, de a fi încadraţi în funcţii de ofiţeri de informaţii, este considerat demisie, urmând ca trecerea în rezervă a celor în cauză să se facă în temeiul art.85 alin.l lit.h) din Legea nr.80/1995, cu suportarea cheltuielilor de şcolarizare, potrivit legii.
Art.73.
(1) Cadrele militare trecute în rezervă în condiţiile art.72 alin.(2) pot solicita acordarea pensiei militare de stat, potrivit legii.
(2) Stabilirea şi plata pensiei militare de stat se fac de către structurile abilitate, potrivit legii.
(3) Cadrele militare pensionate în condiţiile alin.(l) beneficiază de ajutoarele prevăzute de lege.
Art.74.
În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile informative şi de securitate vor lua măsuri de întocmire a carnetelor de muncă şi a formelor necesare eliberării documentelor militare care atestă calitatea de cadre militare în rezervă.
Art.75.
Dispoziţiile art.72 alin.(2) şi (3), ale art.73 şi ale art.74 se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor.
Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 18 septembrie 2007, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (1) din Constituţia României, republicată.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s